Legislatia in Domeniul Ssm - Ionel Iorga

http://imm.protectiamuncii.ro http://hwi.osha.europa.euhttp://imm.protectiamuncii.ro http://hwi.osha.europa.eu

DR. ING. IONEL IORGADIRECTOR ŞTIINŢIFIC INCDPM BUCUREŞTI

LEGISLAŢIAÎN DOMENIULSECURITĂŢII ŞISĂNĂTĂŢII ÎN

MUNCĂ

LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

Structura sistemului legislativ

LEGISLAŢIA TERŢIALĂ

-măsuri de prevenire dateliate

INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII

LEGISLAŢIA SECUNDARĂ:

-măsuri de prevenire

-reguli de aplicare

NORME STANDARDE

-generale - de securitate

-specifice - de produs

-metodologice

-normative

LEGISLAŢIA PRIMARĂ:

-principii;

Legea Protecţiei Muncii

ELEMENT GENERATOR: CONSTITUŢIA

CODUL MUNCII

LEGEA:-SĂNĂTĂŢII-MEDIULUI

-ASIGURĂRILOR SOCIALE

PARLAMENT

EMITENT:

PARLAMENT

MMSSFASRO

AGENŢI ECONOMICI

LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN

MUNCĂ

Constituţia României

ART. 22 (1) – Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanelor sunt garantate

ART. 41 – Salariaţii au dreptul la protecţia socială a muncii. Măsurile de protecţie privesc: Securitatea şi igiena muncii Regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor Instituirea unui salariu minim pe economie Repausul săptămânal Concediul de odihnă plătit Prestarea muncii în condiţii grele , precum şi alte situaţii specifice.


MUNCĂ

Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996

Rol: • lege fundamentala pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca,

• element generator pentru toate prevederile normative cu caracter de protectia muncii

Functii: stabilirea principiilor de prevenire; trasarea cadrului general pentru intregul proces de legiferare in domeniul protectiei

muncii; trasarea cadrului general pentru modul de desfasurare si organizare a activitatii de

prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale. Obligatorie la nivelul intregii economii nationale, respectiv in toate unitatile in care se

desfasoara procese de munca utilizandu-se personal angajat printr-una din formele prevazute de lege.


MUNCĂ

Sistemul naţional de norme de protecţia muncii

1. Normele Generale de Protectie a Muncii

Scop: eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau îmbolnavire profesionala existenti în sistemul de munca, proprii fiecarei componente a acestuia (executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca), precum si informarea, consultarea si participarea angajatilor si a reprezentantilor acestora in procesul de asigurare a securitatii si sanatatii in munca.

Normele Generale de Protectie a Muncii sunt in mare masura armonizate cu legislatia

Uniunii Europene, in principal cu prevederile Directivei - cadru 89/391/CEE si ale

directivelor specifice elaborate in baza art. 16 al acesteia.


MUNCĂ


2. Norme Specifice de Securitatea Muncii

- Stabilesc măsurile de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale pentru un anumit tip de activitate în economia naţională;

- Au drept criteriu de elaborare principiul privind gruparea activităţilor în funcţie de factorii de risc comuni


MUNCĂ


3. Normele metodologice de aplicare a Legii Protectiei muncii nr. 90/1996

Normele metodologice reglementeaza procedurile de aplicare a unor principii prevazute in legislatia primara, care sunt nominalizate in Legea Protecţiei Muncii nr.90/96 si au ca obiect:

- autorizarea functionarii agentilor economici din punctul de vedere al protectiei muncii;

- certificarea calitatii de protectie a prototipurilor si sortimentelor de echipament individual de protectie si de lucru si avizarea introducerii lor in fabricatie – abrogată prin Hotărârea de Guvern nr.115 din 05 februarie 2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate a echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă, care a fost modificată prin HG nr.809/14.07.2005;


MUNCĂ


3. Normele metodologice de aplicare a Legii Protectiei muncii nr. 90/1996

- certificarea calitatii echipamentelor tehnice din punctul de vedere al securitatii muncii – abrogată prin Hotărârea de Guvern nr.119 din 05 februarie 2004 privind srabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale;- avizarea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul protectiei muncii;- clasificarea minelor din punct de vedere al emanatiilor de gaze;- comunicarea, cercetarea, inregistrarea, raportarea, evidenta accidentelor de munca si declararea, confirmarea, inregistrarea, raportarea, evidenta bolilor profesionale, precum si a celorlalti indicatori care definesc morbiditatea profesionala;- finantarea cheltuielilor pentru realizarea masurilor de protectie a muncii;- locurile de munca cu pericol deosebit si pericol iminent de accidentare.


MUNCĂ


4. Normativul-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie

Acest act stabileste criteriile generale de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie in functie de factorii de risc de accidentare si imbolnavire profesionala existenti la fiecare loc de munca. In baza lui, fiecare agent economic este obligat sa-si elaboreze propriul normativ de echipament, tinand seama de procesele de munca pe care le organizeaza si de conditiile sale concrete de desfasurare a activitatii.

Aprobarea Normativului-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie se realizeaza prin ordin emis de Ministrul Muncii si Solidaritatii Sociale.


MUNCĂ

Modificări ale legislaţiei actuale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

Principalele aspecte în care Legea protecţiei muncii nr.90/96 nu corespunde cerinţelor legislaţiei europene sunt:

- prevede amenzi pentru salariaţi în cazul nerespectării măsurilor de protecţie a muncii, în contradicţie cu directiva - cadru care prevede că unic răspunzător pentru aplicarea măsurilor în cadrul întreprinderii sau instituţiei este angajatorul;

- condiţionează primirea echipamentului individual de lucru de plata unei sume de către angajat, de maxim 50% din preţul echipamentului, în contradicţie cu directiva - cadru care spune că aplicarea măsurilor de protecţie şi prevenire nu trebuie, în nici un caz, să implice costuri pentru salariaţi;

- nu respectă unele dintre prevederile noului Cod al muncii;

- folosirea termenului de „protecţie a muncii” în loc de termenul european „securitate şi sănătate în muncă” pentru numirea domeniului, fapt cu implicaţii juridice importante;


MUNCĂ


Principalele aspecte în care Legea protecţiei muncii nr.90/96 nu corespunde cerinţelor legislaţiei europene sunt:- înfiinţarea unor noi instituţii cu atribuţii în domeniu (Inspecţia Muncii, CNPAS – prin componenta de asigurare la accidente de muncă şi boli profesionale) care au preluat unele din atribuţiile Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, aşa cum erau ele prevăzute în Legea nr. 90/1996.

În cuprinsul proiectului de lege sunt reglementate, în principal, obligaţiile angajatorilor referitoare la securitatea şi sănătatea la locul de muncă, şi anume: stabilirea şi aplicarea măsurilor, pentru protecţia lucrătorilor, pe baza principiilor generale de prevenire, luarea măsurilor pentru ca lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora să primească toate informaţiile necesare privind riscurile la care sunt supuşi, consultarea şi participarea la discutarea aspectelor referitoare la securitatea şi sănătatea lor la locul de muncă.


MUNCĂ


Proiectul de lege conţine prevederi care se referă la grupurile supuse unor riscuri speciale (tineri, femei însărcinate, ş.a.) care nu se regăsesc în legislaţia în vigoare.

Proiectul de lege transpune integral la nivel de lege Directiva - cadru în domeniului securităţii şi sănătăţii în muncă, şi anume, Directiva 89/391/CEE privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă.


MUNCĂ

Strategia europeană în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

Adoptarea unei noi strategii a UE în domeniul SSM pentru perioada 2002-2006, care prezintă 3 caracteristici noi:

* a)o abordare globală a stării de bine la locul de muncă, prin luarea în considerare a schimbărilor apărute în lumea muncii şi apariţia unor noi riscuri, fiind destinată creşterii calităţii muncii;

* b) consolidarea unei culturi de prevenire a riscului , prin combinarea unei varietăţi de instrumente politice-legislaţie, dialog social, măsuri şi bune practici, responsabilitatea socială şi stimulente economice - bazate pe construirea de parteneriate între factorii implicaţi în activitatea de SSM;

* c) existenţa unei politici sociale adecvate care reprezintă un factor în ecuaţia de competitivitate ştiind că “non-politica” generează riscuri


MUNCĂ


Obiective complementare ale strategiei:

a) * reducerea continuă a accidentelor şi bolilor profesionale;

* prevenirea riscurilor sociale;

* luarea în considerare a schimbărilor demografice în privinţa riscurilor, accidentelor şi bolilor profesionale;

* luarea în considerare a schimbărilor în tipurile de angajare şi formele contractuale, în organizarea muncii şi timpul de muncă;

* luarea în considerare a mărimii întreprinderii;

* analiza riscurilor noi

b) * educaţie, sensibilizare, anticipare: accentuarea conştientizării riscurilor;

* aplicarea mai eficientă a legislaţiei existente;


MUNCĂ


Obiective complementare ale strategiei:

c) *adaptarea cadrului juridic şi instituţional;

* încurajarea abordărilor inovatoare;

* promovarea integrării SSM în alte politici comunitare;

* pregătirea pentru extindere: programe de asistenţă tehnică, acorduri de schimb de experienţă, intensificarea dialogului social la toate nivelele, promovarea analizei statistice referitoare la accidentele de muncă şi bolile profesionale.

* dezvoltarea cooperării internaţionale.


MUNCĂ

Lista Directivelor europene prevăzute de art.137* din Tratatul de la

Amsterdam (art.118A din Tratatul de la Roma)

Nr

crt.Domeniul de aplicare al directivei europene Indicativ directivă

europeană 1 locul de muncă 89/654/CEE

2 utilizare ET 89/655/CEE, 95/63/CEE, 2001/45/CE

3 utilizare EIP 89/656/CEE

4 manipularea manuală a maselor 90/269/CEE

5 activităţi cu VDT 90/270/CEE

6 agenţi cancerigeni 90/394/CEE

7 agenţi biologici 90/679/CEE; 93/88/CEE


MUNCĂ

Lista Directivelor europene prevăzute de art.137* din Tratatul de la


Nr


europeană 8 şantiere temporare sau mobile 92/57/CEE

9 semnalizarea de securitate 92/58/CEE

10 lucrătoare gravide 92/85/CEE

11 ind. extractivă prin foraj 92/91/CEE

12 ind. extractivă de suprafaţă sau subteran 90/104/CEE

13 nave de pescuit 93/103/CEE

14 protecţia contra riscurilor legate de expunerea la agenţi chimici, fizici şi biologici

80/1107/CEE; 88/642/CEE

15 plumb metalic şi compuşi săi ioniciazbest 82/605/CEE


MUNCĂ Lista Directivelor europene prevăzute de art.137* din Tratatul de la


Nr


europeană

16 azbest 83/477/CEE;

91/382/CEE

17 zgomot 86/188/CEE; 2003/10/EC

18 interdicţii (amine aromatice) 88/364/CEE

19 valori limită 91/322/CEE


MUNCĂLista reglementărilor care transpun în legislaţia română Directivele europene

prevăzute de art.137* din Tratatul de la Amsterdam (art.118A din Tratatul

de la Roma)

Nr

crt.Denumire reglementare Act normativ

1 Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile

300/02.03.2006

2 Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii

1876/22.12.2005

3 Hotărâre privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la

azbest

1875/22.12.2005


MUNCĂ

Lista proiectelor de reglementări care transpun în legislaţia română

Directivele europene prevăzute de art.137* din Tratatul de la Amsterdam

(art.118A din Tratatul de la Roma)

Nr


1 Hotărâre de Guvern privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor de muncă

Proiect

2 Hotărâre de Guvern privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi lucrătorilor care pot fi expuşi riscului datorat atmosferelor explozive

Proiect

3 Hotărâre de Guvern privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru protecţia împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni în muncă

Proiect


MUNCĂ




Nr


4 Hotărâre de Guvern privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit

Proiect

5 Hotărâre de Guvern privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru utilizarea echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă

Proiect

6 Hotarâre de Guvern privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea lor la agenţi biologici în muncă

Proiect


MUNCĂ




Nr


7 Hotărâre de Guvern pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj

Proiect

8 Hotarâre de Guvern privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la asistenţa medicală la bordul navelor

Proiect

9 Hotarâre de Guvern privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă

Proiect


MUNCĂ




Nr


10 Hotarâre de Guvern privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă

Proiect

ARGUMENTE ECONOMICE

Avantajele aplicării unui sistem de prevenire a AM şi BP

Ex: - reducerea numărului de accidente de muncă şi boli

profesionale;

- reducerea cheltuielilor privind asigurările la accidente de muncă şi boli profesionale (pentru firmă şi pentru CNPAS);

- creşterea productivităţii muncii;

- creşterea calităţii produselor şi/sau serviciilor;

ARGUMENTE ECONOMICE

Ex: - creşterii calităţii muncii într-un mediu de muncă sănătos şi sigur

(componentă esenţială a strategiei de SSM).

- implementarea unui sistem SSM integrat în managementul general al firmei;

- construirea de parteneriate;

- îmbunătăţirea imaginii firmei;

- cîştigarea încrederii clienţilor şi utilizatorilor de servicii şi produse şi a partenerilor;

- menţinerea în competiţia cu firmele concurente;

ARGUMENTE SOCIALE

O politică socială ambiţioasă

este un factor în ecuaţia de competitivitate şi, de cealaltă parte, "non-politica" generează costuri

care cântăresc greu asupra economiei şi societăţii.

ARGUMENTE SOCIALE

Crearea unui mediu de muncă controlat implică îmbunătăţirea

cunoaşterii riscurilor de către toţi actorii. Aceasta înseamnă

dezvoltarea unei abordări atât globale, cât şi preventive, axată pe

promovarea stării de bine în muncă, depăşind simpla prevenire a

riscurilor specifice.

Exista trei elemente care se susţin reciproc.

1. Educaţia

2. Conştientizarea instruirii

3. Anticiparea riscurilor

ARGUMENTE SOCIALE

Avantajele aplicării unui sistem de prevenire a AM şi BP

Ex: - forţă de muncă cu o stare bună de sănătate şi cu un bun

randament;

- posibilitatea stimulării materiale a personalului;

- stabilitatea personalului format şi instruit;

- confort fizic şi psihic la locul de muncă;

ARGUMENTE SOCIALE

Ex: - eliminarea efectelor unui handicap datorat unui accident de

muncă asupra stării psihice a personalului;

- eliminarea suferinţelor pentru accidentat şi pentru familia sa;

- o reducere a numărului de zile pierdute din cauza acestor

accidente şi boli.

- obţinerea unei politici sociale integrate în cele ale UE

Unde puteţi găsi mai multe informaţii permanent actualizate

despre legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

http://imm.protectiamuncii.ro

http://www.protectiamuncii.ro

http://imm.protectiamuncii.ro http://hwi.osha.europa.euhttp://imm.protectiamuncii.ro http://hwi.osha.europa.eu

Mulţumesc pentru atenţia acordată!

Documents

Legislatia in Domeniul Ssm - Ionel Iorga