Legea nr - Hotnews.romedia.hotnews.ro/media_server1/document-2017-11-28... · Web viewART. 13 Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării

Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor

Nr crt

Legea nr.303/2004 Inițiativa legislativăPl x 418/2017

Amendamente Observații

1. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor

2. Art. I. - Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:Consiliul Legislativ

3. TITLUL I: Dispoziţii generaleCAPITOLUL I: Noţiuni şi principiiART. 1 Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în

Articolul 1 se completeaza cu inca un aliniat, astfel:

(1) Magistratura este activitatea judiciară desfășurată de judecători în scopulînfăptuirii justiției și de procurori în

Motive: Este important ca inca de la inceput sa se stipuleze clar ca cele doua cariere sunt

1

Nr crt



scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

scopul apărării intereselor generale alesocietății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor.(2) Cariera judecatorului este separata de cariera procurorului, judecatoriineputand interfera in cariera procurorilor si nici procurorii in cea a judecatorilor.Deputat Steluta Cataniciu

separate.

4. ART. 2 (1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile prezentei legi. (2) Judecătorii inamovibili pot fi mutaţi prin transfer, delegare, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor, şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

5. (3) Judecătorii sunt independenţi, se supun numai

Art. 2 alin. 3 se completeaza dupa cum urmeaza:

Judecătorii sunt independenți, se supun

2

Nr crt



legii şi trebuie să fie imparţiali.

Judecătorii trebuie să beneficieze de libertate neîngrădită de a soluţiona în mod imparţial cauzele, în conformitate cu legea, cu respectarea egalitatii de arme si a drepturilor procesuale ale partilor.Judecătorii trebuie să ia decizii în mod independent şi imparţial şi să poată acţiona fără nici un fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare. Scopul independenţei judecatorilor consta inclusiv in a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil, impartial si având la bază doar aplicarea legii.UNJR

numai legii. Judecatorii trebuie să fie imparțiali având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecății, în conformitate cu legea și în mod imparţial, cu respectarea egalității de arme și a drepturilor procesuale ale părților.Judecătorii trebuie să ia decizii în mod independent şi imparţial şi să poată acţiona fără nici un fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare. Scopul independenţei judecatorilor consta inclusiv in a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de

3

Nr crt



a fi examinat cazul său în mod echitabil impartial si având la bază doar aplicarea legii.

PSD, UDMR, ALDE

6. Art. 2 (3) Judecătorii sunt independenți, se supun numai legii și trebuie să fie imparțiali, având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecății, în conformitate cu legea și în mod imparţial, cu respectarea egalității de arme și a drepturilor procesuale ale părților. Pentru asigurarea independenței și a imparțialității judecătorilor în exercitarea atribuțiilor și pentru a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental la justiție și la un proces corect, având la bază doar aplicarea legii, sunt interzise orice forme de intervenție, direct sau indirect, asupra judecătorilor și asupra cauzelor deduse judecății acestora.senator Şerban Nicolae

4

Nr crt



7. „(3) Judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali.Judecătorii beneficiază de libertatea neîngrădită de a soluţiona în mod imparţial cauzele, în conformitate cu legea, cu respectarea egalității de arme și a drepturilor procesuale ale părților.Judecătorii iau decizii în mod independent şi imparţial şi acționează fără niciun fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare. Scopul independenţei judecătorilor este de a garanta fiecărei persoane respectarea dreptului la un proces echitabil.”USR

8. (4) Orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare să respecte independenţa judecătorilor.

Art. 2 alin. 4 se modifică astfel: (4) Orice persoană, organizație, autoritate sau instituție este obligata să respecte independenta judecătorilor.UNJR - nepreluat

5

Nr crt



9. (4) Respectarea independenței judecătorilor este obligatorie pentru orice persoană, organizație sau autoritate. Nu constituie încălcare a independenței judecătorilor îndeplinirea unui act sau exercitarea unei atribuții prevăzute de lege.senator Şerban Nicolae

10. ART. 3 (1) Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii.

(1) Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi în dispunerea soluţiilor, în condiţiile prevăzute de lege. Grupul PSD+ALDE

”(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.PSD, ALDE

(1) Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi

1. Pentru punerea în acord cu Constituția care nu prevede independență pentru procurori, aceștia fiind supuși controlului ierarhic. Conform alin.(1) al art. 132 din Constituție: ”Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.2. Pentru protejarea procurorului împotriva oricărei imixtiuni în dispunerea soluțiilor3. Pentru corelare cu art.64 din legea 304/2004:”Art. 64(1) Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.

6

Nr crt



în exercitarea atributiilor de serviciu, în condiţiile prevăzute de lege. senator Serban Nicolae

(2) În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale. Măsura infirmării este supusă controlului instanţei competente să judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat soluţia.(4) Lucrările repartizate pot fi trecute altui procuror numai în cazul suspendării sau al încetării calităţii acestuia, potrivit legii, ori, în absenţa sa, dacă există cauze obiective care justifică urgenţa şi care împiedică rechemarea sa. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, măsura dispusă de procurorul ierarhic superior.„

7

Nr crt



11. (2) Procurorii care se bucură de stabilitate pot fi mutaţi prin transfer, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegaţi, suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

12. ART. 4 (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi să participe la formarea profesională continuă.

8

Nr crt



13.

(2) Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.

La art.4 se modifica dupa cum urmeaza:(2) Procurorii şi judecătorii trebuie să se asigure, în toate stadiile unui proces, că drepturile şi libertăţile individuale sunt garantate şi că ordinea publica este protejată.(3) Judecătorii şi procurorii trebuie atat să fie, cat şi să apară, ca fiind independenţi unii de ceilalţi.(4) Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.UNJR - ALDE (alin. (2) si (4)); UDMR (alin. (3))

14. CAPITOLUL II: Incompatibilităţi şi interdicţiiART. 5 (1) Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi a celor de instruire

Alineatul (1) al articolului 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:Art. 5 - (1) Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu exercitarea oricăror alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de

9

Nr crt



din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii.

Grefieri, a activităţilor didactice de formare şi perfecţionare desfăşurate de instituţiile de pregătire profesională a altor profesii juridice, în condiţiile legii, precum și a funcțiilor ce pot fi ocupate pe baza unor convenții internaționale la care România este parte, în condițiile legii.UNJRPreluat UDMR

15. Art. 5(1) Funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior juridic şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, al Şcolii Naţionale de Grefieri, al instituţiilor de pregătire profesională ale altor profesii juridice, în condiţiile legii, precum și a funcțiilor ce pot fi ocupate pe baza unor convenții internaționale la care România este parte.senator Şerban Nicolae

10

Nr crt



16. (1) Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior juridic, respectiv asistent universitar, lector universitar, sef de lucrari, conferentiar universitar, profesor universitar si profesor universitar consultant, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii.deputat Steluța Cataniciu

17. La articolul 5, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:„(1) Funcţiile de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu exercitarea oricăror alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, a funcțiilor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii

11

Nr crt



Naţionale de Grefieri, a activităţilor de formare şi perfecţionare desfăşurate de instituţiile de pregătire profesională a altor profesii juridice, în condiţiile legii, precum și a funcțiilor ce decurg din obligațiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene ori care sunt ocupate pe baza unor tratate internaționale la care România este parte, în condițiile legii.USR

18. La articolul 5, alineatele (1) și (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 5 - (1) Funcţiile de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu exercitarea oricăror alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, a

12

Nr crt



activităţilor de formare şi perfecţionare desfăşurate de instituţiile de pregătire profesională a altor profesii juridice, în condiţiile legii, precum și a funcțiilor ce decurg din obligațiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene ori care sunt ocupate pe baza unor tratate internaționale la care România este parte, în condițiile legii.

(aceasta este forma propusă anterior de MJ cu privire la care Comisia nr. 1 nu a formulat observaţii)

CSM- preluat de UDMR19. La art. 5 după alineatul (1), se

introduc două noi alineate, alineatele (11) și (12), cu următorul cuprins:(11) Îndeplinirea unor misiuni în străinătate în cadrul unor organizaţii internaţionale interguvernamentale sau al instituţiilor Uniunii Europene, exercitarea unor activități ca expert,

13

Nr crt



manager de proiect, consilier rezident ori echivalent în cadrul unor programe cu finanţare națională sau internaţională în interesul justiţiei ori în interes științific, exercitarea funcției de judecător sau alte funcții judiciare la instanțe internaționale sau europene ori cea de procuror european delegat, calitatea de membru în comitete internaționale, precum și îndeplinirea unor activități de formare profesională în domeniul juridic ori a unor activități cu caracter științific organizate de Academia Română sau alte instituții de cercetare științifică nu sunt incompatibile cu funcţiile de judecător, procuror și magistrat-asistent. UNJRPreluat de USR

20. (12) Asupra caracterului compatibil al activităților prevăzute la alin. (11) cu funcția de magistrat se pronunță Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, printr-un aviz consultativ, motivat. Oportunitatea exercitării misiunilor și

14

Nr crt



activităților prevăzute la alin. (1) se apreciează de Consiliul Superior al Magistraturii, astfel încât acestea să nu afecteze buna desfășurare a activității din cadrul instanței/parchetului.UNJR

21. (12) Asupra caracterului compatibil sau incompatibil al activităților prevăzute la alin. (1) și (11) se pronunță Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, anterior desfăşurării activităţii, la cererea persoanei interesate. Oportunitatea exercitării misiunilor şi activităților prevăzute la alin. (1) şi (11) se apreciază de Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât acestea să nu afecteze buna desfășurare a activității din cadrul instanței sau parchetului.USR

22. La articolul 5, după alineateul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (11)-(13), cu următorul cuprins:

15

Nr crt



„(11) Îndeplinirea unor misiuni în străinătate în cadrul unor organizaţii internaţionale interguvernamentale sau al instituţiilor Uniunii Europene, exercitarea unor activități în interesul justiţiei ori în interes științific, exercitarea funcției de judecător sau alte funcții judiciare la instanțe internaționale sau europene ori cea de procuror european delegat sau adjunct ale acestuia, precum și îndeplinirea unor activități de formare profesională în domeniul juridic ori a unor activități cu caracter științific organizate de Academia Română sau alte instituții de cercetare științifică nu sunt incompatibile cu funcţiile prevăzute la alin. (1).

(12) Asupra caracterului compatibil sau incompatibil al activităților prevăzute la alin. (1) și (11) se pronunță Plenul Consiliului Superior

16

Nr crt



al Magistraturii, anterior desfăşurării activităţii, la cererea persoanei interesate. Oportunitatea exercitării misiunilor şi activităților prevăzute la alin. (1) şi (11) se apreciază de Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât acestea să nu afecteze buna desfășurare a activității din cadrul instanței/parchetului.

(13) Funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor și magistrat-asistent sunt compatibile cu funcția de ministru al justiției. Pe perioada exercitării funcției de ministru, judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor şi magistratul-asistent beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care este numit. Dacă indemnizaţia şi celelalte drepturi prevăzute pentru funcţia în care este numit sunt mai mici, acesta îşi

17

Nr crt



păstrează indemnizaţia de încadrare brută lunară şi celelalte drepturi băneşti. Ministrul justiției, care la data numirii avea funcţia de judecător, procuror, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor sau magistrat-asistent, are dreptul, la încetarea funcției, să revină la postul deţinut anterior.”CSM

23.

(2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii, cu excepţia cazurilor în care conflictul de interese a fost adus la cunoştinţă, în scris, colegiului de conducere al instanţei sau conducătorului parchetului şi

Alineatul (2) al articolului 5 se modifică și va avea următorul cuprins: (2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină în înfăptuirea actului de justiție sau în exercitarea atribuțiilor de serviciu de la orice activitate care creează un conflict între interesele lor personale sau patrimoniale şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii. Conflictul de interese va fi adus la cunoștință, în scris, colegiului de conducere al instanței sau parchetului care apreciază asupra existenței sau inexistenței acestuia.Guvernul

18

Nr crt



s-a considerat că existenţa conflictului de interese nu afectează îndeplinirea imparţială a atribuţiilor de serviciu.

24. (2) Judecătorii și procurorii sunt obligați să se abțină de la orice activitate legată de actul de justiție în cazuri care presupun existența unui conflict între interesele lor și interesul public de înfăptuire a justiției sau de apărare a intereselor generale ale societății. În situații care exced activității legate de actul de justitie, conflictul de interese este adus la cunoștință, în scris, de îndată, colegiului de conducere al instanței sau parchetului care apreciază asupra existenței sau inexistenței acestuia.senator Şerban Nicolae

25. Art. 5 alin.2 se modifica dupa cum urmeaza:Judecătorii și procurorii sunt obligați

Motive:

Aducerea la cunostinta colegiului de conducere a

19

Nr crt



să se abțină de la orice activitate legată de actul de justiție în cazuri care presupun existenta unui conflict între interesele lor și interesul public de înfăptuire a justiției sau de apărare a intereselor generale ale societății.

In situatii care exced activitatii legate de actul de justitie, conflictul de interese va fi adus la cunoștință, în scris, colegiului de conducere al instanței sau parchetului care apreciază asupra existenței sau inexistenței acestuia.UNJR

conflictelor ce constituie in acelasi timp motive de abtinere si recuzare echivaleaza cu amestecul colegiului de conducere in solutionarea unor incidente procedurale in dosare aflate in curs de judecata, fapt ce nu poate fi admis. Judecatorii care solutioneaza cererile de abtinere si recuzare sunt singurii competenţi sa se pronunte asupra conflictelor de interese, orice implicarea colegiului de conducere in aceasta situatie insemnand o atingere adusa independentei acestora de a decide cu privire acest incident procedural.UNJR

26.

Art. 5, alin. (2) se modifică după cum urmează:(2) Judecătorii și procurorii sunt obligați să se abțină de la orice activitate legată de actul de justiție în cazuri care presupun existenta unui

20

Nr crt



conflict între interesele lor și interesul public de înfăptuire a justiției sau de apărare a intereselor generale ale societății.În alte situații care exced activității legate de actul de justiție, conflictul de interese va fi adus la cunoștință, în scris, colegiului de conducere al instanței sau parchetului care apreciază asupra existenței sau inexistenței acestuia”.USR

27. (3) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să dea, anual, o declaraţie pe propria răspundere în care să menţioneze dacă soţul, rudele sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercită o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de investigare sau cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora. Declaraţiile se înregistrează şi se depun la dosarul

21

Nr crt



profesional.28. ART. 6

(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să facă o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică. (2) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică declaraţiile prevăzute la alin. (1). Rezultatele verificărilor se ataşează la dosarul profesional.

29. (22) Apartenența în calitate de colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, are ca efect eliberarea din funcţia deţinută.

AMR

Condiția bunei reputații este esențială pentru accederea la profesia de judecător/procuror (fiind cerută expres prin art. 14

22

Nr crt



AMRPreluat de PSD, ALDE, UDMR

alin. 2 din Legea nr. 303/2004) și pentru exercitarea atribuțiilor, în această calitate, fiind obligatorie aplicarea unui tratament egal cu acela incident în situația deja reglementată - când se dovedește că un magistrat este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii, potrivit art. 7 alin. 1 și 4 din Lege. Nu este cu nimic mai scuzabilă calitatea avută anterior anului 1989, și anume aceea de colaborator/informator al fostei securități sau de persoană cu privire la care s-a dovedit că a făcut poliție politică, comparativ cu una având în prezent coordonate identice, în structurile de informații.

AMR subliniază că nu este suficientă atașarea la dosarul profesional a rezultatului verificărilor realizate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii întrucât, din această perspectivă, verificarea condiției de bună reputație apare numai ca pur formală și lipsită de eficiență.

Trebuie menționat, de asemenea, că nu există nicio conotație care să încalce principiul

23

Nr crt



retroactivității, în condițiile în care declaraţia autentică, pe care magistratul este obligat să o dea, pe propria răspundere, determină, în situația în care se dovedește, cu înscrisuri, apartenența ca agent sau colaborator al organelor de securitate ori ca poliție politică, eliberarea din funcție - măsură ce se va dispune numai după această constatare, pe baza înscrisurilor depuse la dosarul profesional (bunăoară, nota de constatare emisă conform art. 7 alin. 3 din O.U.G. nr. 24/2008).

Așadar, avem în vedere aplicarea unei sancțiuni pentru nerespectarea condiției de bună reputație - care trebuie să fie proprie fiecărui magistrat -, iar încălcarea acesteia în modalitățile anterior enumerate nu poate fi concepută decât cu intenție directă.

30. (3) Dispoziţiile Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică se aplică în mod corespunzător.

31.ART. 7

Articolul 7 se modifica si competeaza dupa cum urmeaza:

24

Nr crt



(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

(1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate si personalul conex prsonalului de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații.UNJRPreluat de PSD, ALDE, UDMR

32.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează, anual, o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

Alineatul (2) al articolului 7 se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere din care să rezulte că nu au fost și nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Declarațiile se depun și se arhivează la compartimentul de resurse umane.Guvernul

„(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Declarațiile se depun și se arhivează la compartimentul de resurse umane al instanței sau, după caz, al parchetului”.CSM

33. Alineatele (2), (3) şi (4) ale „(2) Persoanele

25

Nr crt



articolului 7 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declaraţie olografă, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Declaraţiile se depun şi se arhivează la compartimentul de resurse umane al instanţei sau, după caz, al parchetului.deputat Steluța Cataniciu

prevăzute la alin. (1) completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere din care să rezulte dacă sunt sau dacă au fost lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii în același timp în care au deținut funcția de magistrat. În declarație trebuie precizate calitatea deținută, perioada și modalitatea de încetare. Declarațiile se depun și se arhivează la compartimentul de resurse umane al instanței sau, după caz, al parchetului”.USR

34. (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere din

Motive :Existenta unor hotarari secrete, luate de autoritati

26

Nr crt



care să rezulte că nu au fost și nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreo unui serviciu de informaţii. Declarațiile se depun și se arhivează la compartimentul de resurse umane.UNJR, Preluat de ALDE, UDMR

administrative, este incompatibila cu rigorile statului de drept. Transparenta tuturor normelor ce vizeza sau afecteaza in orice mod administrarea si functionarea justitiei este o garantie fundamentala a independentei acesteia, ca drept fundamental al cetateanului, prevazuta ca atare in documente ale organismelor internationale in care Romania este parte.Astfel, la punctul 14 din documentul Magna Carta, adoptat de CCJE, se arata :„Justiţia trebuie să fie transparentă şi să fie publicate informaţiile legate de funcţionarea sistemului judiciar.” UNJR

35. (3) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justiţiei, realitatea declaraţiilor prevăzute la alin.(2).

(3) Serviciilor de informatii le este interzis sa racoleze persoanele prevazute de aliniatul 1 ca lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori. Incalcarea acestei interdictii este infracţiune impotriva independentei justitiei si se pedepseste cu închisoare de la 5 la 10 ani. In cazul in care

27

Nr crt



infractiunea este comisa de un ofiter cu functii de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majoreaza cu jumatate. Tentativa se pedepseste. UNJRPreluata de PSD, ALDE, UDMR

36. (3) Consiliul Suprem de Apărare a Tării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministerului justiţiei, realitatea declaraţiilor prevăzute la alin. 2. Rezultatul verificării efective are valoare de informare conformă. Răspunsul eronat de pedepseşte conform legii.deputat Steluța Cataniciu

37. (4) Încălcarea dispoziţiilor alin.(1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror.

(4) Verificarea veridicității datelor din declarațiile prevazute la alin. (2) se face de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii si Comisiile speciale parlamentare pentru controlul activitatii serviciilor de informatii anual, din oficiu, sau ori de cate ori este sesizata de Ministerul Justitiei,

28

Nr crt



Consiliul Superior al Magistraturii, judecatorul sau procurorul vizat. Rezultatul verificării efective are valoare de informare conformă. Răspunsul eronat se pedepseşte conform legii.UNJRPreluat de PSD, ALDE, UDMR

38. (4) Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută”.deputat Steluța Cataniciu

39. (5) Serviciile de informatii sunt obligate sa puna la dispozitia comisiilor parlamentare de control toate datele, informatiile sau documentele necesare in acest sens.UNJRPreluat PSD, ALDE, UDMR

40. (6) Prin derogare de la orice alte legi ori prevederi, informațiile, deciziile, hotărârile, protocoalele, ordinele si orice alte acte emise ori co-semnate de Consiliul Suprem de Aparare a

29

Nr crt



Tarii sau de un serviciu de informatii care priveste sau are legatura cu justitia este informatie de interes public.»UNJRPreluat de PSD, ALDE, UDMR, Minorități

41. ART. 8 (1) Judecătorilor şi procurorilor le este interzis: a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse; b) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;

42.

c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv

La alineatul (1) al articolului 8, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare.Guvernul

Guvernul - Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil, terminologia referitoare la „societățile comerciale” s-a modificat, astfel încât se impune

30

Nr crt



bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome;

adaptarea textelor, cu atât mai mult cu cât în materie de incompatibilități ale magistraților, sfera de aplicare a normei juridice trebuie să fie clară, pentru a nu exista interpretări în aplicare.

43. d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.

44. După alineatul (1) al articolului 8 se introduce un nou alineat, alin.( 11), cu următorul cuprins:(11) În cazul dobândirii, prin moştenire, a calităţii de asociaţi sau acţionari la societăți, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, magistrații sunt obligaţi să ia măsurile necesare, astfel încât această calitate să înceteze în termen de maximum un an de la data dobândirii ei efective”.Guvernul

45. La articolul 8, se introduce un nou alineat, alin. (11) cu următorul cuprins:

„(11) În cazul dobândirii, prin moştenire, a calităţii de

31

Nr crt



„(11) În cazul dobândirii, prin moştenire, a calităţii de asociaţi sau acţionari la societăți, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome, magistrații sunt obligaţi să ia măsurile necesare, astfel încât această calitate să înceteze în termen de maximum un an de la data dobândirii ei efective.”UNJRPreluat de USR

asociaţi sau acţionari la societăți, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome, magistrații sunt obligaţi să ia măsurile necesare, astfel încât această calitate să înceteze în termen de maximum un an de la data dobândiirii ei efective.”USR

46. Se introduce un nou alineat, (1 1 ) al art. 8: (11) În cazul dobândirii, prin moştenire, a calităţii de asociaţi sau acţionari la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să ia măsurile necesare, astfel încât starea

AMR susține introducerea alin. 11 la art. 8, cu următorul conținut, astfel cum a fost discutat și agreat în cadrul grupurilor de dezbatere de la Senat și de la MJ, în anii 2015, 2016:

AMR consideră că precizarea este binevenită fiindcă pot exista și astfel de

32

Nr crt



de incompatibilitate să înceteze în termen de maxim un an de la dobândirea respectivei calităţi. AMR

situații în viața unui magistrat, iar termenul pentru rezolvarea acestora - având drept cauză oricare dintre ipotezele enumerate limitativ - este unul rezonabil, evitându-se riscul apariției unor situații cu conotații negative din cauza lipsei unei astfel de termen.

AMR47. (2) Prin derogare de la

prevederile alin. (1) lit. c), judecătorii şi procurorii pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă.

48. ART. 9 (1) Judecătorii şi procurorii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la activităţi cu

33

Nr crt



caracter politic. (2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.

49. (3) Judecătorii și procurorii sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlate puteri ale statului - legislativă și executivă.deputat Steluța Cataniciu

50. ART. 10 (1) Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul. (2) Judecătorii şi procurorii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt

34

Nr crt



pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cărora îşi exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat. (3) Judecătorilor şi procurorilor le este permis să pledeze, în condiţiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor şi descendenţilor, ale soţilor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar şi în asemenea situaţii însă judecătorilor şi procurorilor nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influenţa soluţia instanţei de judecată sau a parchetului şi trebuie să evite a se crea aparenţa că ar putea influenţa în orice fel soluţia.

51. ART. 11 (1) Judecătorii şi procurorii

35

Nr crt



pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic. (2) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale. (3) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

52. TITLUL II: Cariera judecătorilor şi procurorilor CAPITOLUL I: Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor

36

Nr crt



ART. 12 Admiterea în magistratură a judecătorilor şi procurorilor se face prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii.

53. ART. 13 Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării funcţiei de judecător şi procuror se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii.

54. ART. 14 (1) Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, exclusiv pe bază de concurs.

Alineatul (1) al articolului 14 se modifică și va avea următorul cuprins:”Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei, egalităţii şi separaţiei funcţiilor, exclusiv pe bază de concurs”.deputat Steluța Cataniciu

55. (2) Poate fi admisă la Institutul Naţional al

La articolul 14 alineatul (2), litera e) se modifică și va avea următorul

37

Nr crt



Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu; b) este licenţiată în drept; c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie; d) cunoaşte limba română; e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. Comisia medicală se numeşte prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii. Taxele examenului medical se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.

cuprins:

e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. Comisia medicală se numeşte prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii. Taxele examenului medical se suportă din taxa de concurs”.Guvernul + CSM+ Cătăniciu

PAUZA 22.11.2017 ORA 14.00

56. La articolul 14, după litera e), se introduce o nouă literă, lit. f), cu

38

Nr crt



următorul cuprins:f) are o vechime de cel puțin 5 ani în funcțiile prevăzute la art. 86”.Guvernul

57. ART. 15

(1) Concursul de admitere se organizează anual la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

Articolul 15 se modifică și va avea următorul cuprins:Art. 15 - (1) Concursul de admitere se organizează anual la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 6 luni înainte de data stabilită pentru concurs.deputat Steluța Cataniciu+USR+Guvernul+CSM

39

Nr crt



58. (2) Datele prevăzute la alin. (1) se aduc la cunoştinţă şi printr-un comunicat care se publică în trei cotidiene centrale.

(2) Datele prevăzute la alin. (1) se aduc la cunoştinţă şi printr-un comunicat care se publică în trei cotidiene centrale.Guvernul

Texte identice

59. (2) Consiliul Superior al Magistraturii prin secţiile corespunzătoare stabileşte în fiecare an numărul de cursanţi, separat, pentru judecători şi procurori, în funcţie de posturile de judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate.

deputat Steluța Cataniciu

Se completeaza cu varianta CSM + USR

60. Articolul 15, al. (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: (3) După publicarea datelor prevăzute la alin. (1), se verifică îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere psihologic si medical pentru exercitarea funcţiei, pentru persoanele care îşi exprimă intenţia de a participa la concurs. În vederea

40

Nr crt



evaluării psihologice, persoana interesată plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.USR+CSM

61. (3) Pentru înscrierea la concursul prevăzut la alin. (1), candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.

(3) După înscrierea la concurs, candidații sunt verificați sub aspectul îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii şi a condiţiei de a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei. În vederea evaluării psihologice, persoana interesată plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.Guvernul

62. (4) După publicarea datelor prevăzute la alin. (1), se verifică îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei, pentru persoanele care îşi exprimă intenţia de a participa la concurs.deputat Steluța Cataniciu

41

Nr crt



63. Articolul 15, al. (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: (3) Procedura de verificare a îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei, inclusiv modalitatea de constituire a comisiilor de evaluare psihologică şi plata membrilor acestora, se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 106 lit. a).USR+CSM

64. (4) Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte în fiecare an numărul de cursanţi, în funcţie de posturile de judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate.

(4) Procedura de verificare a îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei, inclusiv modalitatea de constituire a comisiilor de evaluare psihologică şi plata membrilor acestora, se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 106 lit. a). Guvernul

65. (5) Calificativul „admis” obţinut la

42

Nr crt



evaluarea psihologică este valabil şi la concursurile de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii sau de admitere în magistratură organizate ulterior, dacă de la data evaluării psihologice şi până la data publicării anunţului de organizare a concursului în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nu au trecut mai mult de 2 ani.deputat Steluța Cataniciu+USR+CSM

66. (5) Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidaţilor şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) se realizează de comisia de admitere.

(5) Persoanele care îndeplinesc condiţia bunei reputaţii şi sunt apte din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei susțin celelalte probe ale concursului prevăzut la alin. (1). În vederea susținerii acestor probe, candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.Guvernul

43

Nr crt



67. (6) Persoanele care îndeplinesc condiţia bunei reputaţii şi sunt apte din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei se pot înscrie la concursul prevăzut la alin. (1). Pentru înscrierea la concurs, candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului şi precizează în cererea de înscriere dacă optează pentru a deveni judecător sau procuror.deputat Steluța Cataniciu, USR, CSM

68. (5) Persoanele care îndeplinesc condiţia bunei reputaţii şi sunt apte din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei se pot înscrie la concursul prevăzut la alin. (1). Pentru înscrierea la concurs, candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.USR+CSM

44

Nr crt



69. (6) Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.

(7) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului prevăzut la alin. (1), inclusiv comisiile de concurs şi constituirea acestora, probele de concurs şi modalitatea de stabilire şi contestare a rezultatelor, se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art.106 lit. a).USR+Guvernul+ CSM

70. (7) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului prevăzut la alin. (1), inclusiv comisiile de admitere, comisiile de elaborare a subiectelor şi comisiile de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a secţiilor corespunzătoare ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidaţilor şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) se realizează de comisia de admitere.Deputat Cătăniciu Steluța

45

Nr crt



71. (7) Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele concursului pot formula contestaţii în termen de 3 zile de la afişare la comisia de soluţionare a contestaţiilor. Aceasta le va soluţiona în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă, dispoziţiile alin.(6) fiind aplicabile în mod corespunzător.

(7) Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte în fiecare an numărul de cursanţi, în funcţie de posturile de judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi vacantate sau înfiinţate.Guvernul

72. (8) Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.Deputat Cătăniciu Steluța

73. (7) Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte în fiecare an numărul de cursanţi, în funcţie de posturile de judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi

46

Nr crt



înfiinţate.USR+CSM

74. (8) Verificarea îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei se realizează după afişarea rezultatelor definitive ale concursului.

(8) Verificarea îndeplinirii condiţiei de a fi apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei se realizează după afişarea rezultatelor definitive ale concursului”.Guvernul+CSM

75. (9) Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele concursului pot formula contestaţii în termen de 3 zile de la afişare la comisia de soluţionare a contestaţiilor. Aceasta le va soluţiona în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este definitivă, dispoziţiile alin. (8) fiind aplicabile în mod corespunzător.Deputat Cătăniciu Steluța

76. (10) Verificarea îndeplinirii condiţiei de a fi apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei se realizează după afişarea rezultatelor

Trimitere la alin. (2)

47

Nr crt



definitive ale concursului”.Deputat Cătăniciu Steluța

77. După articolul 15 se introduce un nou articol, articolul 151, cu următorul cuprins:„Art. 151 - Admiterea pe posturile de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, Ministerului Public, precum şi al Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, se face prin concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. Posturile respective se evidenţiază separat.”CSM+USR

Deputat Cătăniciu Steluța - renunta

78. ART. 16 (1) Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie. (2) Formarea profesională

ICCJ - Eliminarea propunerii de modificare a art. 16 şi a tuturor dispoziţiilor care îi privesc pe auditorii de justiţie şi pe judecătorii stagiari.Argumentele aduse în favoarea acestei observaţii au fost în sensul că durata propusă pentru formarea magistraţilor este

48

Nr crt



iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii constă în pregătirea teoretică şi practică a auditorilor de justiţie pentru a deveni judecători sau procurori.

excesivă în raport cu nevoia de personal cu care se confruntă sistemul judiciar, mai ales în condiţiile în care se preconizează creșterea vechimii în magistratură necesară promovării la instanțele şi parchetele superioare.De asemenea, soluţia completului colegial doar pentru judecătorii stagiari poate ridica probleme de constituţionalitate, în condiţiile în care este posibil ca acelaşi tip de cauze să fie soluţionat, după caz, în complet de judecător unic sau în complet colegial.

79.

(3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 2 ani. După primul an de cursuri, auditorii de justiţie optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul posturilor, pentru funcţia de judecător sau procuror.

Alineatul (3) al articolului 16 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 16 - (3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 4 ani. După primul an de cursuri, auditorii vor urma stagii de pregătire practică de câte 6 luni la: instanţe, parchete, penitenciare, cabinete notariale și cabinete de avocatură, Oficiul Național al Registrului Comerțului și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate

"Art. 16 (3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 3 ani. După primul an de cursuri, auditorii vor urma stagii de pregătire practică pentru perioada intre o luna si sase luni la: curtile de apel sau parchete de pe langa curtile de apel, penitenciare, cabinete notariale şi cabinete de avocatură, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului si autoritatea tutelara. Stagiile vor fi

Guvernul - propunem ca la art. 16 alin. (3) să se introducă și Serviciile de probațiune printre instituțiile unde se poate face stagiu de practică, având în vedere strânsa legătură între activitățile serviciilor de probațiune și instanțele judecătorești.

Motive: Stagiile de pregătire practică au o durată excesivă, spre exemplu, un stagiu de 6 luni la ONRC, ANCPI, cabinete notariale sau penitenciar nu se justifică, fiind suficient un stagiu de o lună, pentru ca auditorii de justiţie să cunoască specificul activităţii în aceste instituţii.De asemenea, propunem efectuarea şi a unui stagiu la DGASPC şi respectiv la

49

Nr crt



Imobiliară. Stagiile vor fi organizate pe baza unor protocoale de colaborare între Institutul Național al Magistraturii și Uniunea Națională a Barourilor din România, Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, Administrația Națională a Penitenciarelor, Oficiul Național al Registrului Comerțului și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Pe perioada stagiilor de pregătire practică, auditorii vor fi asistaţi/îndrumaţi de un reprezentant al Institutului Național al Magistraturii, precum şi de un reprezentant al organelor de conducere ale profesiilor, respectiv instituţiei unde aceştia efectuează practica.”

organizate pe baza unor protocoale de colaborare între Institutul Naţional al Magistraturii şi Uniunea Natională a Barourilor din România, Uniunea Natională a Notarilor Publici din România, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului. Pe perioada stagiilor de pregătire practică, auditorii vor fi asistaţi/îndrumaţi de un reprezentant al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi de un reprezentant al organelor de conducere ale profesiilor, respectiv instituţiei unde aceştia efectuează practica.”UNJR

autoritatea tutelară, în condiţiile în care competenţa judecătoriei este legată de aceste din urmă autorităţi.

In ceea ce priveste stagiile la instante si parchete, propunem efectuarea acestora la nivel de cel putin curti de apel, pentru a permite acestora sa beneficieze in etapa de formare de experienta judecatorilor si procurorilor la nivel inalt. UNJR

De inclus si Uniunea Naționala a Executorilor Judecatoresti

Senator Robert Cazanciuc - stagii de 6 luni la instante și parchete

80. „(3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie

50

Nr crt



este de 1 an și 6 luni. După concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, candidaţii declaraţi admişi optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul locurilor scoase la concurs, pentru funcţia de judecător sau procuror.USR+ CSM

81. Alineatul (3) al articolului 16 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 16 - (3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 1 an și 6 luni. După finalizarea cursurilor, auditorii vor urma stagii de pregătire practică cu o durată totală de 6 luni la: instanţe, parchete, penitenciare, cabinete notariale și cabinete de avocatură, birouri ale executorilor judecătorești, Oficiul Național al Registrului Comerțului și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Stagiile vor fi organizate pe baza unor protocoale de colaborare între Institutul Național al Magistraturii și Uniunea Națională a Barourilor din

51

Nr crt



România, Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, Administrația Națională a Penitenciarelor, Oficiul Național al Registrului Comerțului și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Pe perioada stagiilor de pregătire practică, auditorii vor fi asistaţi/îndrumaţi de un reprezentant al Institutului Național al Magistraturii , precum şi de un reprezentant al organelor de conducere ale profesiilor, respectiv instituţiei unde aceştia efectuează practica.”Deputat Steluța Cătăniciu

82. Art. 16(3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 4 ani. După primul an de cursuri, auditorii vor urma stagii de pregătire practică de câte șase luni la instanţe, parchete și penitenciare, din care câte două luni la nivel de judecătorie, tribunal și curte de apel și de câte trei luni la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Agenţia

52

Nr crt



Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, direcțiile generale de Asistență Socială și Protecția Copilului și la forme de exercitare a profesiei de avocat, notar și executor judecătoresc. Stagiile se organizează pe baza unor protocoale de colaborare între Institutul Naţional al Magistraturii şi Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, AgenţiaNaţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Uniunea Natională a Barourilor din România, Uniunea Natională a Notarilor Publici din România şi Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești. Pe perioada stagiilor de pregătire practică, auditorii vor fi asistaţi/îndrumaţi de un reprezentant al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi de un reprezentant al organelor de conducere ale instituțiilor, respectiv, profesiilor, unde aceştia efectuează practica.

53

Nr crt



senator Şerban Nicolae

83. (3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 2 ani. După primul an de cursuri, auditorii vor urma stagii de pregătire practică de câte 2 luni la instanţe, parchete, cabinete de avocatură, penitenciare, cabinete notariale şi de câte o lună la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară…

AMR

AMR - AMR consideră că durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție este prea lungă. Fără a diminua importanța stagiilor practice și fără a exclude vreunul din cele enumerate în textul propus pentru art. 16 alin. 3, AMR apreciază că scopul cursurilor de formare profesională inițială – inclusiv din perspectiva dobândirii cunoștințelor practice – poate fi atins prin păstrarea perioadei de 2 ani.

În plus, în contextul schimbării în ritm rapid a componenței corpului magistraților, prin eliberarea din funcție ca urmare a pensionării, este evident că prelungirea cursurilor de formare profesională inițială la 4 ani va crea disfuncții organizatorice, cu efecte negative asupra actului de justiție. Vor fi, deopotrivă, afectate instanțele/ parchetele cu un număr mic de posturi și instanțele cu un număr mare de posturi, având în vedere reducerea drastică a posturilor de judecător/procuror care vor fi efectiv ocupate – în primul caz, punându-se problema, la

54

Nr crt



instanțe, a nerespectării principiului repartizării aleatorii (sau al creării unei reguli din excepția de la acest principiu) iar în al doilez caz (al instanțelor cu număr mare de posturi) existând riscul supraîncărcării vădite și constante a completelor de judecată care vor funcționa la instanțe.

În eventualitatea în care se are în vedere creșterea vârstei la care un magistrat este numit în funcție, se poate pune problema prelungirii perioadei stagiului – art. 22 alin. 1.

84. După alineatul (3) al articolului 16 se introduce un nou alineat, (31) cu următorul cuprins:„Art. 16 - (31) Regulamentul de organizare și funcționare a stagiului de practică va fi elaborat de Institutul Național al Magistraturii și Consiliul Superior al Magistraturii.”

Art. 16 alin. 31 „Modul de organizare a practicii va fi stabilit prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutul Naţional al Magistraturii ”.UNJR

Guvernul - propunem modificarea denumirii Regulamentului astfel: „Regulamentul privind desfășurarea stagiilor de practică”, elaborat de Institutul Național al Magistraturii și aprobat prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

Consiliul Legislativ - pentru asigurarea unei reglementări complete, este necesar să se prevadă în mod expres cui anume aparține competența aprobării Regulamentului de organizare și funcționare a stagiului de practică. Precizăm că, în forma

55

Nr crt



propusă prin proiect, se prevede doar cine are competența elaborării respectivului Regulament.

CSM - se propune introducerea unui nou alineat, alin. (31), care prevede că Regulamentul de organizare și funcționare a stagiului de practică va fi elaborat de Institutul Național al Magistraturii și Consiliul Superior al Magistraturii, fără, însă, a se arăta cine aprobă acest regulament.

AMR - AMR apreciază că Regulamentul de organizare și funcționare a stagiului de practică trebuie elaborat de Institutul Național al Magistraturii și aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

85. La articolul 16, după alineatul (3), se introduce un nou alineat, alin. (31) cu următorul cuprins:(31) Regulamentul de organizare şi funcţionare a stagiului de practică se elaborează de Institutul Naţional al Magistraturii şi se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.senator Şerban Nicolae

56

Nr crt



86. După alineatul (3) al articolului 16 se introduce un nou alineat, (31) cu următorul cuprins:„Art. 16 - (31) Regulamentul de organizare și funcționare a stagiului de practică va fi elaborat de Institutul Național al Magistraturii și aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.”Deputat Steluța Cătăniciu

87. Art. 16 alin. 31

„Regulamentul de organizare a stagiului de practică va fi stabilit prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutul Naţional al Magistraturii ”.USR

88.

(4) În perioada cursurilor, auditorii de justiţie efectuează stagii de practică în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, asistă la şedinţele de judecată şi la activitatea de

Alineatul (4) al articolului 16 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 16 - (4) În perioada stagiilor de pregătire practică, auditorii de justitie asistă la şedinţele de judecată, precum și la celelalte activități din cadrul instanțelor

Alineatul (4) al articolului 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:"Art. 16 - (4) În perioada stagiilor de pregătire practică, auditorii de justitie asistă la şedinţele de judecată, precum şi la celelalte activităţi din cadrul instanţelor judecătoreşti şi la activitatea de urmărire penală precum şi la celelalte activităţi din cadrul,

Nota: Nu credem ca se impune enumerarea limitativa a activitatilor prin lege, ele pot fi prevazute in hotararea CSM de organizare a a stagiilor.UNJR

57

Nr crt



urmărire penală, pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară judecătorii, procurorii şi personalul auxiliar de specialitate.

judecătorești şi la activitatea de urmărire penală, asistă la activitatea efectuată în cadrul unei forme de exercitare a profesiei de avocat, notar public, asistă la şedinţele comisiilor din penitenciar, asistă la activitățile specifice de întocmire, înscriere mențiuni, radiere mențiuni în cuprinsul cărților funciare și registrelor aferente, precum și la cele privind înființarea/radierea societăților pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară reprezentanţii acestor profesii, respectiv instituții.”

asistă la activitatea efectuată în cadrul unei forme de exercitare a profesiei de avocat, notar public, asistă la şedinţele comisiilor din penitenciar si la alte activitati administrative din cadrul acestuia, asistă la activităţile specifice de întocmire, înscriere menţiuni, radiere menţiuni în cuprinsul cărţilor funciare şi registrelor aferente, precum şi la cele privind înfiinţarea / radierea societăţilor, asista la activitati specific de competent autoritatii tutelare, pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară reprezentanţii acestor profesii, respectiv instituţii. "UNJRPreluat de PSD

Art. 16 - (4) În perioada stagiilor de pregătire practică, auditorii de justitie asistă la toate activitatile specifice institutiilor prevazute prin Regulamentul prevazut la alin. (31)

UNJRPreluat de PSD, ALDE, UDMR

89. Art. 16(4) În perioada stagiilor de pregătire practică, pentru a obține în mod direct informațiile necesare formării profesionale, auditorii de justitie asistă la toate activitățile specifice instituțiilor și profesiilor respective, cu respectarea normelor privind confiențialitatea și caracterul

58

Nr crt



nepublic al acestora, după caz.senator Şerban Nicolae

90. (4) În perioada cursurilor, auditorii de justiţie efectuează stagii de practică, cu o durată totală de 6 luni, în instanţe, parchete, birouri notariale, cabinete de avocați, birouri ale executorilor judecătoreşti, unități de poliție, penitenciare, precum și în instituții ale administrației publice, pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară categoriile profesionale ce funcționează în cadrul acestora.”USR+CSM

91. Alineatul (4) al articolului 16 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 16 - (4) În perioada stagiilor de pregătire practică, auditorii de justitie asistă la şedinţele de judecată, precum și la celelalte activități din cadrul instanțelor judecătorești şi la activitatea de urmărire penală, asistă la activitatea efectuată în cadrul unei

59

Nr crt



forme de exercitare a profesiei de avocat, notar public, executor judecătoresc, asistă la şedinţele comisiilor din penitenciar, asistă la activitățile specifice de întocmire, înscriere mențiuni, radiere mențiuni în cuprinsul cărților funciare și registrelor aferente, precum și la cele privind înființarea/radierea societăților pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară reprezentanţii acestor profesii, respectiv instituții.”Deputat Steluța Cătăniciu

92. După alineatul (4) al articolului 16 se introduce un nou alineat, (41) cu următorul cuprins:„Art. 16 - (41) La finalul fiecărui stagiu, îndrumătorii de practică vor realiza o evaluare a capacităţii fiecărui auditor de a exercita funcţia de judecător sau procuror.”

Art. 16 alin. 41 „La finalul fiecărui stagiu, îndrumătorii de practică vor realiza o evaluare a activităţii în stagiu a fiecărui auditor, pe baza unei fise de evaluare, a carei continut va fi prevazut prin hotararea CSM de organizare a stagiilor.”UNJR

Guvernul - apreciem că reglementarea nu este clară: care sunt criteriile pe baza cărora se realizează evaluarea, cum se realizează aceasta efectiv (pe bază de note, calificative etc), dacă există și o altă etapă ulterioară realizării evaluării, care sunt efectele acesteia, cum se pot contesta rezultatele acestei evaluări. În plus, trebuie clar stabilit la nivel de lege cine sunt

60

Nr crt



„îndrumătorii de practică”. Din art. 16 alin. (3) ar rezulta că este vorba despre doi evaluatori, fără a se reglementa situația în care aceștia nu ajung la un acord asupra evaluării ori dacă acordă note.

93. „Art. 16 - (41) La finalul fiecărui stagiu, îndrumătorii de practică, stabiliti prin Regulamentul de organizare si functionare a stagiului de practica, vor realiza o evaluare a capacităţii fiecărui auditor de a exercita funcţia de judecător sau procuror.”Senator Robert Cazanciuc, UDMR

La articolul 16, după alineatul (4), se introduce un nou alineat, alin. (41 ) cu următorul cuprins:(41) La finalul fiecărui stagiu, îndrumătorii de practică realizează o evaluare a activităţii în stagiu a fiecărui auditor, pe baza unei fise de evaluare, al carei conținut se stabilește prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a stagiului de practică.senator Şerban Nicolae

94. (41) La finalul fiecărui stagiu, îndrumătorii de practică vor realiza o evaluare a activității desfășurate de fiecare auditor pe durata stagiului.AMR

AMR - Având în vedere faptul că stagiile practice nu se desfășoară doar la instanțe și parchete, ci și la cabinete de avocatură, penitenciare, cabinete notariale, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate

61

Nr crt



Imobiliară, AMR susține că propunerea privind evalularea capacității fiecărui auditor „de a exercita funcția de judecător sau procuror” excedează atribuțiilor celorlalte profesii juridice și, în acest context, conceptului de independență a magistratului.

95.Se elimină alin. (41) al articolului 16 USR

Motivare: Aceste aspecte vor fi prevăzute în Regulamentul de organizare a stagiului de practică.

96. După alineatul (4) al articolului 16 se introduce un nou alineat, (41) cu următorul cuprins:

„Art. 16 - (41) La finalul fiecărui stagiului, îndrumătorii de practică vor realiza o evaluare a capacităţii fiecărui auditor de a exercita funcţia de judecător sau procuror.”Deputat Cătăniciu Steluța

97. (5) Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la

62

Nr crt



propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

98. ART. 17 (1) Auditorii de justiţie beneficiază de o bursă având caracterul unei indemnizaţii lunare corespunzătoare funcţiei de judecător stagiar şi procuror stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori. (2) Bursa auditorilor de justiţie prevăzută la alin. (1) are natura şi regimul juridic al unui drept salarial şi se stabileşte pe baza indemnizaţiei brute prevăzute de lege pentru judecătorii şi procurorii stagiari, la care se vor calcula reţinerile pentru obţinerea indemnizaţiei nete, urmând a se vira obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor la asigurările sociale de stat, precum şi obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor privind contribuţia la

63

Nr crt



asigurările sociale de sănătate. Auditorii de justiţie beneficiază de indemnizaţie şi în perioada vacanţelor. (3) Indemnizaţiile auditorilor de justiţie se plătesc din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii.

99. La articolul 17, după alin.(3) se introduc trei noi alineate, alin. (31)-(33), cu următorul cuprins:„(31) Auditorii de justiţie beneficiază de decontarea materialelor didactice, în condițiile și în limita unui plafon lunar stabilite de Regulamentul Institutului Național al Magistraturii. Auditorii de justiție beneficiază în mod gratuit de cazare în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al Magistraturii, în limita locurilor disponibile, în condiţiile stabilite prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.

64

Nr crt



Cheltuielile de întreținere se suportă de Institut.(32) În cazul epuizării locurilor disponibile în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al Magistraturii, precum și în situațiile în care auditorii de justiție își desfășoară activitatea de formare în afara Municipiului București, aceștia au dreptul la decontarea chiriei într-un plafon de până la 50% din suma care s-ar cuveni, cu acest titlu, magistraților, în condițiile legii.(33) Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, precum şi de plata indemnizaţiei de maternitate, risc maternal și pentru creşterea copilului, pe durata concediilor respective.”

CSM + USR100. După alineatul (3) al articolului 17

65

Nr crt



se introduc trei noi alineate, alin. (31), (32) și (33), cu următorul cuprins:(31) Auditorii de justiţie beneficiază de decontarea materialelor didactice, în condițiile și în limita unui plafon lunar stabilite de Regulamentul Institutului Național al Magistraturii. Auditorii de justiție beneficiază în mod gratuit de cazare în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al Magistraturii, în limita locurilor disponibile, în condiţiile stabilite prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii. Cheltuielile de întreținere se suportă de Institut.(32) În cazul epuizării locurilor disponibile în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al Magistraturii, aceștia au dreptul la decontarea chiriei într-un plafon de până la 50% din suma care s-ar cuveni, cu acest titlu, magistraților, în aceleași condiții prevăzute de lege pentru aceștia.(33) Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind

66

Nr crt



plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, precum şi de plata indemnizaţiei de maternitate, risc maternal și pentru creşterea copilului, pe durata concediilor respective”.Guvernul

101. „(31) Auditorii de justiţie beneficiază de decontarea materialelor didactice, în condițiile și în limita unui plafon lunar stabilite de Regulamentul Institutului Național al Magistraturii. Auditorii de justiție beneficiază în mod gratuit de cazare în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al Magistraturii, în limita locurilor disponibile, în condiţiile stabilite prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii. Cheltuielile de întreținere se suportă de Institut.(32) În cazul epuizării locurilor disponibile în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al Magistraturii, precum și în situațiile în care auditorii de justiție

67

Nr crt



își desfășoară activitatea de formare în afara Municipiului București, aceștia au dreptul la decontarea chiriei într-un plafon de până la 50% din suma care s-ar cuveni, cu acest titlu, magistraților, în condițiile legii.(33) Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, precum şi de plata indemnizaţiei de maternitate, risc maternal și pentru creşterea copilului, pe durata concediilor respective.”USR

102. (4) Auditorii de justiţie beneficiază de drepturile prevăzute de art. 79 alin. (4) şi (5), care se aplică în mod corespunzător.

Alineatul (4) al articolului 17 se abrogă. USR+CSM+Guvernul

103. (5) Perioada în care o persoană a avut calitatea de

Abrogarea alin. (5)Deputat Steluta Cataniciu

68

Nr crt



auditor de justiţie, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror. (6) Prevederile alin. (1) - (3) şi (5) se aplică şi auditorilor de justiţie proveniţi din alte ţări, pe baza înţelegerilor încheiate cu ministerele de justiţie din ţările respective.

104. După articolul 17 se introduc trei noi articole, art. 171, art. 172 și 173 , cu următorul cuprins: Art. 171 - Dispoziţiile legale privind incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi auditorilor de justiţie. Guvernul

105. Art. 172 – Auditorii de justiție au drepturile prevăzute la art. 79 alin. (3) și art. 80, precum și îndatoririle prevăzute la art. 90 și 91 din prezenta lege.

69

Nr crt



Guvernul

106. Art. 173 - Cheltuielile de transport ale personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care nu are domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti, care participă la activităţile de formare profesională iniţială organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii”.Guvernul

107. „Art. 171 - Dispoziţiile legale privind incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi auditorilor de justiţie. Art. 171 – Auditorii de justiție au drepturile prevăzute la art. 79 alin. (3) și art. 80. precum și îndatoririle prevăzute la art. 90-93 din prezenta lege.Art. 172 - Cheltuielile de transport ale personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care nu are domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti, care participă la activităţile

„Art. 171 - Dispoziţiile legale privind incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi auditorilor de justiţie.

70

Nr crt



de formare profesională iniţială organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.”USR

108. După articolul 17 se introduc trei noi articole, art. 171, art. 172 și 173 , cu următorul cuprins:

„Art. 171 - Dispoziţiile legale privind incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi auditorilor de justiţie.

Art. 172 – Auditorii de justiție au drepturile prevăzute la art. 79 alin. (3) și art. 80, precum și îndatoririle prevăzute la art. 90-93 din prezenta lege.

Art. 173 - Cheltuielile de transport ale personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care nu are domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti, care participă la activităţile de formare profesională iniţială organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul

Art. 172 – Auditorii de justiție au drepturile prevăzute la art. 79 alin. (3) și art. 80, precum și îndatoririle prevăzute la art. 90 si 91 alin. (2) din prezenta lege.

UDMR

71

Nr crt



acestei instituţii.”

CSM109. ART. 18

(1) Abaterile disciplinare ale auditorilor de justiţie de la îndatoririle ce le revin potrivit legii sau Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii se sancţionează disciplinar.

110.

(2) Constituie abateri disciplinare: a) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor ce le revin;

b) atitudinile ireverenţioase faţă de colegi, personalul de

Alineatul (2) al articolului 18 se modifică şi va avea următorul cuprins: (2) Constituie abateri disciplinare: a) atitudinile care aduc atingere bunelor moravuri sau ordinii publice, atitudinile ireverenţioase faţă de colegi, personalul de instruire şi de conducere al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului; b) absenţele nemotivate de la activităţile obligatorii stabilite prin programul de formare, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;

72

Nr crt



instruire şi de conducere al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului; c) absenţele nemotivate de la cursuri, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună.

c) faptele prevăzute la art. 99 lit. a), b), d), j), l), m), n) şi q), dispoziţii care se aplică în mod corespunzător”.Guvernul

111. „(2) Constituie abateri disciplinare:

a) atitudinile care aduc atingere bunelor moravuri sau ordinii publice, atitudinile ireverenţioase faţă de colegi, personalul de instruire şi de conducere al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului;

b) absenţele nemotivate de la activităţile obligatorii stabilite prin programul de formare, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;

c) faptele prevăzute la art. 99 lit. a), b), d), j), l), n) şi q), dispoziţii care

73

Nr crt



se aplică în mod corespunzător.”

CSM Preluat de PSD

112. (3) Sancţiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiţie sunt: a) avertismentul; b) diminuarea bursei cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni; c) diminuarea bursei proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună; d) exmatricularea din Institutul Naţional al Magistraturii.

113. (4) Avertismentul se aplică, în scris, de directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi poate fi contestat la consiliul ştiinţific al institutului.

Alineatul (4) al articolului 18 se abrogă. Guvernul

74

Nr crt



114.

(5) Sancţiunile prevăzute la alin. (3) lit. b), c) şi d) se aplică de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.

Alineatul (5) al articolului 18 se modifică şi va avea următorul cuprins: (5) Sancţiunile prevăzute la alin. (3) se aplică de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, după efectuarea cercetării disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie în termen de un an de la săvârşirea faptei”.Guvernul

115. „(5) Sancţiunile prevăzute la alin. (3) se aplică de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, după efectuarea cercetării disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie în termen de un an de la săvârşirea faptei.”

CSM Preluat de USR

116. (6) Hotărârile consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (5) pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă. (7) În cazul exmatriculării din Institutul Naţional al

75

Nr crt



Magistraturii, cel sancţionat este obligat să restituie indemnizaţia şi cheltuielile de şcolarizare.

117.

(8) Procedura de constatare a abaterilor şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.

Alineatul (8) al articolului 18 se modifică și va avea următorul cuprins:(8) Procedura de cercetare disciplinară şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii”.Guvernul


„(8) Procedura de cercetare disciplinară şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.”

CSM

Preluat de USR

119. După alineatul (8) al articolului 18 76

Nr crt



se introduc trei noi alineate, alin. (9) – (11), cu următorul cuprins: (9) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva auditorului de justiţie s-a dispus trimiterea în judecată pentru aceeaşi faptă. (10) Organul de urmărire penală este obligat să comunice, de îndată, Institutului Naţional al Magistraturii actul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a auditorului de justiţie. (11) Suspendarea cercetării disciplinare se dispune de către directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi operează până când soluţia pronunţată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Hotărârea definitivă este comunicată de îndată Institutului Național al Magistraturii. Pe durata suspendării cercetării disciplinare, cursul prescripţiei răspunderii disciplinare este suspendat”. Guvernul

120. La articolul 18, după alineatul (8) se

77

Nr crt



introduc 3 noi alineate, alin. (9) – (11), cu următorul cuprins:

„(9) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva auditorului de justiţie s-a dispus trimiterea în judecată pentru aceeaşi faptă.

(10) Organul de urmărire penală este obligat să comunice, de îndată, Institutului Naţional al Magistraturii actul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a auditorului de justiţie.

(11) Suspendarea cercetării disciplinare se dispune de către directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi operează până când soluţia pronunţată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Hotărârea definitivă este comunicată de îndată Institutului Național al Magistraturii. Pe durata suspendării cercetării disciplinare, cursul prescripţiei răspunderii disciplinare este suspendat”.

78

Nr crt



CSMPreluat de USR

121. După articolul 18, se introduce nou articol, art.181, cu următorul cuprins:Art. 181 - (1) Pe durata cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) şi e). (2) Neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) se constată de către Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi atrage exmatricularea, precum şi obligarea la restituirea bursei şi a cheltuielilor de formare profesională, în acele situaţii imputabile auditorilor. Consiliul ştiinţific este sesizat de directorul Institutului Naţional al Magistraturii din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate. (3) Procedura de verificare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.

79

Nr crt



(4) Dispoziţiile art. 18 alin. (6) se aplică în mod corespunzător”. Guvernul

122. După articolul 18, se introduce nou articol, art. 181, cu următorul cuprins:

„Art. 181 - (1) Pe durata cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) şi e).

(2) Neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) se constată de către Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi atrage exmatricularea, precum şi obligarea la restituirea bursei şi a cheltuielilor de formare profesională, în acele situaţii imputabile auditorilor. Consiliul ştiinţific este sesizat de directorul Institutului Naţional al Magistraturii din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate.

80

Nr crt



(3) Procedura de verificare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.

(4) Dispoziţiile art. 18 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.

(5) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (2), condamnarea definitivă a auditorilor pentru o infracţiune din culpă ori amânarea aplicării pedepsei pentru același tip de infracțiune, precum și renunțarea la urmărirea penală sau renunțarea la aplicarea pedepsei printr-o hotrărâre definitivă nu conduce la exmatriculare, dacă se apreciază de către Consiliul Ştiinţific că infracţiunea săvârşită nu aduce atingere demnității calității de auditor de justiție sau imaginii Institutului.”

CSM123. După articolul 18, se

introduce nou articol, art. 181, cu următorul cuprins:

„Art. 181 - (1) Pe durata 81

Nr crt



cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) şi e).

(2) Neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) se constată de către Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi atrage exmatricularea, precum şi obligarea la restituirea bursei şi a cheltuielilor de formare profesională, în acele situaţii imputabile auditorilor. Consiliul ştiinţific este sesizat de directorul Institutului Naţional al Magistraturii din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate.

(3) Procedura de verificare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.

(4) Dispoziţiile art. 18 alin. (6) se aplică în mod corespunzător”.

(5) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (2), condamnarea definitivă a auditorilor pentru o infracţiune din culpă ori amânarea

82

Nr crt



aplicării pedepsei pentru acelaşi tip de infracţiune, precum şi renunţarea la urmărirea penală sau renunţarea la aplicarea pedepsei printr-o hotărâre definitivă nu conduce la exmatriculare, dacă se apreciază de către Consiliul Ştiinţific că infracţiunea săvârşită nu aduce atingere demnităţii calităţii de auditor de justiţie sau imaginii Institutului”.

CSM, GuvernPreluat de ALDE

124.

ART. 19 (1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire, constând în probe teoretice şi practice, prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror.

Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 19 - (1) După încheierea pregătirii în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire, constând într-o probă teoretică, o probă practică, un interviu şi un examen psihologic, prin care se verifică însușirea cunoștințelor și abilităților necesare exercitării funcției de judecător sau procuror.

Art.19 (1) După încheierea pregătirii în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire, constând într-o probă teoretică, o probă practică şi un examen psihologic, prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare exercitării funcţiei de judecător sau procuror.UNJR

Consiliul Legislativ - reglementarea nu este completă, întrucât nu se prevede cine anume urmează a realiza „interviul” la care se face referire în mod distinct în alin.(1). Precizăm că alin.(2) și (3) stabilesc doar cine realizează examinarea teoretică și practică, precum și examenul psihologic. Este necesară, de aceea, reanalizarea și corelarea normelor sub acest aspect.

83

Nr crt



125. „Art. 19 - (1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor, competenţelor şi abilităţilor necesare exercitării funcţiei de judecător respectiv sau procuror, precum şi un test psihologic.

(2) Auditorii de justiţie care au promovat examenul prevăzut la alin. (1) vor fi numiţi, potrivit legii, în funcţiile pentru care au optat potrivit art. 15 alin. 5 Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte judecătoriile şi parchetele de pe lângă acestea la care vor fi alocate posturi de judecător sau procuror

stagiar, precum şi numărul acestor posturi. Posturile de judecători şi de procurori stagiari se alocă suplimentar celor prevăzute în schema de personal a instanţei sau parchetului.

(3) Componența Comisiei de examinare teoretică şi practică va fi

(2) Dna Cataniciu renunță la amendament

84

Nr crt



distinctă pentru auditorii judecători și pentru auditorii procurori, urmând a fi stabilită prin Regulamentul elaborat de Institutul Național al Magistraturii și aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

(4) Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia la următoarea sesiune, organizată de Institutul Naţional al Magistraturii pentru următoarea promoţie de auditori. În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror stagiar şi este obligat să restituie bursa şi cheltuielile de formare profesională.

(5) Examenul psihologic se va susţine în faţa unei comisii alcătuită din 3 psihologi, care vor nota candidatul cu „apt” sau „inapt”. Dacă în urma susţinerii testului psihologic, auditorul este declarat inapt, el nu poate fi numit judecător sau procuror

85

Nr crt



stagiar.”(6) În cazul în care auditorul de

justiţie nu promovează examenul de absolvire, precum şi în cazul în care nu a susţinut examenul de absolvire în prima sesiune, acesta nu beneficiază de bursă şi de alte drepturi ale auditorilor până la promovarea examenului. În această perioadă, auditorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţii şi incompatibilităţi; această perioadă nu constituie vechime în funcţie şi în magistratură.”

ALDE126. (2) Auditorii de justiţie care

au promovat examenul prevăzut la alin. (1) vor fi numiţi, potrivit legii, de regulă, în funcţiile pentru care au optat după primul an de cursuri în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.

(2) Comisia de examinare teoretică și practică va fi alcătuită din 7 persoane: 3 judecători și 2 procurori un avocat şi un profesor universitar, desemnați de CSM dintre judecătorii, procurorii sau avocații cu cel puțin 20 de ani vechime în profesie și dintre cadrele didactice ale facultăților de drept care au obținut gradul universitar de profesor de cel puțin 5 ani.

(2) Comisia de examinare teoretică şi practică va fi alcătuită din 7 persoane: 3 judecători, 2 procurori, un profesor universitar si un avocat. Judecatorii, procurorii si profesorul universitar vor fi desemnati de CSM dintre judecătorii si procurorii cu grad minim de curte de apel si cel puţin 10 ani vechime în profesie şi dintre cadrele didactice ale facultăţilor de drept care au obţinut gradul universitar de profesor de cel puţin 5 ani. Avocatul va fi desemnat de

Consiliul Legislativ - La alin.(2), expresia „CSM” trebuie redată desfășurat.

Motive: Propunem ca judecătorii şi procurorii care fac parte din comisie să aibă minim 10 ani de vechime în funcţia de magistrat. 20 de ani limiteaza foarte mult

86

Nr crt



catre Uniunea Nationala a Barourilor din Romania dintre avocatii cu minim 20 ani experienta.UNJR

baza de selectie a acestora.UNJR

127. (2) Comisia de examinare teoretică și practică va fi alcătuită din 7 persoane: 3 judecători și 2 procurori un avocat şi un profesor universitar, desemnați de CSM dintre judecătorii, procurorii sau avocații cu cel puțin 12 de ani vechime în profesie și dintre cadrele didactice ale facultăților de drept care au obținut gradul universitar de profesor de cel puțin 5 ani.Deputat Cătăniciu

128. Art. 19(2) Comisia de examinare este alcătuită din șapte persoane: trei judecători proveniți de la Înalta Curte de Casație și Justiție sau curțile de apel și care au cel puțin 15 ani vechime în profesie, doi procurori care au cel puțin gradul profesional de parchet de pe lângă curțile de apel și 15 ani vechime în profesie, un profesor de la o facultate de drept

87

Nr crt



autorizată, în condițiile legii, cu o vechime de cel puțin 5 ani în gradul de profesor universitar și un avocat cu o vechime de cel puțin 20 ca avocat definitiv, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii.senator Şerban Nicolae

129. (3) Comisia de examinare teoretică şi practică va fi distinctă pentru auditorii judecători și pentru auditorii procurori, urmând a fi stabilită prin Regulamentul elaborat de Institutul Național al Magistraturii și aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.Deputat Cătăniciu

130. (2) Comisia de examinare teoretică și practică va fi alcătuită din 7 persoane: 3 judecători, 2 procurori, un profesor universitar care are și calitatea de judecător și un profesor universitar care are și calitatea de procuror, desemnați de CSM dintre judecătorii și procurorii cu cel puţin 20 de ani vechime în profesie şi

AMR - Referitor la propunerea din alineatul 2 al art. 19, AMR, după consultarea magistraților, arată că, pe de o parte, este necesar să se țină seama de specificul cunoștințelor și abilităților a căror însușire va fi verificată, neputându-se delimita aspectele practice de cele teoretice. În acest sens, considerăm că în comisia de evaluare trebuie selectați judecători, procurori și profesori

88

Nr crt



dintre cadrele didactice ale facultăţilor de drept care au obţinut gradul universitar de profesor de cel puţin 5 ani.AMR

universitari – aceștia doar dacă au și calitatea de judecători sau procurori –, o astfel de abordare oferind și garanții de independență față de celelalte puteri, iar, pe de altă parte, o îndestulătoare premisă pentru verificarea tuturor cunoștințelor avute în vedere.

131. (3) Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror şi este obligat să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare.

(3) Examenul psihologic se va susţine în faţa unei comisii alcătuită din 3 psihologi, care vor nota candidatul cu “recomandabil” sau “nerecomandabil”.

(3) Examenul psihologic se va susţine în faţa unei comisii alcătuită din 3 psihologi, care vor nota candidatul cu "apt" sau "inapt".UNJR

Consiliul Legislativ - norma trebuie să prevadă în mod expres cine are competența desemnării psihologilor care alcătuiesc comisia în fața căreia se susține examenul psihologic.La alineatul 3 al art. 19, utilizarea termenilor de recomandabil şi nerecomandabil este improprie, având o notă de subiectivism mult prea pronunţată faţă de consecinţele grave pe care atribuirea acestor calificative o atrage. UNJR

132. (4) Calificativul (4) Calificativul "inapt" va avea drept Declararea ca respins

89

Nr crt



”nerecomandabil” va avea drept consecinţă declararea ca respins la examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii.

consecinţă declararea ca respins la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.Impotriva calificativului inapt, candidatul puate face contestatie in termen de 5 zile de la afisare, ce va fi solutionata de o comisie de cinci psihologi.

UNJR

la examenul de absolvire trebuie să fie făcută doar în cazul în care comisia declară candidatul inapt. Menţionăm că o evaluare psihologică făcută de o comisie medicală se face şi la admiterea în magistratură, conform prevederilor art. 14.UNJR

133. (5) Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror şi este obligat să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare.”

(5) Impotriva calificativului inapt, candidatul puate face contestatie in termen de 5 zile de la afisare, ce va fi solutionata de o comisie de cinci psihologi.UNJR

(5) Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu

90

Nr crt



promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror şi este obligat să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare.”

Art. 19 alin. (5) se completează cu: „ cu excepția situației prevăzute la alin. (3) și (4) - UDMR

134. (6) Componenta comisiilor prevazute de alin. 3 si 5 va fi stabilita de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

(7) Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. In cazul în care auditorul de justiţie nu se

91

Nr crt



prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror şi este obligat să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare.

(8) Nota finala de absolvire a Institutului National al Magstraturii este compusă din media de la examenul de absolvire prevazut de alin. 1, ce va avea o pondere de 60%, şi media rezultată din evaluările realizate pe durata studiilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, ce va avea o pondere de 40%.UNJR

135. ART. 20 (1) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt obligaţi să îndeplinească timp de 6 ani funcţia de judecător sau de procuror.

(2) În cazul în care un absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este

(1) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt obligaţi să îndeplinească timp de 10 ani funcţia de judecător sau de procuror.ALDE

92

Nr crt



eliberat din funcţie înainte de expirarea perioadei de 6 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa, proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin.(1).

(3) În perioada dintre data promovării examenului de absolvire şi data numirii în funcţia de judecător sau procuror stagiar, absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care au promovat examenul de absolvire primesc indemnizaţia lunară corespunzătoare funcţiei de auditor de justiţie. Drepturile salariale se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.

93

Nr crt



136.

ART. 21 (1) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt numiţi în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obţinută prin însumarea celor trei medii de la sfârşitul fiecărui an de studiu şi de la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.

Alineatul (1) al articolului 21 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 21 - (1) Consiliul Superior al Magistraturii va repartiza candidaţii pe locurile de judecători stagiari şi procurori stagiari care sunt disponibile în cadrul sistemului judiciar, în funcţie de opţiunea auditorului şi de nota finală de absolvire, compusă din media de la examenul de absolvire şi media rezultată din evaluările realizate pe durata studiilor în cadrul Institutului Național al Magistraturii în proporţie de 60/40.”

Alineatul (1) al articolului 21 se modifică şi va avea următorul cuprins: (1) Consiliul Superior al Magistraturii va repartiza candidaţii pe locurile de judecători stagiari şi procurori stagiari care sunt disponibile în cadrul sistemului judiciar. Acestia opteaza pentru locurile alese în ordinea notei finale de absolvire, prevazuta de art. 19 alin.6.UNJR

Consiliul Legislativ - semnlăm că textul se referă la repartizarea candidaților pe locurile de judecători stagiari și procurori stagiari de către Consiliul Superior al Magistraturii, fără a se face vreo referire nici la numirea judecătorilor stagiari și nici la numirea procurorilor stagiari, atribuție care, potrivit art.40 alin.(2) din aceeași propunere legislativă, aparține Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. întrucât art.21 alin.(1) se referă la „media rezultată din evaluările realizate pe durata studiilor”, este necesar ca textul să precizeze în mod expres dacă se au în vedere doar evaluările realizate în primul an de cursuri sau și cele cu care se încheie fiecare stagiu, potrivit art.16 alin.(41). În această situație, ar trebui ca art.16 alin.(41) să prevadă în mod expres că respectivele

94

Nr crt



evaluări trebuie să se finalizeze cu o notă, deși este dificil de imaginat cum s-ar putea acorda note pentru „evaluarea capacității fiecărui auditor de a exercita funcția de judecător sau procuror”. Pentru aceste motive, este necesară reanalizarea normelor sub toate aceste aspecte.

137. ”Art. 21 - (1) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt numiţi în funcţie de către secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obţinută prin însumarea mediei de la sfârşitul perioadei de studiu în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi a celei de la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.”Deputat Cătăniciu

138. La articolul 21, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

95

Nr crt



„(1) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt numiţi în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obţinută prin însumarea mediei de la sfârşitul perioadei de studiu în cadrul Institutului Național al Magistraturii şi a celei de la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.”USR

139. „(1) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt numiţi în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obţinute și a opțiunii exprimate.(2) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt numiţi în funcţie de către secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obţinută prin însumarea mediei de la sfârşitul perioadei de studiu în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi a celei de la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.”

Dna Cătăniciu

96

Nr crt



Deputat Cătăniciu140. AMR - AMR consideră că

trebuie menţinută propunerea existentă în forma anterioară a Proiectului, potrivit căreia Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte judecătoriile şi parchetele de pe lângă acestea la care vor fi alocate posturi de judecător sau procuror stagiar, precum şi numărul acestor posturi. Posturile de judecători şi de procurori stagiari se alocă suplimentar celor prevăzute în schema de personal a instanţei sau parchetului.

141. (11) Perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire şi numirea de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcţia de judecător sau procuror stagiar, precum şi perioada în care o persoană a avut calitatea de judecător sau procuror stagiar, dacă a promovat examenul de capacitate prevăzut de art. 25, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.

97

Nr crt



142. După alineatul (11) al articolului 21 se introduce un nou alineat, alin.( 12), cu următorul cuprins:(12) Anterior numirii lor ca judecători sau procurori stagiari, absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt verificaţi sub aspectul îndeplinirii cerinţei de a avea o bună reputaţie. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea cerinţei privind buna reputaţie, pe baza verificărilor efectuate de Institutul Naţional al Magistraturii. Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care nu se bucură de o bună reputaţie nu pot fi numiţi ca judecători sau procurori stagiari”.Guvernul

143. (2) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari pot fi numiţi în funcţie numai la judecătorii sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea.

144. După alineatul (2) al articolului 21 se introduce un

ICCJ - Eliminarea art.

98

Nr crt



nou alineat, cu (21) următorul cuprins:„Art. 21 - (21) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.”

Art. 21 - (21) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 20% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.Autor: UDMR

21 alin. (21), deoarece, în situația existenței unor medii egale între candidați, se impun criterii unice de departajare.

145. (3) Judecătorii stagiari se bucură de stabilitate.

146.ART. 22 (1) Durata stagiului este de 1 an.

Alineatul (1) al articolului 22 se modifică și va avea următorul cuprins:„ Art. 22 - (1) Durata stagiului este de 2 ani.”

Art. 22 – „(1) Durata stagiului este de 3 ani.Autor: UDMRrenunta

147. "Art. 22 (1) Durata stagiului este de 1 an. Incepand cu 2019 durata stagiului va fi de 1 ani si sase luni, iar incepand cu 2021 durata stagiului va fi de 2 ani."UNJR

Motive:Propunem introducerea unei norme tranzitorii in ceea ce priveste cresterea duratei stagiului la 2 ani, pentru a evita blocarea judecatoriilor, si asa

99

Nr crt



supraaglomerate. O alta varianta ar fi cea a pregatirii in paralel a doua generatii pe sisteme diferite, care sa sigure acoperirea in trepte a necesarului de resurse umane la nivel de judecatorii.UNJR

148. La articolul 22, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(1) Durata stagiului este de 1 an și 6 luni.”

USR149. (2) În perioada stagiului,

judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să continue formarea profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de preşedintele judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă această instanţă. (3) Conducerea instanţelor

100

Nr crt



şi a parchetelor este obligată să asigure toate condiţiile pentru buna desfăşurare a stagiului.

150. ART. 23 (1) Judecătorii stagiari judecă:

Articolul 23 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 23 - (1) Judecătorul stagiar participă în complet colegial la soluționarea cauzelor de competența judecătoriei.

Alineatul (1) al articolului 23 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 23 - (1) Judecătorii stagiari judecă:

Consiliul Legislativ - judecătorul stagiar urmează să participe în complet colegial la soluționarea cauzelor de competența judecătoriei, cu toate că, potrivit art.54 alin.(1) din Legea nr.304/2004 (asupra căruia nu se intervine prin propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004), cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale. Este necesară, de aceea, reanalizarea normelor din cele două propuneri legislative, inclusiv prin prisma calificării și regimului juridic al procedurii, a „opiniei consultative” pe care ar urma să o emită judecătorul sau procurorul stagiar. Menționăm că instituirea acestei soluții legislative face necesară și intervenții legislative asupra Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală.

CSM - Alte dispoziții care ar putea ridica probleme din perspectiva conformității cu Legea fundamentală sunt cele care reglementează competențele judecătorilor stagiari, dispoziții

101

Nr crt



care se regăsesc în cuprinsul propunerii de modificare a art. 23 din Legea nr. 303/2004.Considerații similare sunt valabile, din această perspectivă, și în ceea ce privește propunerile referitoare la competențele procurorilor stagiari.

151. a) acţiunile posesorii, cererile privind pensiile de întreţinere, cererile privind înregistrările şi rectificările în registrele de stare civilă, cererile privind popririle, încuviinţarea executării silite şi luarea unor măsuri asigurătorii;

a) acţiunile posesorii, cererile privind pensiile de întreţinere, cererile privind înregistrările şi rectificările în registrele de stare civilă, cererile privind validarea popririi, încuviinţarea executării silite şi luarea măsurilor asigurătorii;UNJR

152. b) litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte 100 milioane lei (10 mii lei RON);

b) litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte 10 mii lei;UNJR

153. c) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale;

c) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale;UNJR

102

Nr crt



154. d) ordonanţa de plată; d) cererile privind ordonanţa preşedinţială;UNJR

155. e) reabilitarea; e) cererile de emitere a ordonanţei de plată;UNJR a)-m) Preluate de PSD

156. f) constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii;

f) cererile de valoare redusă, prevăzute la art. 1026 – 1033 din Codul de procedură civilă;UNJR

157. g) infracţiunile prevăzute de Codul penal pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cu excepţia celor de la art. 218 alin. (1) şi (2), art. 219 alin. (1), art. 223, 226, 227, precum şi art. 239 - 241.

g) evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept, prevăzută la art. 1034 - 1049 din Codul de procedură civilă;UNJR

158. h) cererile de autorizare a intrării în încăperi, prevăzută de art. 680 alin. (2) din Codul de procedură civilă;i) cererile având ca obiect înlocuirea amenzii contravenționale cu sancţiunea prestării unei activităţi în

103

Nr crt



folosul comunităţii;j) cererile de abținere și de recuzare, precum și cererile de revizuire și contestațiile în anulare în cauzele ce intră în competența lor;k) reabilitarea;l) constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii;m) infracţiunile prevăzute de Codul penal și legile speciale pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cu excepţia infracţiunilor prevăzute la art. 218 alin. (1) şi (2), art. 219 alin. (1), art. 223, 226, 227, precum şi art. 239 – 241 din Codul penal, inclusiv plângerile împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, cererile de confirmare a soluţiilor de renunţare la urmărirea penală şi cererile de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauzele care au ca obiect aceste infracţiuni.UNJRLit. a)-m) Preluate de PSD

159. La articolul 23, alineatul (1) se 104

Nr crt



modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Judecătorii stagiari judecă: a) acţiunile posesorii, cererile privind pensiile de întreţinere, cererile privind înregistrările şi rectificările în registrele de stare civilă, cererile privind validarea popririi, încuviinţarea executării silite şi măsurile asigurătorii; b) litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte 100 mii lei; c) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale; d) cererile privind ordonanţa preşedinţială;e) cererile de emitere a ordonanţei de plată;f) cererile de valoare redusă, prevăzute la art. 1026 – 1033 din Codul de procedură civilă;g) evacuarea din imobilele folosite

105

Nr crt



sau ocupate fără drept, prevăzută la art. 1034 - 1049 din Codul de procedură civilă;h) autorizarea intrării în încăperi, prevăzută de art. 680 din Codul de procedură civilă;i) cererile având ca obiect înlocuirea amenzii contravenționale cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii;j) cererile de abținere și de recuzare în orice materii, precum și cererile de revizuire și contestațiile în anulare în cauzele ce intră în competența lor; k) reabilitarea; l) constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii; m) infracţiunile prevăzute de Codul penal pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, inclusiv plângerile împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, cererile de confirmare a soluţiilor de renunţare la urmărirea penală şi cererile de confirmare a redeschiderii

106

about:blank

about:blank

Nr crt



urmăririi penale în cauzele care au ca obiect aceste infracţiuni, cu excepţia infracţiunilor prevăzute la art. 218 alin. (1) şi (2), art. 219 alin. (1), art. 223, 226, 227, precum şi art. 239 – 241.”USR

160. „Art. 23 - (1) Judecătorii stagiari, care au obţinut dreptul de a desfăşura activitatea de judecată, judecă:

a) acţiunile posesorii, cererile privind pensiile de întreţinere, cererile privind înregistrările şi rectificările în registrele de stare civilă, cererile privind validarea popririi, încuviinţarea executării silite şi măsurile asigurătorii;

b) litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte 100 mii lei;

c) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor

107

about:blank

about:blank

about:blank

Nr crt



şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale;

d) cererile privind ordonanţa preşedinţială;

e) cererile de emitere a ordonanţei de plată;

f) cererile de valoare redusă, prevăzute la art. 1026 – 1033 din Codul de procedură civilă;

g) evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept, prevăzută la art. 1034 - 1049 din Codul de procedură civilă;

h) autorizarea intrării în încăperi, prevăzută de art. 680 din Codul de procedură civilă;

i) cererile având ca obiect înlocuirea amenzii contravenționale cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii;

j) cererile de abținere și de recuzare în orice materii, precum și cererile de revizuire și contestațiile

108

Nr crt



în anulare în cauzele ce intră în competența lor;

k) reabilitarea;

l) constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii;

m) infracţiunile prevăzute de Codul penal pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, inclusiv plângerile împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, cererile de confirmare a soluţiilor de renunţare la urmărirea penală şi cererile de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauzele care au ca obiect aceste infracţiuni, cu excepţia infracţiunilor prevăzute la art. 218 alin. (1) şi (2), art. 219 alin. (1), art. 223, 226, 227, precum şi art. 239 – 241.”CSM

161. La articolul 23, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:„(11) Judecătorii stagiari asistă și la

Consiliul Legislativ - la normele propuse pentru art.23 alin.(11) și (21), este de analizat dacă, pentru o

109

Nr crt



(11) Judecătorul stagiar emite opinie consultativă care se motivează și rezolvă lucrările date în sarcina sa de președintele de complet.

şedinţe de judecată cu alte tipuri de cauze decât cele prevăzute la alin. (1), prin rotaţie, la complete ale instanţei constituite din judecători definitive, stabilite de președintele instanței. În cauzele la care asistă, judecătorul stagiar întocmeşte un raport consultativ asupra cauzei și poate redacta proiectul hotărârii, la solicitarea președintelui completului.”UNJRPreluat de PSD, ALDE, UDMR

exprimare adecvată normelor juridice, cuvântul „rezolvă” nu ar trebui înlocuit cu termenul „soluționează”.

Motive:Este necesară păstrarea competenţei judecătorului stagiar, chiar redusă, paralel cu participarea sa la şedinţă, alături de un judecător definitiv. Această necesitate este impusă pe de o parte de volumul de muncă de la judecătorii şi pe de altă parte de faptul că în acest mod, judecătorul este format treptat pentru a-şi putea asuma, după cei doi ani, judecarea unor cauze mai dificile. UNJR

162. Se elimină alin. (11) al art. 23.USR

110

Nr crt



163. (11) Judecătorii stagiari participă la şedinţe de judecată, prin rotaţie, la complete ale instanţei constituite din judecători definitivi stabilite de președintele instanței. În cauzele la care participă, judecătorul stagiar are vot consultativ la deliberări și, la solicitarea preşedintelui completului de judecată, redactează proiectul hotărârii. (12) Modalitatea de participare, prin rotație, la aceste complete, precum și numărul mediu lunar recomandat de proiecte de hotărâri pe care judecătorii stagiari le vor redacta se stabilesc prin hotărâre a colegiului de conducere, cu luarea în considerare a volumului de activitate al instanței și a încărcăturii pe magistrat.AMR

AMR - AMR subliniază, pe baza experienței instanțelor, că este foarte importantă activitatea de redactare a proiectului hotărârii judecătorești, prin comparație cu întocmirea unui raport consultativ (emiterea unei opinii consultative) asupra cauzei și, având în vedere că este vorba despre acte care vizează, deopotrivă, argumentarea, în fapt și în drept, a hotărârii, nu este nevoie de o dublare a acestora.

Se pune, însă, problema găsirii unui echilibru în privința volumului de muncă al judecătorilor stagiari, în condițiile în care participarea la ședințele de judecată. Mai exact, pe de o parte, se impune evitarea situațiilor în care judecătorului stagiar să nu i se ceară, de către președintele completului de judecată, redactarea vreunui proiect de hotărâre, iar, pe de altă parte, să i se solicite redactarea majorității sau tuturor proiectelor de hotărâre.

164.

(2) Procurorii stagiari au dreptul să efectueze şi să

(2) Procurorul stagiar participă la soluționarea cauzelor aflate

Alineatul (2) al articolului 23 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii în instanţă, să

De asemenea, includerea stagiarului in alcatuirea completului de judecata pune probleme de neconstitutionalitate, pentru ca unii justitiabili

111

Nr crt



semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucură de stabilitate, şi să pună concluzii în instanţă.

în instrumentarea unui procuror definitiv.

efectueze şi să semneze acte procesuale şi procedurale, sub coordonarea unui procuror definitiv.”UNJR

vor beneficia de un complet colegial, acolo unde există stagiari, iar alții nu, în același tip de cauze si la același nivel de jurisdictie. De aceea, consideram ca stagiarul nu ar trebuie sa faca parte din compunerea completului ci doar sa-l asiste pe judecător.UNJR

165. La articolul 23, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:„(2) Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii în instanţă, să efectueze şi să semneze acte procesuale şi procedurale, sub coordonarea unui procuror definitiv.”USR

166. La articolul 23, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:„(2) Procurorii stagiari, care au promovat examenul prevăzut la art. 222, au dreptul să pună concluzii în instanţă, să efectueze şi să semneze acte procesuale şi procedurale, sub coordonarea unui procuror

112

Nr crt



definitiv”.ALDE, USR +CSM

167. (21) Procurorul stagiar emite opinie consultativă care se motivează și rezolvă lucrările date în sarcina sa de prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie.”

Consiliul Legislativ - la normele propuse pentru art.23 alin.(11) și (21), este de analizat dacă, pentru o exprimare adecvată normelor juridice, cuvântul „rezolvă” nu ar trebui înlocuit cu termenul „soluționează”.

168. (3) Soluţiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi coordonează.

169. ART. 24 (1) Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după caz, a procurorilor stagiari întocmeşte trimestrial un referat de evaluare individuală privind însuşirea cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau de procuror.

113

Nr crt



170. (2) În vederea prezentării la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare individuală cuprinde avizul consultativ al preşedintelui curţii de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta.

Alineatul (2) al articolului 24 se abrogă. Guvernul, ALDE, USR, CSM, PSD, UDMR

171. ART. 25 (1) După încheierea perioadei de stagiu, judecătorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte la sesiunea următoare. (2) Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la două sesiuni atrage pierderea

ART. 25 (1) După încheierea perioadei de stagiu, judecătorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte la sesiunea următoare. (2) Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la două sesiuni atrage pierderea calităţii de judecător stagiar sau de procuror stagiar. În această situaţie, judecătorul sau procurorul stagiar este obligat să

114

Nr crt



calităţii de judecător stagiar sau de procuror stagiar. În această situaţie, judecătorul sau procurorul stagiar este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate pentru formarea sa profesională. (3) Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate susţine acest examen dacă de la încheierea stagiului până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător. (4) După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin.(3) sunt obligate să efectueze din nou stagiul, potrivit legii.

restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate pentru formarea sa profesională. (3) Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate susţine acest examen dacă de la încheierea stagiului până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător. (4) După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin.(3) sunt obligate să efectueze din nou stagiul, potrivit legii.UNJR – depus 23 noiembrie

172. ART. 26 (1) Examenul de capacitate

Articolul 26 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor

Consiliul Legislativ - normele propuse pentru

115

Nr crt



al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari se organizează anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.

„Art. 26 - (1) Examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari constă într-un interviu ce se organizează la finalul perioadei de stagiu.

stagiari se organizează anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.USR

art.26 - 30, nu sunt unitare din punct de vedere terminologic, întrucât în cuprinsul lor sunt utilizate în mod neconsecvent următoarele noțiuni: „examen de capacitate”, „interviu de capacitate”, respectiv „examen de definitivare”. Este necesară, de aceea, reanalizarea normelor sub acest aspect.

173. ART. 26(1) Examenul de capacitate constă în susţinerea unui interviu şi evaluarea mapei de stagiu, fiecare având ponderi egale în media finală.

Senator Robert Cazanciuc

AMR - AMR își exprimă dezacordul față de soluția preconizată prin propunerile de la art. 26 alin. 1, art. 27 alin. 1, art. 28 alin. 1, subliniind faptul că actuala procedură de susținere a examenului de capacitate este net superioară, atât prin concepție, cât și prin modalitatea efectivă de realizare.

Lăsarea întregii verificări la nivelul unui „interviu”, desfășurat la fiecare curte de apel/parchet de pe lângă curtea de apel și „gestionat” de colegiul de conducere, va crea serioase probleme, pe de o parte, în privința modalității obiective de realizare a acestui „examen”, iar, pe de altă parte, în privința

116

Nr crt



criteriilor unitare de „examinare”, în contextul în care există practici judiciare diferite la nivelul curților de apel.

În fine, considerăm că un „interviu” nu răspunde exigenței de verificare concretă a modalității de însușire a cunoștințelor teoretice și practice, anterior numirii în funcția de judecător/procuror.

174. (1) Examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari se organizează la finalul stagiului de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.UNJR – depus 23 noiembrie

175. (11) La examenul de capacitate prevăzut la alin. (1) participă judecătorii stagiari şi procurorii stagiari, precum şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Public şi al

11) La examenul de capacitate prevăzut la alin. (1) participă judecătorii stagiari şi procurorii stagiari, precum şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Public şi al Ministerului Justiţiei.USR

117

Nr crt



Ministerului Justiţiei.

176. (11) La examenul de capacitate prevăzut la alin. (1) participă judecătorii stagiari şi procurorii stagiari, precum şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Public şi al Ministerului Justiţiei.UNJR – depus 23 noiembrie

177. (2) Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puţin 90 de

(2) Interviul de capacitate se organizează anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, al curților de apel și al parchetelor de pe lângă curțile de apel.

(2) Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.USR

Guvernul - semnalăm că nu rezultă cu claritate în ce situații interviul se organizează de Institutul Național al Magistraturii și în care situații se organizează de curțile de apel sau parchetele de pe lângă curțile de apel. CSM - Au fost criticate şi modificările propuse pentru art. 26-28 din Legea nr. 303/2004, subliniindu-se că susţinerea de judecătorii şi procurorii stagiari a unor interviuri de capacitate în faţa colegiilor de conducere ale curţilor de apel, respectiv

118

Nr crt



zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.

parchetelor de pe lângă acestea, nesocoteşte rolul Institutului Naţional al Magistraturii de a realiza formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor.S-a apreciat că examenul de capacitate ar trebui să se desfăşoare în condiţii de egalitate şi previzibilitate, cu o procedură clară şi precisă, fără a exista riscul unei evaluări subiective.

178. (2) Examenul de capacitate va urmări însuşirea competenţelor şi aptitudinilor practice în perioada de stagiu.senator Robert Cazanciuc

179. (2) Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.UNJR – depus 23 noiembrie

180. (3) Cererile de înscriere la examenul de capacitate,

(3) Modalitatea de susținere a interviului și criteriile de

(3) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de referatele de

Guvernul - La alin. (3) al art. 26 nu se înțelege de ce

119

Nr crt



însoţite de referatele de evaluare şi de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.

examinare se stabilesc prin regulamente propuse de Institutul Naţional al Magistraturii și se aprobă de secțiile corespunzătoare ale Consiliul Superior al Magistraturii. Regulamentele se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.”

evaluare şi de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.USR

sunt mai multe regulamente. De asemenea, Regulamentele se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

181. (3) Examenul de capacitate se organizează anual, la finalul fiecărui stagiu, de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institututlui Naţional al Magistraturii.

(4) Modalitatea de susţinere a interviului şi criteriile de apreciere ale acestuia, procedura şi criteriile de evaluare ale mapei de stagiu se stabilesc potrivit Regulamentelor propuse de Institutul Naţional al Magistraturii şi aprobate de Secţia de judecători sau de Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.senator Robert Cazanciuc

(3) Examenul de capacitate se organizează la finalul fiecărui stagiu, de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.

(4) Examinarea se realizează de către comisiile prevăzute la art. 28.5) Modalitatea de susţinere a interviului şi criteriile de apreciere ale acestuia, procedura şi

120

Nr crt



criteriile de evaluare ale mapei de stagiu se stabilesc prin Regulamente propuse de Institutul Naţional al Magistraturii şi aprobate de Secţia pentru judecători, respectiv de Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.senator Robert Cazanciuc

182. (3) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de referatele de evaluare şi de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.UNJR – depus 23 noiembrie

183.ART. 27 (1) Comisia pentru examenul de capacitate al

Articolul 27 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 27 - (1) Interviul de capacitate se organizează în


(1) Comisia pentru examenul de

121

Nr crt



judecătorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

aceeași zi de către toate instanțele și parchetele, la o dată ce va fi stabilită anual de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Se elimina

capacitate al judecătorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.USR

184. ART. 27(1) Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.

ART. 27(1) Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe

122

Nr crt



Senator Robert Cazanciuc lângă acestea, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.

(2) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de mapele de stagiu şi de celelalte acte necesare potrivit Regulamentelor privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari, respectiv al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.Senator Robert Cazanciuc

185. (1) Comisia pentru examenul de capacitate al judecătorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de apel şi formatori din

123

Nr crt



Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.UNJR – depus 23 noiembrie

186. (2) Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

(2) Cererile de înscriere la interviul de capacitate, însoţite de referatele de evaluare şi de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind interviul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei interviului.” Se elimina

(2) Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.(se menține forma actuală a legii)USR

Finalizat dezbateri ora 19.00

187. (2) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de mapele de

124

Nr crt



stagiu şi de celelalte acte necesare potrivit Regulamentelor examenului de capacitate al judecătorilor stagiari, respectiv al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenuluiUNJR – depus 23 noiembrie

188.

ART. 28 (1) Examenul de capacitate constă în verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice prin probe scrise şi orale.

Articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 28 - (1) Interviul se susține în fata colegiilor de conducere de la nivelul curţilor de apel, respectiv ale parchetelor de pe langă curțile de apel și se finalizează prin hotărâre motivată de admitere sau de respingere.

Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Examenul de capacitate consta în doua probe: un interviu si o probă având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidați in perioada de stagiu, fiecare avand ponderi egale in media finala. UNJR – depus 23 noiembrie

Nota:

Examenul de capacitate trebuie să rămână centralizat, organizat doar prin INM, şi să cuprindă, pe lângă interviu, şi o evaluare a actelor procedurale întocmite de judecătorii stagiari.UNJR

CSM - propunerea vizând art. 28 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 se prevede faptul că interviul se susţine în faţa colegiilor de conducere de la nivelul curţilor de apel, respectiv ale parchetelor de pe langă curțile de apel, fără a se arăta, însă, despre care curţi de apel/parchete de pe lângă

125

Nr crt



curţile de apel este vorba, respectiv despre cele în raza cărora se află instanţa/parchetul de unde provine judecătorul/procurorul stagiar sau altele.

189. ART. 28(1) Comisia pentru examenul de capacitate al judecătorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din judecători de la curţile de apel, numiţi prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.Senator Robert Cazanciuc

190. (2) Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constituţionale ale statului de drept, instituţiile de bază ale dreptului, organizarea judiciară şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor. La susţinerea probelor orale participă cel

(2) Hotărârea se afișează pe site-ul fiecărei curti de apel, respectiv al parchetului de pe lângă curtea de apel, pe paginile de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv a Institutului Național al Magistraturii și se poate contesta în termen de 5 zile de

(2) Interviul va urmari insusirea competentelor si aptitudinilor practice in perioada de stagiu.UNJR

(2) Modalitatea de susținere a interviului, de realizare a evaluarii lucrarilor din perioada de stagiu si criteriile de examinare si evaluare se stabilesc prin Regulamenul privind

126

Nr crt



puţin 3 membri ai comisiilor prevăzute la art. 27.

la afișare. examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiariUNJR – depus 23 noiembrie

191. (2) Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel, numiţi prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Senator Robert Cazanciuc

192. (3) Probele cu caracter practic constau în soluţionarea de speţe şi întocmirea de acte judiciare, distincte pentru judecători şi procurori, în funcţie de specificul activităţii acestora.

(3) Contestaţiile se soluţionează de un complet de 5 judecătorii ai Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Contencios Administrativ .”

(3) Comisiile de concurs sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.UNJR

ICCJ - Eliminarea art. 28 alin. (3), întrucât la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție nu există un complet de cinci judecători în cadrul Secției de contencios administrativ şi fiscal.

193. (4) Comisiile de concurs au 127

Nr crt



componenta prevazuta de art.19 alin.2 din lege.UNJR

194.ART. 29 (1) Rezultatele examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidaţilor, care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.

Articolul 29 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 29 - (1) După întocmirea tabelului centralizat cu rezultatele candidatilor, Consiliul Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima şedinţă care urmează afişării rezultatelor.

„Art. 29 - (1) Rezultatele examenului de capacitate se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Contestaţiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele acestuia se trimit la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la afişarea rezultatelor, de către candidaţi, curţile de apel sau parchetele de pe lângă acestea. Contestaţiile se soluţionează în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este definitiva, dispoziţiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.

(3) Contestatia la proba interviului se solutioneaza de comisia de contestatii prin analizarea inregistrarii audio-video a probei

128

Nr crt



interviului sustinute de candiat.Alin. (3) preluat de UDMR si USR

(4) După întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, fiecare din sectiile Consiliului Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima şedinţă care urmează afişării rezultatelor.(5) Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii pot invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unor fraude.UNJR – depus 23 noiembrie

195. ART. 29

(1) Rezultatele examenului de capacitate se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a

129

Nr crt



Institutului Naţional al Magistraturii.Senator Robert Cazanciuc

196. (2) Contestaţiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele scrise se trimit la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la afişarea rezultatelor, de către candidaţi, curţile de apel sau parchetele de pe lângă acestea. Contestaţiile se soluţionează în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă, dispoziţiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unor fraude.”

(2) Contestaţiile cu privire la proba de evaluare se trimit la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la afişarea rezultatelor, de către candidaţi, curţile de apel sau parchetele de pe lângă acestea. Contestaţiile se soluţionează în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este definitiva, dispoziţiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.Senator Robert Cazanciuc

Consiliul Legislativ - apreciem că este necesar să se precizeze că textul se referă la regulamentul prevăzut la art.27 alin.(2).

197. (3) Notarea la probele orale este definitivă. (4) După întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, Consiliul Superior al Magistraturii

(3) Notarea la proba interviului este definitivă.

(4) După afişarea rezultatelor finale, Secţia pentru judecători și, respectiv, Secția pentru procurori

130

Nr crt



validează examenul de capacitate, în prima şedinţă care urmează afişării rezultatelor. (5) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unor fraude.

din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii supun dezbaterii validarea examenului de capacitate pentru judecători, respectiv pentru procurori, în prima şedinţă care urmează afişării rezultatelor.

(5) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unor fraude.Senator Robert Cazanciuc

198. ART. 30 (1) După validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă aceste instanţe se publică de îndată, separat pentru judecători şi procurori,

Articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 30 - (1) Judecătorii și procurorii stagiari care nu promovează examenul de definitivare se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Consiliul Superior al Magistraturii pentru


Art. 30 - (1) Judecătorii şi procurorii stagiari care nu promovează examenul de definitivare se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Consiliul Superior al Magistraturii pentru candidatii de pe raza curtii de

Text identic cu cel al iniţiatoruluiConsiliul Legislativ - prin modificarea art.30, astfel cum este propusă prin proiect, rămâne nereglementată modalitatea de repartizare a judecătorilor și a procurorilor care au promovat examenul de

131

Nr crt



în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi se afişează la sediile instanţelor şi parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.

candidații de pe raza curții de apel în care funcționează.

apel în care functioneaza.Autor: UDMR

capacitate, reglementată în prezent în cuprinsul art.30. Se impune revederea textului.

CSM - se propune modificarea în întregime a articolului 30 din această lege, care ar urma să aibă doar două alineate. Reconfigurarea în întregime a art. 30, cu consecinţa dispariţiei alin. (6) din forma în vigoare în prezent, nu a fost urmată, cum era firesc, de modificarea corespunzătoare a dispoziţiilor art. 33 alin. (4), art. 46 alin. (4), art. 48 alin. (7) teza finală, art. 49 alin. (7) teza finală, care fac trimitere la dispoziţiile art. 30 alin. (6), cu toate că în privinţa art. 48 alin. (7) teza finală şi art. 49 alin. (7) teza finală se propuneau intervenţii legislative.

199. PNL solicita eliminarea alin. (1) din proiect

200. (1) După validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă aceste instanţe se publică de îndată, separat pentru judecători şi procurori, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi se afişează la sediile instanţelor şi parchetelor,

132

Nr crt



prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.USR

201. Art. 30 (1) După validarea examenului de capacitate, candidatii declarati admisi vor fi repartizati pe posturile pe care au functionat ca judecatori sau procurori stagiari.UNJR – depus 23 noiembrie

202. (2) Candidaţii declaraţi admişi la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, să-şi aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

(2) În cazul în care judecatorul sau procurorul stagiar nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, nu poate fi numit ca judecător sau procuror definitiv şi este obligat să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare.”

(2) În cazul în care judecatorul sau procurorul stagiar nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, nu poate fi numit ca judecător sau procuror definitiv şi este obligat să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare, prevederile art.19 alin (5) se aplică în mod corespunzător."Autor: UDMR

203. (2) Candidaţii declaraţi admişi la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, să-şi aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul

133

Nr crt



Oficial al României, Partea a III-a.(menținerea formei actuale a legii)USR

204. (3) Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.(4) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care funcţionează la instanţa sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratură. (5) Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instanţelor şi al parchetelor, se comunică persoanelor interesate şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al

(3) Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.(4) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care funcţionează la instanţa sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratură.(5) Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instanţelor şi al parchetelor, se comunică persoanelor interesate şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.Autor: UDMR

Texte identice cu cele în vigoare

134

Nr crt



Magistraturii.

205. (6) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.

(6) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 20% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.Autor: UDMR

206.207. Alin. (6) al art. 30 se abrogă.

USR208. CAPITOLUL III:

Numirea judecătorilor şi procurorilorART. 31 (1) Judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate.

Consiliul Legislativ - art.31 alin.(1), rămas nemodificat, se referă la numirea judecătorilor și a procurorilor care au promovat examenul de capacitate de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, și nu a secțiilor Consiliului, așa cum rezultă din cuprinsul propunerilor legislative de modificare și completare a Legii nr.304/2004, respectiv a Legii nr.317/2004. În situația în care aceste soluții legislative vor fi menținute, este necesară și modificarea corespunzătoare a art.31 alin.(1). Observația este valabilă și pentru norma propusă pentru art.31 alin.(3), potrivit căreia refuzul se

135

Nr crt



comunică Consiliului Superior al Magistraturii, dar și pentru art.30 alin.(4), rămas nemodificat, care se referă la susținerea propunerii inițiale de către Consilul Superior al Magistraturii.Observațiile de mai sus sunt aplicabile, în mod corespunzător, și în ceea ce privește art.33 alin.(3), rămas nemodificat, precum și pentru norma propusă pentru art.33 alin.(11).

209.

(3) Preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.

Alineatul (3) al articolului 31 se modifică și va avea următorul curpins:

„Art. 31 - (3) Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin.(1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.”

Propunem abrogarea alin. (3) al articolului 31.UNJRPreluat de ALDE, PSD

Motivare:Textul propus de Parlament, ca si cel in vigoare, sugerează ideea că Preşedintele ar putea refuza numirea în funcţie a unui magistrat care a trecut toate examenele şi testele specifice.În mod tradiţional şi necontestat, semnarea decretului de numire în funcţie a judecătorilor de către preşedintele ţării are valoarea unui act solemn şi nici într-un caz nu naşte un drept al preşedintelui de a se implica pe fond în procesul de selecţie a judecatorilor si procurorilor.

136

Nr crt



Pauza 11.00 - 14.00

210. (4) În situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţială, are obligaţia să motiveze opţiunea şi să o comunice de îndată Preşedintelui României. (5) În perioada dintre data validării examenului de capacitate şi data intrării în vigoare a actului de numire de către Preşedintele României, judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc salariul corespunzător funcţiei imediat superioare celei de judecător sau procuror stagiar.

Propunem abrogarea alin. (4) al articolului 31 pentru motivele aratate mai sus.UNJRPreluat de ALDE

211. ART. 32 (1) Poate fi numită judecător sau procuror militar persoana care îndeplineşte

137

Nr crt



condiţiile prevăzute de lege pentru intrarea în magistratură, cu avizul conform al Ministerului Apărării Naţionale privind îndeplinirea condiţiilor legale pentru dobândirea calităţii de ofiţer activ în cadrul acestui minister. (2) Numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari se fac potrivit unui regulament*) comun al Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Apărării Naţionale.

212.

ART. 33 (1) Pot fi numiţi în

La art. 33 se abrogă alineatele (1) – (4) și (11) – (14).Guvernul

„(1) Pot fi numiţi în magistratură, pe 138

Nr crt



magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2), foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului,

bază de concurs, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2), foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, executorii judecătorești cu studii superioare juridice, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime în specialitate

139

Nr crt



cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani.

de cel puţin 5 ani.”CSMPreluat de USR

„(1) Pot fi numiţi în profesie, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2), foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocaţii, notarii, executorii judecătoreşti cu studii superioare juridice, consilierii juridici, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi

140

Nr crt



(2) Concursul prevăzut la alin.(1) se organizează anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea. (21) Dispoziţiile art. 15

magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani”.ALDE

La articolul 33, după alineatul (2), se introduce un nou alineat, alin. (21), cu următorul cuprins:

„(21) Dispoziţiile art. 15 se aplică în mod corespunzător.”CSMPreluat de USR + ALDE

141

Nr crt



alin. (8) se aplică în mod corespunzător.

(3) În termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului prevăzut la alin.(1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror a candidaţilor admişi. (4) Dispoziţiile art.30 alin.(6) se aplică în mod corespunzător. (5) *** Abrogat (6) *** Abrogat (7) *** Abrogat (8) *** Abrogat (9) *** Abrogat (10) *** Abrogat (101) *** Abrogat (102) *** Abrogat (103) *** Abrogat (104) *** Abrogat (105) *** Abrogat (106) *** Abrogat

142

Nr crt



(107) *** Abrogat213.

(11) Preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.

Alineatul (11) al articolului 33 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 33 - (11) Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin.(1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.”

Propunem abrogarea alin.(11) al articolului 33.UNJRPreluat de ALDE

Motivare:Textul propus, ca si in vigoare, sugerează ideea că Preşedintele ar putea refuza numirea în funcţie a unui magistrat care a trecut toate examenele şi testele specifice.În mod tradiţional şi necontestat, semnarea decretului de numire în funcţie a judecătorilor de către preşedintele ţării are valoarea unui act solemn şi nici într-un caz nu naşte un drept al preşedintelui de a se implica pe fond în procesul de selecţie a magistraţilor.UNJR

214. Art. 33(11) Preşedintele României nu poate refuza, numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1).senator Şerban Nicolae

215. (12) În situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii susţine

Alineatul (12) al articolului 33 se abrogă.

ICCJ – Eliminarea propunerii de abrogare a dispozițiilor art. 33 alin. (12), care nu este fundamentată. În cazul în care este menținută abrogarea alin.

143

Nr crt



propunerea iniţială, are obligaţia să motiveze opţiunea şi să o comunice de îndată Preşedintelui României.

(12) a art. 33, trebuie făcută corelarea acestuia cu dispozițiile art. 31 alin. (4).

Consiliul Legislativ - În ceea ce privește soluția rezultată din propunerea de abrogare a art.33 alin.(12), aceasta este diferită de cea reglementată în art.30 alin.(4), rămas nemodificat, care conferă posibilitatea Consiliului de a susține propunerea inițială. Având în vedere că ambele norme reglementează procedura de numire în funcție a judecătorilor și a procurorilor, apreciem că soluțiile legislative ar trebui să fie similare, impunându-se reanalizarea dispozițiilor sub acest aspect.

216. (13) După numirea în funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, care va cuprinde în mod obligatoriu

144

Nr crt



elemente de drept comunitar. (14) Persoanele numite în condiţiile prezentului articol nu pot fi delegate, detaşate, transferate şi nu pot promova la alte instanţe sau parchete timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie. (15) Judecătorii Curţii Constituţionale care, la data numirii, aveau funcţia de judecător sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, să revină la postul deţinut anterior.

„(14) Persoanele numite în condiţiile prezentului articol nu pot fi delegate, detaşate, transferate şi nu pot promova la alte instanţe sau parchete timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie. Delegarea, detașarea sau transferul se pot dispune, totuși, în situații excepționale în care se apreciază că acestea sunt necesare pentru buna desfăşurare a activităţii instanţei sau parchetului la care se solicită delegarea, detașarea sau transferul ori în care judecătorul sau procurorul, soțul sau soția acestuia, o rudă de gradul I sau altă persoană aflată în întreținere se află într-o stare a sănătății ce impune prezenţa sa în localitatea unde se solicită delegarea, detașarea sau transferul sau în alte situaţii excepţionale intervenite după data numirii în condițiile alin. (1)”.CSMUSR + ALDE

217. După articolul 33 se introduce un 145

Nr crt



nou articol, articolul 331, cu următorul cuprins: „Art. 331 - (1) Persoanele care au ocupat minim 10 ani funcţia de judecător sau procuror, care nu au fost sancţionate disciplinar, nu au avut abateri de la codul deontologic, au avut numai calificativul ”foarte bine” la toate evaluările şi și-au încetat activitatea din motive neimputabile, pot fi numite, fără concurs sau examen, în funcţiile vacante de judecător sau procuror, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat sau la instanţe ori parchete de grad inferior. CSMPreluat de ALDE+PSD

218. (2) Avocaţii cu o vechime în profesie de cel puţin 18 ani, care nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la codul deontologic, pot fi numiţi în funcţii vacante de judecător sau procuror la judecătoriile sau parchetele care funcţionează pe lângă acestea, stabilite de către Consiliul Superior al Magistraturii.

146

Nr crt



CSM+PSD

(2) Avocaţii cu o vechime în profesie de cel puţin 18 ani, care nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la codul deontologic, pot fi numiţi în funcţii vacante de judecător sau procuror la judecătoriile sau parchetele care funcţionează pe lângă acestea, stabilite de către secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii.ALDE

219. (3) Nu pot fi numite în funcţiile de judecător sau procuror persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea.CSMPreluat de ALDE+PSD

DE COROBORAT CU ART.7 ALIN.(2)

220. (4) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2). Procedura de verificare a îndeplinirii acestor condiţii se stabileşte prin hotărâre a Plenului

147

Nr crt



Consiliului Superior al Magistraturii.CSM

221. (4) Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2). Procedura de verificare a îndeplinirii acestor condiţii se stabileşte prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.ALDE+PSD

222. (5) În vederea numirii în funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1) și (2) susţin un interviu în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.CSM

223. (5) În vederea numirii în funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) susţin un interviu în faţa Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.ALDE+PSD

224. (6) Dacă pentru aceleaşi posturi există

148

Nr crt



şi cereri de transfer ori s-au început procedurile pentru ocuparea acestora prin promovare, se va da prioritate promovărilor sau cererilor de transfer.(7) Dispoziţiile art. 33 alin. (14) se aplică în mod corespunzător.(8) O persoană poate fi numită o singură dată în funcţia de judecător sau procuror în condiţiile prezentului articol.(9) Persoanele numite în funcţia de judecător sau procuror în condiţiile alin. (1) nu pot beneficia de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 831 mai devreme de 5 ani de la data numirii în funcţie.(10) Persoanele numite în funcţia de judecător sau procuror în condiţiile alin. (2) nu pot beneficia de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 831 mai devreme de 10 ani de la data numirii în funcţie”.CSMPreluat de ALDE+PSD

225. ART. 34 (1) Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii şi procurorii depun următorul

149

Nr crt



jurământ: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinţei religioase a judecătorilor şi procurorilor şi este facultativă. (2) Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcţie. (3) Jurământul se depune în şedinţă solemnă, în faţa judecătorilor instanţei sau, după caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecătorul sau procurorul, după citirea actului de numire. (4) Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de conducătorul

150

Nr crt



instanţei sau, după caz, al parchetului şi de 2 dintre judecătorii sau procurorii prezenţi, precum şi de cel care a depus jurământul. (5) Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau al promovării judecătorului ori procurorului în altă funcţie.

226. CAPITOLUL IV: Formarea profesională continuă şi evaluarea periodică a judecătorilor şi procurorilorART. 35 (1) Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor constituie garanţia independenţei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiei.

Art. 35 alin. 1 se modifica dupa cum urmeaza:

“Formarea profesionala continua a judecatorilor si procurorilor constituie garantia independentei si impartialitatii in exercitarea functiei.Formarea iniţială şi continuă este un drept şi o îndatorire pentru judecător.”UNJR

227.

(2) Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama

Alin. 2 se completeaza dupa cum urmeaza:“Formarea profesională continua trebuie să țină seama de dinamica

151

Nr crt



de dinamica procesului legislativ şi constă, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator.

procesului legislativ și consta, în principal, în cunoașterea și aprofundarea legislației interne, a documentelor europene și internaționale la care România este parte, a jurisprudenței instanțelor judecătorești și a Curții Constituționale, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituțiilor cu caracter de noutate, precum și în cunoașterea și aprofundarea unor limbi străine și operarea pe calculator.”UNJR

228. ART. 36 Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor revine Institutului Naţional al

152

Nr crt



Magistraturii, conducătorilor instanţelor sau parchetelor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, precum şi fiecărui judecător şi procuror, prin pregătire individuală.

229. ART. 37 (1) Judecătorii şi procurorii participă, cel puţin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională. (2) Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a urma în cadrul programelor de formare profesională continuă un curs intensiv pentru învăţarea sau aprofundarea unei limbi străine şi un curs intensiv pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator organizate de Institutul

153

Nr crt



Naţional al Magistraturii sau de instanţele judecătoreşti sau parchete, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate, precum şi de alte instituţii de specialitate. (3) Consiliul Superior al Magistraturii aprobă anual, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor. (4) Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor se realizează ţinând seama de necesitatea specializării lor.

230. ART. 371

(1) Cheltuielile de cazare şi masă ale judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, auditorilor de justiţie, personalului de instruire prevăzut la art. 108 din Legea

154

Nr crt



nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.

231. După alineatul (1) al articolului 37 se introduce un nou alineat, alin.(11), cu următorul cuprins:(11) Cheltuielile de cazare şi masă ale judecătorilor și procurorilor străini, ale cursanților sau ale reprezentanților altor instituții de formare profesională din străinătate care participă, în cadrul unor programe de cooperare, la activitățile de formare profesională organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, pot fi suportate din bugetul acestei instituţii.”Guvernul + CSM+ comisie

232. (2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin.

Alineatul (2) al articolului 371 se modifică şi va avea următorul

155

Nr crt



(1) se stabileşte prin decizie a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

cuprins:(2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1) și (11) se stabileşte prin decizie a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Cazarea participanților în condițiile alin. (1) și (11) se poate realiza în structurile de primire turistice în limita plafonului maxim stabilit prin decizie a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, independent de clasificarea acestora”.Guvernul + CSM

233. (3) Cheltuielile de transport ale judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul instituţiilor unde îndeplinesc funcţia de bază. (4) Cheltuielile de transport ale auditorilor de justiţie şi

156

Nr crt



ale personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii. (5) Judecătorii, procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, auditorii de justiţie, precum şi personalul de instruire care participă la activităţile de formare organizate de Institutul Naţional al Magistraturii nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituţiile unde îndeplinesc funcţia de bază. (6) Cheltuielile de transport al membrilor Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti se suportă din bugetul

157

Nr crt



Institutului Naţional al Magistraturii.

234. ART. 38 (1) În cadrul fiecărei curţi de apel şi în cadrul fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel se organizează periodic activităţi de formare profesională continuă, constând în consultări, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului Naţional al Magistraturii. Tematica acestora se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.

235.

(11) Cheltuielile aferente organizării activităţilor prevăzute la alin.(1), inclusiv cele privind cazarea, masa şi transportul personalului de

Alineatele (11) – (13) ale articolului 38 se modifică şi vor avea următorul cuprins:(11) Cheltuielile aferente organizării activităţilor prevăzute la alin. (1), inclusiv cele privind cazarea, masa şi transportul personalului de instruire şi al participanţilor, se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al

158

Nr crt



instruire şi al participanţilor, se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel.

parchetului de pe lângă curtea de apel. În cazul personalului de instruire al Institutului Național al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă a judecătorilor și procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la activităţile prevăzute la alin. (1), cheltuielile privind cazarea, masa şi transportul acestuia se suportă din bugetul Institutului Național al Magistraturii.Guvernul + CSMPreluat de USR

236. (12) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (11) se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti, respectiv al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(12) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (11) se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei, respectiv al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cazul personalului de instruire al Institutului Național al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională

159

Nr crt



continuă al judecătorilor și procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la activităţile prevăzute la alin. (1), plafonul maxim al cheltuielilor se stabilește în conformitate cu dispozițiile art. 371 alin. (2).Guvernul + CSMPreluat de USR

237. (13) Cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire care participă la activităţile prevăzute la alin.(1) se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. Dispoziţiile art.108 alin.(3) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

(13) Cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire care participă la activităţile prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. Dispoziţiile art. 108 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. În cazul personalului de instruire angajat la plata cu ora al Institutului Național al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor și procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii,

160

Nr crt



la activităţile prevăzute la alin. (1), cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire se suportă din bugetul Institutului Național al Magistraturii”.Guvernul, CSM Preluat de USR

238. (14) Judecătorii, procurorii, precum şi personalul de instruire care participă la activităţile prevăzute la alin.(1) nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituţiile unde îndeplinesc funcţia de bază. (2) Preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel desemnează judecătorii, respectiv procurorii, care răspund de organizarea activităţii de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor de la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângă curtea

161

Nr crt



de apel şi parchetele subordonate.

239. ART. 39

(1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă judecătorii şi procurorii sunt supuşi la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.

Articolul 39 se modifică și va avea următorul cuprins:Art. 39 - (1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, judecătorii şi procurorii sunt supuşi unei evaluări periodice privind calitatea activităţii, eficienţa, integritatea şi obligaţia de formare profesională continuă, iar în cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.Guvernul, CSMPreluat de PSD, USR si ALDE

240. (2) Prima evaluare a judecătorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la numirea în funcţie.

(2) În raport de vechimea în funcţia de judecător, respectiv de procuror, evaluarea se realizează după cum urmează:a) o dată la 2 ani, pentru judecătorii şi

162

Nr crt



procurorii cu o vechime între 1 şi 5 ani;b) o dată la 3 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între 5 şi 10 ani;c) o dată la 4 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între 10 şi 15 ani;d) o dată la 5 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime mai mare de 15 ani.Guvernul, CSMPreluat de PSD, USR, ALDE

241. e) la 2 ani de la numire, iar ulterior în condițiile legii, pentru judecătorii şi procurorii prevăzuți la art. 331.CSMPreluat de USR

242. (3) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecători şi procurori, formate din preşedintele

(3) Judecătorii şi procurorii cu o vechime în funcţie mai mare de 20 de ani și care au avut calificativul ”foarte bine” la toate evaluările profesionale, nu sunt supuşi evaluării, cu excepţia situaţiilor în care, pentru motive obiective, evaluarea este necesară.

Consiliul Legislativ - Întrucât, potrivit propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.317/2004, se preconizează abrogarea art.36 alin.(1) lit.f) din Legea nr.317/2004, normă potrivit căreia Plenul Consiliului Superior al Magistraturii numeşte comisiile pentru evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii, este necesar ca prin prezentul proiect să

163

Nr crt



instanţei sau, după caz, conducătorul parchetului, secţiei sau direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Parchetului Naţional Anticorupţie, precum şi din 2 judecători sau procurori desemnaţi de colegiul de conducere.

Guvernul, CSM se intervină legislativ și asupra art.39 alin.(3), potrivit căruia respectivele comisii se constituie prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Precizăm că propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.317/2004 nu cuprinde norme referitoare la stabilirea competenței pentru numirea respectivelor comisii, ci reglementează doar atribuția Secțiilor Consiliului de a soluționa contestațiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuală.Față de cele de mai sus, este necesară, reanalizarea și corelarea soluțiilor legislative propuse.

243. (3) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite separat pentru judecători şi procurori, formate din preşedintele instanţei, respectiv conducătorul parchetului din care face parte persoana evaluată, precum şi 2 sau mai mulţi judecători sau procurori de la instanţa sau parchetul ierarhic superioar, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe sau parchet, cu aceeaşi specializare cu judecătorul sau procurorul evaluat. Evaluarea preşedintelui instanţei și a vicepreşedintelui se face de o comisie formată din preşedintele instanţei

164

Nr crt



superioare, preşedintele secţiei corespunzătoare specializării judecătorului evaluat, precum şi un judecător de la instanţa superioară, desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea conducătorului parchetului, a adjunctului acestuia şi a procurorului şef de secţie, se realizează de o comisie de la parchetul ierarhic superior, din care face parte conducătorul acestuia, un procuror cu funcţie de conducere corespunzătoare specializării procurorului evaluat şi un alt procuror desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi a preşedinţilor de secţie de la curţile de apel sau de la Curtea Militară de Apel se face de o comisie compusă din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe, iar evaluarea procurorilor generali, a procurorilor generali adjuncţi şi a şefilor de secţie de la parchetele de pe lângă curţile de apel sau de la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel se face de o

165

Nr crt



comisie compusă din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de colegiul de conducere al acestui parchet. Evaluarea președintelui și vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de o comisie compusă din judecători membri aleși ai Secției pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu grad cel puțin de curte de apel, desemnați de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Evaluarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor șefi ai direcțiilor specializate se face de o comisie compusă din procurori membri aleși ai Secției pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu grad cel puțin de tribunal, desemnați de Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.CSM, GuvernPSD, ALDE

244. (4) Din comisiile pentru (4) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se 166

Nr crt



evaluarea procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Parchetului Naţional Anticorupţie fac parte şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, respectiv, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie care răspund direct de performanţele acestor structuri.

face de comisii constituite prin hotărâre a secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecători şi procurori, formate din preşedintele instanţei sau, după caz, președintele de secție, respectiv conducătorul parchetului sau procurorul șef de secție de la instanța sau parchetul din care face parte persoana evaluată, precum şi 2 judecători sau procurori de la instanţa sau parchetul ierarhic superioare, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe sau parchet, cu aceeaşi specializare cu a judecătorului sau procurorului evaluat. Dacă preşedintele instanţei sau conducătorul parchetului au aceeaşi specializare cu judecătorul sau procurorul evaluat, aceştia sunt membri în comisia de evaluare chiar şi la instanţele şi parchetele la care există secţii. Evaluarea preşedintelui instanţei, a vicepreşedintelui şi a preşedintelui de secţie se face de o comisie formată din preşedintele instanţei ierarhic superioare, preşedintele secţiei corespunzătoare

167

Nr crt



specializării judecătorului evaluat, precum şi un judecător de la instanţa ierarhic superioară, desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea conducătorului parchetului, a adjunctului acestuia şi a procurorului şef de secţie se realizează de o comisie de la parchetul ierarhic superior din care face parte conducătorul acestuia, un procuror cu funcţie de conducere corespunzătoare specializării procurorului evaluat şi un alt procuror desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi a preşedinţilor de secţie de la curţile de apel se face de o comisie compusă din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe, iar evaluarea procurorilor generali, a procurorilor generali adjuncți și a procurorilor șefi de secție de la parchetele de pe lângă curțile de apel se face de o comisie compusă din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnați de colegiul de conducere al acestui parchet.

168

Nr crt



Guvernul

245. (4) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite separat pentru judecători şi procurori, formate din preşedintele instanţei, respectiv conducătorul parchetului din care face parte persoana evaluată, precum şi 2 sau mai mulţijudecători sau procurori de la instanţa sau parchetul ierarhic superioare, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe sau parchet, cu aceeaşi specializare cu judecătorul sau procurorul evaluat. Evaluarea preşedintelui instanţei, a vicepreşedintelui şi a preşedintelui de secţie se face de o comisie formată din preşedintele instanţei superioare, preşedintele secţiei corespunzătoare specializării judecătorului evaluat, precum şi un judecător de la instanţa superioară, desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea conducătorului parchetului, a adjunctului acestuia şi a procurorului şef de secţie, se realizează de o comisie de la parchetul ierarhic superior, din care face parte conducătorul acestuia, un

169

Nr crt



procuror cu funcţie de conducere corespunzătoare specializării procurorului evaluat şi un alt procuror desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi a preşedinţilor de secţie de la curţile de apel sau de la Curtea Militară de Apel se face de o comisie compusă din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe, iar evaluarea procurorilor generali, a procurorilor generali adjuncți și a șefilor de secție de la parchetele de pe lângă curțile de apel sau de la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel se face de o comisie compusă din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnați de colegiul de conducere al acestui parchet.CSMPreluat de USR

246. Alin.4 se modifica dupa cum urmeaza:“(4) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite prin

Propunere preluata de la MJ

Motivare: componenta 170

Nr crt



hotărâre a secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecători şi procurori, formate din preşedintele instanţei sau, după caz, președintele de secție, respectiv conducătorul parchetului sau procurorul șef de secție de la instanța sau parchetul din care face parte persoana evaluată, precum şi 2 judecători sau procurori de la instanţa sau parchetul ierarhic superioare, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe sau parchet, cu aceeaşi specializare cu a judecătorului sau procurorului evaluat. Dacă preşedintele instanţei sau conducătorul parchetului au aceeaşi specializare cu judecătorul sau procurorul evaluat, aceştia sunt membri în comisia de evaluare chiar şi la instanţele şi parchetele la care există secţii. Evaluarea preşedintelui instanţei, a vicepreşedintelui şi a preşedintelui de secţie se face de o comisie formată din preşedintele instanţei ierarhic superioare, preşedintele secţiei corespunzătoare specializării judecătorului evaluat,

actuala a comisiilor de evaluare nu confera suficiente garantii de obiectivitate a acestora, in conditiile in care evaluatorii sunt colegii de instant/parchet a celor evaluati.UNJR

171

Nr crt



precum şi un judecător de la instanţa ierarhic superioară, desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea conducătorului parchetului, a adjunctului acestuia şi a procurorului şef de secţie, se realizează de o comisie de la parchetul ierarhic superior din care face parte conducătorul acestuia, un procuror cu funcţie de conducere corespunzătoare specializării procurorului evaluat şi un alt procuror desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi a preşedinţilor de secţie de la curţile de apel se face de o comisie compusă din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe, iar evaluarea procurorilor generali, a procurorilor generali adjuncți și a procurorilor șefi de secție de la parchetele de pe lângă curțile de apel se face de o comisie compusă din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnați de colegiul de conducere al acestui parchet.”UNJR

172

Nr crt



247. (4) Din comisiile de evaluare a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv a celor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori prim-adjunctul sau adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau adjuncţii acestora, procurorii şefi de secţie, precum şi procurori desemnaţi, după caz, de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau de colegiul de conducere al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.PSD, ALDE

Text identic cu cel propus pentru alin. (5) de Guvern, CSM si USR

173

Nr crt



248. (5) Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

(5) Din comisiile de evaluare a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv a celor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori prim-adjunctul sau adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau adjuncţii acestora, procurorii şefi de secţie, precum şi procurori desemnaţi, după caz, de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau de colegiul de conducere al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.Guvernul, CSMPreluat de USR

174

Nr crt



249. (5) Pentru judecătorii şi tribunale şi, respectiv, pentru parchetele de pe lângă acestea, comisiile prevăzute la alin. (4) se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al curţii de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta. Pentru curţile de apel şi pentru parchetele de pe lângă acestea, comisiile de evaluare se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, comisia de evaluare se constituie prin hotărâre a Secției pentru Judecători din 3 judecători desemnați dintre membrii aleși ai Secției pentru Judecători, cu grad de minim curte de apel. Pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, comisia de evaluare se constituie prin hotărâre a Secției pentru Procurori din 3 procurori, desemnați dintre membrii aleși ai Secției pentru Procurori, cu grad de minim tribunal.PSD, ALDE

175

Nr crt



250. (6) Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

(6) Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii”.GuvernulPreluat de ALDE - renunță

(7) Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.”CSMPreluat de USR

251. (6) Pentru judecătorii şi tribunale şi, respectiv, pentru parchetele de pe lângă acestea, comisiile prevăzute la alin. (4) se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al curţii de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta. Pentru curţile de apel şi pentru parchetele de pe lângă acestea, precum şi pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie comisiile de evaluare se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casație și Justiție, respectiv al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.CSMPreluat de USR

(6) Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se aprobă prin hotărâre a secțiilor corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii”.UNJRPreluat de ALDE, PSD

176

Nr crt



252.ART. 40 (1) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului întocmit de comisiile prevăzute la art. 39 alin.(3) sau (4), se poate acorda unul dintre calificativele: "foarte bine", "bine", "satisfăcător" sau "nesatisfăcător".

Articolul 40 se modifică și va avea următorul cuprins:Art. 40 - (1) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului întocmit de comisiile prevăzute la art. 39 alin. (4) sau (5), se poate acorda unul dintre calificativele: "foarte bine", "bine", "satisfăcător" sau "nesatisfăcător”.Guvernul, CSMPreluat de USR, ALDE

253. (2) Judecătorii sau procurorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(2) Judecătorii sau procurorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.GuvernulPreluat de ALDEForma în vigoare

254. (3) În soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducătorului instanţei sau

(3) În soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducătorului instanţei sau parchetului ori comisiilor sau persoanelor prevăzute la art. 39

177

Nr crt



parchetului ori comisiilor sau persoanelor prevăzute la art.39 alin.(3) sau (4) orice informaţii pe care le consideră necesare, iar citarea judecătorului sau procurorului pentru a fi audiat este obligatorie.

alin. (4) şi (5) orice informaţii pe care le consideră necesare, iar citarea judecătorului sau procurorului pentru a fi audiat este obligatorie.Guvernul, CSMPreluat de USR, ALDE

255. (4) Hotărârile secţiilor pot fi atacate la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanţă de judecată, sunt definitive şi irevocabile.

(4) Hotărârile secțiilor pot fi atacate la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii”.Guvernul

(4) Hotărârile secţiilor pot fi atacate la sectia de contencios administrativ.ALDE

256. Art. 40 alin. (4) se abrogă. senator Şerban Nicolae, UNJR, CSMPreluat de USR, ALDE

Propunem abrogarea alin.4, pentru a asigura colerarea textului cu celelalte noi dispozitii care vizeaza separarea carierei judecatorilor de cea a procurorilor.UNJR

257. ART. 41 (1) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul

178

Nr crt



"nesatisfăcător" sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii. (2) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.

258.

(3) Cursurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se încheie prin susţinerea unui examen, în condiţiile prezentei legi.

Alineatul (3) al articolului 41 se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Cursurile prevăzute la alin.(1) şi (2) se încheie prin susţinerea unui examen, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii.Guvernul, UNJR, CSMPreluat de USR

259. (4) Judecătorul sau

179

Nr crt



procurorul care primeşte în urma a două evaluări consecutive calificativul "nesatisfăcător" sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

260. ART. 42 (1) Evoluţia carierei de judecător sau procuror se consemnează în fişa din dosarul profesional, care se întocmeşte şi se păstrează de Consiliul Superior al Magistraturii. (2) Datele conţinute în dosarul profesional sunt confidenţiale, în condiţiile prevăzute de lege. (3) Judecătorii şi procurorii au acces la propriul dosar profesional şi pot obţine copii ale actelor existente în dosar.

180

Nr crt



261. După articolul 42, se introduce un nou capitol, Capitolul IV1, cu următorul cuprins:Capitolul IV1 - Evaluarea psihologică periodicăArt. 421 – (1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor sunt supuşi la fiecare 5 ani unei evaluări psihologice și medicale.(2) Dacă în urma evaluării psihologice, judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor primește calificativul „inapt”, acesta este obligat să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni, urmând ca judecătorul sau procurorul să fie supus unei noi evaluări. (3) Procedura de evaluare/reevaluare psihologică, inclusiv modalitatea de constituire a comisiilor de evaluare psihologică, plata membrilor acestora și desfășurarea programului de

181

Nr crt



consiliere psihologică se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. GuvernulPreluat de USR, PSD

262. După articolul 42, se introduce un nou capitol, Capitolul IV1, cu următorul cuprins:„Capitolul IV1 - Evaluarea psihologică periodicăArt. 421 – (1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor sunt supuşi la fiecare 5 ani unei evaluări psihologice și medicale.(2) Dacă în urma evaluării psihologice, judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor primește calificativul „inapt”, acesta este obligat să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni. In cazul in care calificativul inapt este cauzat de suprasolicitare neuropsihica sau oboseala cronica, pe perioada celor 6

182

Nr crt



luni colegiul de conducere va lua masuri de degrevare a judecatorului.(3) Procedura de evaluare psihologică, inclusiv modalitatea de constituire a comisiilor de evaluare psihologică, plata membrilor acestora și desfășurarea programului de consiliere psihologică se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea garantiilor de independenta si confidentialitate. UNJR

263. Art. 421 – (1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor sunt supuşi la fiecare 5 ani unei evaluări psihologice. (2) Dacă în urma evaluării psihologice, judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor primește calificativul „nerecomandabil”, acesta este obligat să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni.

183

Nr crt



(3) Procedura de evaluare psihologică, inclusiv modalitatea de constituire a comisiilor de evaluare psihologică, plata membrilor acestora și desfășurarea programului de consiliere psihologică, se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.”CSMPreluat de ALDE La ora 17.00 pauza 10

minute.264. CAPITOLUL V:

Promovarea judecătorilor şi procurorilor şi numirea în funcţiile de conducereSECŢIUNEA 1: Promovarea la tribunale, curţi de apel şi la parcheteART. 43 (1) Promovarea judecătorilor şi procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, în limita posturilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, după caz, la parchete. (2) Concursul pentru

Articolul 43 se modifică şi va avea următorul cuprins:„(1) Promovarea judecătorilor şi procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, în limita posturilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, după caz, la parchete.

(2) Examenul pentru promovarea în grad profesional a judecătorilor şi

184

Nr crt



promovarea judecătorilor şi procurorilor se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii. (3) Comisia pentru promovarea judecătorilor este alcătuită din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. (4) Comisia pentru promovarea procurorilor este alcătuită din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi formatori din Institutul

procurorilor se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.(3) Comisia pentru promovarea în grad profesional a judecătorilor este alcătuită din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și curţile de apel, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. În comisie pot fi numiți și formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii.

(4) Comisia pentru promovarea în grad profesional a procurorilor este alcătuită din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și parchetele de pe lângă curţile de apel, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al

185

Nr crt



Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. (5) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor, prin curţile de apel şi parchete, şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în trei cotidiene centrale, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

Magistraturii. În comisie pot fi numiți și formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii.

(5) Data, locul, modul de desfăşurare a examenului se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor, prin curţile de apel şi parchete, şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examen.”CSMPreluat de USR

„Art. 43 - (1) Promovarea în grad profesional a judecătorilor şi procurorilor se face numai prin examen organizat la nivel naţional. Judecătorii pot promova în grad profesional doar până la gradul de judecător de curte de apel, inclusiv.

186

Nr crt



(2) Examenul pentru promovarea în grad profesional a judecătorilor şi procurorilor se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.(3) Comisia pentru promovarea în grad profesional a judecătorilor este alcătuită din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi curţile de apel şi formatori, numiţi prin hotărâre a Secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii. În comisie pot fi numiți și formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii.

(4) Comisia pentru promovarea în grad profesional a procurorilor este alcătuită din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetele de pe lângă curţile de apel, care pot fi şi formatori, numiţi prin hotărâre a Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului

187

Nr crt



Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii. În comisie pot fi numiți și formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii.

(5) Data, locul, modul de desfăşurare a examenului se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor, prin curţile de apel şi parchete, şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examen”.ALDE, PSD

265.ART. 44 (1) Pot participa la concursul de promovare la instanţele sau parchetele imediat superioare judecătorii şi procurorii care au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în

Articolul 44 se modifică şi va avea următorul cuprins: Art. 44 - (1) Pot participa la concursul de promovare la instanțele sau parchetele imediat superioare, judecătorii şi procurorii care au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii

188

Nr crt



ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:

minime de vechime:Guvernul

266. a) 5 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat;

b) 6 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă aceasta;

c) 8 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

a) 7 ani vechime efectivă în funcţia de judecător pentru promovarea la tribunal sau la tribunalul specializat și 7 ani vechime efectivă în funcția de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă tribunal sau parchetul de pe lângă tribunalul specializat;

b) 10 ani vechime efectivă în funcţia de judecător, pentru promovarea la curtea de apel și 10 ani vechime efectivă în funcția de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă curtea de apel;

c) 15 ani vechime efectivă în funcţia de procuror, pentru promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Guvernul

189

Nr crt



267. Articolul 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:„Art. 44 - (1) Pot participa la examenul de promovare în gradul profesional imediat superior judecătorii şi procurorii care au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:a) 7 ani vechime efectivă în funcţia de judecător sau procuror pentru promovarea în gradul de judecător de tribunal sau de tribunal specializat şi de procuror de parchet de pe lângă tribunal sau de parchet de pe lângă tribunalul specializat;b) 10 ani vechime efectivă în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în gradul de judecător de curte de apel şi de procuror la parchetul de pe lângă aceasta;c) 18 ani vechime efectivă în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în gradul de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

b) 12 ani vechime efectivă în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în

190

Nr crt



Casaţie şi Justiţie.CSM+ALDE

gradul de judecător de curte de apel şi de procuror la parchetul de pe lângă aceasta;ALDE

268. Articolul 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Pot participa la concursul de promovare la instanțele superioare, judecătorii care au avut calificativul "foarte bine" sau “bine” la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:a) 7 ani vechime efectivă în funcţia de judecător pentru promovarea la tribunal sau la tribunalul specializat;b) 10 ani vechime efectivă în funcţia de judecător pentru promovarea la curtea de apel, din care minim 3 ani vechime efectiva ca judecator la tribunal;c) 18 ani vechime efectivă în funcţia de judecător pentru promovarea la Inalta Curte de Casatie si Justitie, din care minim 5 ani vechime efectiva ca

191

Nr crt



judecator la curte de apel.UNJR

269. Articolul 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Pot participa la concursul de promovare la instanțele superioare, judecătorii care au avut calificativul "foarte bine" sau “bine” la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:a) 7 ani vechime efectivă în funcţia de judecător pentru promovarea la tribunal sau la tribunalul specializat. Nu se ia în considerare perioada în care judecătorul a fost auditor de justiție.b) 10 ani vechime efectivă în funcţia de judecător pentru promovarea la curtea de apel, din care minim 3 ani vechime efectiva ca judecator la tribunal. Nu se ia în considerare perioada în care judecătorul a fost auditor de justiție;c) 18 ani vechime efectivă în funcţia de judecător pentru promovarea la

192

Nr crt



Inalta Curte de Casatie si Justitie, din care minim 5 ani vechime efectiva ca judecator la curte de apel. Nu se ia în considerare perioada în care judecătorul a fost auditor de justiție.(2) Pot participa la concursul de promovare la parchetele imediat superioare, procurorii care au avut calificativul "foarte bine" sau “bine” la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:a) 7 ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă tribunal sau parchetul de pe lângă tribunalul specializat. Nu se ia în considerare perioada în care procurorul a fost auditor de justiție;b) 10 ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă curtea de apel, din care minim 3 ani vechime efectiva ca judecator la tribunal sau procuror la parchetul de pe langa tribunal Nu se ia în considerare perioada în care

193

Nr crt



procurorul a fost auditor de justiție;

c) 18 ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru promovarea la Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casatie si Justitie, din care minim 5 ani vechime efectiva ca procuror la parchetul de pe langa curtea de apel. Nu se ia în considerare perioada în care procurorul a fost auditor de justiție.PSD

(2) La calcularea condiției minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiție.UDMR

270. (2) La calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) se ia în considerare şi perioada în

Alineatul (2) al art. 44 se abrogă.

(2) La calcularea vechimii efective prevăzute la alin. (1) se iau în considerare, după caz, perioada în

Decizia CCR 785/2009

194

Nr crt



care judecătorul sau procurorul a fost avocat.

care judecătorul sau procurorul a fost detaşat la instanțe sau, după caz, la parchete, perioada în care judecătorul a fost desemnat în calitate de judecător de supraveghere a privării de libertate, perioada în care judecătorul sau procurorul a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a avut calitatea de inspector judiciar, precum și perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiție. Perioada în care judecătorul sau procurorul a fost detașat la alte instituții decât instanțele și parchetele sau alte perioade de suspendare a raportului de muncă în care acesta nu a funcţionat efectiv în cadrul instanţelor sau parchetelor nu se iau în considerare la calcularea vechimii efective prevăzute la alin. (1).Guvernul

271. (2) Pot participa la concursul de promovare la parchetele imediat superioare, procurorii care au avut calificativul "foarte bine" sau “bine”

195

Nr crt



la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:a) 7 ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă tribunal sau parchetul de pe lângă tribunalul specializat;b) 10 ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă curtea de apel, din care minim 3 ani vechime efectiva ca judecator la tribunal sau procuror la parchetul de pe langa tribunal.c) 18 ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru promovarea la Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casatie si Justitie, din care minim 5 ani vechime efectiva ca procuror la parchetul de pe langa curtea de apel.UNJR

272. (3) La calcularea vechimii efective prevăzute la alin. (1) se iau în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a fost

ALDE amendament respins(2) La calcularea vechimii efective prevăzute la alin. (1) se iau în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a fost detaşat la instanțe și

196

Nr crt



detaşat la instanțe și parchete, perioada în care judecătorul a fost desemnat în calitate de judecător de supraveghere a privării de libertate, perioada în care judecătorul sau procurorul a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, precum și perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiție. Perioada în care judecătorul sau procurorul a fost inspector judiciar, perioada în care judecătorul sau procurorul a fost detașat la alte instituții decât instanțele și parchetele sau alte perioade de suspendare a raportului de muncă în care acesta nu a funcţionat efectiv în cadrul instanţelor sau parchetelor nu se iau în considerare la calcularea vechimii efective prevăzute la alin. (1).

(4) Vechimile prevăzute la alin. (1) și (3) trebuie să fie îndeplinite până la data concursului de promovare.

CSM

parchete, perioada în care judecătorul a fost desemnat în calitate de judecător de supraveghere a privării de libertate, perioada în care judecătorul sau procurorul a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Perioada în care judecătorul sau procurorul a fost inspector judiciar, perioada în care judecătorul sau procurorul a fost detașat la alte instituții decât instanțele și parchetele sau alte perioade de suspendare a raportului de muncă în care acesta nu a funcţionat efectiv în cadrul instanţelor sau parchetelor nu se iau în considerare la calcularea vechimii efective prevăzute la alin. (1).

197

Nr crt



273. (3) La calcularea vechimii efective prevăzute la alin. (1) se iau în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a fost detaşat la instanțe și parchete, perioada în care judecătorul a fost desemnat în calitate de judecător de supraveghere a privării de libertate, perioada în care judecătorul sau procurorul a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, precum și perioada în care judecătorul sau procurorul a fost inspector judiciar și perioada în care judecătorul sau procurorul a fost detașat de către secțiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii. la alte instituții decât cele din cadrul sistemului judiciar național sau internațional instanțele și parchetele sau alte perioade de suspendare a raportului de muncă în care acesta nu a funcţionat efectiv în cadrul instanţelor sau parchetelor nu se ia în considerare la calcularea vechimii

198

Nr crt



efective prevăzute la alin. (1).

274. (2) La calcularea vechimii efective prevăzute la alin. (1) se iau în considerare, după caz, perioada în care judecătorul sau procurorul a fost detaşat la instanţe sau, după caz, la parchete, perioada în care judecătorul a fost desemnat în calitate de judecător de supraveghere a privării de libertate, perioada în care judecătorul sau procurorul a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a avut calitatea de inspector judiciar, precum şi perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie. (21) De asemenea, la calculul vechimii se iau în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a fost detașat la instanțe europene sau internaționale și perioada în care a fost suspendat în baza dispozițiilor art. 62 alin. 1 lit. a, a1, în cazul în care s-a dispus

AMR - AMR subliniază că perioada în care judecătorul sau procurorul a fost suspendat din motivele prevăzute de art. 62 alin. 1 lit. a, a1 – sau alin. a1, a2, în varianta propusă de Comisia nr. 1 în penultima formă a Proiectului -, urmată de încetarea acestei măsuri întrucât s-a dispus clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal (art. 63 alin. 2), trebuie inclusă în calculul vechimii efective pentru că, pe de o parte, neexercitarea atribuțiilor a fost cauzată de motive mai presus de voința judecătorului sau procurorului și care s-au dovedit a fi nelegale, în condițiile în care s-a dispus achitarea /clasarea/ încetarea procesului penal. Pe de altă parte, art. 63 alin. 2 prevede, în mod expres, repunerea în situația anterioară și recunoașterea vechimii în magistratură pentru perioada suspendării, motive pentru care excluderea acestei perioade din calculul vechimii efective pentru promovarea în grad profesional înseamnă adăugarea unei „sancțiuni” ce dublează efectul suspendării, blocând posibilitatea de promovare

199

Nr crt



achitarea, clasarea sau încetarea procesului penal. (22) Perioada în care judecătorul sau procurorul a fost detaşat la alte instituţii decât instanţele şi parchetele sau alte perioade de suspendare a raportului de muncă în care acesta nu a funcţionat efectiv în cadrul instanţelor sau parchetelor nu se iau în considerare la calcularea vechimii efective prevăzute la alin. (1). AMR

pentru un anumit timp.

De asemenea, de vreme ce, prin propunerea de abrogare a dispoziției art. 44 alin. 2, nu se ia în considerare, la calculul vechimii, perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat, susținem că trebuie păstrată propunerea din anterioara formă a Proiectului de modificare a Legii nr. 303/2004, care excludea de la calculul vechimii și perioada în care judecătorul sau procurorul a fost detașat la alte instituţii decât instanţele şi parchetele – cu excepția celor europene sau internaționale – sau alte perioade de suspendare a raportului de muncă în care acesta nu a funcţionat efectiv în cadrul instanţelor sau parchetelor. În niciuna dintre aceste perioade judecătorul ori procurorul nu și-a exercitat atribuțiile specifice funcției, necesare pentru experiența și pregătirea profesională cerute, în mod evident, ca exigențe pentru promovarea la o instanță/parchet ierarhic superioară/superior.

275. (3) Consiliul Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor

(3) Vechimile prevăzute la alin. (1) și (2) trebuie să fie îndeplinite până la data înscrierii la concursul de

200

Nr crt



prevăzute la alin. (1). promovare. Guvernul

276. (3) La calcularea vechimii efective prevăzute la alin. (1) si (2) se iau în considerare, după caz, perioada în care judecătorul sau procurorul a fost detaşat la instanțe sau, după caz, la parchete, perioada în care judecătorul a fost desemnat în calitate de judecător de supraveghere a privării de libertate, perioada în care judecătorul sau procurorul a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a avut calitatea de inspector judiciar. Perioada în care judecătorul sau procurorul a fost detașat la alte instituții decât instanțele și parchetele sau alte perioade de suspendare a raportului de muncă în care acesta nu a funcţionat efectiv în cadrul instanţelor sau parchetelor nu se iau în considerare la calcularea vechimii efective prevăzute a alin. (1).UNJRPreluat de PSD

(3) Vechimile prevăzute la alin. (1) și (2) trebuie să fie îndeplinite până la data concursului de promovare. CSM+ALDE

201

Nr crt



277. (4) Consiliul Superior al Magistraturii verifică prin secțiile corespunzătoare îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) - (3)”. GuvernulCSM+ALDE

278.(4) Vechimile prevăzute la alin. (1) și (2) trebuie să fie îndeplinite până la data înscrierii la concursul de promovare.UNJR, Preluat de PSD

(5) Consiliul Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) - (3).UNJR

(5) Secțiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) - (3).PSD

279. ART. 45 Judecătorii şi procurorii


Articolul 45 se abrogă.CSM+ALDE, PSD

202

Nr crt



care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în limita numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 45 – Judecătorii și procurorii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs în vederea dobândirii gradului profesional superior. În toate cazurile, drepturile salariale vor fi plătite în funcție de postul pe care își desfășoară activitatea efectivă”. Guvernul

280.

Art. 46 - (1) Concursul de promovare constă în probe scrise, cu caracter teoretic şi practic.

Articolul 46 se modifică și va avea următorul cuprins: Art. 46 - (1) Concursul de promovare constă în:a) o probă scrisă;b) o probă având ca obiect evaluarea unor acte întocmite de candidaţi în ultimii 3 ani, inclusiv la instituțiile unde au fost detașați sau delegați; Guvernul


„Art. 46 - (1) Examenul de promovare în grad profesional constă în susţinerea unei probe scrise.

CSM+ALDE, PSD

281. Art. 46 - (1) Concursul de promovare constă în:a) o probă scrisă;b) o probă având ca obiect evaluarea

203

Nr crt



unor acte întocmite de candidaţi în ultimii 3 ani; UNJR

282. (2) Probele constau în:

a) în funcţie de specializare, una dintre următoarele materii: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept internaţional privat; b) jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale; c) jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene; d) procedura civilă sau procedura penală, în funcţie de specializarea judecătorului sau procurorului.

(2) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte, distribuite astfel:a) 60 de puncte pentru proba prevăzută alin. (1) lit. a);

b) 40 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (1) lit. b).Guvernul

(2) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la proba de examen este de 100 de puncte.

CSM+ALDE, PSD

204

Nr crt



283. (2) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte, distribuite astfel:a) 60 de puncte pentru proba prevăzută alin. (1) lit. a);b) 40 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (1) lit. b).UNJR

284. (3) Procedura de desfăşurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor este prevăzută în Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor.

(3) Proba prevăzută alin. (1) lit. a) este eliminatorie. Punctajul minim pentru a fi declarat admis la probele de concurs este următorul:a) 40 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (1) lit. a);b) 20 puncte pentru proba prevăzută la alin. (1) lit. b).Guvernul, UNJR

(3) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la examen este de 80 de puncte.CSM+ALDE

285. (4) Dispoziţiile art.30 alin.(6) se aplică în mod corespunzător.

(4) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 80 de puncte.Guvernul, UNJR, PSD

(4) Procedura de desfăşurare a examenului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor, precum și materiile la care se susține proba scrisă

205

Nr crt



prevăzută la alin. (1), în funcție de specializare, se stabilesc prin Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea examenului pentru promovarea în grad profesional a judecătorilor şi procurorilor şi a concursului de promovare efectivă a judecătorilor şi procurorilor.”CSM+ALDE

286. (4) Procedura de desfăşurare a examenului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor, precum şi materiile la care se susţine proba scrisă prevăzută la alin. (1), în funcţie de specializare, se stabilesc prin Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea examenului pentru promovarea în grad profesional a judecătorilor şi procurorilor şi a concursului de promovare efectivă a

206

Nr crt



judecătorilor şi procurorilor, adoptat de Conisliul Superior al Magistraturii la propunerea secțiilor corespunzătoare.”PSD

287. (5) Procedura de desfăşurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor, aspectele supuse verificării în cadrul probei prevăzute la alin. (1) lit. b), precum şi materiile la care se susţine proba scrisă prevăzută la alin. (1) lit. a), în funcţie de specializarea judecătorului sau procurorului, se stabilesc prin Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, cu respectarea prevederilor art.43.Guvernul

288. (5) Procedura de desfăşurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor, aspectele supuse verificării în cadrul probei prevăzute la alin. (1) lit. b), precum şi materiile la care se susţine proba

207

Nr crt



scrisă prevăzută la alin. (1) lit. a), în funcţie de specializarea judecătorului sau procurorului, se stabilesc prin Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, cu respectarea prevederilor art. 43.UNJR

289. (6) Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.Guvernul, UNJR

290. După articolul 46, se introduc trei noi articole, articolele 461–463, cu următorul cuprins:

„Art. 461 - (1) Promovarea efectivă a judecătorilor şi procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, în limita locurilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, după caz, la parchete.

(2) Concursul pentru promovarea efectivă a judecătorilor şi procurorilor se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii,

208

Nr crt



prin Institutul Naţional al Magistraturii.

(3) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor, prin curţile de apel şi parchete, şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu cel puţin 30 de zile înainte de data de la care se pot depune cererile de înscriere la concurs.

Art. 462 - (1) Pot participa la concursul de promovare efectivă la instanţele şi parchetele imediat superioare judecătorii şi procurorii care au avut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la codul deontologic în ultimii 3 ani, au dobândit gradul profesional corespunzător instanţei sau parchetului la care solicită

209

Nr crt



promovarea şi au funcţionat efectiv timp de cel puţin 2 ani la instanţa sau parchetul ierarhic inferior în cazul promovării în funcţiile de judecător de curte de apel, procuror la parchetul de pe lângă aceasta sau de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(2) Dispoziţiile art. 44 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 463 - (1) Concursul de promovare efectivă constă în susţinerea unei probe având ca obiect evaluarea activităţii şi conduitei candidaţilor din ultimii 3 ani.

(2) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului, inclusiv comisiile de concurs şi constituirea acestora, aspectele supuse verificării în cadrul probei prevăzute la alin. (1) şi modalitatea de stabilire şi contestare a rezultatelor, se stabilesc prin Regulamentul prevăzut la art. 46 alin. (4).

(3) Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător”.PSD

210

Nr crt



291. După articolul 46 se introduc trei noi articole, articolele 461 - 463, cu următorul cuprins:„Art. 461 - (1) Promovarea efectivă a judecătorilor şi procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, în limita locurilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, după caz, la parchete.(2) Concursul pentru promovarea efectivă a judecătorilor şi procurorilor se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.(3) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor, prin curţile de apel şi parchete, şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu cel puţin 30 de zile înainte de data de la care se pot depune cererile de înscriere la concurs.

211

Nr crt



Art. 462 - (1) Pot participa la concursul de promovare efectivă la instanţele şi parchetele imediat superioare judecătorii şi procurorii care au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, au dobândit gradul profesional corespunzător instanţei sau parchetului la care solicită promovarea şi au funcţionat efectiv timp de cel puţin 2 ani la instanţa sau parchetul ierarhic inferior în cazul promovării în funcţiile de judecător de curte de apel, procuror la parchetul de pe lângă aceasta sau de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(2) Dispoziţiile art. 44 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.

CSM+ALDE

292. Art. 463 - (1) Concursul de promovare efectivă constă în susţinerea unei probe având ca obiect evaluarea activităţii şi conduitei candidaţilor din

212

Nr crt



ultimii 3 ani. (2) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului, inclusiv comisiile de concurs şi constituirea acestora, aspectele supuse verificării în cadrul probei prevăzute la alin. (1) şi modalitatea de stabilire şi contestare a rezultatelor, se stabilesc prin Regulamentul prevăzut la art. 46 alin. (4).(3) Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.”CSM+ALDE

293. ART. 47 În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor şi procurorilor declaraţi admişi.

Art. 47 În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor şi procurorilor declaraţi admişi.PSD

Consiliul Legislativ - Semnalăm că, potrivit art.47, rămas nemodificat, promovarea judecătorilor și procurorilor se dispune, prin hotărâre, de către Consiliul Superior al Magistraturii, deși, potrivit art.40 alin.(1) lit.i) și art.40 alin.(2) lit.i) din Legea nr.317/2004, astfel cum sunt redactate în propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.317/2004, această atribuție aparține Secției pentru judecători și, respectiv, Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Este necesară, de aceea, corelarea soluțiilor legislative cuprinse în cele două

213

Nr crt



proiecte.294. După articolul 47, se introduce un

articol nou, art. 471, cu următorul cuprins:Art. 471 - (1) Judecătorii şi procurorii care au promovat în funcţii de execuţie la instanțe sau parchete superioare nu pot fi delegați, detașați sau transferaţi timp de cel puţin 2 ani de la data promovării. (2) Judecătorii care au promovat efectiv în funcții de execuție la instanțe superioare nu pot fi numiți în funcția de procuror, iar procurorii care au promovat în funcții de execuție nu pot fi numiţi în funcţia de judecător timp de cel puțin 2 ani de la data promovării.(3) Prin derogare de la alin. (1), delegarea se poate dispune în situații excepționale în care se apreciază că aceasta este necesară pentru buna desfăşurare a activităţii instanţei sau parchetului la care se solicită delegarea ori în care judecătorul sau procurorul, soțul sau soția acestuia, o rudă de gradul I sau altă persoană aflată în întreținere se află într-o stare

După articolul 47, se introduc două noi articole, art. 471 și art. 472 , cu următorul cuprins:

„Art. 471 - (1) Judecătorii şi procurorii care au promovat efectiv în funcţii de execuţie la instanțe sau parchete superioare nu pot fi delegați, detașați sau transferaţi timp de cel puţin 2 ani de la data promovării. CSM+ALDE, PSD

(2) Judecătorii care au promovat efectiv în funcții de execuție la instanțe superioare nu pot fi numiți în funcția de procuror, iar procurorii care au promovat efectiv în funcții de execuție la

214

Nr crt



a sănătății ce impune prezenţa sa în localitatea respectivă sau în alte situaţii excepţionale intervenite după data promovării în funcţie”.Guvernul

parchete superioare nu pot fi numiţi în funcţia de judecător timp de cel puțin 2 ani de la data promovării.”CSM+ALDE, PSD

295. Art. 472 – (1) Promovarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Public, al Ministerului Justiţiei, precum şi al instituţiilor coordonate sau subordonate acestora se face prin examenul de promovare organizat pentru judecători și procurori, în condiţiile legii. (2) Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor prevăzut la alin. (1) poate promova numai până la gradul echivalent gradului profesional de judecător de tribunal.” CSM

215

Nr crt



Preluat PNL296. SECŢIUNEA 2: Numirea în

funcţiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi parchetelor corespunzătoareART. 48 (1) Numirea în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

Alineatele (5), (7), (8) şi (9) ale articolului 48 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

La articolul 48, alineatele (1), (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:„Art. 48 - (1) Numirea în funcţia de preşedinte la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.CSM+ALDE, PSD

297.

(2) Pot participa la concurs sau examen judecătorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc

Art. 48 alin.2 se modifica dupa cum urmeaza: “(2) Pot participa la concurs sau examen judecătorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, îndeplinesc condițiile de vechime

216

Nr crt



condiţiile de vechime prevăzute de lege.

prevăzute de lege si au avizul pozitiv al adunarii generale a instantei pentru a carui functie de conducere candideaza. Nu poate participa la concursul pentru ocuparea functiei de vicepresedinte persoana care a detinut anterior doua mandate de presedinte la aceeasi instanta.UNJR

298. (2) Pot participa la concurs sau examen judecătorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.ALDE - forma în vigoare

299. (2) Pot participa la concurs sau examen judecătorii care au calificativul „foarte bine” la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la codul deontologic în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.PSD

217

Nr crt



300. (21) Pentru obtinerea acestui aviz, candidatii la aceste functii isi vor prezenta pe scurt obiectivele urmarite prin proiectul de candidatura, urmand ca, prin vot secret, emiterea avizului sa fie votata prin “da” sau “nu”. Se considera obtinut avizul conform in cazul in care mai mult de jumatate plus unul dintre judecatorii prezenti la adunarea generala au votat “DA”, rezultatul obtinut consemnandu-se in hotararea adunarii generale.”UNJR

Motivare:Avizul conform pentru cineva care doreste sa ocupe o functie de conducere se impunedeoarece trebuie evitat ca la nivelul de importanta al functiilor de conducere dininstanta/parchet sa fie numite persoane pe care restul magistratilor le contesta. Activitatea instantelor este una de echipa, care se bazeaza pe colaborare, cu atat mai mult cu cat nu exista subordonare intre presedintii de instanta si judecatori. In cazul parchetelor, procurorii sunt subordonati ierarhic, necesitatea unui astfel de aviz impunandu‐se cu atat mai mult.Or, daca seful nu este acceptat de majoritate, nu exista nici o colaborare, nici macar la nivelul de intentie, dimpotriva, judecatorii si procurorii vor percepe numirile ca fiind opresive si le vor contesta.

218

Nr crt



UNJR301. (3) Judecătorii îşi depun

candidaturile însoţite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.

(4) Concursul sau examenul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi în probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic.

(3) “Judecătorii își depun candidaturile însoțite de hotararea adunarii generale referitoarea la avizul prevazut de alin.2, precum si orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Național al Magistraturii.”UNJR

(4) Concursul sau examenul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi în probe scrise privind managementul, comunicarea şi resursele umane, precum şi un test psihologic care verifică aspecte privind capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea şi rezistenţa la stres. Dacă singurul candidat este judecătorul care ocupă funcţia de conducere, prin numire, examenul constă doar în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea

219

Nr crt



atribuţiilor specifice funcţiei de conducere.USR

302. (4) Concursul sau examenul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi în probe scrise privind managementul, comunicarea şi resursele umane, precum şi un test psihologic care verifică aspecte privind capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea şi rezistenţa la stres. Dacă singurul candidat este judecătorul care ocupă funcţia de conducere, prin numire, examenul constă doar în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere.CSM+ALDE

303. (5) Comisia de examinare este numită de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 judecători

„Art. 48 - (5) Comisia de examinare este numită de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al

(5) Comisia de examinare este numită de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de

Text identic cu cel din propunerea legislativă

AMR - De acord cu menționarea „Secției pentru judecători”,

220

Nr crt



de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management.

Magistraturii, şi este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management.

Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţite de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management.Autor: UDMR

pentru motivele prezentate la art. 29 (art. 41, art. 51, art. 79, art. 133 alin. 2, art. 134 alin. 2) – Legea nr. 304/2004, la art. 51 alin. 8, 521 alin. 2 lit. b – Legea nr. 303/2004 și la art. 35, art. 36 – Legea nr. 317/2004.

304. Alineatul (5) ale articolului 48 se modifică şi va avea următorul cuprins:„(5) Comisia de examinare este numită de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 judecători de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, judecătorii cu experienţă managerială”.ALDE

305. (6) Data, locul, precum şi 221

Nr crt



Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii şi se afişează pe pagina de Internet a Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi la sediile instanţelor judecătoreşti, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.

306. La articolul 48, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (61), cu următorul cuprins:„(61) Pentru evaluarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se va solicita avizul consultativ motivat al colegiului de conducere al instanţei respective. La instanţele la care nu există colegiu de conducere, avizul va fi dat de adunarea generală a

222

Nr crt



judecătorilor.”CSM

307. (7) Consiliul Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte judecătorii în funcţiile de conducere în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.

(7) Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte judecătorii în funcţiile de conducere în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.

(7) Consiliul Superior al Magistraturii - Sectia pentru judecători validează rezultatut concursului sau examenului şi numeşte judecătorii în funcţiile de conducere în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 30 atin. (6) se aptică în mod corespunzător.Autor: UDMR


308. (7) Consiliul Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte judecătorii în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. USR

309. La articolul 48, alineatele (7)-(9) se modifică şi vor avea următorul cuprins:„(7) Secția pentru judecători a

223

Nr crt



Consiliului Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte judecătorii în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.CSM+ALDE

310. (8) Numirea judecătorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1).

(8) Numirea judecătorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin.(1).

(8) Numirea judecătorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în condiţiite prevăzute la alin. (1).

Autor: UDMR(8) Numirea judecătorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea numirii pentru un alt mandat o singură dată pe aceeași funcție și la


224

Nr crt



aceeași instanță sau parchet, în condiţiile prevăzute la alin. (1).CSM+ALDE

311. Art. 48(8) Numirea judecătorilor care au obţinut rezultatul ceL mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1).senator Şerban Nicolae

312. (8) Numirea judecătorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1). UNJRPreluat de PSD

Motive:Nu se justifica majorarea mandatului de la 3 ani la 4 ani. Un mandat de 3 ani, care poate fi reinnoit, asigura o perioada de timp suficient de lunga pentru implementarea oricaror proiecte manageriale.Pe de alta parte, aceasta perioada trebuie raportata la durata carierei de judecator/procuror, ca atare stabilirea duratei mandatelor de conducere trebuie facuta in

225

Nr crt



acest sistem, si nu prin raportare la sisteme care au caracteristici diferite.Sustinem de asemenea introducerea interdictiei de a mai candida pentru un nou mandat la aceeasi instanta pentru persoana care a detinut deja consecutiv doua mandate de conducere ca presedinte pentru functia vicepresedinte al acesteia.In acest mod, se evita “rocadele” in cadrul instantelor, care actualmente permit ca aceleasi “echipe” sa ocupe pe o perioda de extrem de intinsa in timp, 12 ani, conducerea instantei(presedintele ocupand, dupa doua mandate, postul vicepresedintelui care, la randul sau, devine presedinte). De asemenea, aceasta modificare ar incuraja o mai mare participare a judecatorilor la aceste concursuri.UNJR

313. (9) Numirea judecătorilor în celelalte funcţii de conducere se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Consiliul

(9) Numirea judecătorilor în celelalte funcţii de conducere se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Consiliul

(9) Numirea judecătoritor în cetelalte funcţii de conducere se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibititatea reînvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii

Text identic cu cel din propunerea legislativăICCJ – Se impune corelarea dispozițiilor art. 48 alin. (9) în cazul

226

Nr crt



Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei.

Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, la propunerea preşedintelui instanţei.”

Secţia pentru judecători, la propunerea preşedintelui instanţei.Autor: UDMR

judecătorilor, și art. 49 alin. (9) în cazul procurorilor, cu art. 53 alin (3) și art. 55 în ceea ce privește durata numirii în funcțiile de conducere.

314. (9) Numirea judecătorilor în celelalte funcții de conducere se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singura data, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea președintelui instanței. (se păstrează textul actual)senator Şerban Nicolae

315. Alin. 9 se modifica dupa cum urmeaza:“Numirea judecătorilor în celelalte funcţii de conducere se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de ConsiliuL Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători, la propunerea preşedintelui instanţei.”UNJRPreluat de PSD

227

Nr crt



316. (9) Numirea judecătorilor în celelalte funcţii de conducere se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii sau numirii pentru un alt mandat o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei.”CSM+ALDE

317. După alineatul (9) al articolului 48 se introduce un nou alineat, alin.( 91), cu următorul cuprins:(91) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (9) judecătorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.”Guvernul

318. La articolul 48, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (91), cu următorul cuprins:„(91) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (9)

228

Nr crt



judecătorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la codul deontologic în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.”CSM+ALDE

319. (10) Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.

(10) Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.Autor: UDMR

320. (11) Judecătorii care participă la concurs sau examen, precum şi cei propuşi pentru o funcţie de conducere sunt obligaţi să dea

(11) Judecătorii care participă la concurs sau examen, precum şi cei propuşi pentru o funcţie de conducere sunt obligaţi să dea o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte

229

Nr crt



o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese care se actualizează anual sau în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care judecătorul a luat cunoştinţă despre aceasta.

că nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese care se actualizează anual sau în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care judecătorul a luat cunoştinţă despre aceasta.Autor: UDMR

321. (12) Înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea.

(12) Înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii. Prevederile art. 7 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea, iar serviciile secrete din România comunică în termen de 15 zile de la solicitarea CSM dacă declarația persoanelor vizate privind ne apartenența sau ne

230

Nr crt



colaborarea cu serviciul respective corespunde adevărului.Autor: UDMR

322. (13) Evidenţa posturilor vacante de conducere de la instanţele judecătoreşti este publică şi disponibilă permanent pe paginile de Internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare la sediile instanţelor judecătoreşti. (14) Numirea în funcţii de conducere potrivit prezentului articol se face în termen de cel mult 6 luni de la data la care acestea devin vacante.

323. ART. 49 (1) Numirea în funcţiile de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procuror al

Alineatele (5), (7), (8) şi (9) ale articolului 49 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

La articolul 49, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „Art. 49 - (1) Numirea în funcţiile de procuror general al parchetului de pe

231

Nr crt



parchetului de pe lângă tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie sau prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi de adjuncţi ai acestora se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

lângă curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie sau prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.CSM+ALDE

324. (2) Pot participa la concurs sau examen procurorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.

(2) Pot participa la concurs sau examen procurorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute de lege si au avizul pozitiv al adunarii generale a parchetului pentru a carui functie de conducere candideaza.UNJR

325. (2) Pot participa la concurs sau 232

Nr crt



examen procurorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.CSM+ALDE

326. (21) Nu pot fi participa la concurs pentru ocuparea postului de procuror sef adjunct, sau procuror general adjunct persoanele care au detinut anterior doua mandate de procuror general sau procuror sef la acelasi parchet.(22)Pentru obtinerea acestui aviz, candidatii la aceste functii isi vor prezenta pe scurt obiectivele urmarite prin proiectul de candidatura, urmand ca, prin vot secret, emiterea avizului sa fie votata prin “da” sau “nu”. Se considera obtinut avizul conform in cazul in care mai mult de jumatate plus unul dintre procurorii prezenti au votat “DA”, rezultatul obtinut consemnandu-se in hotararea adunarii generale.UNJR

233

Nr crt



327. (3) Procurorii îşi depun candidaturile însoţite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.

(3) Procurorii își depun candidaturile însoțite de hotararea adunarii generale referitoarea la avizul prevazut de alin.2, precum si orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Național al Magistraturii.”UNJR

328. (4) Dispoziţiile art. 48 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

329. (5) Comisia de examinare este numită de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în

”(5) Comisia de examinare este numită de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi

(5) Comisia de examinare este numită de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management.”

AMR - De acord cu menționarea „Secției pentru judecători”, pentru motivele prezentate la art. 29 (art. 41, art. 51, art. 79, art. 133 alin. 2, art. 134 alin. 2) – Legea nr. 304/2004, la art. 51 alin. 8, 521 alin. 2 lit. b – Legea nr. 303/2004 și la art. 35, art. 36 – Legea nr. 317/2004.

234

Nr crt



vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management.

avuţi în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management.

ALDE

330. La articolul 49, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:„(51) Dispoziţiile art. 48 alin. (61) se aplică în mod corespunzător.”CSM+ALDE

331. (6) Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii şi se afişează pe pagina de Internet a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Ministerului Justiţiei şi la sediile parchetelor, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.

332. (7) Consiliul Superior al (7) Consiliul Superior al La articolul 49, alineatul (7) se 235

Nr crt



Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte procurorii în funcţiile de conducere în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 30 alin.(6) se aplică în mod corespunzător.

Magistraturii – Secția pentru procurori validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte procurorii în funcţiile de conducere în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 30 alin.(6) se aplică în mod corespunzător.

modifică şi vor avea următorul cuprins: „(7) Consiliul Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte procurorii în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.”CSM+ALDE

333. (8) Numirea procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1).

(8) Numirea procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin.(1).

(8) Numirea procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1).UNJRPreluat de PSD

334. La articolul 49, alineatele (8) şi (9) se modifică şi vor avea următorul cuprins:„(8) Numirea procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la

236

Nr crt



concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea numirii pentru un alt mandat o singură dată pe aceeași funcție și la aceeași instanță sau parchet, în condiţiile prevăzute la alin. (1). CSM+ALDE

335. (9) Numirea în celelalte funcţii de conducere la parchete se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(9) Numirea în celelalte funcţii de conducere la parchete se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii - Secția pentru procurori, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

(9) Numirea în celelalte funcţii de conducere la parchete se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori, la propunerea procurorului sef al parchetului respectiv".UNJRPreluat de PSD

ICCJ – Se impune corelarea dispozițiilor art. 48 alin. (9) în cazul judecătorilor, și art. 49 alin. (9) în cazul procurorilor, cu art. 53 alin (3) și art. 55 în ceea ce privește durata numirii în funcțiile de conducere.

336. (9) Numirea în celelalte funcţii de conducere la parchete se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii sau numirii pentru un nou mandat o singură dată, de secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la

237

Nr crt



propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”CSM+ALDE

337. După alineatul (9) al articolului 49 se introduce un nou alineat, alin.( 91), cu următorul cuprins:(91) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (9) procurorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.”Guvernul

La articolul 49, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul, cu următorul cuprins:„Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (9) procurorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.”CSM+ALDE

338. (10) Pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (9) este necesară recomandarea conducătorului parchetului

238

Nr crt



unde urmează să fie numit procurorul. (11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) - (12) şi (14) se aplică în mod corespunzător şi în cazul numirii procurorilor în funcţiile de conducere. (12) Evidenţa posturilor vacante de conducere de la parchete este publică şi disponibilă permanent pe paginile de Internet ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare la sediile parchetelor.

339.ART. 50 (1) Pentru numirea în funcţii de conducere, sunt necesare următoarele condiţii minime de vechime:

Articolul 50 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 50 - (1) Pentru numirea în funcţii de conducere, sunt necesare următoarele condiţii minime de vechime:

(1) Pentru numirea în funcţii de conducere, sunt necesare următoarele condiţii minime de vechime:

AMR - În principiu, suntem de acord cu această propunere. S-a menţionat şi opinia potrivit căreia majorarea vechimii

239

Nr crt



a) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, o vechime de 5 ani în funcţia de judecător sau procuror;

a) pentru funcţia de preşedinte și vicepreşedinte la judecătorie, o vechime efectivă de 6 ani în funcţia de judecător, iar pentru funcția de prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, o vechime efectivă de 6 ani în funcţia de procuror; pentru funcţia de preşedinte de secţie la judecătorie, o vechime efectivă de 4 ani în funcţia de judecător, iar pentru funcția de procuror șef secție la parchetul de pe lângă judecătorie, o vechime efectivă de 4 ani în funcţia de procuror;

a) pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte la judecătorie, prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, o vechime efectivă de 6 ani în funcţia de judecător sau procuror, iar pentru funcţia de preşedinte de secţie la judecătorie și procuror șef secție la parchetul de pe lângă judecătorie, o vechime efectivă de 5 ani în funcţia de judecător sauprocuror;USR

pentru ocuparea funcţiei de preşedinte sau vicepreşedinte la judecătorie, la 6 ani în funcţia de judecător, poate determina disfuncţionalităţi în condiţiile imposibilităţii ocupării acestor funcţii de conducere în perioada următoare de timp, prin raportare la nesatisfacerea condiţiei vechimii de către judecătorii ce îşi desfăşoară activitatea la judecătorii, în majoritate aceştia având vechimi sub 6 ani. Arătăm că, fie şi în actualele condiţii de vechime, ne-am confruntat, de mai multe ori, cu situaţia în care instanțe (judecătorii) nu au avut preşedinte din cauza

240

Nr crt



neîndeplinirii condiţiei de vechime pentru ocuparea acestei funcţii, de către niciunul dintre judecători respectivei instanţe, iar judecători de la alte instanțe nu au acceptat să participe la concursul pentru ocuparea funcției de conducere.

340. „Art. 50 - (1) Pentru numirea în funcţii de conducere, sunt necesare următoarele condiţii minime de vechime:

a) pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte la judecătorie, prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, o vechime efectivă de 6 ani în funcţia de judecător sau procuror, iar pentru funcţia de preşedinte de secţie la judecătorie și procuror șef secție la parchetul de pe lângă judecătorie, o

„Art. 50 - (1) Pentru numirea în funcţii de conducere, sunt necesare următoarele condiţii minime de vechime:a) pentru funcţia de preşedinte la judecătorie, prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie, o vechime efectivă de 6 ani în funcţia de judecător sau procuror, iar pentru

241

Nr crt



vechime efectivă de 4 ani în funcţia de judecător sau procuror;

CSM

funcţia de vicepreședinte, preşedinte de secţie la judecătorie, adjunct al prim-procurorului și procuror şef secţie la parchetul de pe lângă judecătorie, o vechime efectivă de 4 ani în funcţia de judecător sau procuror;b) pentru funcţia de preşedinte de tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, o vechime efectivă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror; pentru funcţia de vicepreședinte, preşedinte de secţie la tribunal, adjunct al prim-procurorului și procuror şef secţie al parchetului de pe lângă tribunal, o vechime efectivă de 8 ani în

242

Nr crt



funcţia de judecător sau procuror;c) pentru funcţia de preşedinte la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, o vechime efectivă de 14 ani în funcţia de judecător sau procuror; pentru funcţia de vicepreședinte, preşedinte de secţie la curtea de apel, adjunct al prim-procurorului, procuror şef secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, o vechime efectivă de 12 ani în funcţia de judecător sau procuror;ALDE

341. b) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de tribunal sau tribunal specializat, precum şi preşedinte de secţie la tribunal, prim-procuror al

b) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de tribunal sau tribunal specializat, o vechime efectivă de 10 ani în funcţia de judecător, iar pentru funcția de prim-procuror al

b) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de tribunal sau tribunal specializat, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al

243

Nr crt



parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al acestuia şi procuror şef secţie al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, o vechime de 6 ani în funcţia de judecător sau procuror;

parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie și adjunct al acestuia, o vechime efectivă de 10 ani în funcţia de procuror; pentru funcţia de preşedinte de secţie la tribunal, o vechime efectivă de 8 ani în funcţia de judecător, iar pentru funcția de procuror şef secţie al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, o vechime efectivă de 8 ani în funcţia de procuror;

acestuia, o vechime efectivă de 8 ani în funcţia de judecător sau procuror; pentru funcţia de preşedinte de secţie la tribunal, procuror şef secţie al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, o vechime efectivă de 7 ani în funcţia de judecător sau procuror;USR

342. b) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de tribunal sau tribunal specializat, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al acestuia, o vechime efectivă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror; pentru funcţia de preşedinte de secţie la tribunal, procuror şef secţie al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de

244

Nr crt



pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, o vechime efectivă de 8 ani în funcţia de judecător sau procuror;CSM+ALDE

343. c) pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi adjunct al acestuia, procuror şef secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, o vechime de 8 ani în funcţia de judecător sau procuror.

c) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte la curtea de apel, o vechime efectivă de 14 ani în funcţia de judecător, iar pentru funcția de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi adjunct al acestuia, o vechime efectivă de 14 ani în funcţia de procuror; pentru funcţia de preşedinte de secţie la curtea de apel, o vechime efectivă de 12 ani în funcţia de judecător, iar pentru funcția de procuror şef secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, o vechime efectivă de 12 ani în funcția de procuror.

c)pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi adjunct al acestuia, o vechime efectivă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror; pentru funcţia de preşedinte de secţie la curtea de apel, procuror şef secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, o vechime efectivă de 9 ani în funcţia de judecător sau procuror.USR

344. c) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi adjunct al acestuia, o vechime efectivă de 14 ani

245

Nr crt



în funcţia de judecător sau procuror; pentru funcţia de preşedinte de secţie la curtea de apel, procuror şef secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, o vechime efectivă de 12 ani în funcţia de judecător sau procuror;

CSM+ALDE

345. (2) *) La calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) se ia în considerare şi perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat.

(2) Dispoziţiile art. 44 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

Art. 50 alin. (2) se abrogă.USR

*) abrogat Decizia 176/2014Consiliul Legislativ - se impune eliminarea alin.(2), întrucât dispoziția similară cuprinsă în prezent în art.50 alin.(2) a fost declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr.176/2014. În plus, potrivit prezentului proiect, art.44 alin.(2), la care se face trimitere, urmează a fi abrogat.

ICCJ – Eliminarea propunerii de modificare a art. 50 alin (2) deoarece face trimitere la art. 44 alin. 2, în condiţiile în care prin proiect s-a propus abrogarea art. 44 alin. (2).

CSM - textul propus pentru art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 face trimitere la art. 44 alin. (2), omițând că se propusese abrogarea art. 44 alin. (2), ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 785/2009.

246

Nr crt



346. (2) Dispoziţiile art. 44 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. CSM+ALDE

347. (3) Pentru numirea în funcţii de conducere, judecătorul şi procurorul trebuie să aibă dreptul să funcţioneze la instanţa sau, după caz, parchetul la care urmează să fie numit în funcţia de conducere.

(3) Pentru numirea în funcții de conducere, judecătorul sau procurorul trebuie să aibă dreptul să funcționeze la instanța sau parchetul pentru care își depun candidatura.

(3) Vechimea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie îndeplinită la data susținerii primei probe a concursului, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 48 alin. (9) şi 49 alin. (9), în care candidaţii trebuie să întrunească cerinţele de vechime la data formulării propunerii de către preşedintele instanţei, respectiv de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

CSM+ALDE

348. (4) În cazul în care la o judecătorie sau la un parchet de pe lângă judecătorie unde este vacantă funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie, respectiv de prim-procuror, adjunct al acestuia sau procuror șef secție, niciun

(4) În vederea participării la concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere, judecătorul sau procurorul trebuie să funcţioneze de cel puțin 2 ani la instanţa sau, după caz, parchetul la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depune

Consiliul Legislativ - norma propusă pentru art.50 alin.(4) nu se integrează tematic în obiectul de reglementare al art.50, întrucât are în vedere un caz de delegare. Pentru aceste motive, respectiva dispoziție ar trebui prevăzută în cuprinsul art.57, de care se leagă tematic. În plus, pentru asigurarea unei reglementări

247

Nr crt



judecător sau procuror nu îndeplineşte condiţiile de vechime prevăzute de lege pentru ocuparea acestor funcţii, nu îşi exprimă acordul în vederea delegării sau, din motive obiective, nu poate fi delegat un judecător sau procuror de la aceeaşi instanţă sau parchet, poate fi delegat în respectiva funcţie de conducere oricare dintre judecătorii sau procurorii care funcţionează la altă instanţă sau parchet din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel.”

candidatura. Dispoziţiile prezentului alineat se aplică în mod corespunzător şi pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la art. 48 alin. (9) şi 49 alin. (9).AMR

complete, textul ar trebui să se refere, în mod expres, și la necesitatea existenței acordului scris al judecătorului sau al procurorului pentru detașarea în funcția de conducere.

AMR observă că, în mod nejustificat, s-a renunțat la propunerea cuprinsă în alin. 4, în penultima formă a Proiectului – propunere formulată de AMR şi cuprinsă în Proiect ca urmare a unor dezbateri detaliate, sub următoarea formă:Cunoașterea colectivului este una din condițiile deosebit de importante pentru o persoană care urmează să ocupe o funcție de conducere la o instanță sau la un parchet. Abilitățile de comunicare – în lipsa cărora modalitatea de conducere rămâne una vădit deficientă –, nu pot fi altfel verificate/probate.

În acest context, AMR a subliniat că este necesară și îndeplinirea unei condiții de „vechime în instanță” (pe lângă vechimea în funcția de judecător sau procuror), care să dea, cel puțin o garanție inițială, a îndeplinirii condiției pe care o avem în vedere. Statornicirea, prin alin. 4, a condiției „funcționării” la

248

Nr crt



instanţa sau, după caz, la parchetul la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depune candidatura, cu stabilirea vechimii minime de 2 ani în acea instanță/acel parchet – poate să asigure atingerea obiectivului mai sus enunțat.

349. (4) În vederea participării la concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere, judecătorul sau procurorul trebuie să funcţioneze cel puțin 2 ani la instanţa sau, după caz, parchetul la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depune candidatura. Dispoziţiile prezentului alineat se aplică în mod corespunzător şi pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la art. 48 alin. (9) şi 49 alin. (9).CSM+ALDE

350. (5) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (4), în situaţia în care la două concursuri consecutive pentru numirea într-o funcţie de conducere nu se prezintă niciun candidat, la următorul concurs sau examen organizat pentru numirea în aceeaşi

249

Nr crt



funcţie de conducere pot participa şi judecători sau, după caz, procurori de la altă instanţă sau parchet din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau parchet de pe lângă curtea de apel, care au dreptul să funcţioneze la instanţa ori parchetul pentru care îşi depun candidatura.CSM+ALDE

351. (6) În cazul în care la o judecătorie sau la un parchet de pe lângă judecătorie unde este vacantă funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie, respectiv de prim-procuror sau adjunct al acestuia, niciun judecător sau procuror nu îndeplineşte condiţiile de vechime prevăzute de lege pentru ocuparea acestor funcţii, nu îşi exprimă acordul în vederea delegării sau, din motive obiective, nu poate fi delegat un judecător sau procuror de la aceeaşi instanţă sau parchet, poate fi delegat în respectiva funcţie de conducere oricare dintre judecătorii sau procurorii care funcţionează la altă instanţă sau parchet din circumscripţia

!!!! vechime auditor justiție

Dl Marton

250

Nr crt



aceleiaşi curţi de apel.”CSM+ALDE

352. FINALIZAT DEZBATERI 23.11.2017 ORA 19.00

353. ART. 51 (1) La încetarea mandatului funcţiei de conducere judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condiţiile prevăzute de art. 48, 49 şi 50, o funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau la acelaşi parchet ori la altă instanţă sau parchet ori revin la instanţele sau parchetele de unde provin sau la o instanţă sau parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii.

Alineatul (1), (2) și (7) ale articolului 51 se modifică și vor avea următorul cuprins:”Art. 51 –

Propunem urmatoarea modificare”Art. 51 - (1) La expirarea mandatului funcţiei de conducere, judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condiţiile prevăzute la art. 48-50, o altă funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau parchet, in conditiile legii, fie revin pe funcţii de execuţie la instanţele sau parchetele pe care le-au condus sau de unde provin”.UNJR

Consiliul Legislativ - La partea dispozitivă care vizează modificarea alin.(1), (2) și (7) ale art.51, semnalăm că în textul propus nu se regăsește și norma preconizată pentru alin.(1), ci doar cele propuse pentru alin.(2) și (7).

Motive:Propunem eliminarea sintagmei „sau la o instanță sau parchet unde au dreptul să funcționeze potrivit legii” intrucat experienta a aratat ca aceasta posibilitate a transformat examenul de conducere mult prea des in transferuri mascate, fapt ce trebuie eliminat pentru viitor.UNJR

354. Art. 51

251

Nr crt



(1) La încetarea mandatului funcţiei de conducere, judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condiţiile prevăzute la art. 48-50, o altă funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau parchet, în condițiile legii, ori pot reveni pe funcţii de execuţie la instanţele sau parchetele de unde provin.senator Şerban Nicolae

355. „Art. 51 – (1) La expirarea mandatului funcției de conducere, judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condițiile prevăzute la art. 48-50, o altă funcție de conducere la aceeași instanță sau parchet ori la altă instanță sau parchet, fie o funcție de execuție la aceeași instanță sau parchet, fie revin pe funcții de execuție la instanțele sau parchetele de unde provin”.USR

356. Alineatul (1) al articolului 51 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 51 – (1) La expirarea mandatului funcției de conducere,

252

Nr crt



judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condițiile prevăzute la art. 48-50, o altă funcție de conducere la aceeași instanță sau parchet ori la altă instanță sau parchet, fie o funcție de execuție la aceeași instanță sau parchet, fie revin pe funcții de execuție la instanțele sau parchetele de unde provin”.CSM+ALDE

357. (2) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a preşedintelui instanţei, pentru următoarele motive:

a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere; b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale

(2) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a preşedintelui instanţei, pentru următoarele motive:a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere;b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă,

253

Nr crt



privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale; c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.

comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale;c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.

358. (3) La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor sau parchetelor. (4) La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere, în principal,

254

Nr crt



comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere. (5) La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor. (6) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în

255

Nr crt



principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă.

359. (7) Revocarea din funcţia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a conducătorului parchetului, pentru motivele prevăzute la alin.(2) care se aplică în mod corespunzător.

(7) Revocarea din funcţia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a conducătorului parchetului, pentru motivele prevăzute la alin.(2) care se aplică în mod corespunzător.”

(7) Revocarea din funcţia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, din oficiu sau la propunerea conducătorului parchetului, pentru motivele prevăzute la alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”.ALDE

360. La articolul 51, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:„(8) Până la finalizarea procedurii de revocare din funcțiile de conducere

După alineatul (7) al articolului 51 se introduce un nou alineat, alin.(8), cu următorul cuprins:Consiliul Legislativ

256

Nr crt



prevăzute la alin.(2) și (7), Secția pentru judecători, respectiv secția pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii, după caz, poate dispune suspendarea judecătorului sau procurorului din funcția de conducere.”

361. (8) Hotărârea se motivează în termen de 20 de zile de la pronunțare și poate fi atacată cu contestație la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, în termen de 15 zile de la comunicare. Contestația se soluționează în complet format din 3 judecători.(81) Până la soluționarea contestației, instanța poate dispune, la cerere, suspendarea executării hotărârii.AMR

AMR consideră că este necesar să se prevadă expres accesul la justiție în legătură cu măsura gravă a revocării din funcția de conducere, precum și faptul că atacarea hotărârii Secției pentru Judecători/Procurori nu suspendă executarea. În același registru al drepturilor procesuale și procedurale care trebuie recunoscute unui judecător sau procuror, în măsura în care îi sunt recunoscute oricărui cetățean, precum și pentru evitarea oricăror nelegalități ori abuzuri, apreciem că se impune reglementarea posibilității ca judecătorul sau procurorul vizat să solicite suspendarea executării hotărârii Secției prin care s-a dispus revocarea din funcția de conducere.

257

Nr crt



362. La articolul 51, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:„(8) Până la finalizarea procedurii de revocare din funcția de conducere prevăzută la alin. (2) și (7), Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune suspendarea judecătorului sau procurorului din funcția de conducere.”CSM

Art. 51 - (8) Până la finalizarea procedurii de revocare din funcțiile de conducere prevăzute la alin. (2) și (7), Secția pentru judecători, respectiv secția pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii, după caz, poate dispune suspendarea judecătorului sau procurorului din funcția de conducere”.ALDE

363. (8) Până la finalizarea procedurii de revocare din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (2) şi (7), Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a Consiliul

AMR a subliniat în repetate rânduri că stabilirea clară a competențelor Secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii – distinct pentru cariera/drepturile judecătorilor,

258

Nr crt



Superior al Magistraturii, după caz, poate dispune suspendarea judecătorului sau procurorului din funcţia de conducere.(81) Hotărârea se motivează în termen de 5 zile de la pronunțare și poate fi atacată cu contestație la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, în termen de 5 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile. (82) Până la soluționarea contestației, instanța poate dispune, la cerere, suspendarea executării hotărârii de suspendare.AMR

respectiv cariera/drepturile procurorilor – este necesară, prin raportare la art. 124 alin. (3) şi art. 125 alin. (1) din Constituţie, dispoziții care consacră independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor, ceea ce înseamnă că orice act sau orice procedură ce privește cariera ori statutul judecătorilor nu poate proveni decât de la o persoană căreia îi sunt recunoscute și garantate, prin Constituție, în exercitarea atribuțiilor sale, caracterele esențiale ale independenței și inamovibilității, și nu de la o persoană care nu se bucură de acest statut..Din interpretarea per a contrario a dispoziției art. 132 alin. (1) din Constituţie, rezultă că procurorii nu sunt nici independenţi (fiind sub autoritatea ministrului justiţiei, lipsa de independenţă a procurorilor români fiind statuată şi în jurisprudenţa CEDO, prin raportare la organizarea sistemului judiciar), nici inamovibili (ci se bucură doar de stabilitate), deci statutul procurorilor nu oferă, din perspectiva Constituției, aceleași garanții. Prin urmare, nu se poate să li se atribuie procurorilor putere de decizie în chestiunea drepturilor și carierei judecătorilor, fără ca ei înșiși

259

Nr crt



(procurorii) să aibă atributele independenței și inamovibilității, în măsura în care le sunt recunoscute și garantate judecătorilor, fiindcă o astfel de perspectivă ar însemna încălcarea normelor constituţionale privind independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor.

Pe de altă parte, AMR consideră că este necesar să se prevadă expres accesul la justiție în legătură cu măsura gravă a suspendării din funcția de conducere – fără parcurgerea vreunei proceduri prealabile, ținând seama că este în discuție o măsură vremelnică, de suspendare (care, însă, poate afecta profund situația judecătorului/ procurorului) –, precum și faptul că atacarea hotărârii Secției pentru Judecători/Procurori nu suspendă executarea. În același registru al drepturilor procesuale și procedurale care trebuie recunoscute unui judecător sau procuror, în măsura în care îi sunt recunoscute oricărui cetățean, precum și pentru evitarea oricăror nelegalități ori abuzuri, apreciem că se impune reglementarea posiblității ca judecătorul sau procurorul vizat să solicite suspendarea

260

Nr crt



executării hotărârii Secției prin care s-a dispus suspendarea din funcția de conducere.

364. După articolul 51, se introduce un nou articol, art. 511, cu următorul cuprins:„Art. 511 – Suspendarea, în orice mod, a raportului de muncă nu suspendă curgerea duratei mandatelor funcţiilor de conducere prevăzute la art. 48 şi 49.”CSM

365. După articolul 51, se introduce un nou articol, art. 511, cu următorul cuprins:Art. 511 – (1) Suspendarea, în orice mod, a raportului de muncă nu suspendă durata mandatelor funcţiilor de conducere prevăzute la art. 48 şi 49.GuvernulPreluat de USR

366. După articolul 51, se introduce un nou articol, art. 511, cu următorul cuprins:”Art. 511 – (1) Suspendarea, în orice mod, a raportului de muncă nu

261

Nr crt



suspendă durata mandatelor funcţiilor de conducere prevăzute la art. 48 şi 49.UNJRPreluat de PSD, ALDE

367. (2) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 1 an atrage încetarea mandatelor funcţiilor de conducere prevăzute la art. 48 şi 49”.Guvernul

368. (2) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 1 an atrage încetarea mandatelor funcţiilor de conducere prevăzute la art. 48 şi 49”.UNJRPreluat de PSD, ALDE

TEXT IDENTIC PROPUNEREA GUVERNULUI

369. SECŢIUNEA 3: Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi numirea în funcţiile de conducere din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,

262

Nr crt



Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie ART. 52 (1) Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

370.

(2) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor prin curţile de apel, prin parchetele de pe lângă curţile de apel şi prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se publică pe

Alineatul (3) al articolului 52 se modifică şi va avea următorul cuprins:„(3) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor prin curţile de apel şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum

263

Nr crt



pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi în 3 cotidiene centrale, cu cel puţin 40 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

şi în 3 cotidiene centrale, cu cel puţin 40 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.ALDE

371.

(3) Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii şi procurorii care au cel puţin gradul de curte de apel sau parchet de pe lângă curtea de apel, care au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apel sau de procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel ori la Parchetul de pe lângă Înalta

Alineatul (3) al articolului 52 se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii care au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani în funcţia de judecător la curtea de apel, au obţinut calificativul „foarte bine” la ultimele 3 evaluări, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani și au o vechime efectivă în funcția de judecător de cel puțin 18 ani. Dispoziţiile art. 44 alin.(2) se aplică în mod corespunzător.

*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (3) şi constată că sintagma "nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar" este constituţională în măsura în care dispune numai cu privire la abaterile disciplinare săvârşite după intrarea în vigoare a Legii nr.303/2004.Decizia 436/2014

264

https://idrept.ro/00164625.htm#do

Nr crt



Curte de Casaţie şi Justiţie, au obţinut calificativul "foarte bine" la ultimele 3 evaluări, nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar* şi au o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 15 ani.

Guvernul

372. La articolul 52, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:„(3) Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii şi procurorii care au cel puţin gradul de curte de apel sau parchet de pe lângă curtea de apel, care au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apel sau de procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel ori la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv la Direcția Națională Anticorupție sau Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, au obţinut calificativul „foarte bine” la ultimele 3 evaluări, nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar, nu

265

Nr crt



au avut abateri de la codul deontologic şi au o vechime efectivă în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 18 ani. Dispoziţiile art. 44 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.”CSM

373. (3) Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii care au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani în funcţia de judecător la curtea de apel, au obţinut calificativul „foarte bine” la ultimele 3 evaluări, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi au o vechime efectivă în funcţia de judecător de cel puţin 18 ani. Dispoziţiile art. 44 alin. (2) se aplică în mod corespunzător”.Preluat de ALDE, PSD

374. (3) Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii care au îndeplinit efectiv cel puţin 5 ani funcţia de judecător la

266

Nr crt



curtea de apel, au obţinut calificativul „foarte bine” la ultimele 3 evaluări, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani și au o vechime efectivă în funcția de judecător de cel puțin 18 ani. Dispoziţiile art. 44 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.”UNJR

375. (4) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) - (12) se aplică în mod corespunzător. (5) Consiliul Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezentul articol.

376.ART. 521

(1) Cererile de înscriere la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprind precizarea secţiei pentru care se depune candidatura. (2) Concursul de

La alineatul (2) al articolului 521, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

La articolul 521 alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:Consiliul Legislativ

267

Nr crt



promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constă în: a) o probă având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora;

377. b) un interviu susţinut în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;

”b) un interviu în fața Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii”.

b) un interviu susţinut în fața Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul LegislativPreluat de Comisie

AMR - Suntem de acord cu această propunere.AMR subliniază şi faptul că gestionarea procedurii de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să fie atributul Secţiei pentru Judecători, având în vedere faptul că art. 124 alin. (3) şi art. 125 alin. (1) din Constituţie consacră independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor, ceea ce înseamnă că orice act sau orice procedură ce privește cariera ori

268

Nr crt



statutul judecătorilor nu poate proveni decât de la o persoană căreia îi sunt recunoscute și garantate, prin Constituție, în exercitarea atribuțiior sale, caracterele esențiale ale independenței și inamovibilității, și nu de la o persoană care nu se bucură de acest statut..Astfel, conform art. 132 alin. (1) din Constituţie şi dintr-o interpretare per a contrario, procurorii nu sunt nici independenţi (fiind sub autoritatea ministrului justiţiei, lipsa de independenţă a procurorilor români fiind statuată şi în jurisprudenţa CEDO, prin raportare la organizarea sistemului

269

Nr crt



judiciar), nici inamovibili (ci se bucură doar de stabilitate), deci statutul procurorilor nu oferă, din perspectiva Constituției, aceleași garanții.Consecinţa este că un procuror, nefiind nici independent, nici inamovibil, potrivit statului să legal, nu poate interveni în niciun fel în statutul ori cariera unui judecător, care presupune adoptarea actelor în proceduri privind drepturile, cariera ori disciplina unui judecător. O altă perspectivă ar însemna să se atribuie procurorilor putere de decizie în chestiunea drepturilor, carierei şi disciplinei

270

Nr crt



judecătorilor, fără ca ei înșiși (procurorii) să aibă atributele independenței și inamovibilității, cu efectul încălcării dispoziţiilor constituţionale privind independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor.

378. Lit. b) se modifica si va avea urmatorul continut: b) un interviu transmis in direct în fața Secției pentru judecători a Consiliului Superior al MagistraturiiUNJR

379. Litera b) al alineatului (2) al articolului 521 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 521 - b) un interviu în fața Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii”. ALDE

380. c) o probă scrisă, cu caracter practic.

La articolul 521 alineatul (2), litera c) se abrogă.

La articolul 521 alineatul (2), litera c) se abrogă.

Texte identice

271

Nr crt



GuvernulCSM+ALDE

381. (3) Comisiile de concurs sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

(3) Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii care au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani în funcţia de judecător la curtea de apel, au obţinut calificativul „foarte bine" la ultimele 3 evaluări, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi au o vechime efectivă în funcţia de judecător de cel puţin 18 ani. Dispoziţiile art. 44 alin. (2), (21), (22) se aplică în mod corespunzător.AMR

AMR - Pe de altă parte, AMR insistă în păstrarea propunerii de modificare a dispoziției art. 52 alin. 3, astfel cum era cuprinsă în anterioara formă a Proiectului. AMR a susținut în mod constant necesitatea introducerii unei astfel de reglementări. Conform art. 18 din Legea nr. 304/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanța supremă în ierarhia instanţelor judecătoreşti din România, având, în principal, competenţa de a judeca recursul în casaţie şi de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte

272

Nr crt



instanţe judecătoreşti.Așadar, fără a diminua aria atribuțiilor procurorilor, activitatea și experiența profesională a acestora, locul și rolul lor în sistemul judiciar, trebuie să admitem, dacă dorim să ne păstrăm în limitele obiectivității, că exercitarea atribuțiilor specifice judecătorului, prin care se formează abilitățile profesionale cerute, ca exigență sine-qua-non, la instanța supremă, țin de desfășurarea efectivă a activității de judecător, anterior accederii la Înalta Curte de Casație și Justiție. Din această perspectivă, considerăm că este necesară o perioadă de

273

Nr crt



vechime efectivă la curtea de apel, de 3 ani, astfel cum a fost propusă, în mod îndreptățit, în anteioara formă a Proiectului.

382.

(4) Comisiile de concurs sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cadre didactice universitare de la facultăţi de drept din cadrul universităţilor de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art.193 alin.(4) lit.c) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii.

Alineatele (4) și (5) ale articolului 521 se modifică și vor avea următorul cuprins:(4) Comisiile de concurs sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cadre didactice universitare având grad de conferențiar sau profesor universitar de la facultăţi de drept din cadrul universităţilor de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi magistrați-formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii cu grad de curte de apel și specializare corespunzătoare postului pentru care

274

Nr crt



se organizează concursul.GuvernulPreluat de ALDE, PSD

383. La articolul 521, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:„(4) Comisiile de concurs sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cadre didactice universitare de la facultăţi de drept din cadrul universităţilor de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii cu grad de curte de apel și specializare corespunzătoare postului pentru care se organizează concursul.”CSM

384. Alineatele (4) şi (5) ale articolului 521

se modifică şi vor avea următorul cuprins:„(4) Comisiile de concurs sunt

275

Nr crt



alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cadre didactice universitare având grad de conferenţiar sau profesor universitar de la facultăţi de drept din cadrul universităţilor de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi precum şi judecători care funcţionează la curţile de apel şi care au specializarea corespunzătoare postului pentru care se organizează concursul”.ALDE

385. „(4) Comisiile de concurs sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cadre didactice universitare de la facultăţi de drept din cadrul universităţilor de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi formatori ai Institutului

276

Nr crt



Naţional al Magistraturii cu grad de curte de apel și specializare corespunzătoare postului pentru care se organizează concursul.”USR

386. (5) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (3) nu pot avea apartenenţă politică la data formării comisiilor.

(5) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (3) nu pot avea apartenenţă politică la data formării comisiilor și pe toată durata derulării concursului.Guvernul+ALDEPSD

387. (6) *** Abrogat (7) Nu pot fi membri ai comisiilor prevăzute la alin.(3) persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv, în rândul candidaţilor.

388. ART. 522

(1) În cadrul probei prevăzute la art. 521 alin.(2) lit.a), la cererea comisiilor de concurs, Consiliul Superior al Magistraturii va solicita, prin intermediul curţilor de apel sau, după caz, al parchetelor de pe lângă curţile de apel ori

Alineatul (1) al articolului 522 se modifică și va avea următorul cuprins:Art. 522 – (1) În cadrul probei prevăzute la art. 521 alin. (2) lit. a), la cererea comisiilor de concurs, Consiliul Superior al Magistraturii va solicita, prin intermediul curţilor de apel, hotărâri judecătoreşti din ultimii

277

Nr crt



al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, hotărâri judecătoreşti sau, după caz, acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora, din ultimii 5 ani de activitate, precum şi celelalte date necesare evaluării potrivit prezentei legi.

5 ani de activitate, precum şi celelalte date necesare evaluării potrivit prezentei legi”.Guvernul

389. Alineatul (1) al articolului 522 se modifică şi va avea următorul cuprins:„Art. 522 - (1) În cadrul probei prevăzute la art. 521 alin. (2) lit. a), la cererea comisiilor de concurs, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii va solicita, prin intermediul curţilor de apel, hotărâri judecătoreşti din ultimii 5 ani de activitate, precum şi celelalte date necesare evaluării potrivit prezentei legi”.ALDE, PSD

390. (2) Orice persoană poate transmite comisiilor de concurs acte de natura celor prevăzute la alin. (1),

278

Nr crt



întocmite de candidaţi, care pot fi analizate în cadrul probei având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora. (3) Cererile de înscriere la concurs se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, însoţite de un anunţ prin care se aduce la cunoştinţa publică posibilitatea oricărei persoane de a transmite comisiilor de concurs acte de natura celor prevăzute la alin. (1), întocmite de candidaţi, precum şi termenul în care acestea pot fi transmise.

391. (4) Actele prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea dispoziţiilor legale privind protejarea

Alineatul (4) al articolului 522 se abrogă.Guvernul+CSMRenunta ALDE

279

Nr crt



datelor cu caracter personal, pentru a fi supuse dezbaterii publice pentru o perioadă de 7 zile de la publicare. Sesizările sau observaţiile primite din partea opiniei publice pot fi avute în vedere la evaluare de către comisiile de concurs.

392. ART. 523

(1) Pentru candidaţii judecători, evaluarea prevăzută la art. 522 are ca obiect: a) verificarea capacităţii de analiză şi sinteză; b) verificarea coerenţei în exprimare; c) verificarea argumentaţiei din punctul de vedere al clarităţii şi logicii; d) *** Abrogată e) *** Abrogată f) *** Abrogată g) *** Abrogată

Alineatul (1) al articolului 523 se modifică și va avea următorul cuprins:(1) Evaluarea prevăzută la art. 522 are ca obiect:a) verificarea capacităţii de analiză şi sinteză;b) verificarea coerenţei în exprimare;c) verificarea argumentaţiei din punctul de vedere al clarităţii şi logicii;d) verificarea respectării termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a hotărârilor”.Guvernul, UNJR+ALDE

280

Nr crt



h) *** Abrogată i) *** Abrogată j) verificarea respectării termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a hotărârilor.

393. (2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul evaluării candidaţilor procurori prevăzute la art. 522.

Alineatul (2) al articolului 523 se abrogă.Guvernul+ALDE

394. (3) În cadrul procedurii de evaluare, comisiile de concurs pot solicita candidaţilor explicaţii cu privire la orice aspect supus evaluării.

395. ART. 524

(1) În cadrul probei interviului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii evaluează aspecte referitoare la integritatea candidaţilor.

Articolul 524 se modifică și va avea următorul cuprins:”Art. 524 - (1) În cadrul probei interviului, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii evaluează modul în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea și

Art. 524 - (1) În cadrul probei interviului, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii evaluează aspecte referitoare la integritatea candidaților și modul în care candidaţii se raportează la valori precum independența justiției și imparțialitatea judecătorilor, motivația

AMR - Propunerea este binevenită, pentru argumentele înainte prezentate cu privire la necesitatea separării carierei și drepturilor judecătorilor/procurorilor, la nivelul Secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii.

281

Nr crt



integritatea magistraților, motivația candidaților și competențele umane și sociale ale acestora.

candidaților și competențele umane și sociale ale acestora.Notele acordate de fiecare membru al sectiei se comunica fiecarui candidat. In cazul in care exista diferente de notare mai mari de 3 7 puncte intre membrii sectiei, candidatul va putea cere reluarea interviului. Daca si la reluarea interviului se pastreaza diferente de notare mai mari de 7 puncte, nota cea mai mica si nota cea mai mare urmeaza sa fie eliminate din calculul mediei notei obtinute de catre candidat.

Consiliul LegislativPreluat de UDMR

- partea a doua a textului trebuie introdusa ca alineat distinct- partea a treia a textului trebuie introdusa ca alineat distinct

PAUZA 11.10

396. Art. 524 se completeaza dupa cum urmeaza:(1) În cadrul probei interviului, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii evaluează modul în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea și integritatea magistraților, motivația candidaților și competențele umane și sociale ale

Motivare :Completarea este necesara pentru cresterea transparentei si a egalitatii de sanse a candidatilor, precum si pentru responsabilizarea membrilor CSM in aceasta procedura.

282

Nr crt



acestora.Notele acordate de fiecare membru al sectiei se comunica fiecarui candidat. In cazul in care exista diferente de notare mai mari de 3 7 puncte intre membrii sectiei, candidatul va putea cere reluarea interviului.UNJR

UNJR

397. „Art. 524- (1) În cadrul probei interviului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii evaluează modul în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea și integritatea magistraţilor, motivația candidaților și competențele umane și sociale ale acestora.USR+CSM

398. (2) La şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în care se susţine interviul va participa, cu rol consultativ, şi un psiholog desemnat de plen, care va putea adresa întrebări

(2) La şedinţa Secției Consiliului Superior al Magistraturii în care se susţine interviul va participa, cu rol consultativ, şi un psiholog desemnat de plen, care va putea adresa întrebări candidaţilor în

(2) La şedinţa Secției Consiliului Superior al Magistraturii în care se susţine interviul va participa, cu rol consultativ, şi un psiholog desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, care va putea adresa întrebări candidaţilor în scopul

283

Nr crt



candidaţilor în scopul evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale acestora.

scopul evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale acestora.

evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale acestora.Consiliul Legislativ

399. (2) La şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în care se susţine interviul va participa, cu rol consultativ, şi un psiholog desemnat de plen, care va putea adresa întrebări candidaţilor în scopul evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale acestora.USR+CSM

400. (2) La şedinţa Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în care se susţine interviul va participa, cu rol consultativ, şi un psiholog desemnat de plen Secția pentru judecători, care va putea adresa întrebări candidaţilor în scopul evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale acestora.”ALDE

401. (3) Evaluarea integrităţii candidaţilor se face pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară sub acest

(3) Evaluarea candidaţilor se face pe baza avizului consultativ al secției corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a raportului

284

Nr crt



aspect, precum şi a răspunsurilor primite de la candidat la întrebările puse acestuia pe baza acestui raport, a datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat, a modului în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea magistraţilor, integritatea şi a aspectelor ridicate în cadrul discuţiilor.

întocmit de Inspecţia Judiciară, precum şi a răspunsurilor primite de la candidat la întrebările adresate acestuia, a datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat şi a aspectelor ridicate în cadrul discuţiilor.”

USR+CSM+ALDE

402. ART. 525

(1) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele prevăzute la art. 521 alin. (2) este de 100 de puncte, distribuite astfel: a) 40 de puncte pentru proba prevăzută la art. 521

alin. (2) lit. a); b) 20 de puncte pentru proba prevăzută la art. 521

alin. (2) lit. b); c) 40 de puncte pentru proba prevăzută la art. 521

Articolul 525 se modifică și va avea următorul cuprins:Art. 525 - (1) Pentru fiecare din probele prevăzute la art. 521 alin. (2) se acordă note de la 1 la 10.GuvernulPreluat de USR+CSM+ALDE

285

Nr crt



alin. (2) lit. c).403. (2) Punctajul minim pentru

a fi declarat admis la probele prevăzute la art. 521 alin. (2) este următorul: a) 28 de puncte pentru proba prevăzută la art. 521

alin. (2) lit. a); b) 14 puncte pentru proba prevăzută la art. 521 alin. (2) lit. b); c) 28 de puncte pentru proba prevăzută la art. 521

alin. (2) lit. c).

(2) Nota minimă pentru a fi declarat admis la probele prevăzute la art. 521

alin. (2) este:a) nota 7 pentru proba prevăzută la art. 521 alin. (2) lit. a);b) nota 6 pentru proba prevăzută la art. 521 alin. (2) lit. b).GuvernulPreluat de USR+CSM+ALDE

404. (3) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.

(3) Nota obţinută la concurs este media aritmetică a notelor obținute la probele prevăzute la art. 521 alin. (2).GuvernulPreluat de USR+CSM

405. (3) Nota obţinută la concurs este media aritmetică a notelor de la probele prevăzute la art. 521 alin. (2).ALDE

406. (4) Pentru a fi declarat admis la concurs candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 8”.

286

Nr crt



GuvernulPreluat de USR

407. ART. 526

(1) Proba scrisă prevăzută la art. 521 alin.(2) lit. c) constă în: a) în funcţie de specializare, una dintre următoarele grupe de materii: (i) drept civil, dreptul familiei şi drept internaţional privat; (ii) drept penal; (iii) drept administrativ, drept financiar şi fiscal şi dreptul muncii; b) jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene; c) procedura civilă sau procedura penală, în funcţie de specializarea judecătorului ori procurorului. (2) La elaborarea subiectelor pentru proba

Articolul 526 se abrogă. Guvernul+CSM+ALDE

287

Nr crt



prevăzută la alin. (1) se vor avea în vedere jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cea a Curţii Constituţionale.

408.

ART. 527

(1) În termen de cel mult 15 zile de la comunicarea rezultatelor concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea candidaţilor declaraţi admişi. (2) Procedura de desfăşurare a concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al

Alineatul (1) al articolului 527

se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 527 - (1) În termen de cel mult 15 zile de la comunicarea rezultatelor concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secția pentru judecători dispune, prin hotărâre, promovarea candidaţilor declaraţi admişi.”

Alineatul (1) al articolului 527 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 527 - (1) În termen de cel mult 15 zile de la comunicarea rezultatelor concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secția pentru judecători dispune, prin hotărâre, promovarea candidaţilor declaraţi admişi.”ALDE

AMR - Propunerea este binevenită, pentru argumentele înainte prezentate cu privire la necesitatea separării carierei și drepturilor judecătorilor/procurorilor, la nivelul Secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii.

288

Nr crt



Magistraturii, în conformitate cu prezenta lege, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

409. ART. 53 (1) Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani.

Articolul 53 se modifică și vor avea următorul cuprins:„Art. 53 - (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani și nu au fost sancţionaţi disciplinar.

Art. 53 - (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 5 ani şi nu au fost sancţionaţi.Autor: UDMR

AMR - AMR consideră că nu este justificată diferențierea, în sens negativ, între perioada mandatului funcțiilor de conducere la celelalte instanțe (astfel cum este propusă prin art. 44 alin. 8, 9) și perioada mandatului președintelui/vicepreședinților/președinților de secții de la Înalte Curte de Casație și Justiție. De vreme ce se are în vedere o durată de 4 ani, ca răspunzând cerinței de realizare a obiectivelor stabilite prin proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, respectiv ca răspunzând cerinței unei anume stabilități a acestor funcții, nu există fundament pentru acreditarea ideii potrivit

289

Nr crt



căreia mandatul conducătorilor instanței supreme ar trebui să fie mai redus în timp. Prin urmare, susținem că și mandatele reglementate de art. 527

trebuie să aibă durata de câte 4 ani.

410. Art. 53 - (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 3 ani, nu au fost sancţionaţi disciplinar și nu au avut abateri de la Codul deontologic.PSD

411. Articolul 53 se modifică și vor avea următorul cuprins:Art. 53 - (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi în funcție, respectiv, revocați din funcție de către Preşedintele României, la propunerea

290

Nr crt



Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători.senator Şerban Nicolae

412. 1. Alineatele (1), (2), (3) și (6) ale articolului 53 se modifică și vor avea următorul cuprins:(1) Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Senatul României în şedinţa comună a camerelor reunite, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 5 ani.deputat Cătălin Marian Rădulescu

413. „Art. 53 - (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani și care nu au

291

Nr crt



fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.Consiliul Legislativ - completatPreluat de PSD, ALDE

414. Cu privire la numirea presedintelui ICCJ, facem urmatoarea propunere:Art. 53 - (1) Functiile de presedinte şi vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pot fi ocupate de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 3 ani și nu au fost sancţionaţi disciplinar in ultimii 3 ani. Nu poate fi numita in functia de vicepresedinte persoana care, anterior, a detinut doua mandate de presedinte a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.UNJRPreluat de Minorități

415. „(1) Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturiii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această

292

Nr crt



instanţă cel puţin 2 ani și nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani anterior numirii.USR

416. Articolul 53 se modifică şi va avea următorul cuprins:„Art. 53 - (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani, nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la codul deontologic.CSM

417. (2) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin.(1) decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.

(2) Președintele României poate refuza, o singură dată, motivat, numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1).

(2) Preşedintele României poate refuza, o singură dată, motivat, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1). Autor: UDMR

Text identic amendam cu cel al propunerii legislative

418. (2) Președintele României nu poate refuza numirea sau revocarea în/din funcțiile de conducere prevăzute la

293

Nr crt



alin. (1).senator Şerban Nicolae

419. (2) Senatul României poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.deputat Cătălin Marian Rădulescu

420. (2) Numirea in functiile prevazute la alin. (1) se face, in conditiile prezentei legi, de Presedintele Romaniei pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. UNJR

421. (2) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului. USR

Text identic cu cel in vigoare.

422. (2) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1).CSM

294

Nr crt



Preluat de PSD, ALDE

Alin. (2) - mentinerea formei actualePNL

423. (3) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

(3) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

(3) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.Autor: UDMR

Text identic cu cel al propunerii legislative

424. (3) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 3 ani și care nu au fost sancţionaţi disciplinar.senator Şerban Nicolae

425. (3) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 4 ani, fără posibilitatea reînvestirii.deputat Cătălin Marian Rădulescu

295

Nr crt



426. (3) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) - (12) se aplică în mod corespunzător.UNJR

427. (3) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.AMR

428. (3) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

CSM+ALDE

429. (4) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) - (12) se aplică în mod corespunzător.

(4) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) - (12) se aplică în mod corespunzător.

(4) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.Autor: UDMR, senator Şerban Nicolae


430. (4) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de

296

Nr crt



preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la sectia de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte a devenit vacantă.UNJR

431. (4) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) - (12) se aplică în mod corespunzător.

CSM+ALDE

432. (5) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori preşedinte de secţie, la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte

(5) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte a devenit vacantă.

(5) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte a devenit vacantă.Autor: UDMR, senator Şerban Nicolae


297

Nr crt



de secţie a devenit vacantă.

433. (5) În cazul în care funcţiile de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie devin vacante ca urmare a expirării mandatului, candidatura se depune cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 90 de zile până la momentul în care funcţia urmează a se vacanta.UNJR

434. (5) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte a devenit vacantă.CSM+ALDE, PSD

435. (51) În cazul în care funcţiile de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi

298

Nr crt



de Casaţie şi Justiţie ori de preşedinte de secţie devin vacante ca urmare a expirării mandatului, candidatura se depune cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile până la momentul în care funcţia urmează a se vacanta.

436. (6) Revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Preşedintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art.51 alin.(2) care se aplică în mod corespunzător.

(6) În cazul în care funcţiile de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie devin vacante ca urmare a expirării mandatului, candidatura se depune cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile până la momentul în care funcţia urmează a se vacanta.

(6) În cazul în care funcţiile de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie devin vacante ca urmare a expirării mandatului, candidatura se depune cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile până la momentul în care funcţia urmează a se vacanta.Autor: UDMR, senator Şerban Nicolae


437. (6) Revocarea din funcţie a 299

Nr crt



preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Senatul României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.deputat Cătălin Marian Rădulescu

438. (6) Depunerea candidaturii, insotite de un proiect de candidatura pentru functia dorita, de curriculum vitae si orice alte acte considerate relevante se depun la sectia de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii si se publica pe site. La data stabilita in acest sens, candidatii vor sustine un interviu in fata sectiei de judecatori, interviu transmis in direct si apoi publicat pe siteul CSM.UNJR

439. (6) În cazul în care funcţiile de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie devin vacante ca urmare a expirării mandatului, candidatura se depune cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile până la

300

Nr crt



momentul în care funcţia urmează a se vacanta.

CSM+ALDE440. (7) Revocarea din funcţie a

preşedintelui și a vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.

(7) Revocarea din funcţie a preşedintelui şi a vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.Autor: UDMR

Texte identice cu cele ale propunerii legislative

441. (7) Revocarea din funcțiile prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei,

301

Nr crt



pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.senator Şerban Nicolae

442. (7) Revocarea din funcţie a preşedintelui și a vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.USR+CSM

Text identic cu cel in vigoare

443. (7) Revocarea din funcţie a preşedintelui și a vicepreşedinților Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Preşedintele României, la propunerea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru

302

Nr crt



motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.ALDE

444. (7) In cazul ocuparii functiei de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in termen de 7 zile de la interviul din alin. 6, sectia de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii va convoca adunarile generale ale tuturor instantelor din tara care, prin vot secret, fie aleg unul dintre mai multi candidati, fie in cazul in care este un singur candidat, il valideaza.UNJR

445. Se introduce un nou alineat:(71) Dispozitiile art. 53 alin. (2) se aplică in mod corespunzator. ALDE

446. (8) Preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, la propunerea președintelui Înaltei Curți de

(8) Preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dintre judecătorii Înaltei Curţi de


303

Nr crt



Casație și Justiție dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani și nu au fost sancţionaţi disciplinar. Dispozițiile alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător.

Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţi disciplinar. Dispoziţiile alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător.UDMR, senator Şerban Nicolae

447. (8) Preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, la propunerea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani și care nu au fost sancţionaţi disciplinar. Dispozițiile alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător.Consiliul Legislativ

448. 8) Preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea președintelui Înaltei Curți de Casație

304

Nr crt



și Justiție dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani și nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani anterior numirii. Dispozițiile alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător.USR

449. (8) Preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani, nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la codul deontologic. Dispozițiile alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător.CSM

450. (8) Preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție dintre judecătorii Înaltei

305

Nr crt



Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani, și nu au fost sancţionaţi disciplinar in ultimii 3 ani. Dispozițiile alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător.ALDE

451. (8) In stabilirea clasamentului final al candidatilor pentru functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ponderea voturilor de la instante este urmatoarea:a) 1/10 voturile de la judecatorii;b) 2/10 voturile de la tribunalte;c) 3/10 voturile de la curtile de apel;d) 4/10 voturile de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.UNJR

452. (9) Revocarea din funcţie a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, care se poate sesiza din oficiu sau la cererea președintelui Înaltei Curți, a

(9) Revocarea din funcţie a preşedinţitor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători, care se poate sesiza din oficiu sau la cererea preşedintelui Înaltei Curţi, a unei treimi din numărut membrilor ori a


306

Nr crt



unei treimi din numărul membrilor ori a adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art.51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.”

adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător."Autor: UDMR, senator Şerban Nicolae

453. (9) Revocarea din funcţie a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Consiliul Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea președintelui Înaltei Curți, a unei treimi din numărul membrilor ori a adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.”USR

454. (9) Revocarea din funcţie a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Consiliul Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.”

307

Nr crt



CSM455. (9) Revocarea din funcţie a

preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu sau la cererea președintelui Înaltei Curți, a unei treimi din numărul membrilor ori a adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.”ALDE

456. (9) Revocarea din funcţie a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, care se poate sesiza din oficiu sau la cererea președintelui Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, a unei treimi din numărul membrilor ori a adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art.51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.”

308

Nr crt



Consiliul Legislativ

457. (9) Pe baza clasamentului votului exprimat de judecatori in adunarile generale, sectia de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii va inainta Presedintelui Romaniei nominalizarea pentru ocuparea functiei de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a candidatului care a obtinut numarul cel mai mare de voturi, calculate conform alin.8.

Motive:Constitutia prevedere ca statul roman “se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca”. Tot Constitutia prevede ca “justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante”.Dintre cele trei puteri, numai presedintele ICCJ – reprezentantul puterii judecatoresti – nu este ales prin vot. Lipsa unei rol efectiv al judecatorilor din tara in alegerea presedintelui ICCJ face sa exista o ruptura intre instantele din tara si ICCJ.UNJR

309

Nr crt



458.(10) Presedintele Romaniei nu poate refuza numirea in functia de Presedinte a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a nominalizarii facute de sectia de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii. UNJR

(11) Vicepresedintii Inaltei Curti de Casatitie si Justitie sunt alesi de adunarea generala a judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, dupa interviul pe care l-au sustinut in fata sectiei de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii.UNJR

(12) In baza voturilor obtinute, sectia de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii va inainta Presedintelui Romaniei propunerea de numire pentru ocuparea functiei de vicepresedite al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a candidatului care a obtinut numarul cel mai mare de voturi.

310

Nr crt



UNJR

(13) Presedintele Romaniai poate refuza motiv, o singura data, numirea in functie de vicepresedinte a propunerii facuta de sectie de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii.UNJR

(14) Preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, la propunerea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 3 ani și nu au fost sancţionaţi disciplinar in ultimii 3 ani. Numirea in functie se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data pe acceasi functie de sef de sectie. UNJR

(15) Revocarea din funcţie a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi

311

Nr crt



de Casaţie şi Justiţie se face de către Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, care se poate sesiza din oficiu sau la cererea președintelui Înaltei Curți, a unei treimi din numărul membrilor ori a adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”.UNJR

459.

ART. 54

(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al

Articolul 54 se modifică și se completează cu două noi alineate, alineatele (11) și (12), și va avea următorul cuprins:

„Art. 54 - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și

După alineatul (1) al articolului 54 se introduc două noi alineate, alineatele (11) și (12), cu următorul cuprins:Consiliul Legislativ Se pastreaza textul in vigoareArt. 54 - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naţionale Anticorupţie și al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestora, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai

Consiliul Legislativ - semnalăm că intervenția legislativă are ca obiect, în fapt, și modificarea alin.(1), nu doar introducerea alin.(11) și (12). Pentru corectitudinea reglementării este necesar fie ca cele două intervenții să facă obiectul a două puncte distincte, fie ca art.54 să fie modificat în întregime, urmând ca marcarea alineatelor să fie realizată în ordine, fără utilizarea indicilor.

În forma propusă prin proiect, art.54 nu mai reglementează modalitatea de revocare din funcție a procurorilor șefi de secție prevăzuți la actualul alin.(11). Având în vedere că acestă competență aparține, potrivit art.40 alin.(2) lit.c) din Legea nr.317/2004 (astfel cum este

312

Nr crt



Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Procurori, adjuncţii acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Direcției Naţionale Anticorupţie și Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt numiţi de Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru procurori, la propunerea ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 18 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 4 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. GuvernulPreluat de ALDE cu modificari

formulat în propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.317/2004), Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, este necesară prevederea expresă, în cuprinsul art.54, a acestei noi soluții legislative.

460. Art. 54(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii șefi de Direcție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și adjuncții acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o

313

Nr crt



singură dată.senator Şerban Nicolae

461. (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 17 ani în funcţia de judecător sau procuror, au cel puţin gradul de judecător de curte de apel sau procuror de parchet de pe lângă curtea de apel și au funcționat efectiv cel puţin 3 ani în funcţia de judecător la curtea de apel ori la Înalta Curte de Casație și Justiție sau în funcția de procuror la un parchet de pe lângă curtea de apel ori la parchetul ierarhic superior, nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la Codul deontologic.

Așa cum AMR a subliniat, în mod repetat, procedura de ocupare a acestor funcții trebuie să conducă la asigurarea condițiilor vizând realizarea unei selecții foarte bine fundamentate a procurorilor pentru funcțiile menționate, procedură care să nu fie, în același timp, discriminatorie, în mod pozitiv, prin raportare la cea aplicată pentru ocuparea celor mai înalte funcții la instanța supremă (a se vedea dispozițiile coroborate ale art. 52 alin. 3, art. 53 alin. 1 și 8 din care rezultă că, pentru a ocupa funcția de conducere la Înalta Curte de Casație și Justiție, este necesară îndeplinirea condiției vechimii de cel puțin 17 ani: 15 ani pentru promovare la instanța supremă, la care se adaugă cel puțin 2 ani de funcționare la această instanță). De asemenea, procedura trebuie să asigure concretizarea principiului separației puterilor – în parametri „check and balance” –, sens în care rolul principal în formularea propunerii trebuie să îi revină Consiliului Superior al Magistraturii – avizul ministrului

314

Nr crt



Numirea se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.AMR

justiției fiind doar consultativ pentru că, altfel, s-ar lăsa, practic, alegerea procurorului de la vârful PÎCCJ, DIICOT, DNA la latitudinea politicului (ministrului justiției), situație care ar lipsi de efecte întreaga procedură, aceasta devenind una formală.Procedura trebuie să fie și transparentă, și desfășurată într-un termen care să asigure verificarea competenței profesionale și a abilităților personale de conducător, a candidaților, cu stabilirea unui calendar, de către CSM, publicat pe site.

462. (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naţionale Anticorupţie și al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestora, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror și nu au fost sancţionaţi

315

Nr crt



disciplinar în ultimii 3 ani anterior numirii. Numirea se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.USR

463. Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:„Art. 54 - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 18 ani în funcţia de judecător sau procuror, nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la Codul deontologic. Numirea se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.CSM

316

Nr crt



464. Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:„Art. 54 - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 18 ani în funcţia de procuror, nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la Codul deontologic. Numirea se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.CSM

465. 2. Articolul 54 alin. (1), (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

317

Nr crt



”(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Senatul României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 16 ani în funcţia de judecător sau procuror pentru procurorii generali și procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și o vechime minimă de 14 ani în funcţia de judecător sau procuror pentru adjuncții acestora și procurorii șefi de secție, pe o perioadă de 4 ani, fără posibilitatea reînvestirii.deputat Cătălin Marian Rădulescu

318

Nr crt



466. (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori, adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori, dintre procurorii care au o vechime minimă de 18 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Nu poate fi reinvestita in functie persoana care, anterior mandatului in functia in care se doreste reinvestirea, a mai ocupat doua mandate in oricare din functiile enumerate anterior.UNJR

Subliniem ca pentru a ocupa functia de procuror general al parchetului de pe langa curtea de apel propunerea legislative impune o vechime de minim 14 ani. Or, este inadmisibil sa propui o vechime mai mine pentru functia de conducere de cel mai inalt rang din parchete. Suntem in situatia absurd in care un procuror nu poate fi procuror general la nivel de curti de apel, dar poate fi procuror general la nivel de inalta curte!UNJR

467. (11) Procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi

(11) Procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai Direcției

319

Nr crt



Justiţie, ai Direcției Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori sunt numiţi de Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru procurori, la propunerea ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Naţionale Anticorupţie, ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori sunt numiţi de Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru procurori, la propunerea ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.Consiliul Legislativ

468. (11) Procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai Direcției Naţionale Anticorupţie și Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt numiţi de Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi

320

Nr crt



Justiţie, a procurorului șef al Direcției Naţionale Anticorupţie respectiv a procurorului șef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror și nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani anterior numirii, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. USR

469. (11) – Nou introdusPropunerea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii va fi elaborată după parcurgerea unei proceduri transparente adoptate prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel puțin 3 luni înainte de expirarea mandatului conducătorului parchetului în funcție.AMR

De asemenea, AMR solicită în mod ferm eliminarea sintagmei „şi al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori”, din textul propus pentru art. 54 alin. 1.În acest sens, AMR a arătat, în mod clar, și susține, în continuare, că propunerea privind crearea unei „direcţii specializate” cu unicul scop al efectuării urmăririi penale împotriva judecătorilor şi procurorilor – respectiv al „investigării infracțiunilor săvârșite de judecători și procurori” – este o măsură care nu prezintă niciun element pozitiv şi nicio garanţie a împiedicării unor posibile abuzuri.De asemenea, crearea unei astfel de structuri, printr-una din legile ce constituie pilon al sistemului judiciar, induce ideea periculoasă că sursa stării infracţionale, inclusiv sursa corupţiei, s-ar afla în interiorul sistemului, aşa încât de aici, din interior, ar trebui acţionat, cu sublinierea calităţii persoanei ce ar face subiectul urmăririi penale, şi anume aceea de magistrat.

321

Nr crt



Or, o astfel de abordare este nu numai eronată şi vădit împotriva realităţilor sistemului judiciar, ci şi menită să prezinte magistraţii, în spaţiul public, într-o imagine inadmisibil distorsionată.AMR subliniază și faptul că, astfel cum rezultă din rapoartele MCV, direcţiile de acţiune recomandate în lupta împotriva corupţiei sunt cel puţin patru, accentul necăzând, nicidecum, asupra sistemului judiciar, iar recomandările nefiind calate, din această perspectivă, pe situaţia magistraţilor.Astfel, prin MCV au fost trasate patru direcții de luptă împotriva corupției – la nivel înalt, cu privire la fondurile UE, cu privire la procedurile de achiziții publice, cu privire la sistemul judiciar. Cu toate că aceste elemente au fost evidenţiate în MCV încă din anul 2014, se pune doar acum și doar cu privire la magistrați crearea unei astfel de „structuri specializate” care nu îşi găseşte nici temei şi nici finalitate, cu atât mai mult cu cât procedurile penale aplicate în prezent nu s-au dovedit a fi ineficiente din perspectiva efectuării urmăririi penale – în sensul că nu a fost împiedicată nici efectuarea și nici finalizarea acestei acestei etape procesuale –, chiar dacă, în mai multe situaţii, s-a stabilit, utlerior, prin hotărâre definitivă, că magistraţii ce au fost subiectul acestei urmăriri nu au săvârşit nicio infracţiune.

AMR atrage atenția asupra faptului că însăși denumirea „direcției” include o nepermisă încălcare a prezumției de nevinovăție, dat fiind că, potrivit Proiectului, instituția este menită să investigheze infracțiunile săvârșite de judecători și procurori. Or, potrivit Codului de procedură penală, nu este îngăduit ca urmărirea penală să fie un dat, adică să însemne parcurgerea unei proceduri bazate pe ideea investigării unor infracțiuni „săvârșite”, ci pe ideea strângerii probelor în favoarea și defavoarea persoanei vizate –

322

Nr crt



art. 100 alin. 1, art. 306 alin. 3 Cod procedură penală –, cu respectarea prezumției de nevinovăție, a principiilor imparțialității și dreptului la apărare, pentru ca, în final, să se poată afirma, pe fundamentul probelor, dacă este cazul sesizării instanței de judecată – moment care, însă, nu confirmă vinovăția, cât timp aceasta nu este stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

470. (12) Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.

(12) Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.USR

Consiliul Legislativ - semnalăm că soluția este diferită de cea propusă pentru art.53 alin.(2), unde se prevede că, în cazul numirii judecătorilor în funcțiile de conducere, Președintele României poate refuza numirea o singură dată, motivat, fără obligația de a face publice motivele refuzului. Sugerăm reanalizarea celor două norme, în sensul de a se verifica dacă nu ar trebui să se prevadă proceduri similare pentru numirea judecătorilor și a procurorilor în respectivele funcții de conducere.

471. (2) Dispoziţiile art.48 alin.(10) - (12) se aplică în mod corespunzător.

(2) Dispoziţiile art.48 alin.(10) - (12) se aplică în mod corespunzător.

(2) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) - (12) se aplică în mod corespunzător.Guvernul+CSM+ALDE

Texte identice

472. (3) Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa

(3) Secția pentru procurori poate refuza motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (11), făcând publice motivele

(3) Consiliul Superior al Magistraturii poate refuza motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), făcând publice motivele refuzului.

Texte identice

323

Nr crt



publicului motivele refuzului. refuzului. Guvernul

473. (3) Se abrogă.ALDE

474. (3) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1).CSM

475. (3) Senatul României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.deputat Cătălin Marian Rădulescu

476. (3) Consiliul Superior al Magistraturii poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (11), aducând la cunoştinţa procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului șef al Direcției Naţionale Anticorupţie respectiv a procurorului șef al Direcţiei de Investigare a

324

Nr crt



Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism motivele refuzului.USR (3) Dispozitiile art. 53 alin. (2) privind procedura revocarii se aplica in mod corespunzator.ALDE

477. (4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art.51 alin. (2)

(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, care se poate sesiza din oficiu ori la propunerea ministrului justiţiei. Cererea de revocare poate fi formulată și de adunarea generală a procurorilor acelui parchet sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori de procurorul șef al Direcției Naţionale Anticorupţie, respectiv de către

(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru procurori, care se poate sesiza din oficiu ori la propunerea ministrului justiţiei. Cererea de revocare poate fi formulată și de adunarea generală a procurorilor acelui parchet sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori de procurorul șef al Direcției Naţionale Anticorupţie, respectiv de către procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate

Texte identiceConsiliul Legislativ - norma din alin.(4), astfel cum este redată în prezentul proiect, ar trebui să facă trimitere la dispozițiile actualului alin.(11), întrucât, în actuala redactare, nu are cum să se refere la funcțiile de conducere prevăzute la alin.(1), astfel cum este propus prin proiect.

325

Nr crt



care se aplică în mod corespunzător.

procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum și de către procurorul șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.”

Organizată şi Terorism, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”. Guvernul

478. (4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Senatul României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.”deputat Cătălin Marian Rădulescu

479. (4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului justiţiei,…

AMR - În privința revocării, considerăm că trebuie respectat principiul simetriei, neexistând o justificare concretă pentru excluderea Președintelui României

326

Nr crt



AMR din această procedură, după ce a fost legalmente inclus în procedura de numire a acestor procurori în funcțiile de conducere.

480. (4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului justiţiei. Consiliul se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori a procurorului şef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.USR+CSM

327

Nr crt



481. (4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face în aceleaşi condiţii în care se face numirea. Cererea de revocare poate fi formulată şi de adunarea generală a procurorilor acelui parchet sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.ALDE

482. (41) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (11) se face de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului șef al Direcției Naţionale

328

Nr crt



Anticorupţie respectiv a procurorului șef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorismpentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.USR

483. (5) De la data încetării mandatului funcţiei de conducere, procurorii prevăzuţi la alin. (1) îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcției Națională Anticorupție ori al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.”CSM+ALDE

484. (6) Presdeintele nu poate refuza - respinsa forma de la 53 alin. (2)

329

Nr crt



485. “Art. 541, al. (1) În vederea formulării propunerilor de numire în funcțiile de conducere prevăzute la art. 54 alin. (1) și (11) Consiliul Superior al Magistraturii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul șef al Direcției Naţionale Anticorupţie respectiv procurorul șef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism organizează procedura de selecţie, conform unui regulament elaborat în acest scop de Consiliul Superior al Magistraturii”.USR

486. După art. 54 se introduc patru noi articole, art. 541 – art. 544, cu următorul cuprins:

„Art. 541 - (1) În vederea formulării propunerilor de numire în funcțiile de conducere prevăzute la art. 54 alin. (1) ministrul justiției organizează procedura de selecţie, conform prevederilor prezentei legi.

330

Nr crt



(2) Data, locul, modul de desfășurare a procedurii de selecţie şi posturile de conducere vacante se comunică tuturor procurorilor prin parchetele de pe lângă curţile de apel şi prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se publică pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu cel puţin 40 de zile înainte de data stabilită pentru desfăşurarea interviului.

(3) Cererile de participare la selecție a procurorilor care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 54, cuprinzând precizarea funcției de conducere pentru care se depune candidatura, se depun la Ministerul Justiției până la expirarea termenului stabilit la alin. (2) şi vor fi însoțite de următoarele acte:

a) un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecţie, care se depune atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, pe

331

Nr crt



suport specific;b) un curriculum vitae al

procurorului, conform modelului comun european prevăzut în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1021/2004 pentru aprobarea modelului comun european de curriculum vitae;

c) un număr de minim 15 lucrări întocmite de procuror în compartimentele în care și-a desfășurat activitatea;

d) ultimul raport de evaluare a activității profesionale a procurorului participant la selecţie;

e) orice alte înscrisuri considerate relevante.

(4) Verificarea participanților la selecţie sub aspectul îndeplinirii condițiilor prevăzute art. 54 alin. (1) şi (2) şi al depunerii înscrisurilor prevăzute la alin. (3) se realizează de către o comisie constituită prin ordin al ministrului justiţiei. La finalizarea procedurii de verificare comisia întocmește şi publică pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei lista procurorilor participanți la selecţie ce îndeplinesc condițiile prevăzute de

332

Nr crt



lege.Guvernul, UNJR

487. Art. 542 – Procurorii participanţi la selecţie susțin în fața ministrului justiției un interviu în cadrul căruia prezintă proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care şi-au depus candidatura. La evaluarea interviului sunt avute în vedere următoarele standarde:

a) verificarea cunoștințelor specifice funcției pentru care candidatul participă la selecţie;

b) viziunea candidatului asupra modului în care înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăților cetățenilor;

c) verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare ale candidatului, vizând, în esenţă, capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres,

333

Nr crt



autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare;

d) verificarea aspectelor legate de motivația, conduita, integritatea și deontologia profesională, precum și alte împrejurări rezultate din analiza înscrisurilor depuse de procurorul participant la selecţie.Guvernul, UNJR

488. Art. 543 – (1) Pentru fiecare dintre funcţiile de conducere, ministrul justiției formulează cel puțin două propuneri motivate de numire, pe baza îndeplinirii de către procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către aceştia la selecţia pentru funcția respectivă.

(2) Motivarea propunerilor trebuie să cuprindă o analiză a modului de îndeplinire de către toţi procurorii participanţi la selecţie a standardelor

334

Nr crt



de evaluare a interviului și temeiurile care au justificat selecția.

(3) Pe baza îndeplinirii standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către procurorii participanţi la selecţia pentru funcția respectivă, ministrul justiţiei înaintează Consiliului Superior al Magistraturii cel puțin două propuneri de numire pentru fiecare funcție de conducere vacantă.

(4) Propunerile motivate de numire în funcția de conducere, însoțite de înscrisurile depuse de către candidații propuși, se transmit de îndată Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori și se aduc, concomitent, la cunoștința publicului, prin publicarea pe pagina de Internet a Ministerului Justiţiei.Guvernul, UNJR

489. Art. 544 – (1) Procedura de numire de către Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori în funcţiile de conducere prevăzute la art. 54 alin. (1) constă în:

a) evaluarea actelor întocmite de 335

Nr crt



candidaţi sau care privesc activitatea acestora, din ultimii 5 ani de activitate, urmând a se verifica capacitatea de analiză şi sinteză, coerenţa în exprimare, modul de argumentare din punct de vedere al clarității şi logicii;

b) testarea psihologică a candidaţilor în vederea evaluării capacității acestora de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres, motivația;

c) prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere în faţa Secţiei pentru procurori.

(2) Comisia de evaluare a actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora este numită de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, şi este formată din 3 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care va întocmi pentru fiecare candidat un raport cuprinzând rezultatul procedurii de evaluare.

(3) În cadrul interviului prevăzut la 336

Nr crt



alin. (1) lit. c) se evaluează: a) cunoștințele specifice funcției

pentru care candidatul participă la selecţie și viziunea candidatului asupra modului în care înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăților cetățenilor;

b) aptitudinile manageriale şi de comunicare ale candidatului, vizând, în esenţă, capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare;

c) aspecte referitoare la conduita, integritatea și deontologia profesională, pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară sub acest aspect, precum şi a răspunsurilor primite de la candidat la întrebările

337

Nr crt



puse acestuia pe baza acestui raport, a datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat, a modului în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea magistraţilor, integritatea şi a aspectelor ridicate în cadrul discuţiilor.

(4) Evaluarea candidaților în vederea numirii în funcția de conducere se face pe baza unei grile de evaluare, în care se regăsesc criteriile de evaluare prevăzute de prezentul articol, urmând a fi numit în funcția de conducere candidatul care a obținut cel mai mare punctaj.

(5) Organizarea și desfăşurarea procedurii de numire a procurorilor în funcţiile de conducere prevăzute la art. 54 alin. (1), inclusiv conținutul grilei de evaluare, se stabilesc prin regulament aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Secției pentru procurori, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

338

Nr crt



Guvernul

490. Art. 544 – (1) Procedura de avizare de către Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori în funcţiile de conducere prevăzute la art. 54 alin. (1) constă în:a) evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora, din ultimii 5 ani de activitate, urmând a se verifica capacitatea de analiză şi sinteză, coerenţa în exprimare, modul de argumentare din punct de vedere al clarității şi logicii;b) testarea psihologică a candidaţilor în vederea evaluării capacității acestora de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres, motivația;c) prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere în faţa Secţiei pentru procurori, in cadrul unui interviu transmis in direct si ulterior publicat pe pagina de internet a CSM.(2) Comisia de evaluare a actelor întocmite de candidaţi sau care

339

Nr crt



privesc activitatea acestora este numită de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, şi este formată din 3 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care va întocmi pentru fiecare candidat un raport cuprinzând rezultatul procedurii de evaluare.(3) În cadrul interviului prevăzut la alin. (1) lit. c) se evaluează:a) verificarea cunoștințelor specifice funcției pentru care candidatul participă la selecţie și viziunea candidatului asupra modului în care înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăților cetățenilor;b) verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare ale candidatului, vizând, în esenţă, capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie

340

Nr crt



şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare;c) aspecte referitoare la conduita, integritatea și deontologia profesională, pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară sub acest aspect, precum şi a răspunsurilor primite de la candidat la întrebările puse acestuia pe baza acestui raport, a datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat, a modului în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea magistraţilor, integritatea şi a aspectelor ridicate în cadrul discuţiilor. (4) In termen de maxim 7 zile de la desfasurarea interviului, sectia de procurori a CSM dispune convocarea adunarii generale a parchetului pentru a carui functie de conducere se desfasoara procedura, procurorii urmand ca, prin vot secret, liber si direct exprimat, sa exprime o opinie consultativa catre sectia de procurori a

341

Nr crt



CSM cu privire la fiecare candidat.(5) Propunerea de numire in functie va fi inaintata presedintelui insotita de avizul motivate al CSM, intocmit pe baza procedurilor prevazute la alin.1 -3 si care va cuprinde si opinia consultative exprimata potrivit alin.4 .UNJR

491. ART. 55 (1) Numirea în celelalte funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului Naţional Anticorupţie se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, după caz.

Articolul 55 se modifică şi va avea următorul cuprins:„Art. 55 - (1) Numirea în celelalte funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de către Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, la propunerea

(1) Numirea în celelalte funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de către Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție sau a procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate

AMR - AMR solicită în mod ferm eliminarea sintagmei „şi Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori”, din textul propus pentru art. 55 alin. , având în vedere considerentele expuse mai sus, cu privire la art. 54 alin. 1.

342

Nr crt



- completare DIICOTprocurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție a procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau a procurorului șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, după caz.

Organizată şi Terorism, după caz.UNJR

492. Art. 55(1) Numirea în celelalte funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de către Consiliul Superior al Magistraturii - Secția pentru procurori, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.senator Şerban Nicolae

343

Nr crt



493. Alineatul (1) al articolului 55 se modifică şi va avea următorul cuprins:„Art. 55 - (1) Numirea în celelalte funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz.(Textul propus de MJ cu privire la care Comisia nr. 1 nu a formulat observații.CSM


344

Nr crt



„Art. 55 - (1) Numirea în celelalte funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de către Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție a procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau a procurorului șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, după caz.ALDE

495. Articolul 55 se modifică și va avea 345

Nr crt



următorul cuprins:

„(1) Numirea în celelalte funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz.

USR

496. La articolul 55, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:

„(11) Pot fi numiţi în funcţiile de 346

Nr crt



conducere prevăzute la alin. (1) procurorii care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani. şi nu au avut abateri de la codul deontologic.”

CSM+ALDE

497. (2) Pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) este necesară recomandarea conducătorului secţiei ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Parchetului Naţional Anticorupţie, unde urmează să fie numit procurorul.

(2) Pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) este necesară recomandarea conducătorului secţiei ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori unde urmează să fie numit procurorul.

La articolul 55, alineatele (2), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:„(2) Pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) este necesară recomandarea conducătorului secţiei ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, unde urmează să fie numit procurorul.CSM+ALDE+USR

498. (3) Dispoziţiile art.48 alin. (10) - (12) se aplică în mod corespunzător.

(3) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) - (12) se aplică în mod corespunzător.

(3) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) - (12) se aplică în mod corespunzător.ALDE

TEXTE IDENTICE

499. (4) Revocarea din funcţiile (4) Revocarea din funcţiile de (4) Revocarea din funcţiile de

347

Nr crt



de conducere a procurorilor numiţi potrivit alin. (1) se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, pentru motivele prevăzute la art.51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.

conducere a procurorilor numiţi potrivit alin. (1) se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii - Secția pentru procurori, din oficiu sau la propunerea procurorului general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, a procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau a procurorului șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, după caz, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.”

conducere a procurorilor numiţi potrivit alin. (1) se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau al Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.

CSM+USR

500. (4) Revocarea din funcţiile de conducere a procurorilor numiţi potrivit alin. (1) se dispune de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea procurorului general al parchetului de pe lângă

348

Nr crt



Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, a procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau, după caz, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.”ALDE

501. (5) Propunerea prevăzută la alin. (4) poate fi formulată din oficiu sau la sesizarea adunărilor generale ori a conducătorilor secţiilor ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Parchetului Naţional Anticorupţie.

(5) Propunerea prevăzută la alin. (4) poate fi formulată din oficiu sau la sesizarea adunărilor generale ori a conducătorilor secţiilor ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.CSM+USR

502. Finalizat la ora 14.0024.11.2017

503. ART. 56

La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere

Articolul 56 se modifică și va avea următorul cuprins:Art. 56 - La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere

Continuare 27 noiembrie ora 10.00

349

Nr crt



prevăzute la art. 53, 54 şi 55, judecătorii sau procurorii revin la instanţele sau parchetele de unde provin sau la o instanţă sau parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii.

prevăzute la art. 54 şi 55, procurorii pot ocupa o funcție la acelaşi parchet sau la un alt parchet unde au dreptul să funcționeze potrivit legii ori revin la parchetele de unde provin.Guvernul

504. Art. 56.- La încetarea mandatului pentru funcțiile de conducere prevăzute la art. 53, 54 și 55, procurorii revin la instanțele sau parchetele de unde provin.UNJR, senator Şerban NicolaePreluat de ALDE

505. Articolul 56 se modifică şi va avea următorul cuprins:„Art. 56 - La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere prevăzute la art. 54 şi 55, procurorii ocupă o funcție la acelaşi parchet sau revin la parchetele de unde provin.”CSM+ALDE+USR

506. CAPITOLUL VI: Alineatul (2) al articolului 57 Propunem completarea art. 57 alin.1

350

Nr crt



Delegarea, detaşarea şi transferul ART. 57 (1) În cazul în care o judecătorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate funcţiona normal din cauza absenţei temporare a unor judecători, existenţei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, preşedintele curţii de apel, la propunerea preşedintelui respectivei instanţe din circumscripţia acelei curţi de apel, poate delega judecători de la alte instanţe din circumscripţia menţionată, cu acordul scris al acestora.

se modifică și va avea următorul cuprins:

dupa cum urmeaza: (1) Delegarea inceteaza de drept daca judecatorul delegat nu se prezinta la primul concurs pentru functii de conducere sau este declarat respins la acesta. UNJR

507. (2) Delegarea judecătorilor de la judecătorii, tribunale şi tribunale specializate în circumscripţia altei curţi de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui curţii

„Art. 57 - (2) Delegarea judecătorilor de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi de la curțile de apel la instanțe din circumscripția altei curți de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al

La articolul 57, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:„(2) Delegarea judecătorilor de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi de la curtea de apel, în circumscripţia altei curţi de apel, se dispune, cu acordul scris al acestora,

AMR - De acord cu menționarea „Secției pentru judecători”, pentru motivele prezentate la art. 29 (art. 41, art. 51, art. 79, art. 133 alin. 2, art. 134 alin. 2) – Legea nr.

351

Nr crt



de apel în circumscripţia căreia se cere delegarea şi cu avizul preşedintelui curţii de apel unde aceştia funcţionează.

Magistraturii – Secția pentru judecători, la solicitarea preşedintelui curţii de apel în circumscripţia căreia se cere delegarea şi cu avizul preşedintelui curţii de apel unde aceştia funcţionează.”

de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui curţii de apel în circumscripţia căreia se cere delegarea şi cu avizul preşedintelui curţii de apel unde aceştia funcţionează.”CSM+USR

304/2004, la art. 51 alin. 8, 521 alin. 2 lit. b – Legea nr. 303/2004 și la art. 35, art. 36 – Legea nr. 317/2004.


„Art. 57 - (2) Delegarea judecătorilor de la judecătorii, tribunale, şi de la curțile de apel la instanțe din circumscripția altei curți de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, la solicitarea preşedintelui curţii de apel în circumscripţia căreia se cere delegarea şi cu avizul preşedintelui curţii de apel unde aceştia funcţionează.”ALDE

509. (3) Delegarea judecătorilor curţilor de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de


La articolul 57, alineatul (3) se abrogă.

CSM+USR+ALDE

TEXT IDENTIC INITIATIVAINITIATIVA ARE TEXT FORMULAT

352

Nr crt



Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui curţii de apel.

CORECT

510. (4) Delegarea în funcţii de conducere a judecătorilor de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, până la ocuparea funcţiei prin numire în condiţiile prezentei legi.

(5) Delegarea în funcţiile de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecătorilor de la această instanţă se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, cu acordul scris al acestora, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de

„(4) Delegarea în funcţii de conducere a judecătorilor de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, până la ocuparea funcţiei prin numire în condiţiile prezentei legi.

(5) Delegarea în funcţiile de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecătorilor de la această instanţă se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, cu acordul scris al acestora, la propunerea preşedintelui Înaltei

Alineatele (4), (5), (6) și (7) ale articolului 57 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„ Art. 57 - (4) Delegarea în funcţii de conducere a judecătorilor de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, până la ocuparea funcţiei prin numire în condiţiile prezentei legi.ALDE

(5) Delegarea în funcţiile de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecătorilor de la această instanţă se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, cu acordul scris al acestora, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

353

Nr crt



Casaţie şi Justiţie. Curţi de Casaţie şi Justiţie. ALDEText identic cu initiativa

511. (6) Delegarea judecătorilor se poate face pe o perioadă de cel mult 6 luni şi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 6 luni.

La articolul 57, alineatele (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:„(6) Delegarea judecătorilor se poate face pe o perioadă de cel mult 6 luni şi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, în aceleași condiții.CSM+USR

(61) Delegarea inceteaza de drept daca judecatorul delegat nu se prezinta la primul concurs pentru functii de conducere sau este declarat respins la acesta. UNJR

512. (7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetele din cadrul

(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, de către Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o

(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, dispozițiile alin. (1)-(6) fiind aplicabile în mod corespunzător.”CSMPreluat de USR

354

Nr crt



Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 6 luni.

perioadă de cel mult 6 luni.”

513. (7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, de către Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 6 luni dispoziţiile alin. (1)-(6) fiind aplicabile în mod corespunzător.”ALDE

514. (8) Delegarea procurorilor poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 6 luni.

La articolul 57, alineatul (8) se abrogă.ALDE+CSM+USR

515. (8) Judecatorii si procurorii pot fi delegati numai la instante sau parchete la care au dreptul sa functioneze potrivit gradului profesional dobandit.ALDE

516.

(81) În interesul serviciului, magistraţii-asistenţi pot fi

La articolul 57, alineatul (81) se modifică şi va avea următorul cuprins:„(81) În interesul serviciului, magistraţii-asistenţi pot fi delegaţi, cu

355

Nr crt



delegaţi, cu acordul scris al acestora, în funcţiile de prim-magistrat-asistent sau magistrat-asistent-şef de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Delegarea magistraţilor-asistenţi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 6 luni. Pe perioada delegării, magistraţii-asistenţi beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi.

acordul scris al acestora, în funcţiile de prim-magistrat-asistent sau magistrat-asistent-şef de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Delegarea magistraţilor-asistenţi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, în aceleași condiții. Pe perioada delegării, magistraţii-asistenţi beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi.”CSM+ALDE+USR

517. (9) Pe perioada delegării judecătorii şi procurorii beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este delegat judecătorul sau procurorul sunt inferioare,

356

Nr crt



acesta îşi păstrează indemnizaţia de încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti.

518.ART. 58 (1) Consiliul Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii, precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale.

Alineatul (1) al articolului 58 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 58 - (1) Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora și avizul Secției pentru judecători, respectiv al Secției pentru procurori, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii, precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, la

Art. 58 – (1) Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Scoala Nationala de Grefieri, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii, precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, la solicitarea Ministerului Justiției.GuvernulPreluat de PNL

Consiliul Legislativ - semnalăm că se propune ca detașarea judecătorilor și procurorilor să se aprobe de Secția pentru judecători sau, după caz, de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul acelorași Secții, ceea ce nu poate fi acceptat. Este necesară, de aceea, reanalizarea normei sub acest aspect. Observația este valabilă, în mod corespunzător, și pentru art.60.

AMR - Arătăm că în enumerarea de la alin. (1) trebuie introdusă Şcoala Naţională de Grefieri, după Institutul Naţional al Magistraturii – sens în care facem trimitere la art. 7 din HCSM nr. 183/2006.

357

Nr crt



solicitarea Ministerului Justiției.”

519. Alineatul (1) al articolului 58 se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) Consiliul Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii, precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, la solicitarea Ministerului Justiției.”CSM+USR

520. „(1) Secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii dispun detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii,

358

Nr crt



Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii, precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, la solicitarea Ministerului Justiţiei.”ALDE

521. Propunem completarea dupa cum urmeaza:

Detasarea judecatorilor si procurorilor in afara instantelor si parchetelor nu se poate dispune pe o perioada mai mare de sase ani in total, pe parcursul intregii cariere. Nu intra in calcul perioada in care judecatorul sau procurorul a indeplinit functia de formator in cadrul Institutului National al Magistraturii sau a Scolii Nationale de Grefieri, functia de agent guvernamental al Romaniei sau pe cea de inspector judiciar. UNJR

359

Nr crt



522. După alineatul (1) al articolului 58 se introduce un nou alineat, alineatul (11) cu următorul cuprins:„Art. 58 - (11) Încetarea detaşării înainte de expirarea duratei pentru care a fost dispusă are loc la cererea judecătorului sau procurorului ori la cererea instituţiei la care este detaşat.”

După alineatul (1) al articolului 58 se introduce un nou alineat, alineatul (11) cu următorul cuprins:

„Art. 58 - (11) Încetarea detaşării înainte de expirarea duratei pentru care a fost dispusă are loc la cererea judecătorului sau procurorului ori la cererea instituţiei la care este detaşat și se dispune de către Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.”ALDE

Consiliul Legislativ - pentru punerea de acord a soluției legislative cu cele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr.588/2017, este nevoie de reglementarea mai amănunțită a condițiilor încetării detașării judecătorilor sau procurorilor. Avem în vedere faptul că, în redactarea propusă, norma nu prevede nici măcar cui se adresează cererea și nici nu precizează în mod expres cui aparține competența dispunerii încetării detașării. Se impune, de aceea, reanalizarea și completarea corespunzătoare a textelor.

CSM - se apreciază că prin textul propus la alin. (11) al art. 58 nu se realizează o transpunere corespunzătoare a Deciziei Curţii.Redactarea propusă este incompletă, limitându-se la a prevedea doar titularul cererii de încetare, fiind nevoie de o reglementare mai amănunțită a condiţiilor încetării detașării judecătorilor sau procurorilor.

523. (2) Durata detaşării este cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Detaşarea se prelungeşte o singură dată, pentru o durată

La articolul 58, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:„(2) Durata detaşării este cuprinsă

360

Nr crt



de până la 3 ani, în condiţiile prevăzute la alin. (1).

între 6 luni şi 3 ani. Detaşarea se prelungeşte pentru o durată de până la 3 ani, în condiţiile prevăzute la alin. (1).”CSM+USR

„(2) Durata detaşării este cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Detaşarea se poate prelungi o singura data pentru o durată de până la 3 ani, în condiţiile prevăzute la alin. (1).”UDMR

524. După alineatul (2) al articolului 58 se introduce un nou alineat, alin.(21), cu următorul cuprins:(21) Durata totală a detașării la alte instituții, cu excepția instanțelor sau a parchetelor, nu poate depăși 6 ani în decursul carierei.Guvernul

525. (3) În perioada detaşării, judecătorii şi procurorii îşi păstrează calitatea de judecător sau procuror şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru

361

Nr crt



personalul detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este detaşat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îşi păstrează indemnizaţia de încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti. (31) Judecătorii, procurorii şi personalul asimilat acestora, detaşaţi în străinătate pentru acţiuni în interesul serviciului, beneficiază de drepturi şi au obligaţiile stabilite prin normele speciale ale instituţiei la care sunt detaşaţi. (32) În lipsa normelor speciale prevăzute la alin. (31), personalul detaşat în străinătate beneficiază de următoarele drepturi: a) indemnizaţia de încadrare lunară, la care se adaugă sporurile cu caracter permanent prevăzute de lege

362

Nr crt



pentru funcţia deţinută anterior detaşării; b) decontarea costului transportului între locul de domiciliu şi locul detaşării, la începutul şi la sfârşitul perioadei de detaşare, precum şi pentru efectuarea concediului de odihnă în ţară; c) decontarea chiriei, în limita plafonului stabilit anual, potrivit limitei bugetului alocat în acest scop, prin legea bugetului de stat, prin ordin comun al ministrului justiţiei, al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie; d) diurnă, în cuantumul prevăzut de lege pentru

363

Nr crt



deplasarea în străinătate a secretarilor de stat. (33) Personalul detaşat în străinătate nu poate beneficia în ţară de aceleaşi drepturi acordate de instituţia unde este detaşat. (4) Perioada detaşării constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.

526. După alineatul (4) al articolului 58, se introduce un nou alineat, alin. (41), cu următorul cuprins: (41) Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune încetarea detaşării judecătorilor şi procurorilor la solicitarea magistratului detașat, a instituției unde a fost detașat sau care a cerut detașarea ori din oficiu. Guvernul

527. (5) După încetarea detaşării, judecătorul sau procurorul revine în funcţia deţinută anterior.

Alineatul (5) al articolului 58 se modifică și va avea următorul cuprins:(5) După încetarea detaşării,

364

Nr crt



judecătorul sau procurorul revine în funcţia deţinută anterior. Dacă judecătorul sau procurorul detaşat se află în situaţia prevăzută la alin. (6) şi nu a optat pentru funcţia de conducere sau nu a exprimat nici o opţiune, la încetarea detaşării se aplică în mod corespunzător prevederile art. 51 alin. (1)”.GuvernulPreluat de PNL

528. După alineatul (5) al articolului 58 se introduc trei noi alineate, alin. (6), (7) şi (8), cu următorul cuprins:(6) Dacă judecătorul sau procurorul detaşat ocupă o funcţie de conducere la instanţe sau parchete, în termen de 6 luni de la hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a dispus detaşarea optează pentru funcţia de conducere sau pentru funcţia pe care o ocupă prin detaşare.Guvernul, UNJR

529. La articolul 58, după alineatul (5) se introduc trei noi alineate, alineatele (6), (7) şi (8), cu următorul cuprins:

Identic cu Guvern, UNJR

365

Nr crt



„(6) Dacă judecătorul sau procurorul detaşat ocupă o funcţie de conducere la instanţe sau parchete, în termen de 6 luni de la hotărârea Sectiei corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a dispus detaşarea optează pentru funcţia de conducere sau pentru funcţia pe care o ocupă prin detaşare.CSM+USR

530. (7) În cazul în care judecătorul sau procurorul detaşat nu a optat pentru funcţia de conducere sau nu a exprimat nici o opţiune, funcţia de conducere respectivă devine vacantă la expirarea termenului prevăzut la alin.(6). Dacă judecătorul sau procurorul optează pentru funcţia de conducere deţinută anterior, detaşarea încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (6).Guvernul, UNJR

531. (7) În cazul în care judecătorul sau procurorul detaşat nu a optat pentru funcţia de conducere sau nu a exprimat nici o opţiune, funcţia de

366

Nr crt



conducere respectivă devine vacantă la expirarea termenului prevăzut la alin. (6). Dacă judecătorul sau procurorul optează pentru funcţia de conducere deţinută anterior, detaşarea încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (6).CSM+USR

532. (8) Prevederile alin. (6) şi (7) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care judecătorul sau procurorul era detaşat anterior ocupării funcţiei de conducere.”Guvernul, UNJR

533. (8) Prevederile alin. (6) şi (7) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care judecătorul sau procurorul era detaşat anterior ocupării funcţiei de conducere.”CSM+USR

534. ART. 59 Detaşarea nu se poate face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze potrivit

Propunem completarea art. 59 dupa cum urmeaza: “Detașarea si delegarea nu se pot face la instanțe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcționeze potrivit legii.”

367

Nr crt



legii. UNJR

535. Art. 59Detașarea și delegarea nu se pot face la instanțe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcționeze potrivit legii.senator Şerban Nicolae

completare APRpreluat de USR

Text identic cu UNJR

536.ART. 60 Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Consiliul Superior al Magistraturii.

Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 60 - Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul Secției pentru judecători, respectiv al Secției pentru

Art. 60 - Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al presedintelui instantei sau al procurorului sef al parchetului corespunzator.GuvernulPreluat de PSD, ALDE

AMR - De acord cu menționarea „Secției pentru judecători”, respectiv, „Secției pentru procurori”, pentru motivele prezentate la art. 29 (art. 41, art. 51, art. 79, art. 133 alin. 2, art. 134 alin. 2) – Legea nr. 304/2004, la art. 51 alin. 8, 521 alin. 2 lit. b – Legea nr. 303/2004 și la art. 35, art. 36 –

368

Nr crt



procurori.”APR – completare:Cu avizul consultativ al presedintelui instantei sau al procurorului sef al parchetului corespunzator.

Legea nr. 317/2004

537.538.

ART. 61 (1) La cererea motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii, în funcţia de judecător, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege.

Alineatele (1) și (3) ale articolului 61 se modifică și vor avea următorul cuprins:„Art. 61 - (1) La cererea motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii în funcţia de judecător la judecătorii, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege.”

Art. 61 – (1) La cererea motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii în funcţia de judecător la judecătorii, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege. Propunerea de numire în funcţia de judecător se formulează de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al unităţii de parchet de la care provine precum si al instantei la care urmeaza sa activeze, iar propunerea de numire a judecătorilor în funcţia de procuror se formulează de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al instanţei în

AMR este de acord cu această propunere, considerând, potrivit opiniilor exprimate, că poate avea efecte pozitive asupra carierei ulterioare a magistratului.

369

Nr crt



care îşi desfăşoară activitatea si al parchetului la care urmeaza sa activeze.ALDE, PSD, PNL

PNL completare – cu avizul consultativ …

APR Propune pastrarea formei actualePreluat de USR

539. Articolul 61 se abrogă.senator Şerban Nicolae

540. (2) Pentru numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1), candidaţii vor susţine un interviu în faţa secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul procurorilor care solicită numirea ca judecători şi, respectiv, a secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul judecătorilor care solicită numirea ca procuror.

541. (3) Preşedintele României nu (3) Preşedintele României (3) Președintele României nu poate 370

Nr crt



poate refuza numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţă Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.

poate refuza, o singură dată, motivat, numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţă Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.”

refuza numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1).”ALDE

542. (3) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţă Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.(revenire la textul inițial)USR

543.Propunem abrogarea art.3UNJR

544. CAPITOLUL VII: Suspendarea din funcţie şi încetarea funcţiei de judecător şi procurorART. 62 (1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie în următoarele cazuri: a) când a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni;

La alineatul (1) al articolului 62, după litera a1), se introduce o nouă literă, lit. a2), cu următorul cuprins: Art. 62

(1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcție în următoarele cazuri: a) când a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni, după confirmarea rechizitorului de către

Motive:Textul actual trebuie corelat cu noua filosofie a codului de procedura penala, potrivit caruia revine judecatorului de camera preliminara competenta de a verifica legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procurorart. 54 C.pr.pen.Ca atare, in mod logic, suspendarea din functie a judecatorului nu poate surveni decat atunci cand legalitatea

371

Nr crt



judecatorul de cameră preliminară.UNJR, senator Şerban Nicolae

rechizitoriului este confirmata in mod definitiv. Conform noii proceduri, inceperea judecarii cauzei nu este determinata de emiterea rechizitoriului, ci de dispozitia data in acest sens de judecatorul de camera preliminara ( art.346 Ncpp).In acest fel este protejata si independenta judecatorului, care altfel risca sa fie suspendat din functie printr-un rechizitoriu nelegal întocmit.UNJR

545. La articolul 62, alineatele (1) şi (11) se modifică şi vor avea următorul cuprins:„Art. 62 - (1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie în următoarele cazuri:a) când faţă de acesta s-a dispus arestarea preventivă sau arestul la domiciliu;CSM+USR+ALDE

546. (1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie în următoarele cazuri:a) când a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni și

AMR - Din perspectiva imperativului respectării prezumției de nevinovăție, cât și prin raportare la construcțiile juridice în materia procedurii penale, în

372

Nr crt



hotărârea judecătorului de cameră preliminară pronunțată în conformitate cu art. 346 alin. (1) sau (2) din Codul de procedură penală a rămas definitivă;AMRPreluat de PNL

contextul noului Cod, AMR propune următoarea formă a textului art. 62 alin. (1) lit. a), care nu face decât să materializeze imperativul și regulile mai sus enunțate, considerând că hotărârea de suspendare din funcție a magistratului nu trebuie să fie luată ca urmare a dispoziției procurorului, dată prin emiterea unui rechizitoriu, atâta timp cât acest act de sesizare a instanței nu este confirmat prin hotărârea definitivă a unui magistrat inamovibil și independent, respectiv a judecătorului de cameră preliminară.

547. a1) când faţă de acesta s-a dispus arestarea preventivă sau arestul la domiciliu;

548. „a2) când faţă de acesta s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune şi organul judiciar a stabilit în sarcina sa obligația de a nu exercita profesia în exercitarea căreia a săvârşit fapta.”

Consiliul Legislativ - Având în vedere norma propusă pentru art.62 alin.(1) lit.a2), este necesară și modificarea corespunzătoare a alin.(1) al art.621, astfel încât norma să se refere și la situația în care, față de judecător sau procuror, s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune, în condițiile prevăzute la art.62 alin.(1) lit.a2).

373

Nr crt



549. b) când suferă de o boală psihică, care îl împiedică să-şi exercite funcţia în mod corespunzător;

b) când suferă de o boală psihică, care îl împiedică să-şi exercite funcţia în mod corespunzător;CSM+USR+ALDE

550. c) când a fost sancţionat disciplinar, în condiţiile art. 100 lit. d).

c) când a fost sancţionat disciplinar, în condiţiile art. 100 lit. d);

CSM+USR+ALDE

Eliminate - identice cu textul in vigoare

551. La alineatul (1) al articolului 62, după litera c), se introduc două noi litere, lit. d) și e), cu următorul cuprins:„d) în cazul prevăzut la art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată;

d) în cazul în care s-a dispus suspendarea, în temeiul art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată;AMR

AMR - Este adevărat că art. 52 (1) din Legea nr. 317/2004 instituie un alt caz de suspendare din funcție a procurorului sau judecătorului, însă, spre deosebire de ipotezele cuprinse în art. 62 (1) din Legea nr. 303/2004 – când judecătorul/procurorul este suspendat din funcție -, norma nu este imperativă, prevăzându-se că pe durata procedurii disciplinare, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului…

Așadar, pentru acuratețea distincției de regim juridic, propunem următoarea formă:

552. d) în cazul prevăzut la art. 52 alin. (1) 374

Nr crt



din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată;CSM+USR+ALDE

553. e) în perioada cuprinsă între data pronunțării hotărârii Secției corespunzătoare de aplicare a sancțiunii disciplinare prevăzute la art. 100 lit. e) și data eliberării din funcție.”

e) în perioada cuprinsă între data pronunțării hotărârii Secției corespunzătoare de aplicare a sancțiunii disciplinare prevăzute la art. 100 lit. e) și data eliberării din funcție.

CSM+USR+ALDESe elimina – este identic cu proiectul

554. (11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a), dacă trimiterea în judecată a intervenit pentru o infracţiune din culpă şi se apreciază că aceasta nu aduce atingere prestigiului profesiei, judecătorului sau procurorului i se poate interzice provizoriu exercitarea anumitor atribuţii până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Alineatul (11) al articolului 62 se abrogă.Guvernul

375

Nr crt



555. După alineatul (1) al articolului 62 se introduce un nou alineat, alin.(11), cu următorul cuprins:(11) Judecătorul sau procurorul care suferă de o altă afecţiune decât cea prevăzută la alin. (1) lit. b), care-l pune în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile poate fi suspendat din funcţie, la cererea sa sau a colegiului de conducere al instanţei sau parchetului. Această măsură se poate dispune numai după epuizarea duratei pentru care se acordă concediile medicale şi indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Afecţiunea se stabileşte printr-o expertiză de specialitate care se efectuează de o comisie medicală de specialitate numită prin ordin comun al ministrului justiției și ministrului sănătății. Suspendarea din funcţie se dispune de catre Sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii până la însănătoşire. Prin raportul de expertiză, comisia stabileşte termenul în care magistratul urmează să revină

376

Nr crt



la reexaminare.Guvernul, UNJR

556. (11) Judecătorul sau procurorul poate fi suspendat din funcţie şi în cazul în care a fost trimis în judecată pentru o infracţiune, dacă se apreciază, în raport de circumstanţele cauzei, că se aduce atingere prestigiului profesiei. În situaţia în care s-a apreciat că judecătorul sau procurorul poate fi menţinut în funcţie, acestuia i se poate interzice provizoriu exercitarea anumitor atribuţii până la soluţionarea definitivă a cauzei. Prevederile prezentului alineat se aplică în mod corespunzător și în cazul în care faţă de judecător sau procuror s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune şi organul judiciar a stabilit în sarcina sa obligația de a nu exercita profesia în exercitarea căreia a săvârşit fapta.”CSM+ALDE+USR

557. La articolul 62, după alineatul (11) se introduc două noi alineate,

377

Nr crt



alineatele (12) şi (13), cu următorul cuprins:„(12) Judecătorul sau procurorul care suferă de o altă afecţiune decât cea prevăzută la alin. (1) lit. b), care-l pune în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile poate fi suspendat din funcţie, la cererea sa sau a colegiului de conducere al instanţei sau parchetului. Această măsură se poate dispune numai după epuizarea duratei pentru care se acordă concediile medicale şi indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Afecţiunea se stabileşte printr-o expertiză de specialitate care se efectuează de o comisie medicală de specialitate numită prin ordin comun al ministrului justiției și ministrului sănătății. Suspendarea din funcţie până la însănătoşire. Prin raportul de expertiză, comisia stabileşte termenul în care magistratul urmează să revină la reexaminare.CSM+ALDE+USR

558. (13) În situaţii personale deosebite, la 378

Nr crt



cererea judecătorului sau procurorului, Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune suspendarea din funcţie a acestuia, pe o durată de cel mult 3 ani, dacă măsura nu afectează buna funcţionare a instanţei sau parchetului.”CSM+ALDE+USR

559. (2) Suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor şi interzicerea provizorie a exercitării anumitor atribuţii de către aceştia se dispun de către Consiliul Superior al Magistraturii

Alineatele (2), (3) şi (4) ale articolului 62 se modifică şi vor avea următorul cuprins: „Art. 62 - (2) Suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune de către Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Alineatele (2), (3) şi (4) ale articolului 62 se modifică şi vor avea următorul cuprins:„Art. 62 - (2) Suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune de către Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. ALDE

560. (3) În perioada suspendării din funcţie, judecătorului şi procurorului nu i se plătesc drepturile salariale. Această perioadă nu constituie vechime în magistratură.

(3) În perioada suspendării din funcţie dispuse în temeiul alin. (1) lit. a), a1), a2) și c)-e), judecătorului şi procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi 8 şi nu i se plătesc drepturile salariale. Această

„(3) În perioada suspendării din funcţie dispuse în temeiul alin. (1) lit.a)-e), alin. (11) şi alin. (13), judecătorului şi procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi 8 şi nu i se plătesc drepturile salariale. În această

De corelat cu alte articole.

379

Nr crt



perioadă nu constituie vechime în muncă și în magistratură.

perioadă, judecătorului sau procurorului i se plătesc drepturile de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii. Această perioadă nu constituie vechime în muncă și în magistratură.

CSM+USR+ALDE

561. (3) În perioada suspendării din funcţie dispuse în temeiul alin. (1) lit. a1) a2) c)-e), , judecătorului şi procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi 8 şi nu i se plătesc drepturile salariale. Această perioadă nu constituie vechime în muncă și în magistratură.

AMR

AMR remarcă faptul potrivit căruia, chiar dacă drepturile salariale nu se plătesc în perioada suspendării din funcție dispuse conform alin. (1) lit. a), a1), a2), c)-e), judecătorul sau procurorul nu poate fi lipsit de dreptul la asistență medicală în sistemul public de servicii medicale, cu atât mai mult cu cât raporturile juridice între judecător/procuror și instanță/parchet nu au încetat, ci sunt doar suspendate, iar magistratul beneficiază și de prezumția de nevinovăție ori se află într-o situație deosebită de care trebuie să se țină seama.

Pe de altă parte, potrivit art. 208 alin. 3, art. 211 alin. 1, art. 319 lit. d din Legea nr. 95/2006, asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii, toți cetățenii români, cu domiciliul în țară, având calitatea de asigurați în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din România.

Având în vedere aceste aspecte, AMR susține că, pe perioada suspendării, se impune plata drepturilor de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii, neexistând temei pentru a i se cere judecătorului/ procurorului suspendat din funcție să își găsească de îndată un angajator care să satisfacă această cerință.

A se vedea propunerea din Proiect – art. 651

alin. 3, în care se are în vedere plata drepturilor de asigurări sociale de sănătate, în condițiile legii, chiar și pentru perioada ulterioară eliberării din funcție a judecătorului sau procurorului, până la soluționarea definitivă a cauzei, în ipoteza atacării hotărârii de eliberare din funcție.

380

Nr crt



În același sens, AMR insistă pentru păstrarea propunerii din anterioara formă a Proiectului, cu privire la textul art. 651 alin. 3, prin care se stabilește plata drepturilor de asigurări sociale de sănătate, în condițiile legii, chiar și pentru perioada ulterioară eliberării din funcție a judecătorului sau procurorului, până la soluționarea definitivă a cauzei, în ipoteza atacării hotărârii de eliberare din funcție.

AMR

562. (31) Nou introdusÎn perioada suspendării, judecătorului sau procurorului i se plătesc drepturile de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii.AMR

563. (4) În perioada suspendării din funcţie, judecătorului sau procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi 8.

(4) În perioada suspendării dispuse în temeiul alin. (1) lit. b) şi alin. (11), judecătorului sau procurorului i se plăteşte o indemnizaţie egală cu 80% din indemnizația de încadrare lunară netă din ultima lună de activitate înainte de data suspendării din funcție şi îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi 8 şi nu i se plătesc drepturile salariale. Această perioadă nu constituie vechime

(4) În perioada suspendării dispuse în temeiul alin. (1) lit. b) şi alin. (12), judecătorului sau procurorului i se plăteşte o indemnizaţie egală cu 80% din indemnizația de încadrare lunară netă din ultima lună de activitate înainte de data suspendării din funcție şi îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi 8.”CSM+USR+ALDE

381

Nr crt



în muncă și în magistratură.”

564. La articolul 62, după alineatul (4) se introduc cinci noi alineate, alineatele (5) - (9), cu următorul cuprins:„(5) După expirarea termenului menţionat la alin. (12) şi efectuarea de către comisia medicală de specialitate numită prin ordin comun al ministrului justiției și ministrului sănătății, a noii expertize, Sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a judecătorului sau procurorului, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din funcţie prin pensionare.”

(6) Auditorii de justiție sunt suspendați din calitatea de auditor în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), (11) și (12) care se aplică în mod corespunzător. În ipoteza prevăzută la alin. (11), Consiliul Științific al Institutului poate dispune

De introdus Sectiile corespunzatoare

382

Nr crt



suspendarea auditorului de justiție dacă apreciază că infracţiunea săvârşită aduce atingere demnității calității de auditor sau imaginii Institutului. (7) Suspendarea din calitatea de auditor de justiție se dispune de către Consiliul Științific al Institutului. Decizia prin care s-a dispus suspendarea, precum și cea prin care s-a constatat încetarea suspendării se comunică de îndată auditorului de justiție; despre decizia luată este informat și Consiliul Superior al Magistraturii. După încetarea suspendării, auditorul de justiție va relua cursurile la Institut din aceeași etapă în care acestea au fost întrerupte.

(8) În perioada suspendării dispuse pentru motivele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi alin. (11), auditorul de justiție nu beneficiază de bursă și de alte drepturi ale auditorilor, iar această perioadă nu constituie vechime în magistratură. În perioada suspendării

383

Nr crt



dispuse în temeiul alin. (12), precum și pentru motivul prevăzut la alin. (1) lit. b), auditorului de justiție i se plătește o indemnizație egală cu 80% din bursă. (9) În ipoteza prevăzută la alin. (5), dacă boala de care suferă auditorul de justiție este ireversibilă, Consiliul Științific al Institutului dispune exmatricularea acestuia”.

CSM+USR+ALDE

565. După alineatul (4) al articolului 62 se introduc cinci noi alineate, alin. (5), (6), (7), (8) și (9), cu următorul cuprins:(5) După expirarea termenului de reexaminare medicală menţionat la alin. (11) şi efectuarea de către comisia medicală de specialitate numită prin ordin comun al ministrului justiției și ministrului sănătății, a noii expertize, Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a judecătorului sau

384

Nr crt



procurorului, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din funcţie prin pensionare.(6) Auditorii de justiție sunt suspendați din calitatea de auditor în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), a1), a2) și b) și (11) care se aplică în mod corespunzător. (7) Suspendarea din calitatea de auditor de justiție se dispune de către Consiliul științific al Institutului. Decizia prin care s-a dispus suspendarea, precum și cea prin care s-a constatat încetarea suspendării se comunică de îndată auditorului de justiție; despre decizia luată este informat și Consiliul Superior al Magistraturii. După încetarea suspendării, auditorul de justiție va relua cursurile la Institut din aceeași etapă în care acestea au fost întrerupte.(8) În perioada suspendării dispuse pentru motivele prevăzute la alin. (1) lit. a), auditorul de justiție nu beneficiază de bursă și de alte drepturi ale auditorilor, iar această perioadă nu constituie vechime în magistratură. În

385

Nr crt



perioada suspendării dispuse în temeiul alin. (11), precum și pentru motivul prevăzut la alin. (1) lit. b), auditorului de justiție i se plătește o indemnizație egală cu 80% din bursă.(9) În ipoteza prevăzută la alin. (5), dacă boala de care suferă auditorul de justiție este ireversibilă, Consiliul Științific al Institutului dispune exmatricularea acestuia”.Guvernul, UNJR

566. ART. 621

(1) Încheierea definitivă prin care s-a dispus arestarea preventivă ori arestul la domiciliu, rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată sau ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală cu privire la un judecător ori procuror se comunică în termen de 24 de ore Consiliului Superior al Magistraturii.

Alineatul (1) al articolului 621 se modifică şi va avea următorul cuprins: (1) Încheierea prin care s-a dispus arestarea preventivă ori arestul la domiciliu, încheierea sau ordonanța prin care prin care s-a stabilit obligația de a nu exercita profesia în exercitarea căreia a fost a fost săvârşită fapta pe durata controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune, rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată sau ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală cu privire la un judecător ori procuror se

386

Nr crt



comunică în termen de 24 de ore Consiliului Superior al Magistraturii.Guvernul

567. Alineatul (1) al articolului 621 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Încheierea prin care s-a dispus arestarea preventivă ori arestul la domiciliu, încheierea sau ordonanța prin care prin care s-a stabilit obligația de a nu exercita profesia în exercitarea căreia a fost a fost săvârşită fapta pe durata controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune, rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată sau ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală cu privire la un judecător ori procuror se comunică în termen de 24 de ore Consiliului Superior al Magistraturii.”

CSM+ALDE

568. (2) În termen de 3 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate într-o cauză penală faţă de un magistrat, instanţa de

387

Nr crt



executare comunică Consiliului Superior al Magistraturii copie de pe dispozitivul hotărârii.

Finalizat la ora 13.10569. După articolul 621 se

introduce un nou articolul 622, cu următorul cuprins:„Art. 622 - (1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie atunci când a fost ales sau numit într-o funcție de demnitate publică.

După articolul 621 se introduce un nou articolul 622, cu următorul cuprins:„Art. 622 - (1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie atunci când a fost ales sau numit într-o funcție de demnitate publică. USR+ALDE

ICCJ – Eliminarea tezei referitoare la alegerea magistratului într-o demnitate publică din cuprinsul art. 622, deoarece se constată că nu este reglementată nicio situație în care acesta poate fi ales într-o funcție de demnitate publică.

CSM - unele probleme de constituționalitate se ridică şi în legătură cu dispozițiile propuse pentru art. 622, potrivit cărora judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie atunci când a fost ales sau numit într-o funcție de demnitate publică, suspendarea durând pe perioada mandatului din funcția aleasă sau numită, la încetarea mandatului judecătorul sau procurorul urmând să revină în funcția avută anterior suspendării.Or, referitor la posibilitatea alegerii unui judecători sau procuror într-o funcţie de demnitate publică, este de menţionat interdicția stabilită de art. 37 alin. (1) din Legea fundamentală, în conformitate cu care nu au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot cărora le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

388

Nr crt



570. Art. 622 – În cazul judecătorilor şi procurorilor care ocupă o funcţie de conducere, mandatul funcţiei de conducere încetează dacă suspendarea din funcţie dispusă în condiţiile art. 62 alin. (11) durează mai mult de 1 an.”CSM

571. (2) Suspendarea durează pe perioada mandatului din funcția aleasă sau numită.

(2) Suspendarea durează pe perioada mandatului din funcția aleasă sau numită.USR+ALDE

572. (3) La încetarea mandatului judecătorul sau procurorul revine în funcția avută anterior suspendării.

(3) La încetarea mandatului judecătorul sau procurorul revine în funcția avută anterior suspendării.USR+ALDE

573. (4) Consiliul Superior al Magistraturii ia act de situațiile prevăzute la alin. (1) și (2).

(4) Consiliul Superior al Magistraturii ia act de situațiile prevăzute la alin. (1) și (2).USR

(4) Secția pentru judecători sau

Pentru argumentele deja expuse (a se vedea, e.g., art. 51 alin. 8, art. 521 alin. 2 lit. b), AMR consideră că forma propusă a textului art. 621 alin. 4 trebuie să fie: AMR

389

Nr crt



Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ia act de situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2).AMR,ALDE

Consiliul Legislativ - norma apare ca fiind necorelată cu ansamblul modificărilor propuse referitoare la atribuțiile secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la cariera judecătorilor și a procurorilor. Pe de altă parte, în situația menținerii soluției propuse, atribuția Consiliului de „a lua act” de situațiile prevăzute la alin.(1) și (2) ar trebui prevăzută și dezvoltată și în Legea nr.317/2004.

574. (5) Perioada prevăzută la alin. (1) nu constituie vechime în magistratură, cu exceptia situatiei in care magistratul suspendat voluntar exercită funcția de ministru al justiției.”

(5) Perioada prevăzută la alin. (1) nu constituie vechime în magistratură, cu exceptia situatiei in care magistratul suspendat voluntar exercită funcția de ministru al justiției.”ALDE

Consiliul Legislativ - semnalăm că aceasta este singura dispoziție care se referă la instituția „suspendării voluntare”, astfel încât reglementarea propusă nu întrunește cerințele referitoare la calitatea normelor juridice. În plus, soluția legislativă referitoare la considerarea drept vechime în magistratură a perioadei în care persoana a exercitat funcția de ministru al justiției este prevăzută și în cuprinsul art.851, dar și în art.86, astfel cum sunt propuse prin proiect.Pentru aceste motive, este necesară reanalizarea, sub toate aceste aspecte, a art.622, astfel cum este propus prin proiect.

575. (5) Perioada prevăzută la alin. (1) nu constituie vechime în magistratură.”

390

Nr crt



USR576.

ART. 63 (1) Consiliul Superior al Magistraturii comunică de îndată judecătorului sau procurorului şi conducerii instanţei ori parchetului unde acesta funcţionează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie.

Alineatul (1) al articolului 63 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 63 - (1) Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori comunică de îndată judecătorului sau procurorului şi conducerii instanţei ori parchetului unde acesta funcţionează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie.”

Alineatul (1) al articolului 63 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 63 - (1) Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori comunică de îndată judecătorului sau procurorului şi conducerii instanţei ori parchetului unde acesta funcţionează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie.”ALDE

Prin similitudine cu propunerea făcută în legătură cu textul art. 51 alin. (8), AMR consideră că este necesar să se prevadă expres accesul la justiție în legătură cu măsura deosebit de gravă a suspendării din funcția de judecător sau procuror – fără parcurgerea vreunei proceduri prealabile, ținând seama că este în discuție o măsură vremelnică, de suspendare (care, însă, poate afecta profund situația judecătorului/ procurorului) –, precum și faptul că atacarea hotărârii Secției pentru Judecători/Procurori nu suspendă executarea. În același registru al drepturilor procesuale și procedurale care trebuie recunoscute unui judecător sau procuror, în măsura în care îi sunt recunoscute oricărui cetățean, precum și pentru evitarea oricăror nelegalități ori abuzuri, apreciem că se impune reglementarea posiblității ca judecătorul sau procurorul vizat să solicite suspendarea executării hotărârii Secției prin care s-a dispus suspendarea din funcție.În lipsa unei dispoziții legale prin care să se prevadă un remediu intern, respectiv contestarea suspendării din funcție a unui judecător sau procuror, se încalcă prevederile art. 23 alin. 11 din Constituţie.AMR

577. Nou introdus – alin. (11) (11) Hotărârea poate fi atacată cu contestație la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, în termen de 5 zile de la comunicare, fără

391

Nr crt



îndeplinirea procedurii prealabile. Până la soluționarea contestației, instanța poate dispune, la cerere, suspendarea executării hotărârii de suspendare.AMR

578. (2) Dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de judecător ori procuror, suspendarea din funcţie încetează, iar acesta este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în magistratură pentru această perioadă.

Alineatul (2) al articolului 63 se modifică şi va avea următorul cuprins:„(2) Dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de judecător ori procuror ori s-a dispus restituirea cauzei la parchet, suspendarea din funcţie încetează, iar judecătorul sau procurorul suspendat este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţia de execuție sau, după caz, pe perioada întregului mandat al funcției de conducere pe care nu l-a putut exercita din pricina suspendării sau încetării mandatului în condițiile art. 622. Drepturile bănești ce se plătesc vor fi majorate, indexate și reactualizate, incluzând și dobânda legală penalizatoare - obligații de plată ce se stabilesc prin ordin al

392

Nr crt



ministrului justiției. Judecătorului sau procurorului i se recunoaşte vechimea în magistratură și vechimea efectivă în funcție pe această perioadă.”CSM+USR+ALDE

579. Alineatul (2) al articolului 63 se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de judecător sau procuror ori s-a dispus restituirea cauzei la parchet, suspendarea din funcţie încetează, iar judecătorul sau procurorul suspendat este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţia de execuție sau, după caz, pe perioada întregului mandat al funcției de conducere pe care nu l-a putut exercita din pricina suspendării sau încetării mandatului în condițiile art. 622. Drepturile bănești ce se plătesc vor fi majorate, indexate și reactualizate, incluzând și dobânda legală penalizatoare - obligații de

AMR susține, în continuare, necesitatea păstrării propunerii cuprinse în anterioar formă a Proiectului, în art. 63 alin. 2, fiind propunerea pe care a făcut-o în Grupul de lucru organizat de Ministerul Justiției, fiind însușită de participanți, inclusiv CSM. Această propunere este necesară pentru respectarea principiului reparaţiei integrale a prejudiciului, care se aplică și judecătorilor sau procurorilor, în aceeași măsură în care este recunoscut celorlalți cetățeni, în situații similare.Redăm, succint, argumentele care au condus la formularea acestei propuneri:Lipsa prevederii din textul art. 63 (2) a plății drepturilor salariale majorate, indexate și reactualizate (formulare expres utilizată de legiuitor în art. 80 alin. 1 din Codul muncii) determină, în practică, refuzul nejustificat al MJ de a emite un ordin prin care să i se plătească magistratului aflat în una din aceste situații, drepturile salariale (de care a fost lipsit fără vina/culpa sa), în mod actualizat, așa încât, acesta trebuie să mai treacă prin inițierea și derularea altor procese pentru obținerea drepturilor salariale de o valoare economică egală, la data plății (după încetarea suspendării), cu cea de la data la care plata ar fi trebuit făcută, dacă magistratul nu era suspendat din funcție. Supunea magistratului la un nou proces (la instanța de contencios administrativ, ulterior parcurgerii procedurii prealabile), după clasarea, achitarea, încetarea procesului penal faţă de judecător sau procuror ori după restituirea cauzei la parchet este nu numai imorală, ci și nelegală.Plata dobânzii este în deplin de acord cu principiul reparării integrale a prejudiciului, nesuprapunându-se peste actualizarea cu rata inflației, concluzie confirmată, expres, prin Decizia nr. 2/17.02.2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, prin Deciziile nr. 7/27.04.2015 și nr. 21/22.06.2015, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – în Completul pentru dezlegarea unor probleme de drept.Astfel cum AMR a subliniat la art. 511, se pune și problema acoperirii prejudiciului produs prin încetarea mandatului funcției de conducere, în cazurile prevăzute de art. 62 a1, a2, urmate de clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal (art. 63 alin. 2), în sensul ca o astfel de împrejurare să fie luată în considerare prin raportare la obligația de a i se drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţie,

393

Nr crt



plată ce se stabilesc prin ordin al ministrului justiției. Judecătorului sau procurorului i se recunoaşte vechimea în magistratură și vechimea efectivă în funcția de judecător sau procuror pe această perioadă.GuvernulPreluat de PSD

Forma propusă: (2) Dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de judecător ori procuror ori s-a dispus restituirea cauzei la parchet, suspendarea din funcţie încetează, iar judecătorul sau procurorul suspendat este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţia de execuţie sau, după caz, pe perioada întregului mandat al funcţiei de conducere pe care nu l-a putut exercita din pricina suspendării sau încetării mandatului în condiţiile art. 622. AMR

prevăzută de art. 63 alin. 2, obligație care să includă și plata acestor drepturi cu luarea în considerare a întregului mandat, pe care, din motive ce nu țin de culpa/vina magistratului, nu l-a putut duce la bun sfârșit.AMR

394

Nr crt



580. La articolul 63, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) și (22), cu următorul cuprins:„(21) În cazul auditorilor de justiție, dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal ori dacă s-a dispus restituirea cauzei la parchet, suspendarea dispusă pentru motivele prevăzute la art. 62 alin. (1) lit. a) şi alin. (11) încetează.CSM+USR+ALDE

581. După alineatul (2) al articolului 63 se introduc două noi alineate, alineatele (21) și (22), cu următorul cuprins:(21) În cazul auditorilor de justiție, dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal ori dacă s-a dispus restituirea cauzei la parchet, suspendarea dispusă pentru motivele prevăzute la art. 62 alin. (1) lit. a), a1) și a2) încetează. GuvernulPreluat de PSD

582. (22) Supendarea din funcție încetează și în situația în care achitarea sau

395

Nr crt



încetarea procesului penal se pronunță în primă instanță. În acest caz, drepturile prevăzute la alin. (2) se acordă după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de achitare sau încetare a procesului penal.CSM+ALDE+USR

583. (22) Supendarea din funcție încetează și în situația în care achitarea sau încetarea procesului penal se pronunță în primă instanță. În acest caz, drepturile prevăzute la alin. (2) se acordă după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de achitare sau încetare a procesului penal”.GuvernulPreluat de PSD

584. (22) Nou introdus Drepturile băneşti ce se plătesc vor fi majorate, indexate şi reactualizate, incluzând şi dobânda legală penalizatoare - obligaţii de plată ce se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei. Judecătorului sau procurorului i se recunoaşte vechimea în magistratură şi

396

Nr crt



vechimea efectivă în funcţia de judecător sau procuror pe această perioadă.AMR

585. (3) Judecătorii şi procurorii pot fi menţinuţi în activitate în cazul în care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală sau dacă, printr-o hotărâre definitivă, s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei. Menţinerea în activitate se dispune de către Consiliul Superior al Magistraturii, dacă se apreciază că infracţiunea săvârşită nu aduce atingere prestigiului profesiei.

Alineatul (3) al articolului 63 se abrogă.Guvernul

Consiliul Legislativ - apreciem că, în acord cu modificările propuse referitoare la atribuțiile secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera judecătorilor și a procurorilor, este de analizat dacă nu ar trebui supus intervenției legislative și alin.(3) al acestui articol, cu atât mai mult cu cât, în cazul prevăzut la art.65 alin.(11), astfel cum este propus prin proiect, se prevede competența Secțiilor Consiliului în ceea ce privește dispunerea menținerii în activitate a judecătorului sau a procurorului.

586. ART. 64

(1) În cazul prevăzut la art.62 alin. (1) lit. b), boala psihică se constată printr-o expertiză de specialitate, la sesizarea preşedintelui instanţei sau a conducătorului

Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:Art. 64 - (1) În cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b), boala psihică se stabileşte printr-o expertiză de specialitate efectuată de o comisie medicală de specialitate numită prin ordin comun al ministrului justiției și

397

Nr crt



parchetului ori a colegiilor de conducere, iar suspendarea din funcţie se dispune pe perioada recomandată de comisia medicală de specialitate, numită în condiţiile art. 14 alin. (2) lit. e).

ministrului sănătății. La sesizarea preşedintelui instanţei sau a conducătorului parchetului ori a colegiilor de conducere, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune prezentarea magistratului la expertiza de specialitate.Guvernul, UNJR

587. Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:„Art. 64 - (1) În cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b), boala psihică se stabileşte printr-o expertiză de specialitate efectuată de o comisie medicală de specialitate numită prin ordin comun al ministrului justiției și ministrului sănătății. La sesizarea preşedintelui instanţei sau a conducătorului parchetului ori a colegiilor de conducere, Consiliul Superior al Magistraturii dispune prezentarea magistratului la expertiza de specialitate.CSM


398

Nr crt



(1) În cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b), boala psihica se stabileşte printr-o expertiză de specialitate efectuată de o comisie medicală de specialitate a cărei modalitate de constituire se stabileşte prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. La sesizarea preşedintelui instanţei sau a conducătorului parchetului ori a colegiilor de conducere, Consiliul Superior al Magistraturii dispune prezentarea magistratului la expertiza de specialitate.ALDE

589.

(2) După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza unei noi expertize, poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a judecătorului sau procurorului, prelungirea

Alineatul (2) al articolului 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:„Art. 64 - (2) După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1), Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori, pe baza unei noi expertize, poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a judecătorului sau procurorului,

(2) Suspendarea din funcţie se dispune până la însănătoşire, constatată prin expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia medicală. Prin raportul de expertiză comisia stabileşte termenul în care magistratul urmează să revină la reexaminare.

399

Nr crt



acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din funcţie potrivit legii.

prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din funcţie potrivit legii.”

Guvernul, UNJR

590. (2) Suspendarea din funcţie se dispune până la însănătoşire, constatată prin expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia medicală. Prin raportul de expertiză comisia stabileşte termenul în care magistratul urmează să revină la reexaminare.CSM+ALDE

591. (3) În perioada suspendării, judecătorului sau procurorului i se plătesc drepturile de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii.

(3) Dispoziţiile art. 62 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.CSM+ALDE

592. (4) În cazul în care magistratul refuză nejustificat să se prezinte, în termenul stabilit, la expertiza de specialitate, Consiliul Superior al Magistraturii dispune suspendarea din funcţie a acestuia pe o perioadă de un an. Pe perioada suspendării din funcţie pentru acest motiv, judecătorului şi procurorului nu i se plătesc drepturile

400

Nr crt



salariale şi nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege. Această perioadă nu constituie vechime în funcție și în magistratură. Suspendarea din funcţie încetează prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare a prezentării magistratului la expertiza de specialitate.CSM+ALDE

593. (4) În cazul în care magistratul refuză în mod nejustificat să se prezinte, în termenul stabilit, la expertiza de specialitate, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune suspendarea din funcţie a acestuia pe o perioadă de un an. Pe perioada suspendării din funcţie pentru acest motiv, judecătorului şi procurorului nu i se plătesc drepturile salariale şi nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege. Această perioadă nu constituie vechime în funcție și în magistratură. Suspendarea din funcţie încetează

401

Nr crt



prin hotărâre a secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare a prezentării magistratului la expertiza de specialitate.Guvernul, UNJR

594. (5) Dispozițiile alin. (1) – (4) se aplică în mod corespunzător auditorilor de justiție, suspendarea calității de auditor putând fi dispusă de Consiliul Științific al Institutului Naţional al Magistraturii. În acest caz, suspendarea se dispune până la însănătoșire, constatată prin expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia prevăzută la alin (2), dar nu mai mult de 2 ani de la data constatării bolii prin expertiză, caz în care îi încetează calitatea de auditor”.CSM+ALDE

595. (5) Dispozițiile alin. (1) – (4) se aplică în mod corespunzător auditorilor de justiție, suspendarea calității de auditor putând fi dispusă de Consiliul științific al Institutului Naţional al Magistraturii. În acest caz,

402

Nr crt



suspendarea se dispune până la însănătoșire, constatată prin expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia prevăzută la alin (2), dar nu mai mult de 2 ani de la data constatării bolii prin expertiză, caz în care îi încetează calitatea de auditor”.Guvernul, UNJR

596. După articolul 64, se introduce un nou articol, art. 641, cu următorul cuprins:„Art. 641 – În cazul în care judecătorul sau procurorul este numit în funcția de magistrat sau alte funcții judiciare la instanțe sau curți de arbitraj europene sau internaționale, raportul de muncă al acestuia se poate suspenda la cerere pe perioada respectivei numiri, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Pe această perioadă, judecătorului sau procurorului nu i se plătesc drepturile salariale. Perioada respectivă constituie vechime în funcție și vechime în magistratură”.(Textul propus de MJ cu privire la care Comisia nr. 1 nu a formulat

403

Nr crt



observații.)CSM+ALDE

597. După articolul 64, se introduce un nou articol, art. 641, cu următorul cuprins:Art. 641 – În cazul în care judecătorul sau procurorul este numit în funcția de magistrat sau alte funcții judiciare la instanțe sau curți de arbitraj europene sau internaționale, raportul de muncă al acestuia se poate suspenda pe perioada respectivei numiri, prin hotărâre a secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Pe această perioadă, judecătorului sau procurorului nu i se plătesc drepturile salariale. Această perioadă constituie vechime în funcția de judecător sau procuror”.Guvernul

598. ART. 65(1) Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în următoarele cazuri:

404

Nr crt



a) demisie;b) pensionare, potrivit legii;c) transfer într-o altă funcţie, în condiţiile legii;d) incapacitate profesională;e) ca sancţiune disciplinară;

599. f) condamnarea şi amânarea aplicării pedepsei dispuse printr-o hotărâre definitivă;

La articolul 65 alineatul (1), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:„f) condamnarea, amânarea aplicării pedepsei și renunțarea la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre definitivă, precum și renunțarea la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, pentru o infracţiune prin care se aduce atingere prestigiului profesiei;”CSM+ALDE

600. La articolul 65 alineatul (1), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:„f) condamnarea, amânarea aplicării pedepsei și renunțarea la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre definitivă, precum și renunțarea la urmărirea penală, confirmată de

405

Nr crt



judecătorul de cameră preliminară;” GuvernulPreluat de PSD

601. f1) renunţarea la urmărirea penală şi renunţarea la aplicarea pedepsei dispuse printr-o hotărâre definitivă, dacă s-a apreciat că nu se impune menţinerea în funcţie

La articolul 65 alineatul (1), litera f1) se abrogă.CSM+ALDE

602. ; La articolul 65 alineatul (1), litera f1) se abrogă.Guvernul

603. g) încălcarea dispoziţiilor art.7;

604. h) nepromovarea examenului prevăzut la art. 33 alin. (14);

h) neprezentarea, în mod nejustificat, la expertiza de specialitate, până la împlinirea duratei suspendării din funcţie dispusă potrivit art. 64 alin. (4);CSM+ALDE

605. La articolul 65 alineatul (1), literele h) şi i) se modifică şi vor avea următorul cuprins:h) neprezentarea, în mod nejustificat, la expertiza de specialitate, până la împlinirea duratei suspendării din

406

Nr crt



funcţie dispuse potrivit art. 64 alin. (4);Guvernul

606. i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) şi e).

i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind lipsa cazierului fiscal, dacă în acest ultim caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie.CSM+ALDE+USR

607. i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e)”.Guvernul

608. Alineatele (11), (2), (4) și (5) ale articolului 65 se modifică și vor avea următorul cuprins:

Alin. (11) al art. 65 se abrogă.Grupul PSD, Guvernul+CSM

609. (11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. f), judecătorii şi procurorii pot fi menţinuţi în activitate în cazul în care condamnarea sau amânarea aplicării

„Art. 65 - (11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. f), judecătorii şi procurorii pot fi menţinuţi în activitate în cazul în care condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei a

„Art. 65 - (11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. f), judecătorii şi procurorii pot fi menţinuţi în activitate în cazul în care condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei a fost pronunţată pentru

Pentru respectarea principiului ”fără penali în justiție.”Grupul PSD+ALDEDe acord cu menționarea „Secției pentru judecători”, respectiv „Secției pentru procurori”, pentru motivele prezentate la art. 29 (art.

407

Nr crt



pedepsei a fost pronunţată pentru infracţiunea prevăzută de art. 196 alin.(2) - (4) din Codul penal. Menţinerea în activitate se dispune de către Consiliul Superior al Magistraturii, dacă se apreciază că infracţiunea săvârşită nu aduce atingere prestigiului profesiei.

fost pronunţată pentru infracţiunea prevăzută de art. 196 alin. (2) - (4) din Codul penal. Menţinerea în activitate se dispune de către Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori, dacă se apreciază că infracţiunea săvârşită nu aduce atingere prestigiului profesiei.

infracţiunea prevăzută de art. 196 alin. (2) - (4) din Codul penal. Menţinerea în activitate se dispune de către Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori, dacă se apreciază că infracţiunea săvârşită nu aduce atingere prestigiului profesiei.ALDE

41, art. 51, art. 79, art. 133 alin. 2, art. 134 alin. 2) – Legea nr. 304/2004, la art. 51 alin. 8, 521 alin. 2 lit. b – Legea nr. 303/2004 și la art. 35, art. 36 – Legea nr. 317/2004.De asemenea, suntem de acord cu menținerea dispoziției art. 65 alin. 11 – AMR criticând forma anterioară a Proiectului care elimina acest text, în condițiile în care săvârşirea unei infracţiuni din culpă (cu atât mai mult cu cât, faţă de gradele acestei forme de vinovăţie, poate fi o culpă foarte uşoară, „culpa levissima”), renunţarea la urmărirea penală sau renunţarea la aplicarea pedepsei nu trebuie să conducă, în mod automat, deci fără nicio analiză a circumstanţelor concrete, la pierderea dreptului judecătorului/ procurorului de a fi menținut în activitate.AMR

610. (11) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. f), judecătorii și procurorii pot fi menținuți în activitate în cazul în care condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei a fost pronunțată pentru infracțiuni săvârșite din culpă. Menținerea în activitate se dispune de către Secția pentru judecători sau, după caz, Secția de procurori, dacă se apreciază că infracțiunea nu aduce atingere prestigiului profesiei.

408

Nr crt



ICCJ Preluat de PSD

611. (2) Eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Secției pentru judecători sau, după caz, a Secției pentru procurori.

(2) Eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Secției pentru judecători sau, după caz, a Secției pentru procurori.ALDE

612. (3) Trecerea în rezervă sau în retragere a judecătorilor şi procurorilor militari se face în condiţiile legii, după eliberarea din funcţie de către Preşedintele României. În caz de pensionare sau de transfer, eliberarea din funcţie se face după trecerea în rezervă sau, după caz, în retragere.

613. (4) Eliberarea din funcţie a judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari se face de Consiliul Superior al Magistraturii.

(4) Eliberarea din funcţie a judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari se face de Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori.

(4) Eliberarea din funcţie a judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari se face de Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori.ALDE

614. (5) În cazul în care judecătorul sau procurorul cere eliberarea din funcţie

(5) În cazul în care judecătorul sau procurorul cere eliberarea din funcţie prin demisie, Secția

(5) În cazul în care judecătorul sau procurorul cere eliberarea din funcţie prin demisie, Secția pentru judecători

409

Nr crt



prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia să devină efectivă, dacă prezenţa judecătorului sau procurorului este necesară.

pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia să devină efectivă, dacă prezenţa judecătorului sau procurorului este necesară.”

sau, după caz, Secția pentru procurori poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia să devină efectivă, dacă prezenţa judecătorului sau procurorului este necesară.”ALDE

615. (6) Judecătorul sau procurorul eliberat din funcţie din motive neimputabile îşi păstrează gradul profesional dobândit în ierarhia instanţelor sau a parchetelor.

616. ART. 651

(1) *** Abrogat

(2) În cazul în care, împotriva hotărârii de eliberare din funcţie a judecătorului sau procurorului se exercită calea de atac a recursului, acesta va fi suspendat din funcţie până la soluţionarea irevocabilă a cauzei de către instanţa competentă.

Alineatele (2) şi (3) ale articolului 651 se modifică şi vor avea următorul cuprins:(2) În cazul în care judecătorul sau procurorul exercită calea de atac prevăzută de lege împotriva hotărârii de eliberare din funcţie sau împotriva hotărârii prin care se propune eliberarea din funcţie, acesta va fi suspendat din funcţie până la soluţionarea definitivă a cauzei de către instanţa competentă.

410

Nr crt



Guvernul, UNJR, senator Şerban Nicolae,CSM+ALDE

617. Art. 651 alin. (2)În cazul în care judecătorul sau procurorul exercită calea de atac prevăzută de lege împotriva hotărârii de eliberare din funcţie sau împotriva hotărârii prin care se propune eliberarea din funcţie, acesta va fi suspendat din funcţie până la soluţionarea definitivă a cauzei de către instanţa competentă.AMR

AMR susține și modificarea textelor art. 651 alin. 2, alin. 3, în următorul sens – aceste aspecte fiind dezbătute în grupul de lucru organizat de MJ în anul 2016 și rezultând, pe de o parte, din necesitatea reflectării noilor dispoziții de procedură:

618. (3) Dispoziţiile art. 63 alin. (2) şi ale art. 64 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(3) În perioada suspendării, judecătorului sau procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art.5 şi 8 şi nu i se plătesc drepturile salariale. În aceeaşi perioadă, judecătorului sau procurorului i se plătesc contribuţiile de asigurări sociale de sănătate, după caz, potrivit legii. Dispoziţiile art. 63 alin. (2) se aplică în mod corespunzător”.Guvernul+ALDE+CSM

411

Nr crt



619. Art. 651 alin. (3)În perioada suspendării, judecătorului sau procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi 8 şi nu i se plătesc drepturile salariale. În aceeași perioadă, ordonatorul principal, secundar sau terțiar de credite, în funcție de instanța sau parchetul la care a funcționat judecătorul sau procurorul anterior suspendării acestuia, are obligația de a plăti contribuția la Fondul Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.AMR

Pe de altă parte, pentru evitarea oricăror interpretări neunitare, AMR consideră necear să se prevadă expres că, în această perioadă, judecătorului/procurorului nu îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la incompatibilități și nu i se plătesc drepturile salariale. Însă, referitor la contribuția la FNUASS, AMR consideră că nu este îndestulătoare o formulare cu titlu general, de genul „i se plătesc contribuțiile de asigurări de sănătate” întrucât nu relevă o obligație punctuală a ordonatorului de credite, în condițiile în care nu este admisibilă trecerea cu vederea a niciunui aspect ținând de sănătatea persoanei, fie aceasta chiar și suspendată din funcție – având în vedere că se află în perioada în care cauza ce a determinat suspendarea nu a fost soluționată prin hotărâre definitivă. În practică, s-au observat situații de nerespectare a obligației privind plata contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate, în ipoteza și în reglementarea actuală.AMR

620. CAPITOLUL VIII: Magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi JustiţieART. 66 (1) Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi

Alineatul (2) al articolului 66 se modifică și va avea următorul cuprins:

USR – menținerea reglementării actuale

Art. 66 - (1) Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi şefi şi

412

Nr crt



şefi şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se bucură de stabilitate.

magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fac parte din corpul magistraților și se bucură de stabilitate”.Guvernul

621. (2) Magistraţii-asistenţi sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de Consiliul Superior al Magistraturii, pe bază de concurs.

„Art. 66 - (2) Magistraţii-asistenţi sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de Secția pentru judecători, pe bază de concurs.”

„Art. 66 - (2) Magistraţii-asistenţi sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de Secția pentru judecători, pe bază de concurs.”ALDE – TEXTE IDENTICE

Pe de altă parte, pentru evitarea oricăror interpretări neunitare, AMR consideră necear să se prevadă expres că, în această perioadă, judecătorului/procurorului nu îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la incompatibilități și nu i se plătesc drepturile salariale. Însă, referitor la contribuția la FNUASS, AMR consideră că nu este îndestulătoare o formulare cu titlu general, de genul „i se plătesc contribuțiile de asigurări de sănătate” întrucât nu relevă o obligație punctuală a ordonatorului de credite, în condițiile în care nu este admisibilă trecerea cu vederea a niciunui aspect ținând de sănătatea persoanei, fie aceasta chiar și suspendată din funcție – având în vedere că se află în perioada în care cauza ce a determinat suspendarea nu a fost soluționată prin hotărâre definitivă. În practică, s-au observat situații de nerespectare a obligației privind plata contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate, în ipoteza și în reglementarea actuală.AMR

622. (3) Condiţiile generale de numire a magistraţilor-asistenţi sunt cele prevăzute pentru funcţia de judecător şi procuror.

623. (4) Dispoziţiile prezentei legi

413

Nr crt



privind incompatibilităţile şi interdicţiile, formarea profesională continuă şi evaluarea periodică, drepturile şi îndatoririle, precum şi răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor se aplică în mod corespunzător şi magistraţilor-asistenţi.

624. ART. 67 (1) Prim-magistratul-asistent este promovat dintre magistraţii-asistenţi şefi cu o vechime de cel puţin 2 ani în această funcţie. (2) Magistraţii-asistenţi şefi gradul III sunt promovaţi dintre magistraţii-asistenţi cu cel puţin 3 ani vechime în această funcţie. După o perioadă de 2 ani ca magistraţi-asistenţi şefi pot fi trecuţi în gradul II şi după alţi 5 ani în gradul I.

625. Alineatele (3) și (4) ale articolului 67 se modifică și vor avea

414

Nr crt



(3) Magistraţii-asistenţi gradul III sunt numiţi fără concurs dintre judecătorii sau procurorii cu o vechime în magistratură de cel puţin 4 ani. După o perioadă de 3 ani în această funcţie, magistraţii-asistenţi pot fi trecuţi în gradul II, iar după alţi 3 ani în gradul I.

următorul cuprins:(3) Magistraţii-asistenţi gradul III sunt numiţi fără concurs dintre judecătorii sau procurorii cu o vechime în aceste funcții de cel puţin 5 ani, prin susținerea unui interviu în fața Secției pentru judecători a Consiliului. După o perioadă de 3 ani în această funcţie, magistraţii-asistenţi pot fi trecuţi în gradul II, iar după alţi 3 ani în gradul I.Guvernul, UNJR+CSM+ALDE+PSD

626. (4) Magistraţii-asistenţi gradul III pot fi numiţi, prin concurs, şi dintre avocaţi, notari, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum şi dintre grefieri cu studii superioare juridice de la curţile de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime de cel puţin 5 ani.

(4) Magistraţii-asistenţi gradul III pot fi numiţi, prin concurs, şi dintre avocaţi, notari, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), cadre didactice universitare de specialitate juridică, precum şi dintre grefieri cu studii superioare juridice de la curţile de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime de cel puţin 5 ani în aceste funcții.”CSM+ALDE

627. (4) Magistraţii-asistenţi gradul III pot

415

Nr crt



fi numiţi, prin concurs, şi dintre cei care au o vechime de cel puțin 5 ani într-una dintre profesiile juridice reglementate de lege.Guvernul, UNJRPreluat de PSD

628. La articolul 67, după alineatul (4), se introduc două noi alineate, alineatele (41) și (42), cu următorul cuprins: „(41) Persoanele care au ocupat minim 10 ani funcţia de magistrat-asistent, care nu au fost sancţionate disciplinar, nu au avut abateri de la Codul deontologic, au avut numai calificativul ”foarte bine” la toate evaluările şi și-au încetat activitatea din motive neimputabile, pot fi numite fără concurs sau examen, în funcţia vacantă de magistrat-asistent, cu același grad avut la data eliberării din funcție. Nu pot fi numite în această funcție persoanele care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea. Prevederile art. 33 alin. (2) – (4) se aplică în mod corespunzător.

416

Nr crt



CSM629. (42) Numirea în funcțiile de prim-

magistrat-asistent și magistrat-asistent șef se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii în condițiile prezentului articol”. CSM

630. ART. 68 (1) Prim-magistratul-asistent are următoarele atribuţii: a) coordonează activitatea magistraţilor-asistenţi din secţii şi a funcţionarilor din Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; b) ia parte la şedinţele Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Completului de 9 judecători*), ca instanţă disciplinară. (2) Prim-magistratul-asistent are şi alte atribuţii stabilite prin Regulamentul privind organizarea administrativă şi funcţionarea

*) Conform art. XXV alin. (2) din Legea nr. 202/2010, referirile la completul de 9 judecători cuprinse în actele normative în vigoare se consideră a fi făcute la completele de 5 judecători.

417

Nr crt



Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

631. ART. 69 Magistraţii-asistenţi şefi au următoarele atribuţii: a) participă la şedinţele de judecată ale secţiilor şi ale Completului de 9 judecători*); b) repartizează magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată; c) asigură ţinerea în bune condiţii a evidenţelor secţiilor şi realizarea la timp a tuturor lucrărilor.

*) Conform art. XXV alin. (2) din Legea nr. 202/2010, referirile la completul de 9 judecători cuprinse în actele normative în vigoare se consideră a fi făcute la completele de 5 judecători.

632. ART. 70 Magistraţii-asistenţi participă la şedinţele de judecată ale secţiilor.

633. După alineatul (1) al articolului 70 se introduce un nou alineat, alin.(2), cu următorul cuprins:(2) Magistrații-asistenți șefi și magistrații-asistenți care participă la ședințele Secțiilor Unite ale Înaltei

Comisia a propus desființarea instanțelor militare și reorganizarea parchetelor militare, sens în care în cuprinsul dispozițiilor finale și tranzitorii ale legii de modificare și completare se

418

Nr crt



Curți de Casație și Justiție sunt desemnați de președintele instanței”. Guvernul, CSMPreluat de ALDE

propune următoarea dispoziție:

„În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, instanțele militare se desființează, iar parchetele militare se reorganizează ca structuri în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor de pe lângă curțile de apel și parchetelor de pe lângă tribunale.”

În mod corespunzător acestei propuneri, este necesară modificarea dispozițiilor legale referitoare la instanțele militare și parchetele militare, respectiv judecătorii militari și procurorii militari.

634. ART. 71 Magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie redactează încheierile, participă cu vot consultativ la deliberări şi redactează hotărâri, conform repartizării făcute de

419

Nr crt



preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată.

635. ART. 72 Magistraţii-asistenţi aduc la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de vicepreşedinte sau de preşedintele secţiei.

636. TITLUL III: Drepturile şi îndatoririle judecătorilor şi procurorilor ART. 73 Stabilirea drepturilor judecătorilor şi procurorilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de răspunderea şi complexitatea funcţiei de judecător şi procuror, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru aceste funcţii şi urmăreşte garantarea independenţei şi

420

Nr crt



imparţialităţii acestora.637. La articolul 73 se introduce un

alineat nou, alin. (2), cu următorul cuprins:Art. 73 alin. (2) – Judecătorii şi procurorii au dreptul să opteze pentru autosuspendarea din activitate pe o durată de până la 3 ani. De această opţiune ia act secţia corespunzătoare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Pe durata suspendării, nu le este aplicabil regimul incompatibilităţilor şi interdicţiilor prevăzut de lege.”ALDE

638. ART. 74 (1) Pentru activitatea desfăşurată, judecătorii şi procurorii au dreptul la o remuneraţie stabilită în raport cu nivelul instanţei sau al parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în magistratură şi cu alte criterii prevăzute de lege. (2) Drepturile salariale ale judecătorilor şi procurorilor

421

Nr crt



nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege. Salarizarea judecătorilor şi procurorilor se stabileşte prin lege specială. (3) *** Abrogat (4) Judecătorii şi procurorii militari sunt militari activi şi au toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din această calitate. (5) Salarizarea şi celelalte drepturi cuvenite judecătorilor şi procurorilor militari se asigură de Ministerul Apărării Naţionale, în concordanţă cu prevederile legislaţiei privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti şi cu reglementările referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ şi, respectiv, de salariat civil al acestui minister. (6) Acordarea gradelor

422

Nr crt



militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Apărării Naţionale.

639.

ART. 75 (1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

Alineatul (1) și (2) ale art. 75 se modifică și se completează și vor avea următorul cuprins:Art. 75(1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională care le-ar putea afecta imparţialitatea, independenţa judecătorilor, respectiv independenţa procurorilor în dispunerea soluţiilor precum și împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor.

1. Pentru punerea în acord cu alin. (2) unde se precizează că actele respective trebuie să fie ”acte de imixtiune în activitatea profesională”.

2. Pentru punerea în acord cu Constituția care prevede independență judecători și cu alin.(2) al art.64 din legea 304/2004 care prevede independență procurorilor în dispunerea soluţiilor

Grupul PSD+ALDE423

Nr crt



Grupul PSD+ALDE640. (2) Judecătorii sau procurorii

care consideră că independenţa şi imparţialitatea le sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în activitatea profesională se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform legii.

(2) Judecătorii sau procurorii care sunt într-una din situațiile prevăzute de alin.(1), se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform legii.Grupul PSD+ALDE

641. Alin. 2 “Judecătorii sau procurorii care consideră că independentă și imparțialitatea le sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în activitatea profesională se pot adresa sectiei corespunzatoare din Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform legii”UNJR

642. Art. 75(2) Judecătorii sau procurorii care consideră că independența ori imparțialitatea le sunt afectate în orice

424

Nr crt



mod prin acte de imixtiune în activitatea profesională se pot adresa secției corespunzatoare din Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform legii.senator Şerban Nicolae

643. ART. 76

Judecătorii şi procurorii sunt liberi să organizeze sau să adere la organizaţii profesionale locale, naţionale sau internaţionale, în scopul apărării intereselor lor profesionale, precum şi la cele prevăzute de art. 11 alin. (3).

Articolul 76 se modifică şi va avea următorul cuprins: Art. 76 - Judecătorii şi procurorii sunt liberi să organizeze sau să adere la organizaţii profesionale locale, naţionale sau internaţionale, în scopul apărării intereselor lor profesionale, precum şi la cele prevăzute de art. 11 alin. (3), putând face parte din organele de conducere ale acestora”.Guvernul, CSMPreluat de ALDE

644. (2) Judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 18 ani în aceste funcţii, care au fost eliberaţi din funcţie din motive neimputabile, au dreptul să devină, fără examen sau concurs, avocaţi, mediatori, notari

425

Nr crt



publici sau executori judecătoreşti, dacă legile speciale care reglementează aceste profesii nu conţin dispoziţii mai favorabile.CSMPreluat de ALDE

(3) De prevederile alin. (2) pot beneficia judecătorii, procurorii și membri ai Consiliului Superior al Magistraturii în funcţie. În acest caz, calitatea de avocat, notar public, mediator sau, după caz, executor judecătoresc este suspendată de drept pe durata exercitării funcţiei de judecător sau procuror sau a mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.”ALDE

645. (3) De prevederile alin. (2) pot beneficia și judecătorii și procurorii în funcție. În acest caz, calitatea de avocat, notar public, mediator sau, după caz, executor judecătoresc este suspendată de drept pe durata exercitării funcției de judecător sau procuror.”CSM

426

Nr crt



646. (1) Judecătorii şi procurorii sunt liberi să organizeze sau să adere la organizaţii profesionale locale, naţionale sau internaţionale, în scopul reprezentării și apărării drepturilor și intereselor lor profesionale, în raporturile cu celelalte subiecte de drept, pe plan intern și internațional. Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.(2) Judecătorii și procurorii pot face parte din organele de conducere ale acestora.AMR

AMR consideră că textul necesită detalieri, pentru a reflecta cu titlu general, scopul și activitatea organizațiilor profesionale. De altfel, detalierea acestui text de lege a fost avută în vedere în anterioara formă a Proiectului.

AMR

647. ART. 77 (1) Judecătorii şi procurorii în funcţie sau pensionari au dreptul de a li se asigura măsuri speciale de protecţie împotriva ameninţărilor, violenţelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor. (2) Măsurile speciale de

La articolul 77, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Măsurile speciale de protecţie, condiţiile şi modul de realizare a

427

Nr crt



protecţie, condiţiile şi modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.

acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.”CSMPreluat de ALDE

La articolul 77, după alineatul (2) se introduce un nou articol, articolul (3), cu următorul cuprins:„(3) Măsurile concrete de protecţie dispuse de organele competente pentru fiecare caz în parte se comunică de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, Consiliului Superior al Magistraturii.”CSMPreluat de ALDE

648. ART. 78 (1) Judecătorii şi procurorii beneficiază de despăgubiri acordate din fondurile bugetare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Ministerului Justiţiei,

La articolul 78, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:„Art. 78 - (1) Judecătorii şi procurorii, inclusiv cei pensionaţi, beneficiază de despăgubiri acordate din fondurile bugetare ale Înaltei Curţi

428

Nr crt



Ministerului Public sau, în cazul judecătorilor şi procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării, în cazul în care viaţa, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea. (2) Despăgubirile prevăzute la alin. (1) se acordă în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

de Casaţie şi Justiţie, ale Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau, în cazul procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării, în cazul în care viaţa, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.”CSMPreluat de ALDE

649. La articolul 78, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:„(3) În cazul refuzului de acordare a despăgubirilor prevăzute la alin. (1), beneficiarul acestora se poate adresa secţiei de contencios administrativ a tribunalului, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile. Acţiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.”CSM

429

Nr crt



Preluat de ALDE650. ART. 79

(1) Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare.

Propunem includerea in lege a reglementarii pensiei de invaliditate, in lege fiind prevazuta doar pensia de urmas.UNJR

651.

(2) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în ţară sau în străinătate, pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate şi de doctorat, precum şi la concedii fără plată, potrivit Regulamentului privind concediile judecătorilor şi procurorilor.

Alineatul (2) al articolului 79 se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în ţară sau în străinătate, pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate, precum şi la concedii fără plată, potrivit Regulamentului privind concediile judecătorilor şi procurorilor”.Guvernul

652. Alineatul (2) al articolului 79 se modifică şi va avea următorul cuprins:„(2) Judecătorii şi procurorii pot beneficia de concedii de studii de

430

Nr crt



specialitate plătite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în ţară sau în străinătate, pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate, precum şi la concedii fără plată, potrivit Regulamentului privind concediile judecătorilor şi procurorilor, numai dacă nu afectează buna desfăşurare a activităţii instanţei sau parchetului.”ALDE

653. (3) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii medicale şi la alte concedii, în conformitate cu legislaţia în vigoare. (4) *** Abrogat (5) *** Abrogat (6) Judecătorii şi procurorii au dreptul la închirierea locuinţelor de serviciu. Locuinţele de serviciu aflate în proprietatea sau administrarea Ministerului Justiţiei şi unităţilor subordonate, precum şi cele aflate în proprietatea sau în

431

Nr crt



administrarea Ministerului Public nu pot fi cumpărate de judecători, procurori sau orice alţi salariaţi ai acestor instituţii.

654. (7) În cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere prevăzut la alin. (6) şi, după caz, soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii.

Alineatul (7) al articolului 79 se abrogă. Guvernul Preluat de ALDE

655. După alineatul (7) al articolului 79 se introduc două noi alineate, alineatele (8) și (9), cu următorul cuprins:(8) Judecătorii şi procurorii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau soţia și copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările sociale.

432

Nr crt



(9) Condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale, a medicamentelor şi protezelor sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează.”Guvernul, CSMPreluat de ALDE

656. ART. 80 Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de 3 călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 3 călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul.

657. ART. 81(1) Judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data

433

Nr crt



pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.(2) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată în decursul carierei de judecător sau procuror şi se înregistrează, potrivit legii.

658. (3) Modul de calcul al vechimii continue în magistratură se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

Alineatul (3) al articolului 81 se abrogă. Guvernul

659. (4) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul decesului judecătorului sau procurorului aflat în activitate. În acest caz, de indemnizaţie beneficiază soţul/soţia şi copiii care se află în întreţinerea acestuia la data decesului.

434

Nr crt



660. ART. 82 (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de

Articolul 82 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 82 - (1) Judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani numai în aceste funcţii se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei legale de pensionare şi beneficiază de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate in calitate de judecător sau procuror, actualizate la data stabilirii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor îndreptăţite.CSM

435

Nr crt



calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

661.

(2) *) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au

Articolul 82 alin. (2) se completează și va avea următorul cuprins:

„Art. 82 - (2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecătorii de la Curtea Constituțională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi

Alineatul (2) al articolului 82 se modifică și va avea următorul cuprins:Consiliul LegislativArticolul 82 alin. (2) se completează şi va avea următorul cuprins:„Art. 82 - (2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecătorii de la Curtea Constituţională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de

*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 82 alin. (2) sunt constituţionale în măsura în care noţiunea de "judecător" din cuprinsul acestora include şi judecătorul Curţii Constituţionale.Decizia 262/2016 Consiliul Legislativ - Precizăm că intervenția legislativă ce vizează art.82 alin.(2) reprezintă o modificare, și nu o completare, astfel încât partea dispozitivă se va reformula, astfel: „Alineatul (2) al articolului 82 se modifică și va avea

436

https://idrept.ro/00178203.htm#do

Nr crt



o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.

beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat funcția de ministru al justitiei, în condițiile prevăzute de articolul

judecător, procuror, magistrat asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul de la Curtea Constituţională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat funcţia de ministru al justiţiei, în condiţiile prevăzute de articolul 621, profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult."Autor: UDMR

Articolul 82 alin. (2) se completează

următorul cuprins:”. La norma propusă pentru alin.(2) teza a doua, semnalăm că trimiterea la art.621 trebuie reanalizată, întrucât acest articol nu are în vedere situația în care categoriile de persoane vizate de art.82 alin.(2) au exercitat funcția de ministru al justiției. Pe de altă parte, în situația în care a fost vizată trimiterea la dispozițiile art.622, astfel cum este propus prin proiect, precizăm că această normă reglementează suspendarea din funcție, în anumite condiții, fiind aplicabilă doar judecătorilor și procurorilor, nu și celorlalte categorii de persoane prevăzute în teza a doua a art.82 alin.(2). Este necesară, de aceea, reanalizarea normei sub toate aceste aspecte.

AMR precizează, după consultarea judecătorilor, pe de o parte, că aceștia s-au opus în mod clar extinderii enumerării cu „funcția de ministru al justiției”, dat fiind că

437

Nr crt



621, profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.”

și va avea următorul cuprins:„Art. 82 - (2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecătorii de la Curtea Constituțională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de

aceasta este una politică, prin definiție, context în care considerarea perioadei de exercitare a funcției ca reprezentând „vechime în megistratură” constituie o măsură excesivă. Ocuparea unei funcții ce ține de „organigrama” puterii executive nu poate crea, ipso facto, drepturi ce izvorăsc doar din exercitarea funcției de judecător sau procuror, specifice „autorității judecătorești”, astfel cum este conturată în Constituție.În același sens, în acord cu opinia expresă a colegilor, AMR solicită excluderea categoriei „asimilaților”

438

Nr crt



specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat funcția de ministru al justitiei, în condițiile prevăzute de articolul 621, profesia de avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.”ALDE

Art. 82 - (2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecătorii de la Curtea Constituțională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel

(„personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor”) care a fost extinsă progresiv și nejustificat, de-a lungul timpului, astfel încât acum a ajuns să constituie, pe lângă o stare de discriminare pozitivă a acestora, în raport cu judecătorii și procurorii care își exercită atribuțiile zi de zi, la instanțe și parchete, cu toate responsabilitățile ce derivă din acestea, și o stare apăsătoare pentru buget, dat fiind că pensiile acestor „asimilați” grevează bugetul, crescând artificial numărul judecătorilor și procurorilor, în condițiile în care și „personal de

439

Nr crt



puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.”USR

specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor” beneficiază de aceleași drepturi.

662. (2) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază şi judecătorii şi procurorii cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest

440

Nr crt



caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în aceste funcţii.CSM

663. După alin. (2) art. 82 se introduc două alineate noi, alin. (21) și (22) având următorul cuprins: „(21) Dacă prin aplicarea alin.(2) ar rezulta două pensii special atunci magistratul trebuie să aleagă dintre ele, iar până la împlinirea vârstei de 65 de ani pensia nu poate fi cumulată cu salariul. (22) Pensiile prevăzute la art. 81 respectiv art. 82 nu pot fi cumulate cu alte pensii/indemnizații speciale/de serviciu.Autor: UDMR

664. (3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între

(3) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, cu o vechime în magistratură de cel puţin 25 de ani se

441

Nr crt



20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură.

(4) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) şi (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăşi.

pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensia prevăzută la alin. (1). În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu se stabileşte proporţional cu perioada în care persoana a exercitat funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecător şi procuror financiar şi consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, cuantumul prevăzut la alin. (1) fiind aplicabil pentru vechimea de 25 de ani în aceste funcţii.(4) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (3) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest cazcuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din valoarea stabilită potrivii alin. (3), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură.CSM

665. (5) Persoanele care (5) Pentru fiecare an care depăşeşte 442

Nr crt



îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie ori, după caz, cu salariul de bază brut

vechimea prevăzută la alin. (1) şi (3) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), sau, după caz, din valoarea stabilită potrivit alin. (3), fără a se putea depăşi baza de calcul prevăzută la alin. (1).CSM

443

Nr crt



lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile.

666. (6) De prevederile alin. (1), (3) şi (4) pot beneficia şi judecătorii şi procurorii pensionaţi anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi nivel al instanţei sau parchetului unde a funcţionat înaintea eliberării

(6) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (3) şi (4) se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte prin aplicarea, după caz, a prevederilor alin. (3) şi (4) şi (5), fiind avută în vedere, ca bază de calcul, indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile pe care le are un judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din

444

Nr crt



din funcţia de judecător sau procuror, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie. (7) Judecătorii şi procurorii pot opta între pensia de serviciu şi pensia din sistemul public. Judecătorii şi procurorii militari pot opta între pensia de serviciu şi pensia militară de serviciu.

(8) Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.

funcţie din motive neimputabile.CSM

(7) De prevederile alin. (3), (4) şi (5) pot beneficia şi judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, după caz, pensionaţi anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabileşte potrivit dispoziţiilor alin. (6) care se aplică în mod corespunzător.(8) Judecătorii şi procurorii, inclusiv cei militari, pot opta între pensia de serviciu şi pensia din sistemul public. Judecătorii şi procurorii militari pot opta între pensia de serviciu şi pensia militară de serviciu, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru pensionare.(9) Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei

445

Nr crt



pensii pentru limită de vârstă .”CSM

667. ART. 83 (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani. Până la vârsta de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcţie, însă după împlinirea acestei vârste, pentru menţinerea în activitate este necesar avizul anul al Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Judecătorii şi procurorii care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o

Alineatele (1) și (3) ale articolului 83 se modifică și vor avea următorul curpins:„Art. 83 - (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani. Până la vârsta de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcţie, însă după împlinirea acestei vârste, pentru menţinerea în activitate este necesar avizul anual al Secției pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori.

(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani. Până la vârsta de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcţie, însă după împlinirea acestei vârste, pentru menţinerea în activitate este necesar avizul anul al Consiliului Superior al Magistraturii.

Menținerea reglementării actuale.USR

De acord cu menționarea „Secției pentru judecători”, respectiv „Secției pentru procurori”, pentru motivele prezentate la art. 29 (art. 41, art. 51, art. 79, art. 133 alin. 2, art. 134 alin. 2) – Legea nr. 304/2004, la art. 51 alin. 8, 521 alin. 2 lit. b – Legea nr. 303/2004 și la art. 35, art. 36 – Legea nr. 317/2004.AMR

446

Nr crt



activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective.

668. (3) Reîncadrarea în funcţia de judecător, procuror ori magistrat-asistent se face fără concurs şi cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au funcţionat până la data pensionării. În acest caz, numirea în funcţia de magistrat-asistent se face de Consiliul Superior al Magistraturii, iar numirea în funcţia de judecător sau procuror se face de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Reîncadrarea în funcţia de judecător, procuror ori magistrat-asistent se face fără concurs şi cu avizul Secției pentru judecători sau, după caz, Secției pentru procurori, la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au funcţionat până la data pensionării. În acest caz, numirea în funcţia de magistrat-asistent se face de Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori, iar numirea în funcţia de judecător sau procuror se face de Preşedintele României, la propunerea Secției pentru judecători sau, după caz, Secției pentru procurori.”

Alineatul (3) al articolui 83 se abrogă. Guvernul

La articolul 83, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:„(3) Reîncadrarea în funcţia de judecător, procuror ori magistrat-asistent se face fără concurs de către Consiliul Superior al Magistraturii, la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora aveau dreptul să funcționeze până la data pensionării și care nu pot funcţiona normal din cauza lipsei de personal. În acest caz, numirea în funcţia de magistrat-asistent se face de Consiliul Superior al Magistraturii, iar numirea în funcţia de judecător sau procuror se face de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Pot fi reîncadraţi în funcţie, în condiţiile prezentului alineat, foştii

447

Nr crt



judecători, procurori sau magistraţi-asistenţi, care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare potrivit prezentei legi şi cu privire la care nu s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură, în condiţiile art. 521

din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare. Pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei se reduce cu 85%.”CSM

669. (3) Reîncadrarea în funcţia de judecător, procuror ori magistrat-asistent se face fără concurs de către Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora aveau dreptul să funcţioneze până la data pensionării şi care nu pot funcţiona normal din cauza lipsei de personal. Pot fi reîncadraţi în funcţie, în condiţiile prezentului alineat, foştii judecători, procurori sau magistraţi-asistenţi, care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare

448

Nr crt



potrivit prezentei legi şi cu privire la care nu s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură, în condiţiile art. 521

din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare.ALDE

670. ART. 831

(1) Judecătorii şi procurorii pot fi pensionaţi anticipat, cu reducerea vârstei de pensionare prevăzute de prezenta lege cu până la 5 ani, în cazul în care depăşesc vechimea în magistratură prevăzută la art. 82 alin. (1) cu cel puţin 5 ani. Cei care îndeplinesc atât condiţiile pentru acordarea pensiei în condiţiile prezentului articol, cât şi pe cele prevăzute la art. 82 alin.(2) pot opta între cele două pensii. (2) Pensia prevăzută la alin. (1) are regimul unei pensii anticipate de serviciu. (3) Beneficiarii pensiei de serviciu prevăzute la alin. (1)

449

Nr crt



nu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, până la vârsta de 60 de ani. (4) Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte potrivit prevederilor art. 82 alin. (1) şi (4).

671.ART. 832

(1) Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 831 şi de indemnizaţia - prevăzută la art.81 judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv ori s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie sau

Propunem modificarea art. 832 dupa cum urmeaza:“(1) Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 și 831 și de indemnizația-prevăzută la art. 81 judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcție, au fost condamnați definitiv ori s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracțiune de corupție, o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție sau o infracțiune în legătură cu acestea, precum si una din infractiunile cuprinse in Titlul IV din Codul penal – “Infracţiuni

Motive:Acelasi ratiuni care justifica pierderea pensiei de serviciu in cazul condamnarii pentru fapte de coruptie subzista si in cazul savarsirii de infractiuni contra infaptuirii justitiei. In ambele cazuri, judecatorul sau procurorul actioneaza contra rolului sau constitutional, impiedecand el insusi infaptuirea actului de justitie.UNJR

450

Nr crt



o infracţiune în legătură cu acestea, săvârşite înainte de eliberarea din funcţie. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.(2) Punerea în mişcare a acţiunii penale pentru una dintre infracţiunile prevăzute la alin.(1) atrage, de drept, suspendarea soluţionării cererii de acordare a pensiei de serviciu sau, după caz, suspendarea plăţii pensiei de serviciu, dacă aceasta a fost acordată până la soluţionarea definitivă a cauzei. În această perioadă, persoana faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală beneficiază, în condiţiile legii, de pensie din sistemul public. (3) Dacă se dispune clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, încetarea procesului penal sau renunţarea la aplicarea pedepsei faţă de judecător,

contra înfăptuirii justiţiei” săvârșite înainte de eliberarea din funcție. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condițiile legii.”UNJRPreluat de PSD

451

Nr crt



procuror, magistrat-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, acesta este repus în situaţia anterioară şi i se plăteşte pensia de serviciu de care a fost lipsit ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale sau, după caz, diferenţa dintre aceasta şi pensia din sistemul public încasată după punerea în mişcare a acţiunii penale.

672.

(4) Hotărârea de condamnare sau prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, rămasă definitivă, se comunică de către instanţa de executare Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii va informa Casa Naţională de Pensii Publice cu privire la apariţia uneia dintre situaţiile prevăzute de

Alineatul (4) al articolului 832

se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 832 - (4) Hotărârea de condamnare sau prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, rămasă definitivă, se comunică de către instanţa de executare Consiliului Superior al Magistraturii. Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori va informa Casa Naţională de Pensii Publice cu privire la apariţia uneia dintre situaţiile prevăzute

Alineatul (4) al articolului 832 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 832 - (4) Hotărârea de condamnare sau prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, rămasă definitivă, se comunică de către instanţa de executare Consiliului Superior al Magistraturii. Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori va informa Casa Naţională de Pensii Publice cu privire la apariţia uneia dintre situaţiile prevăzute de prezentul articol care are ca efect acordarea, suspendarea,

De acord cu menționarea „Secției pentru judecători”, respectiv „Secției pentru procurori”, pentru motivele prezentate la art. 29 (art. 41, art. 51, art. 79, art. 133 alin. 2, art. 134 alin. 2) – Legea nr. 304/2004, la art. 51 alin. 8, 521 alin. 2 lit. b – Legea nr. 303/2004 și la art. 35, art. 36 – Legea nr. 317/2004.

452

Nr crt



prezentul articol care are ca efect acordarea, suspendarea, încetarea sau reluarea plăţii pensiei de serviciu ori, după caz, suspendarea sau reluarea procedurii de soluţionare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Informarea Consiliului Superior al Magistraturii cuprinde elementele necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum şi data de la care se aplică.

de prezentul articol care are ca efect acordarea, suspendarea, încetarea sau reluarea plăţii pensiei de serviciu ori, după caz, suspendarea sau reluarea procedurii de soluţionare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Informarea Secției pentru judecători sau, după caz, a Secției pentru procurori cuprinde elementele necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum şi data de la care se aplică.”

încetarea sau reluarea plăţii pensiei de serviciu ori, după caz, suspendarea sau reluarea procedurii de soluţionare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Informarea Secției pentru judecători sau, după caz, a Secției pentru procurori cuprinde elementele necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum şi data de la care se aplică.”ALDE

AMR

Text identic cu cel din inițiativă

673. După articolul 832 se introduce un nou articol, articolul 833, cu următorul cuprins:Art. 833 - (1) Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 831 şi de indemnizaţia prevăzută la art. 81 judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat

453

Nr crt



judecătorilor şi procurorilor cu privire la care s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură, în condiţiile art. 521 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.(2) Dacă se exercită acţiunea disciplinară, în condiţiile art. 521 din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare, faţă de un judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care a fost eliberat din funcţie, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii care judecă acțiunea disciplinară sau persoana care are competența de a aplica sancțiunea disciplinară poate dispune suspendarea soluţionării cererii de acordare a pensiei de serviciu sau, după caz, suspendarea plăţii pensiei de serviciu, dacă aceasta a fost acordată, până la soluţionarea definitivă a cauzei. În această

454

Nr crt



perioadă, persoana faţă de care s-a exercitat acţiunea disciplinară beneficiază, în condiţiile legii, de pensie din sistemul public.Guvernul, CSM

(3) Dacă acţiunea disciplinară este respinsă ori faţă de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor se stabileşte una dintre sancţiunile diciplinare prevăzute la art. 100 lit. a) – d), acesta este repus în situaţia anterioară şi i se plăteşte pensia de serviciu de care a fost lipsit ca urmare a exercitării acţiunii disciplinare sau, după caz, diferenţa dintre aceasta şi pensia din sistemul public încasată după exercitarea acţiunii disciplinare.Guvernul

(3) Dacă acţiunea disciplinară este respinsă ori faţă de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor se stabileşte una dintre sancţiunile

455

Nr crt



diciplinare prevăzute la art. 100 lit. a) – d 1 ), acesta este repus în situaţia anterioară şi i se plăteşte pensia de serviciu de care a fost lipsit ca urmare a exercitării acţiunii disciplinare sau, după caz, diferenţa dintre aceasta şi pensia din sistemul public încasată după exercitarea acţiunii disciplinare.CSM

(4) Consiliul Superior al Magistraturii informează Casa Naţională de Pensii Publice cu privire la apariţia uneia dintre situaţiile prevăzute de prezentul articol care are ca efect acordarea, suspendarea, încetarea sau reluarea plăţii pensiei de serviciu ori, după caz, suspendarea sau reluarea procedurii de soluţionare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Informarea Consiliului Superior al Magistraturii cuprinde elementele necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum şi data de la care se aplică”.Guvernul

456

Nr crt



674. ART. 84 (1) Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaş în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000*) privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz. (2) Copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la pensia de urmaş, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data

457

Nr crt



decesului susţinătorul decedat, actualizată, după caz, în condiţiile Legii nr. 19/2000*), cu modificările şi completările ulterioare, şi în procentele prevăzute de această lege, în funcţie de numărul de urmaşi. (3) În cazul în care la data decesului procurorul sau judecătorul nu îndeplineşte condiţiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la o pensie de urmaş în cuantum de 75% din indemnizaţia de încadrare brută lunară avută de susţinătorul decedat în ultima lună de activitate, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000*), cu modificările şi completările ulterioare.

675. ART. 85 (1) Partea din pensia de serviciu care depăşeşte

458

Nr crt



nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevăzută de art. 82 alin. (2), art. 83^1 şi art. 84 alin. (3), precum şi pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiţia de limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 19/2000*), cu modificările şi completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat. (2) Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie

459

Nr crt



de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată. (3) Cererile de pensionare formulate de judecătorii şi procurorii în activitate pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii competentă. Plata pensiei se face de la data prevăzută în decretul Preşedintelui României ca fiind cea a eliberării din funcţie sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Preşedintelui României de eliberare din funcţie.

676. După articolul 85 se introduce un nou articol, art. 85¹, cu următorul cuprins:„Art. 851 - Dispozițiile art. 82-85 se aplică în mod corespunzător și

Consiliul Legislativ - semnalăm că reglementarea nu are în vedere faptul că Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale cuprinde, în art.71, dispoziții rămase nemodificate referitoare la

460

Nr crt



judecătorilor Curții Constituționale. Perioada în care persoana a îndeplinit funcția de judecător la Curtea Constituțională constituie vechime în funcția de judecător. Constituie vechime în magistratură perioada în care, în condițiile articolului 622 alineatul (5), se exercită funcția de ministru al justiției.”

pensia de serviciu a judecătorilor Curții Constituționale.Precizăm că, în prezent, se află în curs de avizare, la Consiliul Legislativ, amendamentele depuse la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului referitoare la o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.47/1992 (L76/2017), transmise prin adresa nr.XIX/148/2017, care vizează, de asemenea, intervenții legislative asupra art.71 din respectivul act normativ.Întrucât normele referitoare la aceeași materie trebuie să se regăsească în același act normativ, este necesară reanalizarea soluțiilor legislative, sub acest aspect.Dispozițiile art.832 din Legea nr.303/2004, care reglementează o decădere, nici nu pot fi aplicate prin analogie, fiind necesară prevederea expresă, în Legea nr.47/1992, a procedurii care trebuie urmată în cazul în care hotărârea de condamnare sau prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei rămâne definitivă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii nu are atribuții în ceea ce privește judecătorii Curții Constituționale.În plus, referitor la teza finală a normei propuse pentru art.851, precizăm că soluția privind

461

Nr crt



considerarea drept vechime în magistratură a perioadei în care se exercită funcția de ministru este deja prevăzută atât la art.622

alin.(5), cât și la art.86, astfel cum este propus prin proiect. Pe de altă parte, precizăm că trimiterea la art.622 alin.(5) nu se încadrează tematic în domeniul de reglementare al art.851, care se referă la aplicarea, în mod corespunzător, a unor dispoziții referitoare la pensionare. În situația în care se are în vedere instituirea și a unor reglementări specifice, aplicabile judecătorilor Curții Constituționale, aceasta trebuie să se realizeze prin modificarea expresă a Legii nr.47/1992.

677.ART. 86 Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de

Articolul 86 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 86 - Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casație și Justiție a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în

Articolul 86 se modifică şi va avea următorul cuprins:„Art. 86 - Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent de ta înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie,

462

Nr crt



stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector, consilier şi consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum şi perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic în învăţământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofiţer de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat potrivit legii, personal de probaţiune cu studii superioare juridice sau care a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în Institutul de Cercetări

fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector, consilier şi consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, judecător la Curtea Constituțională, ministru al justiției, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum şi perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic în învăţământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofiţer de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat potrivit legii, personal de probaţiune cu studii superioare juridice sau care a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al

judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector, consilier şi consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, judecător la Curtea Constituţională, ministru al justiţiei, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum şi perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic în învăţământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofiţer de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat potrivit personal de probaţiune cu studii superioare juridice sau care a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de

463

Nr crt



Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi, Consiliului Legislativ.

Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi, Consiliului Legislativ.”

Conturi, Consiliului Legislativ."Autor: UDMR

678. „Art. 86 - Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) sau funcțiile de judecător financiar, procuror financiar şi consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi ori auditor de justiție.”CSM

679. Art. 86 se elimină.ICCJ

680. Menținerea reglementării actualeUSR

464

Nr crt



681. Art. 86 - Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, auditor de justiție, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învăţământul juridic superior acreditat”.Guvernul

682. ART. 87 (1) Pe durata îndeplinirii

465

Nr crt



funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Criminologie, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare, dispoziţiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător. (2) Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum şi a procedurii de cercetare şi aplicare a sancţiunilor disciplinare se face prin ordin al conducătorilor autorităţilor

466

Nr crt



prevăzute la alin.(1).683. ART. 88

(1) Pentru merite deosebite în activitate, judecătorii şi procurorii pot fi distinşi cu Diploma Meritul judiciar. (2) Diploma Meritul judiciar se acordă de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru judecători, şi la propunerea ministrului justiţiei, pentru procurori.

684. ART. 89 Modelul diplomei şi modul de confecţionare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, de către ministrul justiţiei.

685. ART. 90 (1) Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie şi în societate.

467

Nr crt



(2) Relaţiile judecătorilor şi procurorilor la locul de muncă şi în societate se bazează pe respect şi bună-credinţă.

686. ART. 91 (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să rezolve lucrările în termenele stabilite şi să soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora, şi să respecte secretul profesional. (2) Judecătorul este obligat să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor la care a participat, inclusiv după încetarea exercitării funcţiei.

687. ART. 92 (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să aibă, în timpul şedinţelor de judecată, ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei la care funcţionează.

468

Nr crt



(2) Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, şi se asigură în mod gratuit.

688. ART. 93 Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege, declaraţia de avere şi declaraţia de interese.

689. TITLUL IV: Răspunderea judecătorilor şi procurorilorCAPITOLUL I: Dispoziţii generale

690. ART. 94 Judecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.

Art. 94Judecătorii şi procurorii răspund penal, civil, disciplinar şi patrimonial, în condiţiile legii. Dispozițiile prezentei legi privind răspunderea judecătorilor și procurorilor nu se aplică persoanelor care ocupă funcții asimilate magistraților.

469

Nr crt



senator Şerban Nicolaepreluat de PSD

691. ART. 95 (1) Judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi la domiciliu sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 95 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 95 - (1) Judecătorii și procurorii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi la domiciliu sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea Secției pentru judecători sau, după caz, a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 95(1) Judecătorii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi la domiciliu sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii.senator Şerban Nicolae

Consiliul Legislativ - modificarea art.95, semnalăm că eliminarea referirii la magistrații asistenți nu este corelată cu faptul că art.42 din Legea nr.317/2004, text rămas nemodificat, prevede, în continuare, atribuția secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce privește percheziţia, reţinerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu al magistraților asistenți. Este necesară, de aceea, corelarea soluțiilor legislative propuse.

692. (2) În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia.

(2) În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii și procurorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei potrivit legii, Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia.”

(2) În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia.senator Şerban Nicolae

693. ART. 96 (1) Statul răspunde

Art. 96 - (1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile

Texte identice

470

Nr crt



patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

cauzate prin erorile judiciare.Guvernul, senator Şerban Nicolae

694. Articolul 96 se modifică și va avea următorul cuprins: (1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, altele decât cele reglementate la art.538 si 539 Cod procedura penala.senator Tit – Liviu Brăiloiu

În cazurile prevăzute de art.538 si 539 Cod procedura penala se instituie o răspundere specială cu termene și condiții diferite de procedura reglementată prin prezentele norme

695. Art. 96 se modifică și se completează, având următorul cuprins:(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, altele decât cele reglementate la art. 538 și art. 539 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, sau prin alte fapte imputabile judecătorilor şi procurorilor în exercitarea atribuţiilor acestora.PSD

696. Articolul 96 se modifica și completeaza dupa cum urmeaza:

471

Nr crt



(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorilejudiciare si pentru vatamari constand in incalcari ale drepturilorfundamentale ale omului prevazute in Constitutie ori in ConventiaEuropeana a Drepturilor Omului, cauzate in cursul proceselor penale saucivile.judecător Florica Roman

697. (2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

(2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Guvernul, senator Tit – Liviu Brăiloiu, deputat Cătălin Marian Rădulescu, judecător Florica Roman

Texte identice

698. (2) Angajarea răspunderii patrimoniale a statului pentru vătămarea drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane în cursul unei proceduri judiciare atrage

472

Nr crt



răspunderea judecătorului sau procurorului, după caz, care a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență în exercitarea funcției.senator Şerban Nicolae

699.

(3) Cazurile în care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procese penale sunt stabilite de Codul de procedură penală.


Alineatul (3) al art. 96 se abrogăGrupul PSD+ALDE

(3) Cazurile în care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare sunt stabilite în condițiile legii.Guvernul, senator Tit – Liviu Brăiloiu

În acest alin.(3) se reglementează dreptul unei persoane vătămate. Aceasta este o relație dintre stat și un simplu cetățean deoarece conform alin.(6), acesta ”se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului.”

Legea 303/ 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor nu poate stabili drepturi sau obligații pentru persoane care nu sunt judecători sau procurori.În plus, trimiterea la Codul de procedură penală este eronată.Grupul PSD+ALDE

Consiliul Legislativ - Referitor la abrogarea alin.(3) al art.96, semnalăm că și în lipsa precizării exprese a faptului că situațiile în care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârșite în procese penale sunt stabilite de Codul de procedura

473

Nr crt



penală, această soluție legislativă se menține, întrucât alin.(4) al art.96, rămas nemodificat, se referă la dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârșite în alte procese decât cele penale, iar normele din Codul de procedură penală care reglementează procedura reparării pagubei materiale sau a daunei morale în caz de eroare judiciară nu sunt supuse vreunei intervenții legislative prin prezentul proiect.Este necesară, de aceea, reanalizarea soluției legislative propuse.

700. (3) Acționează cu rea-credință judecătorul sau procurorul care, în exercitarea funcției, prin încălcarea Convenției pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, a drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de Constituția României, ori a normelor de drept material sau procesual, precum și prin erori judiciare, cu intenție, a vătămat un drept sau un interes legitim al unei persoane, determinând răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate.

474

Nr crt



senator Şerban Nicolae

701. (3) Cazurile în care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilorcauzate prin erori judiciare ori ca urmare a incalcarii unor drepturi fundamentale sunt stabilite de Codul de procedura penala care se completeaza cu dispozitiile Codului civil privind raspunderea civila delictuala.judecător Florica Roman

702. (4) Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii

Alin.(4) al art. 96 se abrogă.Grupul PSD+ALDE

În acest alin.(4) se reglementează dreptul unei persoane vătămate. Aceasta este o relație dintre stat și un simplu cetățean deoarece conform alin.(6), acesta ”se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului,”

Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor nu poate stabili drepturi sau obligații pentru persoane care nu sunt judecători sau procurori.

Grupul PSD+ALDE475

Nr crt



procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.

703. AMR - AMR subliniază, în mod ferm, în acord cu opinia magistraților, că „reconfigurarea” răspunderii materiale se preconizează a fi făcută într-un sens ce aduce atingere principiului independenţei judecătorului, privit ca atribut esenţial, necesar înfăptuirii actului de justiţie. Fără prevederi suplimentare, aceste propuneri ar putea însemna că magistratul poate fi acţionat direct, de stat, în procedura regresului şi ar implica faptul că reaua-credinţă sau grava neglijenţă vor fi stabilite în procesul astfel declanşat.Pe de altă parte, modificarea răspunderii materiale nu se justifică în raport de faptul că pentru desfăşurarea activităţi lor,

476

Nr crt



judecătorii nu le sunt create condiţii optime de muncă, atât din punct de vedere logistic (sedii, birouri, echipamente IT performante care sa asigure accesul efectiv la legislație şi jurisprudenţă), cât şi din perspectiva gradului de încărcătură.Din analiza propunerilor rezultă că se intenționează instituirea unuia dintre cele mai aspre regimuri europene de răspundere juridică pentru magistrați, în măsura în care propunerile se vor materializa, plasând România doar în compania Ungariei, din această perspectivă. Regula legislaţiilor europene nu este, nicidecum, obligativitatea exercitării acţiunii în regres a statului împotriva magistratului (așa cum propune ministrul justiției), ci o asemenea acţiune este facultativă și depinde de o serie de circumstanțe ale

477

Nr crt



cazului concret, după analizarea detaliată şi profundă a acestuia. Este de remarcat, de asemenea, că în statele în care există un astfel de mecanism, nu a fost niciodată pus în aplicare (sau numai în mod cu totul excepţional), tocmai pentru a asigura în practică independența magistratului. Judecătorii au solicitat să se menţioneze faptul că răspunderea patrimonială actuală corespunde exigențelor europene, iar invocarea numărului și cuantumului despăgubirilor acordate ca urmare a condamnărilor statului român la CEDO nu reprezintă, în realitate, o cauză justificată pentru agravarea răspunderii patrimoniale a magistratului, în condițiile în care de cele mai multe ori eroarea judiciară nu este rezultatul unei singure acțiuni/omisiuni, ci reprezintă efectul unui

478

Nr crt



cumul de factori și incidente care implica și obligațiile celorlalte puteri în stat, legislativă și executivă. Astfel, potrivit statisticilor (a se vedea studiul „Hotărârile CEDO în cauzele împotriva României. Analiză, consecințe, autorități potențial responsabile”), până la 31 decembrie 2014, puterea legislativă este responsabilă în 76,82% dintre cauzele în care s-au pronunțat hotărâri de condamnare (769 cauze), puterea judecătorească fiind responsabilă într-o mai mică măsură, respectiv 64,83% (649 cauze), puterea executivă fiind responsabilă în 57,84% (579 cauze), Ministerul Public în 19,48% (195 cauze), iar Curtea Constituțională în 0,39% din condamnări (4 cauze). Nu în ultimul rând, orice intervenție legislativă de natură a crea bănuiala de

479

Nr crt



presiune asupra sistemului judiciar trebuie să fie puternic fundamentată, astfel încât să înlăture orice factor de imixtiune, independența obiectivă fiind percepută ca amenințată potrivit raportului ENCJ 2013-2014 referitor la Independența și responsabilitatea sistemului judiciar - Standardele europene și internaționale privind independența judiciară și responsabilitatea. S-a făcut trimitere şi la lipsa de fundament a acestei propuneri legislative, în condițiile în care nu se respectă egalitatea între cele trei puteri ale statului. Astfel, remarcăm faptul că în România nu există încă o procedură efectivă de recuperare a prejudiciilor cauzate de miniștri sau parlamentari condamnați penal pentru infracțiuni de corupție, unii dintre aceștia

480

Nr crt



fiind liberați condiționat fără a plăti integral prejudiciul cauzat în mod direct Statului. Nu există o răspundere echivalentă a membrilor celorlalte puteri, parlamentarii neavând nicio formă de răspundere pentru legile invalidate la CEDO (cel mai notoriu exemplu este cel al legilor de restituire a proprietăților), iar membrii Guvernului nu au nicio formă de răspundere pentru activități care produc consecințe negative, (cel mai notoriu exemplu este cel al situației din penitenciare, unde membrii Guvernului cunosc problema de ani buni și inițiativă pentru rezolvarea acesteia s-a limitat la emiterea unei legislații privind grațierea – O.U.G. nr. 13/2017 - sau propunerea de modificare a Legii nr. 254/2013, făcută de abia în anul 2017). Condamnările la Curtea

481

Nr crt



Europeană a Drepturilor Omului nu sunt determinate doar de conduita unor magistrați, ci au la bază, în cele mai multe situații, tocmai legislația deficitară, în unele cazuri constatată a fi constituțională chiar de Curtea Constituțională (a se vedea, spre exemplu, hotărârile CEDO din cauzele Sabou și Pîrcălab împotriva României, 28 septembrie 2004, Dumitru Popescu (nr. 2) împotriva României, 26 aprilie 2007, Marcu împotriva României, 26 octombrie 2010, Bălteanu împotriva României, 16 iulie 2013). În astfel de cazuri, în care decizia judecătorilor s-a întemeiat pe o normă juridică națională neconformă dreptului european al drepturilor omului, menținută în fondul normativ printr-o decizie a Curții Constituționale, ne punem întrebarea, în mod îndreptăţit, dacă

482

Nr crt



răspunderea materială nu ar trebui să revină exclusiv (sau prioritar, cel puțin) parlamentarilor și judecătorilor Curții Constituționale? Este surprinzătoare inițiativa de abatere tocmai de la jurisprudența constantă a Curții Constituționale în materia răspunderii magistraților. Spre exemplu, prin Decizia nr. 633 din 24 noiembrie 2005, s-a statuat că „reglementarea potrivit căreia persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, iar nu împotriva magistratului care a comis eroarea judiciară, oferă posibilități mai largi în valorificarea unui eventual drept la despăgubire. Astfel, condiționarea recunoașterii dreptului la despăgubire exclusiv de săvârșirea erorii judiciare are drept consecință ușurarea sarcinii probațiunii, față de ipoteza

483

Nr crt



în care, alături de eroarea judiciară, ar trebui dovedită și reaua-credință sau grava neglijență a magistratului, exigențe constituționale pentru angajarea răspunderii acestuia din urmă. Mai mult, conferirea calității de debitor al obligației de dezdăunare în exclusivitate statului este de natură să înlăture riscul creditorului de a nu-și putea valorifica creanța, fiind de principiu că statul este întotdeauna solvabil”. Instituirea unui regim de răspundere materială extrem de aspru comparativ cu celelalte state europene (cu excepția Ungariei), va conduce la crearea unui nou tip de magistrat, temător, timorat, cu consecinţe dezastruoase asupra sistemului judiciar şi asupra societăţii, în general. Argumentul potrivit căruia măsurile sunt necesare pentru evitarea abuzurilor

484

Nr crt



nu este valid. În măsura în care se săvârșesc abuzuri, în prezent, din partea magistraților, există mecanisme pentru tragerea acestora la răspundere, inclusiv penală, fiind notorii cauze aflate în diferite stadii procesual penale, cu privire la magistraţi, dar și magistrați sancționați disciplinar, după cum rezultă din raportul Inspecției Judiciare, inclusiv pe anul 2016. Trebuie precizat că măsurile propuse sunt susceptibile să „supravegheze” raționamentul judecătorului, existând riscul ca acestea să interfereze cu atribuția principală a acestuia, aceea de a judeca, cenzurând-o, numai pentru faptul că uneia dintre părți sau societății nu îi convine o anumită soluție (pentru exemplificare, a se vedea, printre altele, cauza S v

485

Nr crt



Makwanyane - Curtea Constituțională a Africii de Sud, într-o hotărâre celebră privind neconstituționalitatea pedepsei cu moartea, în condițiile în care o mare parte din populație se pronunțase în favoarea pedepsei).

AMR amintește că, prin Decizia nr. 80/2014, Curtea Constituțională a stabilit, cu referire la modificarea art. 52 alin. 3 din Constituție, în sensul introducerii tezei „statul exercită acțiunea în regres, în condițiile legii”, pe de o parte, că statul se poate îndrepta cu acţiune în regres împotriva magistratului doar dacă acesta a provocat situaţia generatoare de daune cu rea-credinţă sau din culpă gravă [art. 542 alin. (1) din Codul de procedură penală], respectiv a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii cu

486

Nr crt



rea-credinţă sau gravă neglijenţă [art. 96 alin. (7) din Legea nr. 303/2004] – pct. 173 din Decizie. Pe de altă parte, Curtea Constituțională a statuat că, deşi sintagma propusă a fi introdusă pare a viza indicarea titularului dreptului de regres, din cauza modului ei de formulare, obligă statul să îşi exercite dreptul de regres, caracterul imperativ al sintagmei propuse a fi introduse în art. 52 alin. 3 din Constituţie putând duce la situaţii inadmisibile, în care statul va promova în mod automat acţiunea în regres ori de câte ori acoperă un prejudiciu cauzat printr-o eroare judiciară, fără a mai avea un drept de apreciere asupra faptului dacă magistratul şi-a exercitat funcţia cu reacredinţă sau gravă neglijenţă, solicitând, astfel, în mod mecanic intervenţia instanţei

487

Nr crt



judecătoreşti. De aceea, conţinutul normativ propus ar trebui să aibă în vedere, eventual, posibilitatea statului de a exercita dreptul de regres în condiţiile legii, textul constituţional neputând constrânge statul la iniţierea, în toate cazurile, a unor acţiuni în regres (pct. 173-175 din Decizie).

În această ordine de idei, AMR subliniază, o dată în plus, că stabilirea existenței relei-credințe sau a gravei neglijențe a judecătorului sau procurorului în exercitarea activității constituie o condiție indispensabilă pentru inițierea acțiunii în regres, prin raportare la art. 52 alin. 3 din Constituție, iar stabilirea existenței relei-credințe sau a gravei neglijențe se poate face, potrivit dispozițiilor legale, numai în cadrul reglementat pentru cercetarea disciplinară

488

Nr crt



(Cap. IV, secț. a 3-a din Legea nr. 317/2004).

Referitor la termenul de prescripție a acțiunii în regres, AMR constată o dilatare a acestuia cu accente vizibile de neprevizibilitate a legii, în condițiile în care începutul termenului este raportat la „data achitării integrale” a prejudiciului de către stat. O asemenea reglementare creează, în mod evident, presiune asupra magistraților, cu efecte negative asupra independenței acestora, în contextul în care începutul, curgerea și finalizarea termenului sunt lăsate la dispoziția statului, prin Ministerul Finanțelor Publice și, pe de altă parte, o astfel de durată întinsă a termenului de prescripție nu este prevăzută în alte materii.

În fine, în mod cu totul subsidiar și doar pentru a

489

Nr crt



nu lăsa judecătorii și procurorii într-o situație inadmisibilă, în contextul în care, în pofida tuturor acestor argumente, am putea vorbi despre o acțiune în regres „obligatorie” – deși avem nădejdea că o astfel de abordare lipsită de fundament, chiar prin raportare la Constituție, nu se va transmforma în reglementare legală –, trebuie să se pună, în mod serios, problema stabilirii cadrului legal concret vizând încheierea asigurării de genul celei pentru malpraxis.

704. (4) Acționează cu gravă neglijenţă judecătorul sau procurorul care nesocoteşte din culpă normele de drept material ori procesual, vătămând un drept sau un interes legitim al unei persoane și determinând răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate.senator Şerban Nicolae

490

Nr crt



705. (4) Nu este îndreptățită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârșirea erorii judiciare.PSD

706. (4) Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursulprocesului, a contribuit în orice mod, prin activitatea sa, la intrunirea conditiilor prevazute de alin. (1).judecător Florica Roman

707. (5) Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.

(4) Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare. Guvernul, senator Tit – Liviu Brăiloiu

708. (5) Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.senator Şerban Nicolae

709. (5) Pentru repararea prejudiciului, 491

Nr crt



persoana vătămată se va îndrepta cu acțiune împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice. Competența soluționării acțiunii civile revine tribunalului în a cărei circumscripție domiciliază persoana îndreptățită.PSD

710. (5) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată, in cazurile prevazutede alin. (1), se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului,reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.judecător Florica Roman

711. (6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.

(5) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.Guvernul

Texte identice

712. (5) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate se poate îndrepta cu acţiune împotriva

La alin.5 am apreciat ca se impune eliminarea sintagmei numai întrucat justițiabilului nu îi poate fi încălcat liberul acces la

492

Nr crt



statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Competența soluționării acțiunii civile revine tribunalului în a cărei circumscripție domiciliază persoana îndreptățită.senator Tit – Liviu Brăiloiu

justiție și principiul disponibilității.Pe de altă parte întrucât art.541 alin3 Cod procedură penală reglementeaza competenta tribunalului în caz de erori judiciare în procesele penale pentru identitate de rațiune competența trebuie să revină tot tribunalului.

713. (6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, în condițiile legii.senator Şerban Nicolae

714. (6) Instanța examinează acțiunea împotriva statului în baza actelor dosarului în care se reclamă că s-a produs presupusa eroare judiciară.senator Tit – Liviu Brăiloiu

În soluționarea cauzei, pentru stabilirea situației de fapt și aflarea adevărului instanța din oficiu trebuie să solicite atașarea dosarului în care se reclama presupusa eroare judiciară

715. (6) Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire pentru erorile judiciare se efectuează în termen de un an de la data comunicării hotărârii judecătorești definitive.

493

Nr crt



Guvernul

716. La art. 96 alineatul (6) se modifică și se completează, având următorul cuprins:”(6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune fie împotriva judecătorului sau procurorului care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență fie împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.

Sau(6) Instanța examinează acțiunea împotriva statului în baza actelor dosarului în care se reclamă că s-a produs presupusa eroare judiciară.PSD

717. (6) Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire pentrucazurile prevazute la alin. (1) se efectuează în termen de maxim un an de ladata comunicării hotărârii

494

Nr crt



judecătorești definitive.judecător Florica Roman

718.

(7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.

La articolul 96 alineatele (7) și (8) se modifică și se introduce un nou alineat, alineatul (71) cu următorul cuprins:„Art. 96 - (7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.

(7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii definitive prevăzute la alin. (5), statul se îndreaptă cu o acţiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. Guvernul

Consiliul Legislativ - intervențiile legislative asupra art.96, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, acestea trebuie redate distinct, prin două părți dispozitive, astfel: „Alineatele (7) și (8) ale articolului 96 se modifică și vor avea următorul cuprins:” După alineatul (7) al articolului 96, se introduce un nou alineat, alin.(71) cu următorul cuprins:”.La norma propusă pentru art.96 alin.(7), având în vedere dispozițiile art.8 din Legea nr.76/2012, textul trebuie să se refere la „hotărârea definitivă” și nu la „hotărârea irevocabilă”.

CSM - Conform propunerii legislative, dispoziţiile legale menţionate ar urma să prevadă în mod imperativ că, după acoperirea prejudiciului, statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. În condițiile în care reglementarea constituțională în vigoare are în vedere doar

495

Nr crt



posibilitatea statului de a exercita acțiunea în regres, soluția proiectului de lege, care, ignorând norma constituțională, impune statului obligația de a exercita acțiunea în regres împotriva magistratului, ridică probleme de constituţionalitate.Conţinutul normativ propus ar trebui să aibă în vedere, eventual, posibilitatea statului de a exercita dreptul de regres în condiţiile legii. Aşadar, textul constituţional nu poate constrânge statul la iniţierea, în toate cazurile, a unor acţiuni în regres, ci trebuie să lase în marja sa de apreciere problema exercitării acestei acţiuni pentru ca, desigur, în final, tot instanţa judecătorească să se pronunţe asupra acţiunii astfel promovate.”

719. (7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii definitive, date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. Prejudiciul se recuperează din valorificarea poliţei de asigurare

496

Nr crt



încheiate anual, în mod obligatoriu, de către judecător sau procuror, pentru exercitarea profesiei. Asigurările obligatorii încheiate în vederea exercitării profesiei se vor realiza în baza unui protocol încheiat între Consiliul Superior al Magistraturii şi societăţile de asigurare/reasigurare desemnate anual în urma unui proces transparent de selecţie.ALDE

720. Alin. (7) - Menținerea reglementării actualeUSR

721. (7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii definitive date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, are obligația, sub sancțiunea angajării răspunderii penale a persoanelor competente, să se îndrepte cu o acțiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care a săvârșit, în exercitarea funcției, fapta cauzatoare de prejudiciu.senator Şerban Nicolae

497

Nr crt



722. (7) Judecarea acestei cereri se face cu participarea obligatorie a procurorului.senator Tit – Liviu Brăiloiu

Ținând cont ca în procesele penale este obligatorie participarea procurorului, pentru identitate de ratiune în cazul în care se reclama o eroare judiciara în procesele penale se impune participarea obligatorie a procurorului.

723. (7) Judecarea acestei cereri se face cu participarea obligatorie a procurorului.PSD

1.

724. (7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii definitiveprevăzute la alin. (5), statul se îndreaptă cu acţiune în regres împotriva judecătorilor si/sau procurorilor, care, cu rea‐credinţă sau gravă neglijenţă, au săvârşit sau contribuit, prin actiune sau lipsa de actiune, la eroareajudiciară sau la incalcarea drepturilor fundamentale cauzatoare de prejudicii.judecător Florica Roman

2.

725. (71) Termenul de prescripție a 498

Nr crt



acțiunii în regres a statului împotriva judecătorului sau procurorului, este de 1 an de la data achitării integrale a prejudiciului.

726. (9) Termenul de prescripție a acțiunii în regres a statului împotriva judecătorului sau procurorului pentru erorile judiciare este cel din dreptul comun și începe să curgă de la data acoperirii prejudiciului de către stat”.Guvernul

727. (8) Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an.

(8) Termenul de prescripție a dreptului persoanei vătămate la repararea prejudiciilor cauzate prin erorile judiciare este cel din dreptul comun și se calculează de la data la care s-a constatat reaua-credință sau grava neglijență.”

(8) Termenul de prescripţie a dreptului persoanei vătămate la repararea prejudiciilor cauzate prin erorile judiciare este de 1 an şi se calculează de la data la care persoana vătămată a ştiut despre existenţa hotărârii definitive prin care s-a constatat reaua-credinţă sau grava neglijenţă."UNJRPreluat de PSD

Consiliul Legislativ - nu se înțelege de ce termenul de prescripție ar urma să se calculeze de la data la care s-a constatat reaua-credință sau grava neglijență, atâta vreme cât nici art.96 alin.(4) din Legea nr.303/2004 și nici art.541 din Codul de procedură penală, texte rămase nemodificate, nu impun stabilirea relei-credințe sau a gravei neglijențe pentru repararea prejudiciilor cauzate persoanei vătămate prin erorile judiciare, fiind suficientă stabilirea, printr-o hotărâre definitivă, a răspunderii penale sau disciplinare, după caz, a judecătorului sau procurorului, pentru o faptă săvârșită în cursul

499

Nr crt



judecății procesului și dacă această faptă este de natura să determine o eroare judiciară ori, în cazul erorilor judiciare săvârșite în procese penale, existența unei hotărâri definitive a instanței de judecată prin care s-a constatat eroarea judiciară.

728. (8) Termenul de prescripție a dreptului persoanei vătămate la repararea prejudiciilor cauzate prin erorile judiciare este cel din dreptul comun. Guvernul

729. Alin. (8) - Menținerea reglementării actualeUSR

730. (8) Termenul de prescripție a dreptului la acțiune al statului, în toate cazurile prevăzute de prezentul capitol este de un an, de la data când a fost achitat prejudiciul. Dacă achitarea prejudiciului s-a realizat în mai multe tranșe, termenul de prescripție curge de la data ultimei plăți.senator Şerban Nicolae

731. (8) Instanța de judecată, prin Raportat la faptul că 500

Nr crt



aceeași hotărâre identifica eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii, judecătorii și/sau procurorii și analizează dacă aceștia au acționat cu rea credință sau gravă neglijență în judecarea și/sau instrumentarea cauzei în care s-a săvârșit eroarea judiciară.senator Tit – Liviu Brăiloiu

instanța de judecată investită cu soluționarea cererii de despăgubire analizează întreg dosarul în care s-a săvârșit presupusa eroare judiciară aceasta are și obligația de a o identifica și în egală măsură de a stabili în baza unor criterii dacă judecătorul sau procurorul au săvârșit eroarea judiciară cu rea credință sau gravă neglijență.

732. (8) Competenta de solutionare a actiunii in regres revine, in prima instanta,curtii de apel – sectia civila. In cazul in care judecatorii si procuroriiimpotriva carora se exercita actiunea in regres sunt judecatori sauprocurori la curtea competenta ori parchetul de pe langa curterearespectiva, competenta de solutionare a actiunii in regres revine unei curtide apel invecinate, la alegerea reclamantului.judecător Florica Roman

501

Nr crt



733. (9) Acțiunea în regres se adresează Secției Civile a Curții de Apel București care stabilește dacă judecătorul sau procurorul a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență.PSD

(9) Instanța de judecată ia în considerare fără a se limita la acestea următoarele criterii în stabilirea erorii judiciare: încălcarea evidentă a legii, afirmarea unei fapte a cărei existență este în mod incontestabil exclusă de probele din dosar, negarea unei fapte a cărei existență rezultă incontestabil din probele dosarului ori efectuarea unor acte sau luarea unor măsuri în afara cazurilor permise de lege, încălcarea dreptului la apărare prin neanalizarea cu celeritate a unor probe definitorii.senator Tit – Liviu Brăiloiu

734. (9) Instanța de judecată ia în

502

Nr crt



considerare, fără a se limita la acestea, următoarele criterii în stabilirea erorii judiciare: încălcarea evidentă a legii, afirmarea unei fapte a cărei existență este în mod incontestabil exclusă de probele din dosar, negarea unei fapte a cărei existență rezultă în mod incontestabil din probele dosarului ori efectuarea unor acte sau luarea unor măsuri în afara cazurilor permise de lege, obținerea de mărturii prin amenințarea martorilor sau prin promisiunea procurării unui avantaj, cu celeritate a unor probe definitorii, privarea de libertate nejustificată, condamnarea definitivă desființată într-o cale extraordinară de atac, trimiterea în judecată nejustificată, condamnarea statului român de o instanță internațională pentru încălcarea unui drept fundamental al omului prin actul de justiție, dacă acestea constituie infracţiuni.PSD

503

Nr crt



735. (9) Impotriva hotararii pronuntate potrivit alin. (8) se poate exercita caleade atac a apelului la sectia corespunzatoare a Inaltei Curti de Casatie siJustitie.judecător Florica Roman

736. (10) Instanța de judecată solicita și punctul de vedere al judecătorilor sau procurorilor care au judecat/instrumentat cauza în care s-a produs presupusa eroare judiciară, aceștia putând formula cerere de intervenție accesorie în litigiu în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.senator Tit – Liviu Brăiloiu, PSD

Ținând cont că Ministerul Finanțelor Publice nu a fost parte în procesele în care se reclamă eroarea judiciară și pentru a nu i se opune exceptio mali processus consideram că judecătorul sau procurorul își pot exprima un punct de vedere și interveni în cauză pentru a susține argumentele ce au stat la baza măsurilor adoptate în cursul litigiului penal.

737. (10) Instanța de judecată, prin hotărâre identifică dacă judecătorul și/sau procurorul au acționat cu rea-credință sau gravă neglijență în judecarea și/sau instrumentarea cauzei.

504

Nr crt



PSD

738. (10) Hotarare data in conditiile alin. (9) este definitiva.judecător Florica Roman

739. (11) Hotărârea pronunțată poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.”PSD

740. (11) Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire pentru erorile judiciare se efectuează în termen de un an de la data comunicării hotărârii judecătorești definitive.senator Tit – Liviu Brăiloiu

741. (11) În cazul procurorilor ale căror rechizitorii au fost invalidate prin hotărâri de achitare pe temeiul: nu există probe, fapta nu este prevăzută de legea penală (cu excepția dezincriminării) ori fapta nu a fost săvârșită de persoana trimisă în judecată, se va aplica sancțiunea retrogradării din funcție sau

505

Nr crt



excluderii din magistratură, în funcție de gravitatea faptei. Hotărârea judecătorească definitivă de achitare reprezintă autoritate de lucru judecat și va sta la baza măsurii de sancționare.PSD

742. (11) In sensul alineatului de mai sus, judecatorii si procurorii, inclusiv procurorul ierarhic superior, care au calitate procesuala pasiva sunt cei care au contribuit cu rea‐credinta sau grava neglijenta, prin actiune sau lipsa de actiune, la eroarea judiciara sau la incalcarea drepturilorcetatenilor.judecător Florica Roman

743. (12) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii definitive prevăzute la alin. (5), statul se îndreaptă cu o acţiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea -credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii,

Apreciem că obligatia de a formula acțiune în regres nu subzistă în toate cazurile ci numai acolo unde instanța de judecată constată că a existat o eroare judiciară și identifică

506

Nr crt



constatata conform alin.(8).Competența soluționării acțiunii în regres revine tribunalului în a cărei circumscripție își are sediul reclamantul.senator Tit – Liviu Brăiloiu

judecătorul sau procurorul care a săvârșit-o cu rea credință sau gravă neglijență.Pentru identitate de rațiune considerăm că soluționarea acțiunii în regres trebuie să revină tot tribunalului.

744. (12) Magistratul responsabil de emiterea unui act pentru care statul român a fost condamnat de instanțele internaționale pentru încălcarea unui drept fundamental al omului prin actul de justiție, va fi sancționat disciplinar, iar la a doua asemenea abatere, sancțiunea dispusă va fi excluderea din magistratură.PSD

745. (12) Raspunderea magistratilor de la alin. (11) este solidara.judecător Florica Roman

Motiv:Se impune ca judecatorii si procurorii sa raspunda si pentru ingradirea unor drepturi constitutionale ori prevazute de Conventie. Obligatiile stipulate in legi privinddatoria judecatorilor si procurorilor de a apara drepturile si libertatile fundamentale nu este o garantie suficienta pentru cetateni cat timp nu se instituie o

507

Nr crt



responsabilitate a magistratilor pentru orice incalcari ale acestor drepturi.Apoi, raspunderea trebuie sa fie in sarcina tuturor judecatorilor si procurorilor care au participat, indiferent de faza procesuala, la savarsirea erorii judiciare sau laincalcarea drepturilor fundamentale.De partea cealalta, ca o garantie atat pentru judecator cat si pentru procuror, in toate cazurile in care statul va exercita actiunea in regres va ramane la latitudineainstantelor de judecata sa stabileasca daca judecatorii si procurorii care au cauzat prejudiciul se fac vinovati si de rea‐credinta sau grava neglijenta, lucru care sajustifice antrenarea raspunderii lor materiale. Faptul ca un judecator va stabili daca un alt judecator sau procuror a actionat cu rea‐credinta sau grava neglijentaeste o garantie suplimentara a protejarii independentei magistratilor.Instituirea asigurarii obligatorii a magistratilor pentru malpraxis pe de o parte ii va responsabiliza mai bine iar pe de alta le va proteja stabilitatea si sigurantamateriala.

746. (13) Termenul de prescripție a dreptului persoanei vătămate la repararea prejudiciilor cauzate prin erorile judiciare este cel din dreptul comun. senator Tit – Liviu Brăiloiu

747. (13) Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire pentru erorile judiciare se efectuează în

508

Nr crt



termen de un an de la data comunicării hotărârii judecătorești definitive.PSD

748. (13) Reaua‐credinta ori grava neglijenta a judecatorului sau procurorului lacare face referire alin. (11) se stabileste de catre judecatorii investiti cu judecarea actiunii prevazute la alin. (7).judecător Florica Roman

749. (14) Termenul de prescripție a acțiunii în regres a statului împotriva judecătorului sau procurorului pentru erorile judiciare este cel din dreptul comun și începe să curgă de la data acoperirii prejudiciului de către stat. senator Tit – Liviu Brăiloiu

750. (14) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii prevăzute la alin. (5), statul, prin Ministerul Finanțelor, se îndreaptă cu o acțiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului care,

509

Nr crt



cu rea-credință sau gravă neglijență, a săvârșit fapta cauzatoare de prejudicii, constată conform alin. (8). Competența acțiunii în regres revine instanței corespunzătoare în grad judecătorului sau procurorului în a cărei circumscripție își are domiciliul reclamantul.PSD

751. (14) Termenul de prescripție a dreptului persoanei vătămate la reparareaprejudiciilor cauzate prin erorile judiciare ori prin incalcarea unor drepturifundamentale este cel din dreptul comun si curge de la data constatariierorii judiciare ori a incalcarii drepturilor fundamentale.judecător Florica Roman

752. (15) Acțiunile în regres promovate de stat prin Minsterul Finanțelor Publice vor fi făcute publice pe site-ul instituției, cu respectarea datelor cu caracter personal. Numele magistraților chemați în judecată nu

510

Nr crt



constituie date cu caracter personal.PSD

753. (15) Termenul de prescripție a acțiunii în regres a statului împotrivajudecătorului sau procurorului este cel din dreptul comun și începe să curgăde la data acoperirii integrale a prejudiciului de către stat.judecător Florica Roman

754. (16) Termenul de prescripție a dreptului persoanei vătămate la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare este cel din dreptul comun.PSD

755. (16) In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, statul vastabili termenele, conditiile si modalitatile prin care magistratii se asiguraobligatoriu pentru malpraxis.judecător Florica Roman

756. (17) Termenul de prescripție a

511

Nr crt



acțiunii în regres a statului împotriva judecătorului sau procurorului pentru erorile judiciare este cel din dreptul comun și începe să curgă de la data acoperirii prejudiciului de către stat.”PSD

757. ART. 97 (1) Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. (2) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate pune în discuţie soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor legale de atac.

512

Nr crt



758. CAPITOLUL II: Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor ART. 98 (1) Judecătorii şi procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei. (2) Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor militari poate fi angajată numai potrivit dispoziţiilor prezentei legi.

Art. 98(1) Judecătorii şi procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei. Răspunderea disciplinară nu înlătură angajarea răspunderii penale, civile și patrimoniale, după caz, în condițiile legii.senator Şerban Nicolae

759. Art. 98 se completează prin introducerea unui nou alineat care va avea următorul cuprins:(3) Răspunderea disciplinară se va prescrie în termen de 10 ani de la comiterea faptei.PSD

760. ART. 99 Constituie abateri

513

Nr crt



disciplinare: a) manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu; b) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii; c) atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii; d) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu;

d) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic, manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau participarea la întâlniri cu caracter politic;

514

Nr crt



PSD761. După lit.d) a articolului 99 se

introduce o nouă literă d1) cu următorul cuprins:d1) Exprimarea în public a unor opinii cu privire la activitatea altor autoritati sau instituții.Grup PSD+ALDE

1. Pentru respectarea separației puterilor în stat.2. Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, se face pe calea contenciosului administrativ și nu prin declarații și observații publice. El este garantat de alin.(6) al art.126 din Constituție cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar.Grup PSD+ALDE

762. e) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces; f) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu; g) nerespectarea de către procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea;

515

Nr crt



h) nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile; i) nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea judecăţii;

h) nerespectarea din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile, inclusiv nemotivarea hotărârilor definitive în termenul necesar exercitării drepturilor persoanelor vătămate în fața organismelor ori instanțelor naționale sau internaționale;PSD

763. După litera i) a articolului 99 se introduce o literă nouă, lit.i1) cu următorul cuprins:

i1) încălcarea prevederilor legale referitoare la conflictul de interese privind judecătorii şi procurorii;

516

Nr crt



Grup PSD+ALDE

764.

j) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii;

k) absenţe nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanţei ori a parchetului; l) imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror;

Litera j) a articolului 99 se completează și va avea următorul cuprins:

j) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii dacă fapta nu constituie infracțiune .

Grup PSD+ALDE

O sancțiune administrativă, nu poate exonera de răspunderea penală dar totodată nu se pot aplica două sancțiuni pentru aceiași faptă.Grup PSD+ALDE

517

Nr crt



m) nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente;

765.

n) folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi

Litera n) a articolului 99 se completează și va avea următorul cuprins:

n) folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, dacă fapta nu constituie infracțiune;Grup PSD+ALDE

518

Nr crt



cetăţenii;

766.

o) nerespectarea în mod grav sau repetat a dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;

Litera o) a articolului 99 se modifică și va avea următorul cuprins:o) nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;Grup PSD+ALDE

Sintagma ”în mod grav sau repetat” făcea inaplicabilă prevederea.Grup PSD+ALDE

767. p) obstrucţionarea activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace; q) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor;

768.

r) lipsa totală a motivării hotărârilor judecătoreşti sau a

Litera r) a articolului 99 se modifică și va avea următorul cuprins:r) nemotivarea hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare

519

Nr crt



actelor judiciare ale procurorului, în condiţiile legii;

ale procurorului, în termenele prevăzute de lege;Grup PSD+ALDE

769. s) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat;

s) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic sau de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat;

Grup PSD+ALDE

Conditiile simultane prevăzute în vechea formulare nu au niciun suport juridic și făceau inaplicabilă prevederea.Grup PSD+ALDE

770.

ş) nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii;

Litera ș) a articolului 99 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 99 - ş) nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii ori a hotărârilor

La articolul 99, litera ș) se modifică și va avea următorul cuprins: Consiliul Legislativ

AMR - În condiţiile în care, pe de o parte, există cunoscute contrarietăţi între deciziile Curţii Constituţionale şi cele ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar, pe de altă parte, evoluţia rapidă a societăţii determină

520

Nr crt



prealabile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;”

schimbarea jurisprudenţei la intervale scurte de timp, includerea acestei condiţii suplimentare în textul art. 99 lit. ş) vulnerabilizează magistratul, o dată în plus.

771. Litera ș) a articolului 99 se completează și va avea următorul cuprins:ș) nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii ori a hotărârilor prealabile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.CSMPreluat de Grup PSD+ALDE

ş) nerespectarea deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii ori a hotărârilor prealabile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie

Hotărârile prealabile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sunt obligatorii. Pe cale de consecință, nerespectarea lor trebuie sancționată.Grup PSD+ALDE

521

Nr crt



şi Justiţie pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a deciziilor Curţii Constituţionale, a Hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene.”PSD

772. ş) nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii ori a hotărârilor prealabile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în măsura în care au fost invocate de către părţi;UNJR

773. t) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

t) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă fapta nu constituie infracțiune.Grup PSD+ALDE

774. Art. 991

(1) Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă

Articolul 991 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 991 (1) Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul care,

Art. 991

(1) Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material ori

CSM - o serie de neclarități se constată și în ceea ce privește definirea noțiunilor de rea credință şi gravă neglijență, potrivit propunerii pentru art. 991.

522

Nr crt



normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.

în exercitarea activității, cu intenţie nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege şi prin aceasta cauzează o pagubă materială, ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.

procesual, urmărind sau acceptând vătămarea sau favorizarea, după caz, a intereselor unor persoane fizice sau juridice.

Grup PSD+ALDE

775. Alin. (1) - Menținerea reglementării actuale

USR

776. (2) Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

(2) Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, dispoziții exprese dintr-o lege, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane

(2) Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

Grup PSD+ALDE

Alin. (2) - Menținerea reglementării actuale

523

Nr crt



fizice sau ale unei persoane juridice.”

USR

777. (3) Constituie atingere adusă onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, manifestări precum: conduite agresive, verbal și fizic, frecventarea unor locuri cu reputație îndoielnică, legături cu persoane având o reputație îndoielnică, implicarea în controverse, dezbateri și manifestări publice având caracter politic, exprimarea unor opinii având conotații discriminatorii, indiferent de criterii dar și formularea unor comentarii având natură unor dezbateri politice, pe site-urile de socializare și alte asemenea conduite.

ALDE778. După art. 991 se introduce un nou

articol, art. 992 992 Fapta magistratul care cu rea-credință a comis una din acțiunile care au condus la situația generatoare de daune se pedepsește conform art. 297 alin (1) sau, după caz, art. 298.

524

Nr crt



Autor: UDMR779. ART. 100

Sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt: a) avertismentul; b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 20% pe o perioadă de până la 6 luni; c) mutarea disciplinară pentru o perioadă de până la un an la o altă instanţă sau la un alt parchet, situate în circumscripţia altei curţi de apel ori în circumscripţia altui parchet de pe lângă o curte de apel;

Literele b) şi c) ale articolului 100 se modifică şi vor avea următorul cuprins:„b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 25% pe o perioadă de până la 1 an;c) mutarea disciplinară pentru o perioadă efectivă de la 1 la 3 ani la o altă instanţă sau la un alt parchet, chiar de grad imediat inferior;”CSMPreluat de ALDE

780. d) suspendarea din funcţie pe o perioadă de până la 6 luni;

781. Art. 100 se completează prin introducerea unei noi sancțiuni după cum urmează:d1) retrogradarea din funcție la o

525

Nr crt



instanță sau parchet inferioare, cu pierderea ultimului grad profesional dobândit și interdicția de a mai promova în grad timp de 5 ani de la retrogradare.”deputat Cătălin Marian Rădulescu

La articolul 100, după litera d) se introduce o nouă literă, litera d1), cu următorul cuprins:„d1) retrogradarea în grad profesional;”CSM

782. e) excluderea din magistratură.

783. La art. 100 după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin. (2), cu următorul cuprins:„(2) Pentru abaterile disciplinare prevăzute la art. 99 lit. b), d, i, n), o), ș), și t) se pot aplica doar sancțiunile prevăzute la alin. (1), lit. d) și e).”senator Şerban Nicolae

784. ART. 101

526

Nr crt



Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 se aplică de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.

785. Art….. – (1) Personalul își păstrează gradul profesional și drepturile câștigate aferente statutului profesional dobândite în condițiile legii.Guvernul, CSM

(2) Judecătorii, procurorii magistrații asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora, în funcţie la momentul intrării în vigoare a prezentei legi care au beneficiat de vechime în funcție sau în magistratură potrivit legislației anterioare intrării în vigoare a prezentei legi îşi păstrează această vechime”.Guvernul

Guvernul - apreciem ca deosebit de importantă instituirea unui capitol final care să cuprindă unele dispoziții tranzitorii și finale

786. Art…. – (1) Prevederile prezentei legi nu se aplică procedurilor de ocupare a posturilor de conducere sau de execuție, inclusiv prin promovare și nici procedurilor de evaluare

527

Nr crt



profesională în curs de desfășurare la data intrării sale în vigoare. (2) Prevederile prezentei legi privind durata mandatelor nu se aplică mandatelor în curs de exercitare la data intrării sale în vigoare. (3) Judecătorii şi procurorii cu funcţii de conducere care sunt în cursul exercitării celui de-al doilea mandat sau care au ocupat o funcţie de conducere pe parcursul a două mandate până la data intrării în vigoare a prezentei legi nu pot candida pentru un nou mandat, pentru aceeaşi funcţie de conducere, conform prezentei legi”. Guvernul, CSM

787. Art. – Judecătorii și procurorii care au dobândit un grad profesional superior ca urmare a concursului de promovare până la data intrării în vigoare a prezentei legi pot fi transferați la instanțele și parchetele superioare.

Art. - Hotărârea Guvernului prevăzută la art. 78 alin. (2) din Legea

528

Nr crt



nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se adoptă în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. În cazul nerespectării acestui termen, sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispozițiile art. 78 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.CSM

788. Consiliul Legislativ - Având în vedere că prin proiect se are în vedere modificarea duratei studiilor în cadrul Institutului Național al Magistraturii, modificarea duratei mandatului pentru anumite funcții de conducere, precum și modificarea unor condiții de vechime pentru numirea în anumite funcții de conducere, pentru asigurarea unei reglementări complete, este necesar ca proiectul să cuprindă, întru-un articol

529

Nr crt



distinct, marcat ca art.II, norme tranzitorii referitoare la toate situațiile care pot apărea în aplicarea noilor soluții legislative propuse.

789. TITLUL V: Dispoziţii tranzitorii şi finaleART. 102 (1) Judecătorii în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi continuă activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiţi. (2) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiţi ori, după caz, sunt eliberaţi din motive neimputabile îşi păstrează gradul dobândit în ierarhie şi pot ocupa o funcţie de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pot reveni pe funcţia de magistrat deţinută anterior sau pe o altă funcţie de judecător ori

530

Nr crt



procuror sau pot opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen.

790. ART. 103 Judecătorii şi procurorii care au, la data intrării în vigoare a prezentei legi, norma de bază la instituţii de învăţământ superior juridic au obligaţia ca, începând cu anul universitar următor, să-şi transfere norma de bază la instanţa sau parchetul la care funcţionează ori să renunţe la calitatea de judecător sau procuror.

791. ART. 104 (1) Judecătorii şi procurorii în funcţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) care au beneficiat de vechime în magistratură potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi

531

Nr crt



completările ulterioare, îşi păstrează această vechime. (2) Salarizarea magistraţilor-asistenţi se face potrivit anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.177/2002*) privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.347/2003, cu modificările ulterioare, în baza coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi la nr. crt. 19, 20, 18 pentru magistraţii-asistenţi gradul I, II, III, la nr. crt. 12, 13, 19 pentru magistraţii-asistenţi şefi gradul I, II, III şi la nr. crt. 12 pentru prim-magistratul-asistent.

792. ART. 105 (1) Judecătorii şi procurorii militari care îşi continuă activitatea la instanţele şi parchetele militare, redistribuiţi pe funcţii inferioare, îşi păstrează

532

Nr crt



drepturile salariale de care beneficiază la data redistribuirii. Celelalte dispoziţii ale prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi judecătorilor şi procurorilor militari. (2) Transferul judecătorilor şi procurorilor militari, la cerere sau ca urmare a reducerii posturilor, se face, în funcţie de opţiunea exprimată, la instanţele sau parchetele civile la care judecătorul ori procurorul are dreptul să funcţioneze, potrivit gradului său profesional.

793. După articolul 105 se introduce un nou articol, art. 1051, cu următorul cuprins:Art. 1051 - În sensul prezentei legi, se consideră eliberaţi din funcţie din motive neimputabile judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, care au fost eliberaţi din funcţie

533

Nr crt



pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 65 alin. (1) lit. a) - c) şi cu privire la care nu s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură în condiţiile art. 521

din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare.Guvernul, CSMPreluat de ALDE

794. ART. 106 Consiliul Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I: a) Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare a concursului de admitere şi a examenului de absolvire, precum şi media minimă de admitere şi de

534

Nr crt



absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii; b) Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii; c) Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare şi media minimă de promovare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari; d) Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură; e) Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obţinute;

535

Nr crt



f) Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor; g) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor; h) Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor; i) Regulamentul privind concediile judecătorilor şi procurorilor.

795. Art.III. - Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.Consiliul Legislativ

536

537

Documents

Legea nr - Hotnews.romedia.hotnews.ro/media_server1/document-2017-11-28... · Web viewART. 13 Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării