..

lenl

. . .

,tarii rapide a comet1Ului, care era deja o tr:ls:!-turn caracteristic:! a vietii britanice. Beneficiilecomet1Ulul erau apreciate .de toat:l lumea; peling:! b:lnci rnai exista o rudimentar:l burs:! devalori, ce i~i desf:!~ura activitatea in cafenele,unde se vindeau ~i se cump:!rau aCtiuni.Consecintele negative ale acestor speculatii audevenit evidente in 1720, clod aCtiunile de laSouth Sea Company au fost licitate la un pretexagerat cu putin inainte ca aceast:l companies:! dea faliment, ruinand multi oameni ~i dis-creditand o seam:! de membri ai guvemului.

Cel dintii prim ministruCriza l-a adus in prim plan pe Robert Walpole,care adesea e nurnit cel dintai prim ministrubritanic; el a condus fiecare ramurn a adminis-tratiei intr-un mod cu totul nou. \Xlalpole nu atolerat existenta rivalilor in Parlament; prin pri-ceperea cu care s-a ocupat de alegeri ~i demembri parlamentului a reu~it s:! asigure omajoritate de incredere in Camera Comunelor.Metodele sale au fost deseori criticate, dar s-audovedit a fi un mijloc eficient de a mentinere~i sustinere a guvemului, in conditiile inexis-tentei unui sistem politic disciplinat. Un factordecisiv l-a constituit folosirea "pozitiei" ~i pro-tectiei -Coroana ii recompensa pe cei ce sedovedeau prieteni, adic:! loiali, ~i pe prieteniiprietenilor cu posibilitatea de a se intalni cupersoane importante de la orice nivel, de lamari functionari ai statului pin:! la functionariipunctelor vamale locale. De~i putini membri aiParlamentului erau "cump:!rati" pe fat:!, cei maimulti au decis c:! era in interesullor s:! sustin:!Guvemul in majoritatea problemelor. in timpullui Walpole acest mod de abordare a devenit oadev:!rat:l art:l ~i a format baza aranjamentelorpolitice de la sfir~itul secolului xx.

La lnceput nimeni nu avea siguranta c:ldomnia hanovrienilor va rezista In timp, a$tep-tandu-se la o lovitur:l din partea iacobitilor(urma$ii lui James -Jacobus In latin:l -care seafla In exil). in Anglia comploturile iacobitilorau fost descoperite $i 1nn:lbu$ite, dar Contelede Mar i-a conferit lulJames sprijin $i i-a adussimpatia micilor nobili din Scotia de nord. Cutoate acestea, Mar nu a actionat destul dehot:lclt, iar dup:l pierderea b:lt:lliei de laSheriffmuir, In noiembrie 1715, Iacobitii $i-aupierdut initiativa. cand i'b:ltclnul pretendent",cunoscut pentru exagerata sa precautie, a sositIn Anglia, In decembrie, cauza sa era deja pier-dut:l. Armata Iacobitilor s-a 1mpr:l$tiat f:lr:l nicio lupt:l, iar In februarie 1716 James a fugitlnapoi In Franta. O Incercare similar:l spijinit:lde Spania a avut loc In 1719, dar s-a dovedit afi lnc:l un fiasco.

O noua eraTimp de cativa ani, asemenea amenint:lri auascuns faptul c:l succesiunea Hanovrienilorinsemna Inceputul unei noi ere -o er:lln careconflictele acerbe, deseori mortale ale secolu-lui al 17-lea p:lreau tot mai irelevante.Succesiunea a fost un mare triumf pentru par-tidul politic numit "Whigs" (Perucile) $i pen-tru Parlament, creandu-se un echilibru lntrefortele politice, ce puteau s:l l$i desf:l$oareactivitatea f:lr:l conflicte violente.

Stabilitatea politic:l a fost favorabil:l dezvol-

De-a lungul secolului alXVI1I-lea Marea Britanie aavut perioade lungi de stabili-tate fntrerupte doar de ame-nintari temporare cum au fostrebeliunile iacobite. P:rospera~i puternica, aceasta tara adevenit o mare putere impe-riala ~i a declan~at primarevolutie industriala a lumii.

A.n anul 1714 moare Regina Ana, ultimulI membru al dinastiei Stuart. jn ciuda tuturor

planurilor ~i comploturilor care l1 sustineaupe fratele ei vitreg, denumit "b~tranul preten-dent", aflat in exil, pe tron s-a urcat f~rn niciun incident un print strnin, cea mai apropiat~ruda de origine protestant~. Astfel Principeleelector George de Hanovra -un stat deIrulrime mijlocie din nordul Germaniei -adevenit la timpul potrivit Regele George I alMarii Britanii, primul din viitoarea dinastie deHanovra, in ciuda faptului c~ abia vorbea

engleza.

O Imaginea infa,i~eaza panica ce a cuprinsLondra dupa falimentul companiei South Sea.Aceasta era o companie financiara al careiprofit rezulta in principal din cre~terea con-tinua a pre,ului ac,iunilor sale.

157

GEORGIENI ~I IACOBITI

O Printul Charles

O Hotarat sa

reca~tige pentrutatal sau coroanace apar,inusecandva familiei,Charles Stuartdebarca in Sco,ia,in iulie 1745.

iar retragerea era o dovad~ c~ :incercarea lore~uase. Cu toate acestea s-au decis s~ seretrag~. indreptandu-se spre nord, Iacobitii aurnai avut dou~ victorii, dar:in 16 aprilie 1746, laCulloden Moor, annata lor a fost distrus~ deartileria Ducelui de Cumberland ~i de flintelearrnatei regulate. infrangeiea a fost deflnitiv~.Dup~ o serie de aventuri extraordinare "tanarulpretendent" a reu~it s~ fug~ din Scotia, dar cau-za iacobi~ a fost pentru totdeauna pierdu~.

Acesta a fost un punct de r~scruce in isto-ria Scotiei de Nord. Guvemul britanic a decisc~ aceast~ societate tribal~ nu mai putea fitolera~. Cei care participaser~ la rebeliune au

:f!~e~.9z

Inceput sa se ' manifese mai agresiv, starnind

rivalitatea puterilor europene. Fortat sa intre 11;1razboi Impotriva Spaniei (care ulterior s-a impli-cat Intr-un conflict de amploare mai mare cuFranta), Walpole a condus fara convingere ~i Incele din urma a demisionat. A fost urmat laconducere de adeptii sai, Pelhams, iar sistemulpolitic pe care il crease a raffias neschimbat.

O infringere definitiv3Profitand de faptul ca cele mai bune trupe bri-tanice luptau In Europa, Stuartii au mai facut oincercare de a recuceri tronul. De aceasta dataIn fruntea mi~carii s-a aflat Printul CharlesEdward -numit ~i Charlie Cel Frumos -fiul"batranului pretendent". in iulie 1745 a debar-cat cu pompa in Scotia insotit de cativa adepti,l-a proclamat pe tatal sau rege, a adunat cla-nurile ~i a intrat in Edinburgh. Zece zile maitarziu, in 21 septembrie, a ca~tigat batalia de laPrestonpans ~i a patruns in Anglia.

Armata iacobita a Inaintat spre sud pana laDerby, dar In ciuda a~teptarilor englezii nu li s-au alaturat; pe de alta parte trupele hanovrienedevenisera mult mai putemice o data cureintoarcerea grabnica a trupelor britaniceaflate pe continent. Pentru armata iacobitainaintarea insemna infcingere aproape sigura,

in cei 20 de ani :In care s-a aflat la putere(1721-1742) Walpole a dus o politica centrata1n jurul a doua elemente fundamentale: taxeinterne mici ~i pace cu celalte state. Din feri-cire ~i mini~trii francezi doreau, din anumitemotive\ pacea ~i astfel cele doua tari au reu~itsa actioneze :lmpreuna pentru :lmpiedicareacrizelor europene. Prosperitatea obtinuta prinaceasta politica a consolidat pozitia dinastieide Hanovra iar iacobismul a devenit doar oamintire sentimentala, exceptie facand unelezone cum ar fi Highlands (Scotia de Nord).

Perioada de pace a luat sfa~it cand ambitii-le comerciale ~i imperiale ale Marii Britanii au

O Cauza iacobita a fost definitiv pierduta,dupa ce armata luptatorilor din Highlands aavut parte de o infrangere rasunatoare inbatalia de la Culloden.

158

Edward Stuart.

Pentru sus1inatoriisai din Highlands era"Prin1ul Charlie cel

Frumos".Oponen1ii sai ilnumeau "tanarul

pretendent".

fost aspru pedepsiti, dar cea mai important.turmare a fost distrugerea sistemului de cla-nuri. pamftnturile ce formau proprietateacomuna a clanurilor au trecut in proprietatea$efllor de clan, care au fost incurajati sa re-nunte la arenda$i $i sa se apuce de oierit. Dinaceasta cauza zeci de mil de membri ai cla-nurilor au fost nevoiti sa emigreze in colonil;in Highlands a fost construit un sistem dedrumuri, pentru a definitiva intrarea acestuiteritoriu in civilizatia secolului al XVIII-lea.

Reforma parlamentaraCfttiva ani mai tftrziu Marea Britanie a intrat inRazboi~l de Sapte Ani (1756-63) cu un con- ~ducator de exceptie: William Pitt t:el Batcin :3(mai tarziu Duce de Chatham). Rolul fortelor ~britanice in conflictul european a fast limitat, .Edar luptete coloniale duse impotriva Frantei in ~India, Canada $i Indille de Vest au dovedit ca ~Mal'ea Britanie devenise cea mai dezvoltata ~

O Caricatura din1798 reprezentand

lupta pentrusuprema1ie terito-riala dintre Anglia~i Fran1a. Anglia adevenit cea maimare putere comer-

ciala, imperiala ~i,maritima.

apoi de a-l impiedica pe Wilkes sa devinamembru al Parlamentului, au starnit numeroa-se discutii cu privire la libertatea cuvantului ~ila puterea parlamentara. In cele din urmaWilkes a ie~it victorios. S-a nascut ~i o campa-nie sub sloganul "Wilkes ~i libertatea!", in tim-pul careia oamenii au realizat ca Parlamentul,ce trebuia sa fie protectorullibertatilor, era defapt corupt ~i nereprezentativ. Acesta a fostinceputul viitoarei reforme parlamentare.

Prietenii regeluiIn 1770 Regele a gasit un ministru ce satisfaceapretentiile sale, in persoana Lordului North.

putere imperial~, comercial~ $i maritim~. jnanii 1750 politica intern~ a intrat Intr-operioad~ de instabilitate cand In partidulWhig, ce detinea majoritatea 1n CameraComunelor, au ap~rut grup~ri rivale. jn 1760s-a urcat pe tron un rege tan~r $i ambitios,George III, ho~rat s~ se implice activ 1n viatapolitic~. Oponentii s~i, obi$nuiti cu stilul maipasiv al predecesorilor au calificat aceas~ ati-tudine ca fiind neconstitutional~. De$i legatde modul de comportare nu i se pot repro$aprea multe, s-a apreciat c~ George III a luat oserie de decizii gre$ite, ct!mar fiaceea de a-lnumi pe ducele de Bute primministru. Bute,care fusese tutorele regelui, nu era membru alnici unei grup~ri politice, iar regele George III$i-a dat seama c~ nu putea guverna eficacef~r~ o majoritate solida 1n Camera Comunelor.

jn anii 1760s-au perindat o serie de guver-ne Whig de scurt:1 dura~. Printre cele maiamintite evenimente ale vremii se numaracalomniile aduse lui Bute $i regelui George IIIde John Wilkes, 1n periodicul 1be Nortb Briton.jncerc~rile repetate de a-l condamna $i mai

O Regele GeorgeIII s-a implicat activin viata politica. Afost sprijinit de o

grupare politicanumita "Prieteniiregelui".

O Radica!u!John Wi!kes l-adefaimat pe rege inperiodicul sau"The North Briton".Wi!kes a devenitcapu! de afi~ a! uneicampanii ce mi!itapentru !ibertateacuvantu!ui ~ireforma politica.

~

~I-I"

1"C)

GEORGIENI $1 IACOBITI

O Sub guvernareaLordului North ~i a..Prietenilor regelui.'Marea Britanie apierdut cele 1 3

colonii americane.Acest tablou intitulat

..Capitularea ora~uluiYorktown.' prezintasolda'ii britaniciparasind liniile de

aparare ~i predandarmele.

racterizata printr-un numar restrans de reformeeconomice ~i reticenta fata de risc; a doveditnumeroase calitati administrative ~i sprijinit derege ~i-a creat 0 reputatie foarte buna.

Vantul schimbariijn afara Parlamentului ideile radicale (cum ar fiextinderea gfl.\purilor cu drept de vot ~i refor-marea modului de desf~urare a alegerilor)ca~tigau teren, mai ales dupa izbucnireaRevolutiei Franceze din 1789, care promovaideea de "Libertate, egalitate ~i fratemitate". Cutoate acestea situatia s-a modificat radical cand,1n 1793, 1ntre Anglia ~i Franta a izbucnit raz-

Acesta a fannat gruparea "Prietenii regelui", cel-a sustinut in fruntea guvemului rnai mult dezece ani. Amplificarea prablemelar din cele 13calanii americane a atins in cele din unn:1 unpunct culminant; atat pacea cat ~i rnzbaiul aufast tratate cu incampetent:I ~i inc:1p:1t:1nare ~ica urrnare calaniile au fast pierdute.

in incercarea de a se apune "Prietenilarregelui", partidul Whig a devenit refarrnatar, infruntea alruia se aflau aratari strnluciti precumCharles James Fax ~i Edmund Burke. in 1783,la v~rsta de 24 de ani, devine prim ministruWilliam Pin cel TaMr (fiul lui Chatham). El aguvemat intr-a periaad:l de stabilitate, ca-

boiul. Din acest moment radicalismul a fostconsiderat nepatriotic ~i datorit:! noilor legi afost dat uit:!rii pentru o perioada lunga detimp. Multi membri ai partidului Whigs l-auparasit pe Charles James Fox ~i s-au alaturat lui ~Pitt ~i partidului Tory, ce detinea acum o

majoritate cople~itoare.O alt:! consecinta: a razboiului a fost intensi-

ficarea problemei irlandeze. De~i Irlanda treceaprintr-o perioada dificila -din punct de vedereeconomic era subordonat:! Angliei, iar mareamajoritate a populatiei catolice era lipsit:! dedrepturi civile -de-a lungul secolului al XVIII-lea a reu~it sa:.~i dezvolte o identitate nationala;pentru o scurta perioada d~ timp a spe~t ca va

.).i,t

a

.,

ae

i

,o

;iLI

I)

0

160