:2108549,2116745

A

YANNARAS

,IBERTATEA

MORAI-,EI

Traducere de

Mtru,qt Cavruvtaat

Cartea a aPdrutcu binecuvdntarea I.PS. NICOIAE,

Mitropo li tul B anatu lui

STA

t

CUPRINS

Capitolul I :

Mastilemoraleisimoralapersoanei ........71. Efica autoritard;i eticd convenlionald . . . . . . ... . . . . .72. Morala;ifiinlaomului .......8

4. Morala-etosul-comuniunii treiryice . . . . . .10

5. Morala omului ,,dupii chipull' lui Dumnezeu . . . . . . .13

6. Persoaniisiindivid i...... ....,....167. Ne1tiinta asupra adeviirului persoanei si conceplia

Capitolul II

8. Caderea, de la viatii la supravie{uire . . . . . . .25

9. Perpetuareacdderii .........251A. ,,Alterarea" existen.tialiianaturii ....2811. Dincolo de bine ;i de rtiu . . . .

', .,. . ..,3.1

12. Complexul psihologic devinwd{ie ... .... ..3313. Dinamicapocdinlei ,,.;,....3514. Fierbinteacd,utarealibertd{ii .......i7/5. infruntarea dintre libertate ;i iubire . . . . . . . . . : . . . .40

16.,,Evanghelia"speranlei :..... .....42

289

CAPRINS

Capitolul IIIRefuzul evanghelic al eticii individuale . . - - .45

17. Sfdnta Scripturd;i evenimentul Bisericii - . ' .45

lS.,,OnoudJdpturd,tnHristos" '......4719. Legea, manifestare a adevdrului ;i cale a vielii . - - ' .49

20. implinirealegii,sauiubirea ..--..-.5221. Rasnrnarea evanghelicii a valorilor convenlionale . -54

22. Na$tere din nou ;i represiuni etice . . .' . . . . .58

Capitolul IVLIi exemplu istoric: provocarea ,,nebuniilor intru Hristos" .61

23. Batjocorirealumii . .........6124. Asumareaviniistrdine ..-..-6325. Desdvdr;italepddaredesine .......6626. Libertateanelimitatd ... ..-.-70

Capitolul VMorala bisericii:moraldliturgicd ..'.....73

27. Fidelitateafalddereal ......7328. Manifestarea adevdrului dumnezeiesc

tnmoralaumand .....7429. Strdngerea launloc a celor risipili ........77

290

30. implinira31. Dimensiu

Capitolut WMorala impar@

32 Dinamia33. Folosira34. implinita35. Experianl36. Morata h37. Moralap38. Oficiereat39. Morola p,40. ,,Adunara

Capitolul VIIAscezd ecleziald I

4L Asceza, rst42. Refuzul fu43. Refuzut ird44. Ceea ce ql

si posibil h

45

Bisericii 45

47

61

:61

.63

si cale a .49

52

a valorilor convenlionale

i etice 58

,, nebuniil or tntru Hri s to s "

dwnnezeiesc

.54

aelor risiPili

291

CUPRINS

implinirea.euharisticd a Noului Testament . . . . . . . . .80Dimensiunea cosmologicd a moralei liturgice ,82

Capitolul VIMorala tmpdrdteascd, preolqascd Si profeticA a Euharistiei .87

32 DinamicaEuharistiei ....;........82i3. Folosireaeuharisticdalumii .,:. !. r; .......8834. Implinirea raliunii - a,,logosului" - lumii . . . . . . . . .9035. Experienlasensibildamdntuirii .....92i6. Moralainp1rateascA ......,,9537. Moralapreoleascii .........9738. Oficiereavieliisi deosebirea sexelor . ......98

40t.,,Adunarea sdrbdtoreascit a intdilor niisculi" . . . . .106

Capitolut Vil :

Asceztt ecleziala si vit tute individuald . . . . .l0g

30.

31.

66

70

7341.

42,

43.

44.

Asceza, un eveniment eclezial . . . . i. ..... .109Refuzuldualismului ........ ...'... .. .. ........t11Refuzulindividualitafii ... ........il2Ceea ce este imposiibtil din p,unct de vedere natural;iposibilharismatic ...:.. .......113

i,i

CAPRINS

45. Neglijarea ascezei, tndepdrtare de adevdr

46.,,Cunoasterea in trup" . . . . 116

Capitolul YIilPi'etismul, o erezie tn cadrul ecleziologiei - . . - . . . - I 19

47. Coordonateleistorice .....-119

49. Alienareaeticdamdntuirii ...-....13150. Asimilareaeticitaereziilor ........13251.,,Civiliza{ia" individualistd a pietismului - . . . - . . .'134

'#:::i:ltr ic at sfintetor taine . . .t4t

52. Plenitudineasacramentaldavietii ........141

54. Miruireatnfieriitmpiirdte;ti ....-.-14655. Destwdr;irea personald a transformdrii naturale . .148

56. Pocdinta, transformare a mor.tii tn inviere . . . . . . . .150

57. Alienareajuridicdapocdinlei ......15558. Instituliapaternitdliispirituale .....16259. Casanria gi ,,puterea iubitoare" a naturii - . . . . . . .162

60. Taina ,,iubirii celei adeviirate" . . . . .167

292

61. Caracterul62. Criza institutiei

Capitolul XCanoanele

Capitolul )ilDimensiunea ktorid

69.

70.

71.

72.

73.

74.

Problema,,

Pre.tul viziunilar

Biserica SiRegula

Regula asceeiDistinctia$t regeneranaa

JuridismulCodificatea

IncapacitateaDimensiuea

Evenimentula comunhanii -.

63

64.

65.

66.

67.

68.

Dinamica

de adevdr .115

116

119

119

125

131

li2apietismului " ' " " "134

a vie{ii

146

141

141

14i

a transformdrii naturale ' '148

amortiiininYiere ' ' ' ' ' ' ' J50-

apociiinlei " " "155

ryit spirituale ',U:,n'iuoor"" a naturii " " " "162

adevtirate" " " '167

CUPRINS

61. Caracterul ascetic al cdsdtoriei . . . . . . . . . . .171

62. Criza institutiei cdsdtoriei . . .176

Capitolul XCinoanele ecleziastice ;i definilia limitelor vie.tii . . . . . . . .181

Biserica;ilegea ....181Regula martiriului $i miirturia canoanelor . . . .' . -186

Regula ascezei ;i ealea asceticd a canoanelor . . . . .187

Dis tinctia dintre p erpetuarea naturaldsiregenerareapirsonala ... -192

Juridismulcanoanelor .....198Codificareacanoanelor .....200

Capitolul XIDimensiunea istoricd $i sociald a moralei bisericii . . . . . . .205

Problema,,eficacitd{ii" etice .. - -..205Incapacitatea eticd a virtutii individuale ' . .207

Dimensiunea totalitard a Eticii obiective . . .211

Ev enimentul onto I o gi c $ i s dv dr$ irea exi s tenlial dacomuniunii .......22iDinamicasocialdapocdin{ei ......226

63

64.

65.

66.

69.

70.

71.

72.

73.

74.

i:

L.

rF

67.

68.

293

;-, .E --r

CUPMNS

75. Originea euharisticd a transformdrilor sociale . . . .22876. Manifestarea culturald

amoralei sociale aEuharistiei . .. . ... . . . .231

77. Unicul program: reconstituirqa parohiei . . .236

Capitolul XIIMoralaarteililurgice .... .....i ........243

78. Cult,artdsitehnicti ........24379. Calea asceticd a artei gi arta ascezei . . . . . .24680. Morala arhitecturii antice grece$ti

81. Morala tehnicii tn edificiul bizantin .. . . . . .258S2.,,Naturalismul"religios ....2668i. ,,,Trecerea" iconograficd la ipostasul persoanei . . . .26984. Ultimasperanld .....276

Concluzie

Moralalibertdtii ....281

294

iN ,tcere;t

UeidAa

Tragdb

T'LADIAIR

Diaalo

MilTFugek

CTIRISTIIS

ERVINArhitecturd gotid

CHNSTOS

Foarneo

Capitolul I

Md;tile moralei ;i morala persoanei

t. Etica autoritard si eticd convenlionald

in limbajul civilizaliei moderne - felul in care trdim noiazi -, morala inseamnd o mdsurd obiectivS care permite atri-

buirea unei valori caracterului individual sau compofiamentu-

lui individual. Ea este legatd din punct de vedere intelectualde categoriile sociale de bine sau r6u qi reprezintd reialia indi-vidului social cu o datorie obiectivS, cu un ,,cum trebuie" care

se eqaloneazdin,,virt:u\i" parliale. Caracterui moral al fiecIruiom ii atribuie acestuia o valoare obiectivd bazatd' pe scara vir-tulilor admisd de intreaga societate.

Aceastd scard a virtulilor sau a valorilor care determind

morala individual[ este nucleul sau rezultatul unei viziuni maigenerale qi ai unei interpretdri - religioasd, filozoficd ori chiar

ra{ional gtiin{ificd - ale problemelor comportdrii individului so-

cia1. Numim ,,Eticd" - este termenul consacrat - acest fel de a

te ocupa sistematic de problemele raportate la ,,ethos", la

ntorala uman6. Etica poate decurge dintr-o vizirure fi1ozofic6 Ei

dintr-o interpretare a moralei umane, sau poate fi rezultaful u-

nei anumite legislalii religioase care definegte comportamentul

oamenilor. Mai poate fi gi o gtii4a * o lamurd a aga-numitelor

.strin{e umaniste" - ce cautd s5 defineascd scara de vaiori cea

rrai apti a organiza c6t mai bine convieluirea social6.

Indiferent de originea ei filozofic6, religioasd sau gtiinlificE,

Erica, pentru a se transforma in acliune qi in reguld compor-tamentalS a unui ansamblu social, trebuie s5 aibl suporturi 9i

:resupozilii de aplicare obiectivS. Se pare cd aceste suporturi

CHRISTOS YANNARAS

gi presupozi{ii de aplicare sunt in numdr de doud: autoritatea,sau convenlia.

in principiu, doar o autoritate foarte inaltd 9i infaiiibilS -deci divin[ - poate defini si impune o regul5 generald de com-pofiament uman, pe deasupra oricdrei posibilit5li de contestare.Cea rnai inaltd autoritate poate fi din punct de vedere religios saumitic ,,divind". De aceea eapoate fi reptezentrtd de conducereaunui partid ori de ,,principiul" impersonal al puterii statale.

Dacd respingem autoritatea, suntem obligali sd acceptdmcaractenrl conven{ionai al Eticii sociale. Regulile de compor-tament gi de afirmare ale caracterelor individuale decurg atuncidintr-un acord-conven{ie congtient s au cutumier. Acceptdm,din raliuni de utilitate, concepliile despre bine gi r6u apdrute inurma unor imprejurdri, sau consacrate de experienlb. $i nestrdduim continuu s[ 1e imbundtSlim cercetAnd, cu ajutorulfilozofiei ori al qtiinlei, fenomenele comporamentului social.

2. Morala ;i Jiinla omului

Este limpede cd Etica, a$a cum tocmai am descris-o, sepa-rd morala omului de adevdrul lui existen{ial qi de identitateafiin{ei lui, adicd de ceea ce este in mod fundamental omul,inainte de a fi impiicat intr-un sistem de vaiori sociale qi obiec-tive. Agadar Etica lasd in afara propriului ei domeniu probie-ma ontologicd, a adevdrului si realitdtii existenlei umane, ches-tiunea asupra a ce este lealmente omul, indiferent de ceea cetrebuie s5 fie ;i de raportarea lui la acest trebuie. individua-litatea umand are ea oare o fundamentare ontologicd, de vialdsi de liberrate, dincolo de spaliu qi timp? Are oare o identitatefundamentald, un fel de-a fi care sd fie unic, neasemdndtor,irepetabil, precedAnd gi def,nind caracterul gi comporamen-tul? Sau ea e doar tn epifenomentrecdtor,modeiat de conditiilebiologice, psihologice ;i istorice care o definesc obligatoriu

8

LIBERT-\'r a:. l.l ---r-:i

tsi afunci nu putem reusi deciit sl ..am

compoftamentul, recurgdnd 1a t, i::isiaDacd am cddea insd de acL.ri ca r

adaptarea omului la o legisiatie "u:.''riu

atunci Etica ar fi alibiul lolosit ,ie acr

problema-i pxistenliald. Prin unl"re. ur

religioasS, fi1ozoficd, ori chiar pr-rirliclideale gi mitificate tragedia prcrlrrlei iuipuse morlii: el poartb o mascd Cirrlpotautoritdli ideologice sau pafliz.rne. spproprie gi din intrebdrile cu care ea il ai

i. Libertatea moralei

in perspectiva Bisericii cresiine s

ecleziald, a Rdsdritului ortodox. '-''rtbleidentificat intotdeauna cu ader irul ,

trIorala nu este o mdsurd obiecti',; ;arunei vaiori caracterului si com;.."'nandenla dinamicd a libertd{ii person.rie cr

tatea existenliale a1e omului. Iar asia plitate a libert5lii este tocmai acest riscadev6ru1si autenticitatea existenli:ie . s

existenla, fiin{a. Moraia omului e ina:ment existenlial: realtzarea dinan-,ica a

vie{ii, sau e$ecul qi alterarea udet,intluAltlel spts, morala se referf, la eve

lui: al putin{ei ca omul sd fie sah at. anevdtdmat"; sd-si realtzeze intearal po

vielii dincolo de spa{iu, de timp si de r

sd invinga moarlea. Dupd o astfel de nu

bundtdliri conven{ionale ale caracterulrinseteazd omu1, cu o sete de obste. n*;tnu poate pune problema etica decit p

de douS: autoritatea,

inalta 9i infailibilS -rlryul[ generalS de com-posrbilitElr de contestme.

devedere religios sau

de conducereaal put€rii statale.

obligali sd accept[mRegulile de compor-

decurg atuncicutumier. Acceptdm,bine 9i rdu apdrute inde experienld. $i ne

cercetdnd, cu ajutorulsocial.

am descris-o, sepa-ial gi de identitateafundarnental ornul,

valori sociale si obiec-i ei domeniu proble-

i existenlei umane, ches-

, indiferent de eeea cetrebuie.Individua-ontologicS, de viale

Are oare o identitatefie unic, neasemdndtor,

I qi comporamen-

, modelat de condiflileo definesc obligatoriu

LIBERTATEA MORALEI

(gi atunci nu putem reugi dec6t sd ,,ameliordm" caracterul gi

comportamentul, recurgdnd la o legislalie utilitard)?DacI am cddea insd de acord cd morala nu este decdt

adaptarea omului la o legislalie autoritard sau conventionalS,atunci Etica ar fi alibiul folosit de acesta ca sd escamotezeproblema-i pxistenfiald. Prin urmare, omul recurge 1a Eticd -religioasd, filozoficd, ori chiar politic6 - mascAnd sub scopuriideale qi mitifieate tragedia propriei 1ui existenle biologice su-puse morfii: el poartd o masc5 compoftamentalS, luat5 de laautorit5ti ideologice savpartizane, spre a evada din fiin1a-iproprie gi dinintreblrile cu cate eailasalteazd.

3. Libertatea ruoralei

in perspectiva Bisericii creqtine gi, concret, in tradiliaeclenald a Rdsdritului ortodox, problema moralei umane s-a

identifrcat intotdeauna cu adevdrul existenlial al omului.Morala nu este o mdsurd obiectivd care sd permitd atribuireaunei valori caracterului gi comportamentului, ci corespon-denla dinamicd a libertdlii personale cu adevdrul gi autentici-tatea existen{iale ale omului. Iar asta pentru cb ultima posibilitate a libertSlii este tocmai acest risc: ca omul sd-gi renege

adevdrul Ei autenticitatea existenliale, sd-qi alieneze gi altereze

existenfa, fiinJa. Morala omului e inainte de orice un eveni-ment existenlial: realizarea dinamic[ a plindtdJii existenlei qi

viqii, sau egecul gi alterarea adevdrului fiinlei sa1e.

Altfel spus, morala se referS la evenimentul salvdrii omu-lui: al putinlei ca omuls5 fie salvat, adicd mdntuit, ,JeafEr Ei

nevdt5mat"; sa-gi realizeze integral posibilitatea existenlei gi

viesi dincolo de spajiu, de timp qi de relaliile convenfionale;sI inving5 moartea. Dupd o astfel de mdntuire, iar nu dupi im-bmlt6tiri conven{ionale ale caracterului gi comportamentuluiiwteazdomul, cu o sete de obgte, nestins[. De aceea Bisericamr poate pune problema eticS decdt pornind de la libertatea

CHRiSTOS YANNARA,S

moralei, ?n afara oricdrui sistem lormal de valori qi a oricdreipredeternindri utilitare.

Confonn Tradiliei ecleziale oftodoxe, definim morala st:u-diind adevdrul existenlial al omului, adicd pornind c1e la intr.e-barea ontologicS: ce este.fiinfa? Ce inseamnd cd omul este,!Iar f'aptul cI el este ca realitate biologic5 -, ce legdturd are euF-iinfa insdsi. cu posibilitate a definitivd ;i imuabild a exis-ten{ei? Alteritatea individuald a fiecdrui om, expresia unicd,dit"eritS, nerepetitivd, a structurii lui trupesti, a vor"birii , a g?in-dirii, a capacitdlii sale creatoare si a iubirii lui - face ea oarepate dinfiintd, are rm fundament ontologic, ori este doar osinguiaritate biologicd et'emerd si accidentald, inexorabil pre-determinatd de necesitatea ,,speciei" sau ,,naturii" omului?

Reiese cu certitudine cd ner6spunz6nd 1a intrebarea asuprafiinlei, a posibilitatii existenlei de a fi nelimitatd si adevdratd, nuputem atinge aventura existen{iald a libefidlii omului _ faptulsalvirii sau pierderii posibilitatilor nelitnitate ale vietii - u,li.atnoralo sa. De aceea, confonn Bisericii ofiodoxe, pornim de laadevdrul Fiintei, de la sursa si cauza sa - plecdm de la ac-ceptarea revelaliei lui Durmezeu, de la adevdrul DumnezeuluiInsusi - atunci cdnd cercetdm adev6ru1omu1ui sintoralalui.

4. Morala - etosul - comuniunii treitni.ce

in miezul vie{ii Bisericii, Durnnezeu se revele az,aElinsusica fundamentul- ipostasuJ - faptul real, al Fiinlei, ca firndamentpersonal al vietii vesnice. Existenta personald a lui Dumnezeurecapituleazd si epuizeazd adevdrul Fiinlei. Nici Esenfa, niciEnergia lui Dumnezeu nu cor.tstituie Fiinta, ci modul personala1 existen{ei Lui: Dumne zeu capersoand este ipostasr;/ Fiin{ei.

Altfel spus, Bisedca nu identificl adevdrul Fiinlei cu Dum-nezeu cauzd primd, obiectivd ;i abstractd, a existen{ei qi a vielii.Dumnezeu nu este nicidecum o fiintd supremd nedefinitd, oEsentb impersonaiS la care nu se poate ajunge dec6t pe cale

10

LIBE?...-, : -- \*

intelectuald sau sentimentai". Durn\lotor", o Energie oarba care .:.;slanici o imagine a omului trans:endeinhnt6 a proprietSli1or indir iuuale s

ale existen{ei omenesti. Bis:r:;a ar

care se reveleazd itr islone cr i\ts-te:sonale. Dumnezeu este Perstr;n,i scdtre fa{d, cum ar grdi ciner a r! -rtt

Si tocmai pentm cd este errs'ieilusi nicidecum condilionata de :seflconstifuie Fiinla, este posr.r-.;i; Fii:titatea Dumnezeului cdruia ir r.a a

lui Israel, prime;te urmatorut r:asl

(Iesirea 3, l4). Dumnezeu id::rtrfiitatea Fiin{ei, cl iposta-szri Sau per

natura divine sunt cele ce pre,'ld:ontologice, definind existenia pFiinla lui Durnnezeu nu cons'.iruiealteritatea si libefiatea dir ine persnal al lui Dumnezeu - alterirateacare recapittleazd 5i epuize:ziMoise, Dumnezeunu-i spune --Euce sint". Aceasta intrucit Cel ce edimpotrivd Esenla se trase din Cel

conceput in sinea-I fiinta in intregIdentificarea Fiin{ei cu eristent

(identificare cu imense consecinremoralei umane) explica rer elalDumnezeu totodalS utrul st n'eintit

t Grigorie PALAMAS, Di.fett:t .i-< !apdrarea isihasnrului in traducer-;a Pr- IEdif,a ChristorL, vol. I, Tesalonic l9;i. p- r

Personne et I'Eros [in traducere :i,rui:ltasia"], Eseu teologic de ontolosie. .r:rlla

15 l'.i';t.1115

Err tormal de valori gi a oricdrei

lh ortodoxe. definim morala stu-mului. adicd pornind de la intle-[al' Ce inseamnd cd, omul este'?

lfe brologicd -, ce legdturd are cuca detlnitiva si imuabil5 a exis-rb a t-rec5rui om, expresia unic5,hrii lui tmpe5ti, a vorbirii, a gdn-ome si a iubirii iui , face ea oarehent ontologic, ori este doar octd si accidentalS, inexorabii pre-

rymiei" sau ,,nafurii" omului?F5-spunzAnd la intrebarea asupra

ir de a h nelimitatd qi adevdratS, nu4iala r libertdtii omuiui - faptulEilor trclimitate ale vietii - adrcdm Bisericii ortodoxe, pomim de lar ti cauza sa - plec6m de la ac-czer.r. de la adevSrul DumnezeuluiI der 5ru1 omului simoralalui.

wtittrrii fi'eimice

Dumnezeu se reveleazd Elinsusifutul real, al Fiinlei, ca fundamentlb"tenta personalS a lui Dumnezeudevarul Fiinfei. Nici Esenla, nicimtituie Fiinfa, ci modul personalca persoand este ipostasal Fiin{ei.kntifica adevSrul Fiinlei cu Dum-igi abstractd, a existentei gi a vie{ii.m o t-rintd supremd nedefinitd, onu se poate ajunge decAt pe cale

LIBERTATEA MORALEI

inte1ecfua16 sau sentimentald. Dumnezeu nu este nici un,,primMotor", o Energie oarbd care declangeazd mecanismul lumii, gi

nici o imagine a omului transcendentd si absolutizatd, o mdrireinfint[ a propr{etdliior individuale sau a exigen{elor psihologicea1e existenlei omenesti. Biserica are experien{a 1ui Dumnezeucare se leveleazd in istorie ca existen{d, alteritate 5i libertate per-

sonale. Dumnezeu este Persoan6 gi dialogheazd ctt omul ,,fa15

cdfc fa!d, cum ar grdi cineva cu prietenul sdu" (Iegirea 33, I I ).$i tocmai penflu cd este existenld personald -- cu totul diferita

;i nicidecum condilionatd de esen{a gi natura ei -, Dumnezeuconstituie Fiinla, este ipostaszl Fiinlei. CAnd Moise cere iden-titatea Dumnezeului cdruia ii va anunla voile dinaintea fiilorlui Israei, primeste urmdtorul rdspuns: ,,Eu sint Cel ce stnt"(Iesirea 3,14). Dumnezeu identificd adevirul existenlei, reali-tatea Fiin{et, cu ipostaszl Sdu personal. Deci nu Esen}a sau

natura divine sunt cele ce preced sau au intAietate ca realitdliontologice, definind existenla personald a lui Dumnezeu.Fiinla lui Dumnezeu nu oonstituie un dat ontologic precedAnd

alteritatea qi libefiatea divine personale. insd ipostasul perso-

nal al lui Dumnezeu - alteritatea si libertatea Lui - este ce1

care recapifileazd gi epuizeazd fiinla. ,,RdspunzAndu-i luiMoise, Dumnezeu nu-i spune ,,Eu sint Esen1a", ci ,,Eu sint Celce sint". Aceasta intruc6t Ce1 ce este nu derivd din Esenld, cidimpotrivd Esenla se trage din Ce1 ce este. El, Cel care este, a

conceput in sinea-I fiinla in intregime."lIdentificarea Fiinlei cu existen{a personai[ a 1ui Dumnezeu

(identificare cu imense consecinje pentru adev6ru1 omului si al

moralei umane) explicd levelalia Dumnezeului Bisericii:Dumnezeu totodatd unul ;i treimic. Dumnezeu Unul nu este o

I Grigorie PALAMAS, Difense des Saints His1,chqs1.t lvezi, Scrieri trt

;Dirarea isihasnrului in traducerea Pr. Prof. Durnihrr Stdniloae] 3,2-12.:lrda Christou, vol. I, Tesalonic 1962,p. 666.Yezi qi Ch. YANNARAS, Za?trsonne et I'Eros [in kaducere romdneascl a apdrut la Editura,,Anas-:^;ia'1, Eseu teologic de ontologie, Atena (Edilia Papazissis) 1916,par.85.

11