liceul-dragalina.infoliceul-dragalina.info/wp-content/uploads/2016/10/PAS-LTDZ-Dragalina...liceul-dragalina.info

LICEUL TEHNOLOGIC ”DUILIU ZAMFIRESCU” DRAGALINA

1

PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII

- P.A.S. –

2017-2021

LICEUL TEHNOLOGIC

„DUILIU ZAMFIRESCU” DRAGALINA

JUDEŢUL CĂLĂRAŞI

C


2

NR. 5914/17.10.2017

PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII

(P.A.S.)

2017-2021

Aprobat în şedinta Consiliului de Administratie din 11.10.2017

Prezentat în şedinta Consiliului Profesoral din 05.10.2017

COLECTIVUL DE ELABORARE:

DIRECTOR : COLȚEA CRISTINA

DIRECTORI ADJUNCȚI: MANEA CĂTĂLINA/ ECHIM ELENA

RESPONSABIL CEAC: ȘISMAN CONSTANTINA,

MEMBRU CEAC : GANEA IONELA

Secretar :ȘTEFAN VIOLETA

PARTENERI SOCIALI:

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI CĂLĂRAŞI

CONSILIUL LOCAL DRAGALINA

AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ CĂLĂRAŞI

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ CĂLĂRAŞI

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CĂLĂRAŞI

APROBAT

Inspectoratul Şcolar Judeţean CĂLĂRAŞI

Inspector Şcolar General,

Prof. MIHĂILESCU ELENA

AVIZAT

Comitetul Local de Dezvoltare a

Parteneriatului Social pentru Formarea

Profesională CĂLĂRAŞI


3

CUPRINS

PARTEA I

1. CONTEXTUL............................................................................................................................ 5 1.1. Misiunea școlii .Viziunea şcolii.................................................................................................. 5

1.2. Profilul şcolii............................................................................................................................... 7

1.2.1. Scurt istoric....................................................................................................................... 8

1.2.2. Profilul actual ................................................................................................................ 9

1.2.3. Exigențele calificărilor oferite ........................................................................... .......... 12

1.3. Analiza rezultatelor şi evoluţiilor din anul şcolar trecut............................................................ 14

1.3.1. Formarea și dezvoltarea profesională............................................................................. 14

1.3.2. Evaluarea randamentului școlar..................................................................................... 17

1.3.3. Concursuri școlare ......................................................................................................... 25

1.3.4. Activitatea educativă și extracurriculară........................................................................ 26

1.4. Priorităţi la nivel naţional.......................................................................................................... 27

1.5. Priorităţi şi obiective la nivel regional și local ......................................................................... 29

PARTEA A II-A

2. ANALIZA NEVOILOR ........................................................................................................ 39

2.1. Analiza mediului extern ......................................................................................................... 39

2.1.1. Profilul demografic........................................................................................................ 40

2.1.2. Profilul economic ........................................................................................................ 43

2.1.3. Piața muncii................................................................................................................... 47

2.1.4. Analiza PESTLE ......................................................................................................... 56

2.2. Analiza mediului intern .......................................................................................................... 60

2.2.1. Predarea şi învăţarea ...................................................................................................... 60

2.2.2. Resurse didactice ........................................................................................................... 62

2.2.3. Consilierea şi orientarea oferită elevilor ……………………………………………… 65

2.2.4. Calificări şi curriculum................................................................................................... 68

2.2.5. Resurse materiale şi umane........................................................................................... 70

2.2.6. Parteneriate și colaborare.............................................................................................. 76

2.2.7. Cultura organizațională ................................................................................................ 79

2.3. Analiza SWOT (rezumat şi matrice)..................................................................................... 80

2.3.1. Curriculum ................................................................................................................... 80

2.3.2. Resurse umane ............................................................................................................. 82

2.3.3. Resurse financiare și materiale ................................................................................... 84

2.3.4. Relația cu comunitatea ............................................................................................... 85

2.4. Rezumatul aspectelor principale care necesită dezvoltare ..................................................... 86

PARTEA A III-A

3. PLANUL OPERAŢIONAL.................................................................................................. 88

3.1. Plan de acțiune pentru perioada 2017-2021................................................................... 91

3.2. Plan operațional 2017-2018 .......................................................................................... 95

3.3. Planul de şcolarizare 2017-2018.................................................................................. 105

3.4. Planul de dezvoltare profesională a personalului ......................................................... 109

3.5. Planul de parteneriat al şcolii ....................................................................................... 116

3.6. Finanţarea planului ...................................................................................................... 117

PARTEA A IV-A

4. CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE

4.1. Rezumat privind modul de organizare a procesului de consultare în vedera elaborării planului .118

4.2.Organizarea activităţilor de monitorizare, evaluare şi actualizare a planului ............................... 119

V. ANEXE................................................................................................................................... 120-145


4

REVIZIA COMPONENTA /PAGINA REVIZUITĂ DESCRIERE

MODIFICARE

DATA DE LA CARE SE

APLICĂ

0

1

2

3

4

5


5


6

PARTEA I


7

1. CONTEXTUL

I.1. Viziunea școlii. Misiunea şcolii

1. Viziunea

Educarea viitoarelor generaţii de elevi pentru învăţare pentru tot parcursul vieţii, în acord cu

propriile aspiraţii şi cu nevoile societăţii

2. Misiunea

Misiunea Liceului Tehnologic Duiliu Zamfirescu Dragalina este de a asigura prin calitatea

procesului instructiv-educativ dezvoltarea individuală a fiecărui elev și progresul acestuia, şanse egale

pentru toată lumea, indiferent de mediul sau cultura de apartenenţă, devenind în acelaşi timp iniţiator,

susţinător şi catalizator al comunităţii, continuator al tradiţiilor locale, promotor al valorilor și

principiilor democratice.

Avem ca prioritate pregătirea elevilor pentru o lume în schimbare, formându-le capacităţi,

deprinderi și competenţe care să le permită să-şi găsească locul şi menirea socială.

Dorim ca prin calitatea serviciilor oferite de şcoala noastră, să satisfacem încrederea publică fiind

apreciaţi de către elevi, părinţi și comunitatea locală pentru: eficienţa activitaţii instructiv-educative;

valorizarea diversităţii și asigurând egalitatea şanselor la educație pentru toţi elevii; pentru reuşita

formării capacitaţilor cognitive și însuşirea de către elevii noştri a valorilor civice, morale si estetice;

pentru rezultate deosebite în activitatea de performanţă; pentru condiţiile materiale necesare unui

învaţământ de calitate; pentru ancorarea şcolii în comunitatea locală şi europeană prin aplicarea

principiilor și direcţiilor reformei și integrarea sa în normele naţionale şi europene.

Considerăm necesară asigurarea calităţii managementului şcolii in condiţii de transparenţă,

profesionalism, responsabilitate şi eficienţă, prin crearea unui climat deschis şi stimulativ atât pentru

profesori cât și pentru elevi, bazat pe cooperare, respect şi ajutor reciproc.


8

I.2. Profilul actual al

Liceului Tehnologic „Duiliu Zamfirescu”

I.2.1 Scurt istoric

Judeţul Călăraşi este situat în SE României şi a Regiunii Sud Muntenia , pe cursul inferior al Dunării, la

graniţa cu Bulgaria. Dezvoltarea durabilă a comunei Dragalina reprezintă o prioritate pentru autorităţile

locale, în condiţiile schimbării regimului politic din România, a exigenţelor impuse de economia de piaţă,de

competiţia pe piaţa muncii şi de raportare la o scară de valori specifică unei societăţi democratice deschise.

Reperele fundamentale ale dezvoltării durabile evidenţiază interdependenţa dintre local şi global, utilizarea

eficientă a resurselor şi protecţia mediului înconjurător, îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii, promovarea

spiritului democratic în procesul integrat de colaborare şi luare a deciziilor, repartiţia corectă a costurilor şi a

beneficiilor dezvoltării, preocuparea pentru echitate şi corectitudine între generaţii.

O comunitate durabilă deţine controlul asupra procesului de dezvoltare, îşi asumă responsabilitatea şi se

mobilizează pentru acţiuni de lungă durată, dispune de un sistem informaţional eficient, elaborează strategii

pe termen lung şi asigură feedback-ul pentru corectarea erorilor în timp util.

Liceul Tehnologic „Duiliu Zamfirescu” aparţine comunei Dragalina, judeţul Călăraşi , comună ce se

situează pe locul III ca număr de locuitori în judeţ şi este situat în imediata apropiere a autostrăzii Bucureşti

– Constanţa. Şcoala se află într-o zonă în proces de restructurare având o dezvoltare economică lentă, cu

şomaj ridicat, oferta locurilor de muncă pentru tinerii care deţin competenţe adecvate fiind mai ales în

domeniul construcţiilor şi serviciilor . In acest sens scoala si-a adaptat oferta la necesitatea pietii muncii.

Această unitate şcolară a apărut din necesităţi practice, fiind înfiinţată la 1 decembrie 1950, conform

Deciziei Ministerului Muncii şi Prevederilor Sociale nr. 230807 din 20 noiembrie 1950, ca şcoală

profesională de 3 ani, cu scopul de a pregăti muncitori calificaţi pentru “Centrul mecanic Ciulniţa”. La început

activitatea şcolară s-a desfăsurat în casa lui Ciocănişteanu, apoi în casa fostului boier Marin Gologan. Primele

cadre şcolare au fost necalificate iar ca director a fost numit maistrul Ionescu Alexandru. După anul 1952 au

fost angajate cadre şcolare calificate

Un reper important în evoluţia şcolii îl reprezintă anul 1973, când a devenit Grup Şcolar Agricol prin

introducerea învăţământului liceal, care şi-a diversificat progresiv oferta de specializări – mecanic motoare

termice, electromecanic auto, veterinar, contabil, tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii, iar după

1989 s-au introdus profile noi: servicii, contabilitate, turism şi alimentaţie publică, construcţii şi lucrări

publice.

Încă din anul 1982, forurile centrale de resort au acordat un sprijin deosebit pentru modernizarea bazei

materiale, implicit finanţarea noului local al şcolii, dat în folosinţă în anul 1990, având 16 săli de clasă, 3

laboratoare (fizică, chimie, biologie) şi o bibliotecă.

În anul 2015, întregul sistem educaţional din localitatea Dragalina a fost integrat sub denumirea de Liceul

Tehnologic ”Duiliu Zamfirescu”, care a devenit o unitate şcolară complexă structurată pe nivelele de

învăţământ preşcolar, primar, gimnazial şi liceal grupând

4 grădinite:

Grădinița cu program normal Dragalina

Grădinița cu program normal Drajna Nouă

Grădinița cu program normal Constantin Brâncoveanu

Grădinița cu program săptămânal Dragalina

2 şcoli gimnaziale : Școala gimnazială nr. 1 Dragalina

Școala gimnazială nr. 2 Drajna

1 şcoală primară : Scoala Primară nr. 1 Constantin Brâncoveanu

1 liceu:

Liceul Tehnologic Duiliu Zamfirescu Dragalina


9

1.2.1.PROFILUL ACTUAL AL LICEULUI

I.2.2.1. Date de identificare Liceul ”Duiliu Zamfirescu” Dragalina

Tipul unității de învățământ

(cf. OMECTS nr. 6564/2011, completat și

modificat prin OMECTS nr. 3283/2012)

Liceu, unitate cu personalitate juridică

Cod Sirues 539776

Mediul de rezidență Rural

Locație Bulevardul General Ioan Dragalina, nr. 23

Contact Tel .0242708333

Email: [email protected]

Tipul liceului în funcție de forma de finanțare public

Tipul liceului în funcție de forma de educație liceal

Nivelurile de învățământ existente în liceu Preșcolar

Primar

Gimnazial

Liceal

Profesional

Filiere prezente în liceu Tehnologică

Vocațională

Profiluri de formare pentru filiera tehnologică Tehnic

Servicii

Profiluri de formare pentru filiera vocațională Sportiv

Forma de învățământ din liceu Zi

Seral

Limbi materne de predare limba română

Limbi străine studiate în liceu Engleză,franceză

I.2.2.2. Baza tehnico-materială și servicii oferite

În ceea ce privește dotările și baza tehnico-materială, Liceul Tehnologic ”Duiliu Zamfirescu” deține:

53 de săli de clasă

10 laboratoare (chimie, biologie, fizică, informatică, turism, mecanică,construcții)

2 ateliere școlare

sală multimedia

bibliotecă cu un fond de carte de peste 26 000 de volume

sală pentru activitățile extracurriculare

3 sali de sport și terenuri de sport

3 de ateliere dotate cu aparatură și echipamente specifice profilurilor tehnice

cabinet de asistență psihopedagogică


10

I.2.2.3. Structura Liceului ”Duiliu Zamfirescu” Dragalina

Una dintre caracteristicile Liceului Tehnologic ” Duiliu Zamfirescu” o reprezintă diversitatea

profilurilor și a specializărilor. În anul școlar 2017-2018, structura Liceului Tehnologic ” Duiliu

Zamfirescu” pe nivele, filiere, profiluri și specializări se prezintă astfel:

Nivel de

învăţământ

Număr de grupe/

clase

Forma

de învăţământ

Preşcolar,

din care

grupa mică 3 zi

grupa mijlocie 4 zi

grupa mare 4 Zi

Total 11

Primar,

din care

cl. pregătitoare 5,30 zi

cl. I 3.33 zi

cl. a II-a 5,39 zi

cl. a III-a 5,50 zi

cl. a IV-a 4,5 zi

Total 24

Gimnaziu,

din care

cl. a V-a 3 zi

cl. a V-a- intensiv sportiv 1 zi

cl. a VI-a 2 zi

cl. a VI-a- intensiv sportiv 1 zi

cl. a VII-a 5 zi

cl. a VIII-a 4 zi

Total 16

Liceal

(ciclul inferior),

din care

cl. a IX-a 2 Zi

cl. a X-a 1 Zi

Liceal

(ciclul superior),

cl. a XI-a 1 Zi

cl. XII-A 1 Zi


11

din care

cl. XII-A 2 seral

cl. a XIII-a 1 seral

Invățământ

profesional

cl. a X-A 1 ZI

Total 9

TOTAL 60

Nr

Crt

Nivel Profilul Domeniul pregătirii

de bază

Domeniul

pregătirii

generale

Calificare profesională Clasa Forma de

învăţământ

1 Liceal – ciclul inferior RD Servicii Turism şi

alimentaţie

-

Tehnician în gastronomie IX ZI


alimentaţie

-

Tehnician în gastronomie X A ZI


alimentaţie

Alimentaie

Tehnician în gastronomie XI A ZI

4 Liceal – ciclul superior-

RD

Servicii Turism şi

alimentaţie

Alimentaţie Tehnician în gastronomie X II A ZI

5 Liceal – ciclul inferior RD Tehnic Mecanică Tehnician mecanic pentru

întreţinere şi reparaţii

XII B SERAL

6 Liceal – ciclul SUPERIOR-

RD

Tehnic Construcţii,

instalaţii şi lucrări

publice

Tehnician în construcţii şi

lucrări publice

XII C SERAL

7 Liceal – ciclul inferior RD Servicii Economic Tehnician în activităţi

economice

XIII A SERAL

8 LICEUL VOCATIONAL Sportiv Instructor sportiv IX B ZI

9 Invățămant profesional Mecanică Mecanic agricol XB Zi


12

1.2.3. EXIGENȚELE CALIFICARILOR OFERITE

Una din priorităţile strategiei de dezvoltare a învăţământului preuniversitar este aceea de creştere

a capacităţii de ocupare a forţei de muncă, precum şi combaterea excluderii sociale.

Exigenţele se vor concretiza prin:

a) adaptarea planificării educaţionale la nevoile de dezvoltare durabilă, integrată, economică şi

socială, la nivel local, regional şi naţional, precum şi la nevoile de dezvoltare personală şi profesională

a elevilor;

b) dezvoltarea şi consolidarea culturii organizaţionale a unităţii de învăţământ din perspectiva

parteneriatului social şi spiritului antreprenorial;

c) aplicarea metodologiilor de examinare, evaluare şi certificare a competenţelor profesionale

dobândite;

d) asigurarea formării adulţilor în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii;

e) întărirea mecanismelor de asigurare a calităţii procesului de pregătire profesională prin

învăţământul profesional şi tehnic, în vederea creşterii şanselor de integrare socio - profesională şi a

dezvoltării capacităţilor de învăţare permanentă;

f) asigurarea transparenţei formării profesionale iniţiale.

Liceul ”Duiliu Zamfirescu” Dragalina este un nume de referinţă în învăţământul tehnic

călărășean.

În mod firesc, Planul de acţiune al şcolii îsi propune să consolideze realizările din perioada 2010

– 2020, să recupereze restanţele şi neîmplinirile din perioada anterioară, să contribuie la dezvoltarea

armonioasă a şcolii prin stabilirea de obiective clare şi strategii coerente.

În acelaşi timp, din perspectiva integrării României la Uniunea Europeană, Liceul ”Duiliu

Zamfirescu” Dragalina trebuie să anticipeze, să faciliteze şi să contribuie la integrarea învăţământului

profesional şi tehnic românesc în cel european, să realizeze formarea de competenţe profesionale la

standarde europene.

Politica managerială a şcolii reuneşte într-o viziune integratoare, politica educaţională a

Ministerului Educaţiei Naţionale şi a Inspectoratului Şcolar Judeţean Călărași, nevoile comunităţii,

misiunea şi valorile şcolii, reuşitele şi nevoile de dezvoltare.

Liceul ”Duiliu Zamfirescu” Dragalina este o unitate de învăţământ ce asigură instruirea de

specialitate în domeniile : economic, construcţii, instalaţii şi lucrări publice, mecanică şi urism și

alimentație publică.

Şcoala noastră a realizat şi realizează proiecte menite să întărească dezvoltarea cunoştinţelor în

domeniul pregătirii profesionale, în special vizând anticiparea necesităţilor în materie de deprinderi şi

nevoi de calificare cerute de piaţa muncii, de noi metode de pregătire şi evaluare a acestei pregătiri.

Niveluri de învăţământ/ specializări /calificări profesionale acreditate :

Preșcolar – acreditat prin O.UG nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare ;

Primar - acreditat prin O.UG nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu

completări şi modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare

Gimnazial - acreditat prin O.UG nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare


13

Liceal - acreditat prin O.UG nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare și

OMECTS nr 5618/2010, OMECTS 5770/2006, OMEN 4479/2013

Calificările profesionale pentru care unitatea de învăţământ este autorizată/ acreditată, sunt

următoarele:

Liceal - filiera tehnologică :

o profil – servicii , calificare profesională – tehnician în activităţi economice; tehnician în

gastronomie;

o profil – tehnic , calificare profesională – tehnician mecatronist; tehnician mecanic

pentru întreţinere şi reparaţii ; tehnician în construcţii şi lucrări publice; tehnician

desenator pentru construcţii şi instalaţii

o profil – resurse naturale şi protecţia mediului –calificare profesională –tehnician ecolog

şi protecţia calităţii mediului

Liceal - filiera vocațională

o Profil sportiv ,calificarea Instructor sportiv

An de completare:

o domeniul – mecanică , calificare profesională – tinichigiu vopsitor auto; mecanic utilaje

şi instalaţii în industrie; mecanic agricol și forestier

o domeniul – turism şi alimentaţie , calificare profesională – Ospătar ( chelner) vânzător în

alimentaţie

Niveluri de învăţământ/ specializări /calificări profesionale autorizate să funcţioneze provizoriu

în unitatea de învăţământ :

• Învățământ profesional, domeniul Mecanică , / calificare profesională autorizată :

Mecanic agricol şi forestier- OMECTS 5707/10.09.2012


14

1.3. Analiza rezultatelor şi evoluţiilor din

anul şcolar 2016-2017

1.3.1. Formarea și dezvoltarea profesioală

a) Dezvoltarea resurselor umane

În cadrul unității noastre școlare sunt angajați 94 salariați, după cum urmează:

cadre didactice: 70;

personal didactic auxiliar: 8;

personal nedidactic: 18.

Întreg personalul didactic din şcoala noastră este în permanenţă preocupat de nivelul pregătirii sale

profesionale şi de îmbunătăţirea stilului de predare.

Obiectivele educaţionale urmăresc dezvoltarea încrederii în forţele proprii, crearea unei atitudini

favorabile faţă de muncă, sprijin pentru integrarea în colectivitate şi nu în ultimul rând promovarea interesului

pentru performanţa şcolară şi profesională.

Personalul didactic angajat al şcolii noastre este alcătuit din 70 de cadre didactice de predare,

titulari (48) , suplinitori calificați (20) și suplinitori neclificați (2), cu funcţia de bază în şcoala noastră

şi asociaţi. Şcoala noastră acoperă cu personal didactic titular 68.57% din numărul total de cadre didactice,

diferenţa de 31.43% fiind reprezentată de suplinitori.

Nr.

Crt.

Categorii de personal Total Titulari Suplinitori califinați Suplinitori

necalifinați Studii

superioare

Studii

medii

Studii

superioare

Studii

medii

1. Personal didactic cu gradul

I

28 19 6 2 1


II

9 8 1 - -


didactic definitiv

16 8 4 2 2

4. Personal didactic debutant 15 2 - 11 2

5. Personal didactic necalificat 2 - - 2

TOTAL PERSONAL DIDACTIC 70 37 11 15 5 2

6. Personal didactic auxiliar 9

7. Personal nedidactic 18

TOTAL PERSONAL 94

CATEGORII DE PERSONAL

Cadre didactice

Personal didactic

auxiliar

Personal nedidactic


15

Activitățile de formare continuă s-au desfășurat după cum urmează:

Nr.

Crt.

Numele și prenumele cadrului

didactic

Cursul de formare Număr

ore

Catedra

1. Timofte Petruța Dosar înscriere la gradul didactic

definitiv

Educator

2. Cosma Nicoleta Inspecție curentă I în vederea

înscrierii la gradul didactic II

Educator

3. Mareș Angela Inspecție curentă I în vederea


Educator

4. Stanciu Toni Inspecție curentă I în vederea


Educator

5. Aranghel Georgiana Dosar înscriere la gradul didactic

definitiv

Învățător

6. Popescu Adriana Dosar înscriere la gradul didactic

definitiv

Învățător

7. Gheorghe Marinela Carmen Dosar înscriere la gradul didactic I

-

Învățător

Curs Pedagog de recuperare 160 ore

Festivalul Internațional de Educație

2017/ Ediția a II-a

10 ore

8. Săcuiu Lucica Inspecție specială în vederea

obținerii gradului didactic II

Învățător




10 ore

9. Coteanu Vasilica Curs Pedagog de recuperare 160 ore Învățător



10 ore

10. Popescu Iuliana Curs Pedagog de recuperare 160 ore Învățător

11. Stoica Georgeta Curs Pedagog de recuperare 160 ore Învățător



10 ore

0

5

10

15

20

25

Personaldid. Cugradul I

Personaldid. Cu

gradul II

Personaldidactic cu

graddefinitiv

personaldidactic

debutant

personaldidactic

necalificat

TITULARI

SUPLINITORI CALIFIAȚI

SUPLINITORI NECALIFICATI


16

12. Manea Cătălina Festivalul Internațional de Educație


10 ore

Învățător

13. Pojoga Camelia Festivalul Internațional de Educație


10 ore

Învățător

14. Stancu Georgiana Inspecție curentă 2 în vederea

obținerii gradului didactic I

Învățător




10 ore

15. Onea Alina Lidia Curs Pedagog de recuperare 160 ore Limba și literatura

română Festivalul Internațional de Educație


10 ore

16. Vasile Kety Dosar înscriere la gradul didactic I

Limba și literatura

română

17. Badea Marinela Obținerea gradului didactic I 90 credite Limba și literatura

română

18. Ene Gabriela Obținerea gradului didactic I 90 credite Limba și literatura

română

19. Ghiță Rodica Dosar înscriere la gradul didactic

definitiv

Limba engleză

20. Ilie Marilena Dosar înscriere la gradul didactic

definitiv

Limba engleză

21. Dobre Vasile Dosar înscriere la gradul didactic

definitiv

Matematică

22. Oprea Cătălina Mihaela Dosar înscriere la gradul didactic

definitiv

Matematică

23. Stancu Roxana Nicoleta Inspecție specială în vederea


Matematică

24. Ganea Ionela Inspecție curentă 2 în vederea

obținerii gradului didactic I

Biologie

25. Echim Elena Obținerea gradului didactic I 90 credite Geografie

26. Cîmpan Simona Inspecție specială în vederea


Geografie

27. Colțea Bgdan Dosar înscriere la gradul didactic

definitiv

Educație fizică

28. Lucan Marius Dosar înscriere la gradul didactic

definitiv

Educație fizică

PERSONALUL DIDACTIC AUXILIAR

Total personal didactic auxiliar:8

Distribuţia personalului didactic auxiliar, în funcţie de calificări:

Funcţia Număr persoane

Secretar 2

Bibliotecar 1

Laborant 1

Administrator financiar 2

Administator de patrimoniu 1

Operator date 1

TOTAL 8


17

PERSONALUL NEDIDACTIC (ADMINISTRATIV)

Total personal nedidactic angajat : 18

Distribuţia personalului nedidactic angajat, în funcţie de calificări:

Funcţia Număr persoane

Muncitor calificat 5

Îngrijitor 9

Lenjereasa-Spăltoreasa 1

Paznic 2

Sofer 1

Total 18

Gradul de acoperire a posturilor existente cu personal didactic auxiliar, conform normativelor în vigoare: 100%

1.3.2. Evaluarea randamentului școlar

I.3.2.1.Promovabilitatea

La începutul anului școlar 2016-2017 au fost înscriși 1401 elevi în 60 de clase, rămânând la sfârșitul

sem.II 1.308 de elevi. Din acest număr au promovat 1.226elevi – procent 93.70%, procentajul pe forme

de învăţământ fiind: 98,60% primar, 87,50% gimnazial, 76 % - liceu zi, 69 % învățământ profesional.

Nivel liceal

Clasa Nr. Elevi inscrisi

la inceput de an

școlar

Nr. Elevi rămași la

sfârșit de an

școlar

Nr. Elevi promovati la sfârșit de an

școlar

Total Procent

IXA 29 21 21 72 %

XA 16 8 12 75 %

XI A 15 1 12 80 %

XII A 12 5 10 83 %

TOTAL ZI 72 35 55 76 %

Învățămant

profesional

23 5 16 69%

TOTAL

PROFESIONAL

23 5 16 69%

TOTAL SERAL 127 72 111 87%

TOTAL LICEU 222 212 182 81 %


18

Nivel gimnazial

Clasa Nr. Elevi

inscrisi la

inceput de an

școlar

Nr. Elevi rămași

la sfârșit de an

școlar


școlar

Total Procent

V 78 69 57 82.60

VI 105 103 87 84.50

VII 103 99 89 89.90

VIII 89 88 81 92

Total 375 359 314 87.50

Nivel primar

Clasa Nr. Elevi inscrisi

la inceput de an

școlar

Nr. Elevi rămași

la sfârșit de an

școlar


școlar

Total Procent

CP 80 78 77 98.70

I 117 110 109 99.10

II 153 125 124 99.20

III 90 84 82 97.6

IV 97 87 85 97.70

TOTAL 537 484 477 98.60

Nivel prescolar

GRUPA Nr. Elevi inscrisi la inceput de an

școlar

Nr. Elevi rămași la sfârșit de an

școlar

MICA 63 63

MIJLOCIE 96 94

MARE 108 96

TOTAL 267 253

-


19

I.3.2.2. Situaţia corigenţelor şi a elevilor repetenţi

Clasa Nr. elevi

corigenți

Nr. elevi cu

situația școlară

neîncheiată

Nr. elevi

repetenți

I 0 1 0

II 0 0 5

III 0 0 1

IV 0 1 1

V 4 12 12

VI 11 9 9

VII 19 9 2

VIII 7 8 7

IX 0 6 7

IX-șc.prof. 0 7 7

X 0 8 4

XI 0 0 1

XII 0 2 0

XIII 0 1 0

TOTAL 41 64 56

I.3.2.3 Starea disciplinară

La sfârşitul acestui an şcolar s-au înregistrat: 36 elevi plecaţi, 11 elevi veniţi prin transfer, 4

elevi retrași, 6 elevi exmatriculaţi, 36 elevi cu abateri disciplinare conform ROFUIF și RI, 25 elevi

cu note scăzute la purtare sub 7 şi 54 elevi cu note scăzute la purtare între 7-9,99.

Clasa Nr. elevi

plecati

Nr.

elevi

veniți

Nr.

elevi

retrași

Nr. elevi

exmatriculați

Nr. elevi

sancționați

Elevi cu note scazute la

purtare

Sub 7

Total Din care

pentru

absențe

7,00-

9,00

CP 2 2 0 0 0 0 0 0

I 3 2 0 0 0 0 0 0

II 4 1 0 0 0 0 0 0

III 4 0 0 0 0 0 0 0

IV 14 4 0 0 0 0 0 0

V 5 1 0 0 0 13 0 13

VI 0 0 0 0 5 5 0 5

VII 2 0 0 0 14 14 0 14

VIII 1 0 0 0 10 10 0 10

IX 1 0 0 0 0 1 1 0

IX

șc.prof.

0 0 0 0 0 7 3 4

X 0 0 0 0 0 5 5 0

XI 0 0 2 0 7 5 5 0

XII 0 0 1 1 0 8 8 5

XIII 0 1 1 5 0 3 3 3

TOTAL 36 11 4 6 36 71 25 54


20

I.3.2.4. FRECVENȚA ȘCOLARĂ

In urma raportărilor lunare făcute de diriginţii claselor, pe parcursul anului şcolar 2016-2017 s-a

înregistrat un total de 39936 absenţe, din care motivate au fost 13778 şi nemotivate 26158 pentru un

total de 1.401 elevi.

Printre cauzele cele mai frecvente ale absenteismului putem aminti:

- deprecierea climatului familial (lipsa de supraveghere, neînţelegeri cu părinţii, familii

dezorganizate, părinţi divorţaţi, părinți plecați la muncă în străinătate);

- deprecierea mediul social (elevi, mai ales dintre nelocalnici, care intră sub influența unor

personae cu un comportament necorespunzător, antisocial și delincvent);

- lipsa interesului elevilor de a veni la şcoală;

- lipsa de implicare a părinţilor în a-i trimite la şcoală;

- probleme financiare care uneori îi împiedică pe cei care fac naveta să vină la şcoală;

- neprezentarea unor elevi de la începutul anului şcolar;

- problemele de sănătate avute de elevi.

Măsurile luate au fost aplicarea regulamentului şcolar, discuţii în faţa clasei, discuţii cu părinţii,

aplicarea sancţiunilor până la aplicarea sancţiunii de exmatriculare pentru unii elevi, contactarea

organelor şi instituţiilor competente pentru a încerca rezolvarea situaţiei (primărie, poliţie).

Situația statistică a absenteismului şcolar este:

Clasa Nr. Absențe Nr absențe elev

Total nemotivate Total nemotivate

CP 145 137 1.83 1.73

I 910 543 7.85 4.68

II 862 528 6.63 4.06

III 576 234 6.54 2.65

IV 1054 703 10.87 7.24

V 3024 2396 39 31

VI 3179 1979 30.86 19.21

VII 4932 2702 48.83 26.75

VIII 2501 1715 28.10 19.27

IX 3325 2018 114.65 69.58

IX șc.prof. 4210 2328 183.04 10,12

X 4153 2200 259.56 13.75

XI 2654 1879 402.12 28.46

XII 5810 4795 86.71 71.56

XIII 2601 2001 56.54 43.50

TOTAL 39936 26158 1283.13 343.44

Datorită numărului mare de absențe s-au aplicat sancțiuni conform RI și ROFUIP ajungându-se

până la sancţiunea de exmatriculare. Totuşi numărul de absenţe continuă să fie mare datorită elevilor

cărora nu li se poate aplica această sancţiune (ciclul inferior al liceului) şi care în continuare absentează de la şcoală.


21

I.3.2.5. REZULTATE OBŢINUTE LA EXAMENUL DE BACALAUREAT

Examenul de Bacalaureat din anul şcolar 2016-2017 s-a desfăşurat conform Metodologiei de

organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat - 2011, aprobată prin Ordinul ministrului

educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4.799/2010 privind organizarea și desfășurarea

examenului de bacalaureat - 2011, cu modificările și completările ulterioare.

În luna iunie au avut loc probele de competenţe: de comunicare în limba română, digitale şi de

comunicare într-o limbă de circulație internațională în care au fost implicaţi profesorii liceului, iar elevii

au fost evaluaţi conform normelor şi standardelor oficiale.

În ceea ce priveşte rezultatele finale la examenul de bacalaureat situaţia este următoarea:

SESIUNEA nr. elevi

inscriși

nr. elevi

prezenți

nr. elevi

neprezentați

Nr.

Elevi

respinși

Nr. Elevi

promovați

Din care promovați pe

medii

6-

6,99

7-

7,99

8-

8,99

9,99

Iunie-iulie

2017

7 4 3 3 1 x

August-

septembrie

2017

5 4 1 4 1 x


22

I.3.2.6. Rezultate obtinute la examenul EVALUARE NATIONALA CLASA A VIII-A-

An școlar 2014-2015

An școlar 2015-2016 PROMOVABILITATE 62,50%

UNITATEA DE

INVATAMANT

Numar elevi Transe de medii Procent

inscrisi prezenti absenti eliminati

1 -

1.99

2 -

2.99

3 -

3.99

4 -

4.99

5 -

5.99

6 -

6.00

7 -

7.99

8 -

8.99

9 -

10 promovati nepromovati

SCOALA GIMNAZIALA NR. 1

DRAGALINA 54 51 3 0

2 7 4 9 6 15 4 4 0 56,86 43,14


DRAJNA 13 13 0 0

0 1 0 1 2 5 3 1 0 84,62 15,38

Total LTDZ 67 64 3 0 2 8 4 10 8 20 7 5 0 62,50 37,50

CENTRUL DE

EXAMEN

DISCIPLINA Numar

de

elevi

inscrisi

Numar

prezenti

Numar

eliminati

Numar

evaluati

1-

1,99

2-

2,99

3-

3,99

4-

4,99

5-

5,99

6-

6,99

7-

7,99

8-

8,99

9-

9.99

10 PROMOVABILITATEA

SCOALA JUDET

LICEUL

TEHNOLOGIC

DUILIU

ZAMFIRESCU

DRAGALINA

LIMBA

ROMANA

73 72 0 72 0 0 2 3 12 17 15 16 7 0 93,05 86,86

MATEMATICA 73 72 0 72 1 5 13 2 19 16 6 7 3 0 70,83 72,39

MEDIA 73 72 0 72 0 1 5 9 18 11 17 7 4 0

79,16 76,62


23

An școlar 2016-2017

PROMOVABILITATE 62,50%

UNITATEA DE

INVATAMANT

Numar elevi Transe de medii Procent

inscrisi prezenti absenti eliminati

1 -

1.99

2 -

2.99

3 -

3.99

4 -

4.99

5 -

5.99

6 -

6.00

7 -

7.99

8 -

8.99 9 - 10 promovati nepromovati


DRAGALINA 44 44 0 0

0

1 6 7 7 4 8 8 3 68,18 31,82


DRAJNA 11 11 0 0

0

0 0 3 3 2 2 1 0 54,54 45,46

Total LTDZ 55 55 0 0 0 1 6 10 10 6 10 9 3 69,10 30,90


24

I.3.2.7. Rezultate obtinute la examenul de certificare a calificarilor profesionale

La examenul de certificare a calificării profesionale a absolvenților învățământului liceal,

filiera tehnologică situația statistică se prezintă astfel:

Nr.

crt. Calificarea profesională

Număr candidaţi

Înscrişi Prezenţi Admişi Respinşi

Neprezentaţ

i

Eliminaţi

din

examen

Tota

l

fem

inin

Tota

l

fem

inin

Tota

l

fem

inin

din care cu calificativ

Tota

l

Fem

inin

Tota

l

Fem

inin

Tota

l

Fem

inin

Exce

lent

Foarte

bine Bine

Satisfă

cător

Tota

l

Fem

inin

Tota

l

Fem

inin

Tota

l

Fem

inin

Tota

l

Fem

inin

1

TEHNICIAN MECANIC

PENTRU

ÎNTREȚINERE ȘI

REPARAȚII 38 26 35 25 35 25 0 0 28 21 7 5 0 0 0 0 3 1 0 0

2

TEHNICIAN ÎN

GASTRONOMIE 10 3 10 3 10 3 5 3 2 0 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0

TOTAL 48 29 36 28 36 28 5 3 30 21 10 5 0 0 0 0 3 1 0 0


25

I.3.3. Concursuri scolare

Nr.

Crt

.

NUMELE

CONCURSULUI

PROF.

INDRUMATOR

NUMELE SI

PRENUMELE

CLASA PUNCTAJ

1. Olimpiada de limba si

literatura romana cls.IV

Irimia Eugenia

Craciun Simona

Popescu Iuliana

Cozan Octavian Stefan

Damian Adelin Petrisor

Rizea Jasmine Stefania

Manea Miruna Ioana

IV 80

82

85

85

2. Olimpiada de

matematica cls IV

Irimia Eugenia

Craciun Simona


Manea Miruna Ioana

IV 75

85

3. Fii Inteligent …la

Matematica

cls.II-IV;

Stoica Georgeta

Coteanu Vasilica

Gheorghe Carmen

Stancu Georgiana

Dumitrache Rebeca

Ioana

Tanase Bogdan

Cernea Bianca

Dragan Andrei

Toader Cristian Ionut

Ciobotaru Sorinel

Sercaianu Elena

Bucur Cristiana Bianca

Nedelcu Andreea

Bianca

98

95

97

98,75

95

97

93

95

85,75

85


literatura romana cls.IV

Irimia Eugenia

Craciun Simona


Manea Miruna Ioana

IV 80

85

5. Concursul Judetean ,,Ion

Chesca’’

Stancu Roxana

Mitu Tudora

Vasilief Alina

Vestinian Stefan

Mureseanu Victor

VI

VI

VIII

II

III

II

7. Concursul National

Terra de la poveste la

realitate

Cimpeanu

Simona

Echim Elena

Vasilief Alina

Vestinian Stefan

VII

VII

Participar

e


literatura romana

Ene Gabriela

Tanase Lenuta

Ene Valentina

Dinu Florentin

Ticu Claudia

Iordachescu Ioana

VIII

VIII

VIII

VIII

II

II

II

III

9. Concurs

National,,George Emil

Palade’’

Ganea Ionela Ticu Claudia

Vasilief Alina Stefania

VIII

VII

II

II

10. Concursul de

comunicari stiintifice la

biologie

Ganea Ionela

Cimpeanu Ioana

Ene Valentina

Ticu Claudia

Iordachescu Ioana

Cozma Veronica

VIII

VIII

VIII

IX

II

II

VIII

I

11. Olimpiada „LECTURA

CA ABILITATE DE

VIAȚĂ”

(cls.V-XII)

Ene Gabriela

Badea Marinela

Ene Valentina

Dinu Florentin

Ticu Claudia

Iordachescu Ioana


VIII

VIII

VIII

VIII

VII

II

II

II

III

II


26

12. Olimpiada pentru elevii

din mediul rural

„UNIVERSUL

CUNOAȘTERII PRIN

LECTURĂ” (cls.V-

VIII)

Ene Gabriela

Badea Marinela

Ene Valentina

Dinu Florentin

Ticu Claudia


Vestinian Stefan

Dobre Daria

VIII

VIII

VIII

VII

VII

VII

II

II

II

II

III

III

13. Conucurs ,Stiu si aplic’’

-Alimentatie

publica/modul Igiena si

protectia muncii

Cimpeanu Ioana Badea Madalina

Badea Costela

IX

IX

I

I

I.3.4. Activitatea educativă școlara și extracurriculară

Activitatea educativă a fost desfăşurata conform Planului de activităţi şcolare şi extraşcolare,

întocmit la începutul fiecărui semestru, din anul şcolar 2016-2017. Au fost organizate următoarele

activităţi şcolare şi extraşcolare:

1.ROADELE TOAMNEI –carnaval/expozitie;prezentari PPS

2.ZIUA INTERNATIONALA A DREPTURILOR COPILULUI;

3.ZIUA NATIONALA A ROMANIEI-program artistic;prezentare

PPS;colaje;expozitii;depunere de flori la monumentele din sat;

4.OBICEIURI SI TARDITII DE CRACIUN;

5.MIHAI EMINESCU-Luceafarul poeziei romanesti;

6.HAI SA DAM MANA CU MANA-program artistic;

7.VIOLENTA SI SIGURANTA IN SCOALA-intocmirea unui regulament de comportament

civilizat al elevului in interiorul/curtea scolii,in timpul orelor de curs si pe timpul pauzelor;

8.MARTIE,MAMA,SARBATOARE-carnaval/expozitie de martisoare,felicitari;

9.FOCUL-efecte benefice/distructive-dezbateri,vizioneri de filme,regulament de protectie

pentru incendiu;

10.SALVATI PADUREA-drumetii,activitati ecologice,concursuri,expozitii;

11.FLORIILE - Ziua intrării Domnului în Ierusalim”- tradiţie şi credinţă;

12.„ZIUA INTERNATIONALA A PAMANTULUI”- activitate specifică acestei zile: ecologie,

colaje, desene, afişe, mesajul zilei;

13. 9 Mai - triplă sărbătoare-semnificaţia triplei sărbători:

o 9 mai 1878- independenţa

o 9 mai 1945- terminarea celui de-al II-lea război mondial

o 9 mai - Ziua Europei

„Haideţi copii, să cântăm!”- - sărbătoarea copiilor

15. Canguraşul în lumea poveştilor /Canguraşul matematician

16. „Călătorie virtuală europeană”-petrecerea timpului liber în mod plăcut

-realizarea lucrărilor: literare şi artistice


27

1.4. Priorităţile la nivel naţional

Contextul naţional este definit de o serie de strategii, între care, de o relevanţă deosebită

pentru educaţia şi formarea profesională se numără:

Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020;

Strategia națională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015 -2020;

Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii în România;

Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015-2020;

Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020;

Strategia națională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020;

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030;

Strategia naţionala privind incluziunea sociala si reducerea sărăciei 2015-2020;

Strategia de dezvoltare teritorială a României - România policentrică 2035, Coeziune şi competitivitate

teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni;

Strategia națională pentru competitivitate 2014-2020;

Strategia guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru

perioada 2014-2020;

Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020;

Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020;

Strategia naţională de gestionare a deşeurilor 2014-2020;

Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030;

Planul strategic național multianual privind acvacultura 2014-2020;

Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011-2020;

Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020.

Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020 are

următoarele obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune:

Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională pentru

piaţa muncii, având ca țintă strategică creşterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34

ani, necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3 și 4 la 63% până în 2020, față de

57,2% în 2014

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:

1.Actualizarea instrumentelor de descriere a ocupaţiilor şi calificărilor, a curriculumului şi a

auxiliarelor curriculare, pe nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul național al calificărilor, pentru o

mai bună articulare între subsisteme, pentru facilitarea mobilităţii în educaţie şi formare profesională și

pentru creşterea relevanţei pentru piaţa muncii;

2.Dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competenţelor solicitate pe piaţa muncii, definirea

profilurilor profesionale, în scopul dezvoltării/revizuirii calificărilor în concordanţă cu abilităţile şi

cunoştinţele relevante pentru nevoile pieţei forţei de muncă şi adaptarea programelor de învăţământ la

nevoile şi tendinţele pieţei muncii;


28

3.Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor de formare;

4.Îmbunătăţirea învăţării la locul de muncă în formarea profesională;

5.Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare publică şi privată a formării profesionale;

6.Creşterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare profesională.

Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare

profesională, având ca ținte strategice:

a) Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul

profesional la 60% în 2020, față de 49,8% în 2014;

b) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în

2020, de la 1,5% în 2014.


7. Dezvoltarea marketingului programelor de formare profesională și al rezultatelor învăţării dobândite

în context nonformal şi informal;

8. Îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră;

9. Consolidarea şi flexibilizarea mecanismelor de recunoaştere şi validare a rezultatelor învăţării

dobândite în context nonformal şi informal;

10. Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de învățământ pentru tineri,

cu accent pe cei din grupuri vulnerabile;

Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale, având ca ținte strategice:

a) Reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul profesional

la 2% în 2020, de la 4,2% în 2014 ;

b) Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi la examenul de

bacalaureat la 60% în 2020, de la 45 % în 2014;

c) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în

2020, de la 1,5% în 2014.


11. Dezvoltarea unui cadru naţional de asigurare a calităţii educației și formării profesionale la nivel de

sistem;

12. Asigurarea calității certificării rezultatelor învățării;

13. Îmbunătăţirea competenţelor persoanelor cu atribuţii în furnizarea programelor de formare

profesională din formarea profesională inițială şi formarea profesională continuă și în evaluarea

rezultatelor învăţării dobândite în context formal, nonformal și informal;

14. Îmbunătăţirea infrastructurii formării profesionale iniţiale şi continue;

15. Promovarea excelenţei în educație și formare profesională.

Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul

formării profesionale, având ca ținte strategice:

a) Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltarea spiritului

antreprenorial la 50.000 în 2020, de la 40.000 în 2014;

b) Creșterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internațională la 4.600 în

2020, de la 2.800 în 2014.


16. Dezvoltarea componenţelor privind inovarea, creativitatea şi spiritul antreprenorial din cadrul

programelor de formare profesională;

17. Dezvoltarea mobilităţii internaţionale în formarea profesională;


29

18. Extinderea învăţării mutuale şi a schimbului de bune practici, în vederea asigurării premiselor

pentru participarea la o piaţă a muncii europene incluzive

1.5. Priorităţi şi obiective la nivel regional şi local1

Planul de Dezvoltare Regională Sud Muntenia 2014-2020

Priorități:

Prioritatea 1 – Dezvoltarea durabilă a infrastructurii locale și regionale

Prioritatea 2 – Dezvoltarea urbană durabilă

Prioritatea 3 – Creșterea competitivității economiei regionale pe termen lung

Prioritatea 4 – Protecția mediului și creșterea eficienței economice

Prioritatea 5 – Susținerea educației și ocupării forței de muncă

OBIECTIVUL STRATEGIC GENERAL

Dezvoltarea capitalului uman din regiunea Sud Muntenia prin creșterea accesului și a participării la

educație și instruire pe tot parcursul vieții și stimularea ocupării forței de muncă

Măsuri:

5.1. Dezvoltarea și modernizare infrastructurii educaționale și de cercetare

Scopul acestei măsuri este de a îmbunătăți calitatea infrastructurii educaționale și de cercetare prin

dotarea și modernizarea școlilor, a grădinițelor, a campusurilor școlare, precum și a centrelor pentru

formare profesională și a centrelor și instituțiilor de cercetare, în vederea asigurării unui proces

educațional de calitate care să corespundă standardelor europene și a creșterii participării populației

școlare și a adulților la procesul educațional.

5.2. Dezvoltarea capacității instituționale a sistemului educațional, de cercetare și de

formare continuă

5.3. Corelarea programelor educaționale cu cerințele pieței muncii

5.4. Sprijinirea adaptabilității forței de muncă și promovarea antreprenoriatului

STRATEGIA PENTRU SPECIALIZARE INTELIGENTĂ A REGIUNII SUD MUNTENIA

PENTRU PERIOADA 2014-2020

Priorități orizontale

1. Economie regională competitivă bazată pe inovare

2. Stimularea transferului tehnologic și științific

3. Dezvoltarea și menținerea în regiune a capitalului uman înalt specializat

http://www.adrmuntenia.ro/s955/strategia-pentru-specializare-inteligenta-a-regiunii-sud-muntenia-pentru-perioad/



30

Judeţul Călăraşi este situat în SE României şi a Regiunii Sud Muntenia , pe cursul inferior al

Dunării, la graniţa cu Bulgaria.

Liceul Tehnologic “Duiliu Zamfirescu“ Dragalina este situat în Regiunea S-E, agendele de lucru

ale celorlalte regiuni nu sunt relevante pentru şcoala noastră.

Şcoala noastră are sediul în comuna Dragalina, zonă în proces de restructurare industrială cu

potenţial de dezvoltare economică. Caracteristicile principale sunt:

creşterea numărului de persoane angajate în microîntreprinderi şi IMM-uri;

retehnologizarea întreprinderilor

alinierea la standardele europene privind calitatea.

Concluziile formulate din analiza planurilor de şcolarizare conduc la nevoia de coordonare pe baza

colaborării şcolilor în rețea pentru optimizarea ofertei, având în vedere:

- acoperirea rațională a nevoilor de calificare în teritoriu

- eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care poate

opta elevul în zonă

- utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienței şi calității

serviciilor

- soluțiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educație şi continuării studiilor la nivelul

următor de calificare, în condiții de şanse egale (acces, calitate, varietate de opțiuni)


31

PRIORITATEA 1: ARMONIZAREA SISTEMULUI IPT CU PIAȚA MUNCII

Obiectiv:

Corelarea ofertei şcolilor IPT din județ cu nevoile de calificare, în condițiile de calitate a procesului de educație şi formare profesională, în scopul

facilitării tranziției de la şcoală la viața activă şi continuării învățării pe tot parcursul întregii vieți.

Ținte: 1. Reducerea ratei şomajului în rândul tinerilor din grupa 15-24 ani cu 50% la nivel local, până în 2017.

2. Asigurarea continuării studiilor, după învățământul obligatoriu, pentru cel puțin 85% din populația de vârstă şcolară a județului cuprinsă

în învățământul IPT

Acțiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultate aşteptate Termen Responsabilități Surse de finanțare

1. Monitorizarea inserției pe piața muncii a tinerilor

absolvenți de învățământ secundar şi superior

Baze de date privind absolvenții IPT

ale ISJ şi AJOFM compatibilitate 2017

AJOFM

ISJ

Buget național,

Resurse atrase,

Programe cofinanțate

din fonduri U.E.

2. Actualizarea anuală a PLAI pe baza informațiilor privind

cerințele pieței muncii PLAI actualizat

Anual CLDPS, ISJ

3. Actualizarea anuală a PAS în concordanță cu

recomandările din PRAI şi PLAI pentru toate şcolile IPT din

județ

PAS actualizat Anual ISJ, CLDPS

4. Proiectarea planurilor de şcolarizare ale şcolilor IPT din

județ luând în considerare concluziile şi recomandările din

PRAI/PLAI

Plan de şcolarizare adaptat nevoilor

pieței muncii Anual Şcoli IPT, CLDPS

5. Dezvoltarea de noi calificări şi competențe inclusiv pentru

agricultura montană pentru nivelele de calificare 2 şi 3,

conform recomandărilor PRAI/PLAI

Plan de şcolarizare adaptat nevoilor

pieței muncii Anual Şcoli IPT, CLDPS

6. Dezvoltarea unor rețele tematice la nivel județean pe

problematica specifică şcolilor IPT:

- elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea CDL;

- dezvoltarea şi implementarea metodei interactive de

învățare „Firma de exercițiu” la toate profilurile;

- elaborarea şi implementarea procedurilor de asigurare

a calității;

- furnizare de programe FPC .

Rețele şcolare tematice la nivel local 2017 Consiliul Județean

ISJ


32

PRIORITATEA 2: ASIGURAREA DE ŞANSE EGALE PRIN SISTEMUL IPT PRIVIND ACCESUL LA EDUCAȚIE AL TINERILOR

DIN JUDEȚ.

Obiectiv:

Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la

educație.

Ținta: Prevenirea şi reducerea părăsirii timpurii a şcolii cu 50% până în anul 2017.

Acțiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilități Surse de

finanțare

1. Dezvoltarea de programe pentru menținerea

elevilor în educație şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;

Rata de tranziție

Rata abandonului şcolar Anual

CJAPP

ISJ,şcoli IPT

2. Dezvoltarea unor pachete integrate pentru

creşterea participării la învățământul IPT a persoanelor

care provin din grupuri vulnerabile (populația din zonele

rurale, minorități etnice, elevi cu CES): „şcoala după

şcoală”, învățarea asistată şi educația remedială,

„educația de a doua şansă” , programe de sprijin material

Rata de şcolarizare pentru populația

care provine din grupuri vulnerabile. 2017

ISJ

CLDPS

3. Asigurarea condițiilor materiale de acces la

educație pentru persoana cu handicap locomotor.

Nr. şcoli IPT în care există condiții

de acces pentru persoanele cu

handicap locomotor

2017

CLDPS

Consiliul județean

Consilii locale, ISJ


33

PRIORITATEA 3: DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE A ŞCOLILOR IPT DIN JUDEȚ ÎN PARTENERIAT CU ALTE

ORGANIZAȚII

Obiectiv:

Reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice a şcolilor IPT din județ în concordanță cu cerințele domeniilor de pregătire profesională.

Ținta: 1. Reabilitarea a 60% din numărul şcolilor IPT ale regiunii, până în 2017.

2. Toate şcolile IPT sa aibă dotare minimala conform domeniilor de calificare şi 50% dintre acestea sa aibă dotare în concordanță cu

evoluțiile tehnologice ale domeniilor de pregătire.


finanțare

1. Igienizarea şcolilor IPT si asigurarea condițiilor pentru

ca acestea sa primească autorizație de funcționare.

Radiografie a stării

infrastructurii IPT din județ Anual

Consilii locale,

Consiliul Județean,

Scoli IPT, ISJ

Proiecte din

fonduri

guvernamentale,

Proiecte FSE,

POR, FEDR

2.Elaborarea proiectelor de reabilitare Liste de echipamente didactice

pe unități şcolare şi domenii de

calificare

Anual

3.Dotare cu echipamente didactice a şcolilor IPT din judet Proiecte de reabilitare a şcolilor Anual

PRIORITATEA 4: EFICIENTIZAREA RELAȚIILOR PARTENERIALE EXISTENTE ŞI DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE

PENTRU IPT

Obiectiv:

Dezvoltarea parteneriatului social activ pentru formarea profesională, în scopul planificării strategice a IPT la nivel județean.

Ținta: Cel puțin un parteneriat pentru formarea profesională în fiecare şcoală IPT pentru fiecare domeniu de pregătire.


finanțare

1. Dezvoltarea de parteneriate între şcolile IPT,

universități şi întreprinderi pentru organizarea,

implementarea, monitorizarea şi evaluarea stagiilor de

pregătire practică a elevilor(studenților).

Nr. de parteneriate Anual

Şcoli IPT,

Universitati,

agenți

economici

Buget

național,

Resurse

atrase,

Programe

cofinanțat

2. Autorizarea şcolilor IPT ca furnizori de formare

profesională continuă şi furnizarea de programe de FPC. Nr. de şcoli autorizate 2017

Şcoli IPT

ISJ


34

3. Eficientizarea parteneriatelor prin implicarea

partenerilor sociali în acțiunile privind integrarea pe piața

muncii a absolvenților IPT.

Acțiuni de orientare şi consiliere profesională a

elevilor

Nr. de contracte de angajare a absolvenților

Nr. de burse şcolare acordate de agenții

economici

2017

Şcoli IPT

ISJ

CLDPS

A.J.O.F.M.

e din

fonduri

U.E.

4. Monitorizarea parteneriatului social la nivelul

şcolilor IPT prin actualizarea anuală a hărții

parteneriatului.

Nr. parteneriate active Anual Şcoli IPT

PRIORITATEA 5: DEZVOLTAREA SISTEMULUI IPT PRIN ATRAGEREA DE SPECIALIŞTI ŞI FORMAREA CONTINUĂ A

RESURSELOR UMANE DIN ŞCOLILE IPT ALE JUDEȚEAN

Obiectiv:

Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT

Ținta: Participarea cadrelor didactice din IPT la cel puțin un curs de formare profesionala continuă, până în 2017.


finanțare

1. Identificarea nevoilor de formare

profesională a resurselor umane din şcolile IPT şi

asigurarea accesului acestora la programe de formare

profesională continuă.

Baza de date privind necesarul de formare

profesională continuă pentru cadrele didactice din

IPT

Nr. de cadre didactice participante la programe de

formare profesională continuă

Anual ISJ

Şcoli IPT

Proiecte

POS DRU

2. Atragerea specialiştilor agenților

economici în învățământul IPT. Nr. de specialişti atraşi Anual

ISJ

CLDPS


35

PRIORITATEA 6: EFICIENTIZAREA ŞI DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE PROFESIONALĂ A

ELEVILOR DIN IPT

Obiectiv: Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanțelor educaționale şi ratelor de tranziție către nivele superioare

de educație

Ținta: Extinderea serviciilor de orientare şi consiliere profesionala pentru toți elevii din învățământul IPT, până în 2017.


finanțare

1. Asigurarea unui cabinet de orientare şi

consiliere profesională, cu dotare minimală, în fiecare

unitate şcolară IPT.

Nr. de cabinete de orientare şi consiliere

profesională 2017

ISJ

Consilii locale

Buget

național,

Resurse

atrase,

Programe

cofinanțate

din fonduri

U.E.

2. Creşterea numărului de posturi didactice

pentru consilieri şcolari.

Nr. de posturi didactice pentru consilieri

şcolari la nivel de județ 2017 ISJ

3. Formarea cadrelor didactice din IPT pentru

furnizarea de servicii de orientare şi consiliere

profesională

Nr. de cadre didactice formate Anual ISJ

CCD


36

Ținte pe termen mediu pentru oferta IPT pe niveluri de formare profesională și

domenii de pregătire

Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Muntenia %

Domeniul de educaţie şi formare

profesională

Ponderi previzionate ale cererii de formare

profesională pentru 2013-2020 (%)

Agricultură 4,0%

Chimie industrială 1,5%

Comerț 6,0%

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 12,0%

Economic 7,0%

Electric 6,0%

Electromecanică 3,0%

Electronică automatizări 4,0%

Estetica şi igiena corpului omenesc 2,5%

Fabricarea produselor din lemn 2,0%

Industrie alimentară 4,0%

Industrie textilă şi pielărie 4,0%

Materiale de construcţii 0,5%

Mecanică 27,0%

Producţie media 0,5%

Protecţia mediului 5,0%

Silvicultură 1,0%

Turism şi alimentaţie 10,0%

Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii


37

PROGNOZE ALE CERERII

AGREGATE - REGIUNEA SUD

MUNTENIA

Ponderea din

cererea pieţei

muncii pentru

calificari de nivel

2 și 3 în 2017

Pondere

nivel 3

pentru

continuarea

studiilor în

învăţământ

superior în

2017

(asigurarea

benchmark

european)

Ponderi nivel

2 și 3 în

oferta

educaţională

a IPT - ieșiri

în 2017

Calificări specifice nivelului 3 de

calificare 16% 27% 43%

Calificări specifice nivelului 2 de

calificare 84% 57%

Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învăţământ superior în 2017 este

conform ţintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenţilor de învăţământ terţiar în

2020.


38

PARTEA a II-a


39

II. ANALIZA NEVOILOR

II.1. Analiza nevoilor - mediul extern

Judeţul Călăraşi, cu o suprafaţă de 5088 km2, reprezintă 2,1% din suprafaţa ţării şi ocupă locul

28 ca mărime în rândul judeţelor ţării. Este situat în sud-estul Câmpiei Române, pe cursul Dunării şi

al braţului Borcea , fiind intersectat de paralela 44o20′ latitudine nordică şi meridianul de 27o

longitudine estică. Se învecinează la nord cu judeţul Ialomiţa, la est cu judeţul Constanţa, la vest cu

judeţele Giurgiu şi Ilfov şi la sud cu Bulgaria.


40

II.1.1. Profil demografic

La 1 iulie 2016, populaţia dupǎ domiciliu a judeţului Călăraşi a fost de 316.297 locuitori, din

care 155.191 bărbaţi (49,1%) şi 161.106 femei (50,9%).

Structura pe grupe de vârstă și medii rezidențiale

POPULAŢIA DUPĂ DOMICILIU, PE SEXE ŞI MEDII LA 1

IULIE - LOCUITORI

2013 2014 20152) 20161)

TOTAL 322394 320302 318266 316297

Pe sexe

Masculin 158153 157116 156137 155191

Feminin 164241 163186 162129 161106

Pe medii

Urban 129049 128142 127463 126545

Rural 193345 192160 190803 189752 Sursa: INS Călărași

Populaţia dupǎ domiciliu la 1 iulie, pe medii, în perioada 2011 – 2016

Sursa: INS Călărași În anul 2016 tendinţa de scădere a populaţiei a continuat, contribuţia principală având-o sporul

natural negativ.

Sporul natural a avut valori negative atât în mediul urban (-277 persoane) cât şi în mediul rural

(-1322 persoane).

În anul 2016,sporul natural negativ a fost de 3,8 ori mai mare pentru populaţia din mediul rural

decât pentru cea din mediul urban.

Sporul natural al populaţiei pe medii, în anii 2015 şi 2016

Sursa: INS Călărași

Ani Total Urban Rural

2011

2012

2013

2014

2015

2016

325.353

324.089

322.394

320.302

318.266

316.297

130.558

129.762

129.049

128.142

127.463

126.545

194.795

194.327

193.345

192.160

190.803

189.752

-160

-277

-1392-1322

-1600

-1400

-1200

-1000

-800

-600

-400

-200

0

Anul 2016

persoane

Anul 2015

Urban

Rural


41

Schimbările care au avut loc în dinamica populaţiei sunt rezultatul direct al tendinţelor

înregistrate la nivelul fenomenelor demografice (natalităţii, mortalităţii şi migraţiei).

Populaţia dupǎ domiciliu la 1 iulie 2016, în judeţul Călăraşi, a fost de 316297 locuitori,din care

126545 locuitori se regăseau în mediul urban (40,0%) şi 189752 locuitori se regăseau în mediul rural

(60,0%).

Structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire

demografică, datorat în principal scăderii natalităţii, care a determinat reducerea numărului populaţiei

tinere (0-14ani), în paralel cu creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) în total

populaţie.

Piramida vârstelor reflectă cel mai fidel cronica generaţiilor evidenţiind disproporţiile în

structura populaţiei, pe vârste şi sexe. Reducerea numărului populaţiei tinere a îngustat şi mai mult

baza piramidei vârstelor.

Efectele demografice şi economice ale acestei evoluţii se vor resimţi în timp şi vor atrage

schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară, populaţia de vârstă fertilă, populaţia

în vârstă de muncă). Piramida pe vârste şi sexe, la 1 iulie 2016

- Judeţul Călăraşi -


Comparativ cu 1 iulie 2015, în anul 2016 se remarcă o scădere a populaţiei tinere

(0 – 14 ani) cu 698 persoane. Populaţia vârstnică (de 65 ani şi peste) a reprezentat 16,9% din total

populaţie, în creştere cu 99 persoane faţă de anul anterior.

Populaţia adultă (15 – 64 ani) a reprezentat 67,6% din total, la fel ca şi în anul precedent. În

cadrul populaţiei adulte a scăzut numeric semnificativ populaţia grupei de vârstă 25-29 ani (cu 1576

persoane), a grupei de vârstă 40-44 ani (cu 385 persoane), a grupei de vârstă 50-54 ani (cu 445

16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0

Masculin

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 16000

0 ani

5 ani

10 ani

15 ani

20 ani

25 ani

30 ani

35 ani

40 ani

45 ani

50 ani

55 ani

60 ani

65 ani

70 ani

75 ani

80 ani

85 si peste

Feminin


42

persoane) şi a grupei de vârstă 55-59 ani ( cu 980 persoane). Au crescut numeric grupele de vârstă 45-

49 ani (cu 2294 persoane) şi 15-19 ani (cu 64 persoane).

Raportul de masculinitate la 1 iulie 2016 a fost de 963 persoane de sex masculin la 1000

persoane de sex feminin. Până la vârsta de 55 ani, numărul bărbaţilor a fost mai mare decât cel al

femeilor. După această vârstă numărul femeilor devine mai mare, ajungând la grupele de peste 80 ani

de 1,8 ori mai mare decât cel al bărbaţilor.

Imaginea furnizată de analiza demografică, se caracterizează prin:

scăderea numărului populaţiei;

densitate inferioara mediei pe ţară;

scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale;

spor natural negativ;

dominarea populaţiei de naţionalitate română.

Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei are următoarele efecte negative:

reducerea numărului populaţiei active;

deteriorarea raportului de dependenţă economică;

reducerea populaţiei de vârstă şcolară cu efecte negative asupra întregului sistem educaţional

şi asupra întregii vieţi economice şi sociale.

Îmbătrânirea populaţiei constatată la nivelul regiunii reclamă implementarea unor politici care

să conducă la prelungirea vieţii active pentru adulţi.

Creşterea populaţiei pensionate înseamnă:

dezvoltarea şi extinderea la nivel naţional a serviciilor adecvate nevoilor specifice ale

populaţiei vârstnice (asistenţa medicală comunitară, îngrijiri la domiciliu, terapia durerii, centre

medicale de zi, centre comunitare de psihiatrie, unităţi medico-sociale);

dezvoltarea ofertei serviciilor turistice pentru vârsta a treia (cantitativ şi calitativ prin

asigurarea de agenţii de turism – ghizi cu experienţă în a avea grijă de pensionari), dezvoltarea

serviciilor de estetică şi înfrumuseţare. Se recomandă creşterea şcolarizării pentru domeniile de

calificare: turism şi alimentaţie, estetica şi igiena corpului omenesc.

Declinul tranşei de vârstă 15–24 de ani ridică problema dezvoltării resurselor umane prin

sprijinirea unei vieţi active pe piaţa muncii cât mai lungi şi o bătrâneţe activă. Aceasta presupune

educaţia şi formarea pe parcursul întregii vieţi, retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.

Măsuri pentru învăţământul IPT: − Optimizarea alocării resurselor, prin: concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel cu

rezolvarea problemelor de acces,

- Colaborarea şcolilor în reţea sau chiar formarea unor consorţii de şcoli, care împreună să

realizeze: o ofertă cuprinzătoare şi diversificată, eliminarea paralelismelor nejustificate si colaborare

pentru acoperire teritorială optimă,

- Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi,

- Gradul de urbanizare al judeţului Călăraşi este mai mic decât media regională, iar ponderea

populaţiei rurale este destul de ridicată - 61,49%. De aceea sistemul de educaţie şi formare profesională

este chemat să contribuie prin măsuri specifice vizând:

dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii

timpurii a şcolii;

dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul IPT a

persoanelor care provin din grupuri vulnerabile;

ofertă de pregătire adecvată, în sprijinul diversificării şi creşterii competitivităţii

economiei rurale,

educaţie în sprijinul conservării şi valorizării patrimoniului cultural specific şi

resurselor naturale din mediul rural

Îmbunătăţirea condiţiilor de studiu în mediul rural.


43

II.1.2. Profilul economic

Produsul Intern Brut (PIB) a avut o evoluţie oscilantă de la un an la altul în perioada 2005-2014.

Creşterea a fost determinată, în mod semnificativ, de mărimea volumului de activitate din

domeniul serviciilor şi industriei.

În ceea ce priveşte agricultura, caracterul sezonier precum şi condiţiile meteorologice au avut

o influenţă ambivalentă asupra dinamicii produsului intern brut.

În anul 2014 activităţile cu pondere în crearea produsului intern brut au fost serviciile, industria

şi agricultura.

Serviciile comerciale şi sociale au contribuit cu 43,5% la crearea PIB-ului, în timp ce, aportul

industriei şi al construcţiilor a fost de 27,4%, iar al agriculturii a fost de 17,4%.

Produsul intern brut realizat în anul 2014 în judeţul Călăraşi a fost de 5845,4 milioane lei preţuri

curente, reprezentând 0,9% din produsul intern brut realizat pe ţară şi 6,7% din PIB-ul pe Regiunea

Sud Muntenia.

În anul 2014, PIB-ul pe locuitor la nivelul judeţului Călăraşi a fost de 19480,4 lei, în timp ce

PIB-ul pe locuitor la nivel naţional a fost de 33552,8 lei.


PRODUSUL INTERN BRUT, PE CATEGORII DE RESURSE–milioane lei preţuri curente

20122) 20133) 20143)

Agricultură,silvicultură şi pescuit 953,2 1308,5 1014,7

Industrie1) 1340,5 1423,7 1344,7

Construcţii 309,2 291,3 256,2

Servicii 2227,9 2056,4 2547,8

Valoarea adăugată brută (VAB) 4830,8 5079,9 5163,4

Impozite nete pe produs 692,0 696,9 682,0

Produsul intern brut (PIB) 5522,8 5776,8 5845,4



44

1) industria extractivă, prelucrătoare, energie electrică şi termică, gaze, apă, salubritate, gestionarea deşeurilor. 2 ) date revizuite 3) date provizorii

CONTRIBUŢIA PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI LA CREAREA PIB - %

20122) 20133) 20143)

Agricultură, silvicultură şi pescuit 17,3 22,7 17,4

Industrie1) 24,3 24,7 23,0

Construcţii 6,4 5,0 4,4

Comerţ 10,4 10,0 10,7

Alte servicii 29,2 25,5 32,8

Valoarea adăugată brută (VAB) 87,6 87,9 88,3

Impozite nete pe produs 12,4 12,1 11,7

Produsul intern brut (PIB) 100,0 100,0 100,0


NOTĂ: Datele sunt prezentate conform CAEN Rev. 2 1) industria extractivă, prelucrătoare, energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, distribuirea apei, salubritate, gestionarea deşeurilor şi activităţi de decontaminare. 2) date revizuite 3) date provizorii

Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru IPT

Diversitatea activităţilor economice:

Industria:

Judeţul Călărași îşi păstrează profilul industrial semnificativ prin:

- cea mai mare pondere a industriei prelucrătoare în formarea VAB din regiune;

- dinamica investiţiilor în sectorul industrial: industria prelucrătoare are în continuare cea

mai mare pondere din totalul investiţiilor brute la nivel regional;

- diversitatea activităţilor industriale, fiind reprezentate aproape toate ramurile

industriale, mai ales: mașini și aparate electrice, construcţii metalice şi produse din metal, maşini

şi echipamente, industrie alimentară şi băuturi, textile şi produse textile, confecţii din textile,

pielărie şi încălţăminte, prelucrarea lemnului.

Menționam scăderea înregistrată la nivel naţional în ultimii ani a locurilor de muncă în IMM

specializate în textile şi în pielărie pe fondul tendinţei de relocare către est (Asia, etc.), observată

actualmente la nivel mondial. și IMM-urile din industria alimentară au înregistrat o scădere

semnificativă la nivel naţional a locurilor de muncă datorita dificultăţilor în legătură cu adaptarea la

standardele de calitate specifice şi concurenţei cu produsele din UE.

Ponderea mare a industriei comparativ cu media europeană, corelată cu evoluţiile

descrescătoare din ultimii ani sugerează că evoluţiile viitoare sunt condiţionate de măsura în care vom

face faţă presiunii concurenţiale crescânde, prin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea prioritară

a unor ramuri industriale cu valoare adăugată mare.

Servicii

Ocupă cea mai mare pondere în economia judeţului, în creştere constantă în ultimii ani şi

devansând industria în formarea PIB şi a VBA.

În cadrul serviciilor se detaşează:

- Comerţul. Se constată preponderenţa întreprinderilor mici care lucrează în comerţ, alături de o prezenta în creștere continua și a marilor lanțuri de magazine;

- Activităţile de transport, depozitare şi comunicaţii. Dezvoltarea industriei şi comerţului implică şi nevoi în creştere pentru servicii de transport și logistica în sprijinul unităților economice.


45

- Activităţile de hotel şi restaurant.

- Dezvoltarea serviciilor în domeniu telecomunicaţiilor prin noile tehnologii în telefonia fixă şi mobilă care antrenează schimbări rapide în domeniu.

Construcţiile Și sectorul construcțiilor este în ușoară creştere față de anii precedenți ca pondere în formarea

PIB și VAB fiind susţinut de dinamica investiţiilor în infrastructura pentru transporturi, infrastructura

tehnică (alimentare cu energie electrică, apă, gaz, etc.), edilitară şi pentru afaceri.

Activitatea de construcţii a contribuit, potrivit datelor comunicate de Institutul Naţional de

Statistică, pentru anul 2015, la formarea P.I.B-ului judeţean cu 7,5%. Principalii indicatori, respectiv

cifra de afaceri, investiţiile brute în bunuri corporale şi personalul ocupat, realizaţi în activitatea de

construcţii, a căror evoluţie, raportată la realizările totale ale unităţilor locale din judeţ, este prezentată

în tabelul de mai jos, relevă faptul că sectorul construcţiilor a fost cel mai puternic afectat de criza

economică, performanţele realizate în anul 2008 nemaifiind atinse. In plus, se poate constata că, în

anul 2015, indicatorii analizaţi prezintă cele mai mici niveluri înregistrate, o relansare a activităţii în

construcţii nefiind încă efectivă.

Agricultura

Județul Calarasi are în continuare condiții de dezvoltare a agriculturii dacă va avea în vedere

nevoile de modernizare şi eficientizare a agriculturii din perspectiva aderării la UE.

Mediul

Unitățile economice trebuie sa tina cont de cerințele referitoare la respectarea standardelor UE

pentru protecţia mediului.

IMPLICAŢIILE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESONAL ȘI TEHNIC

Anii care au urmat integrării României în Uniunea Europeana, dar și faptul ca țările dezvoltate

ale UE au ieșit mai rapid din recesiune, a condus la migrarea în continuare de forță de muncă spre țările

UE.

Pe plan local, pe lângă scăderea cererilor (datorata crizei economice), a adevărată amenințare

pe piața muncii o constituie deficitul de competențe la nivelul candidaților astfel încât putem vorbi de

apariția unui dezechilibru între cerere și oferta de forța de muncă calificată.

Ca urmare, planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu

nevoile pieței muncii - diversitatea activităţilor industriale, ponderea din ce în ce mai crescuta a

serviciilor, relansarea proiectelor în domeniul construcţiilor/ infrastructurii și nevoile de dezvoltare a

agriculturii.

Calificări şi curriculum. Adaptările structurale din economie presupun competenţe adecvate

şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă. Este necesară o

permanentă adaptare a ofertei educaționale la cerințele pieței muncii prin:

- aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională;

- adaptarea prin curriculum în dezvoltare locala (CDL).

Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii reclamă din partea învățământului profesional și

tehnic un răspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă

la sarcini de lucru diverse, prin:

- Asigurarea pregătirii de baza pe competenţe tehnice generale solide;

- Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu dezvoltarea de abilitați și

competenţe specifice economiei de piața (competente antreprenoriale, tehnici de vânzare,

marketing, etc.);

- Promovarea învățării pe parcursul întregii vieți;


46

Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaționale induse de investițiile străine şi

cerințele de competitivitate, trebuie ținut cont de:

- Creșterea permanenta nivelului de calificare al absolvenților IPT;

- Importanta competenţelor cheie

- Formarea unor competente adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design, marketing,

tehnici de vânzare;

- Cunoașterea limbilor străine

- Colaborarea intre scoli pentru calificările care presupun competente combinate, de exemplu:

tehnice și protecția mediului, tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT (design,

grafică, publicitate, design pagini web) etc.

- Formarea continuă a profesorilor;

Ca răspuns la cerinţele de mediu și a celor legate de sănătate și securitate ocupaționala

(sănătatea și securitatea muncii) pe baza standardelor UE, legislația de mediu ce cea de sănătate și

securitate în munca au fost actualizate și armonizate cu legislația specifica din celelalte state ale UE.

Ca urmare, unitățile economice din județul Calarasi, au investit și investesc în continuare în

instruire și activități specifice în aceste domenii, iar învățământul tehnic și profesional va trebui să

își actualizeze oferta educaționala prin:

- Calitate în pregătirea pentru calificările specializate pentru ecologie şi protecția mediului pe

baza standardelor de mediu ale UE;

- Dezvoltarea unor competențe de mediu ca parte din pregătirea tehnică generală, indiferent de

specialitate;

- Instruire specifică de bază în domeniul sănătății și securității ocupaționale (sănătatea și

securitatea muncii) corespunzător domeniilor de pregătire.

Crearea unui sistem de învăţământ tehnic şi formare profesională modern, capabil să contribuie

la dezvoltarea continuă a competenţelor tinerilor şi adulţilor (abordarea bazată pe învăţare pe tot

parcursul vieţii) înseamnă îmbunătăţirea guvernanţei acestui sistem, a calităţii învăţământului şi

învăţării şi dezvoltarea unui sistem financiar mai durabil. Alte reforme includ pregătirea unei liste de

calificări şi standarde, dezvoltarea capacităţilor şi competenţelor cadrelor didactice şi ale formatorilor,

încurajarea implicării partenerilor sociali şi a comunităţilor locale în realizarea obiectivelor în materie

de învăţământ tehnic şi formare profesională şi crearea de condiţii egale pentru toţi.

O şansă pentru elevii care aleg învăţământul tehnic şi profesional o constituie forma „duală”.

Aceasta îi permite tânărului, care a împlinit 16 ani, să încheie contracte de muncă cu un agent

economic şi să urmeze, în acelaşi timp, şi forma de învăţământ aleasă.

II.1.3. Piața muncii

Tranziția la economia de piață necesită construirea unui sistem informațional bazat pe o analiză

riguroasă a pieței muncii, utilizând metode şi tehnici moderne. Echilibrele și dezechilibrele existente

pe piața muncii pot fi abordate pornind de la caracteristicile acestei piețe şi studiind trăsăturile la nivel

local, regional, național. Analiza fluctuațiilor care apar în domeniul ocupațional, poate conduce la

previziuni care să constituie o bază fundamentată ştiințific pentru politicile de formare profesională.

În capitolul de față au fost folosite pe lângă datele statistice preluate din anchetele INS-AMIGO, sau

din Balanța Forței de Muncă (INS-BFM) şi date administrative deținute de către Agenția Județeană

pentru Ocuparea Forței de Muncă Calarasi.

Principalii indicatori ai pieței muncii la nivelul județean şi regional

Evoluția principalilor indicatori ai pieței muncii, conform datelor din AMIGO, este prezentată

detaliat în, din PRAI 2015-2020. În 2009, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani)


47

a fost de 60,1%, în 2016 scãzând la 49.66%, rata şomajului BIM de 8.0% în 2016 nivelul acesteia

fiind de 6.38% .

Populația activă totală (peste 15 ani) din regiunea Sud Muntenia număra în 2014, 1236,3 mii

persoane, reprezentând 15,8% din populația activă a țării, iar în 2016 - 1369.8 mii persoane,

reprezentând 15,25% din populația activă a țării.În perioada analizată (2009-2016), populația activă a

regiunii a scăzut până în 2011, a crescut în 2012, după care scade iarăşi pânã în 2016.

Pentru femei, în anul 2016 faţã de anul 2015, s-a înregistrat reducerea populației active cu 23.6 mii,

iar la bărbați aceasta a scãzut cu 23.4 mii persoane. Se constată dezechilibre pe medii rezidențiale: în

timp ce în mediul urban populația activă a scăzut cu 3 mii persoane, în mediul rural s-a redus cu 43.5

mii. În cadrul populației active în vârstă de muncă, se observã o creştere în rândul populaţiei tinere

(15-24 ani), care are o pondere de 65.9 % în totalul populației, fiind mai redusã pentru bărbați (58.2%),

faţã de 74.2% la femei, și mai mare in mediul urban decât în cel rural (72.6% fata de 62.2%).

Populația ocupată totală din Regiunea Muntenia număra 1247.3 mii persoane în 2016,

reprezentând 16,7 % din populația ocupată a României. În perioada analizată (2009-2016), populația

ocupată din regiune a cunoscut o scădere de 155.7 mii. Scăderea populației ocupate in anul 2016 faţa

de anul 2015 s-a manifestat atât în cazul femeilor (-21 mii) cât şi în cazul bărbaților (-2.6 mii

persoane). Se constată dezechilibre şi pe medii rezidențiale: în timp ce în mediul urban populația

ocupată a crescut cu 4.6 mii persoane, în mediul rural a scăzut cu 29.4 mii.

Rata de activitate1 a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a scãzut în 2016 faţã de 2015

cu 0.9%, scãderea fiind mai mare în mediul rural 15.7% faţã de mediul urban 11.2%. În 2016, se

constată rate de ocupare mult mai reduse pentru populația feminină (55.6%, față de 76 % în cazul

bărbaților) şi pentru populația urbană (57,8 % față de 62,0 % în rural), în timp ce pentru femei scade

cu 12.7%. În 2016, se constată rate de activitate semnificativ mai reduse pentru populația feminină şi

pentru cea din mediul urban. În cazul tinerilor (15-24 ani), ratele de activitate sunt mai reduse în

mediul rural şi în cazul femeilor.

Rata de ocupare11 a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a crescut în 2016 faţã de 2015

cu 0.2%, în mediul rural scade cu 10.3% faţã de mediul urban unde creşte 2 %. În 2016, se constată

rate de ocupare mult mai reduse pentru populația feminină (58.3%, față de 38.3 % în cazul bărbaților)

şi mai mari pentru populația urbană (49.3 % față de 47.6 % în rural). În cazul tinerilor (15-24 ani),

ratele de ocupare sunt mai reduse în mediul rural şi în cazul femeilor. Se menține fenomenul

subocupării care afectează în mod deosebit populația feminină din rural, combinat cu o calitate redusă

a ocupării în mediul rural (în condițiile unei ocupări cu caracteristici de subzistență, în agricultură).

Comparativ cu situația la nivel național şi european, se constată un decalaj privind rata de ocupare

care în Regiunea Sud Muntenia în 2016 este cu 2.3 puncte procentuale peste media națională şi cu 4.8

puncte procentuale sub media europeană (UE-27). Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor,

al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural.

Rata şomajului (BIM)2. Rata totală a şomajului (raportat la întreaga populație activă, 15-74

ani), a cunoscut o evoluție fluctuantă, scãzând în 2016 faţã de 2015 cu 1.9 %. Datele din AMIGO

pentru 2016 evidențiază o rată generală a şomajului în regiune (8.9 %) mai ridicată decât cea la nivel

național (5,9%).

Şomajul pe medii de rezidență: în 2016, rata şomajului (BIM) în mediul rural (8.4 %) este

mult mai mică decât în urban (9,7%) Pe sexe: în 2016, rata şomajului (BIM) este mai ridicată în

cazul bărbaților (8,9%, față de 9.1% - femei).

Principalii indicatori din Balanța Forței de Muncă (BFM) la nivel județean 2016

1 Rata de activitate şi rata de ocupare - calculate faţă de totalul populaţiei în vârstă de muncă (15 - 64 ani) 2 Biroul Internaţional al Muncii. Ratele de şomaj sunt calculate ca procent din populaţia activă din grupa de vârsta respectivă.


48

RO Regiunea Sud

Muntenia Jud Argeş

Resurse de muncă - mii pers. 12562 1884 374.1

Populația ocupata civilă – mii pers. 8317.6 1095.9 244.6

Şomeri înregistrați – mii pers. 418.2 74.1 12.1

Populația activa civilă – mii pers. 8735.8 1170 256.7

Populația în pregătire prof. şi alte categ. De

pop. în vârstă de muncă – mii pers. 3826.2 714 117.4

*) Rata de activitate a resurselor de muncă % 69.5 62.1 68.6

**) Rata de ocupare a resurselor de muncă % 66.2 58.2 65.4

***) Rata şomajului înregistrat % 4.8 6.3 4.7

Sursa: INS, "Balanța forței de muncă" la 30 ianuarie 2016

Populația activă civilă şi populația ocupată civilă

În contextul procesului de tranziţie economică, piaţa muncii a suferit transformări semnificative

sub aspectul volumului şi structurii principalilor indicatori ai forţei de muncă.

Acest proces s-a caracterizat, în perioada 2013-2015 ,prin reducerea populaţiei active şi a

populaţiei ocupate şi prin reducerea numărului şomerilor şi a ratei şomajului.

La sfârşitul anului 2015 populaţia activă civilă număra 99,0 mii persoane (faţă de 107,6 mii

persoane în anul 2013). Corespunzător şi rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani)

s-a menţinut la nivelul anului 2013 şi a scăzut comparativ cu anul 2014 (55,2% în anii 2013 şi 2015 şi

57,4% în anul 2014).

Populaţia ocupată civilă a înregistrat valori mai mici faţă de anul 2013 şi faţă de anul precedent,

la sfârşitul anului 2015 cifrându-se la 91,8 mii persoane, cu o rată de ocupare a resurselor de muncă de

51,2% (50,7% în anul 2013). În anul 2015, rata de ocupare a populaţiei feminine a fost uşor superioară

celei masculine.

Numărul şomerilor înregistraţi a avut o evoluţie oscilantă, la sfârşitul anului 2015 fiind de 7,2

mii persoane, în scădere comparativ cu anii 2013 şi 2014.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul anului 2015 a fost de 7,3% pe total.

În ultimii ani, categoria defavorizată pe piaţa forţei de muncă a fost aceea a bărbaţilor la care

s-a înregistrat o rată a şomajului mult superioară comparativ cu cea înregistrată la femei.

La sfârşitul anului 2015, la femei, rata şomajului înregistrat a fost de 6,3% în timp ce la bărbaţi

aceasta a fost de 8,2%.

49

.8

51

.2

50.2 48.8

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2013 2015

Structura populatiei active, pe sexe

Masculin Feminin


49

Şomajul înregistrat

Total şomeri înregistraţi pe regiuni

UM: Număr persoane Regiunea de

dezvoltare Anul

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Regiunea

BUCURESTI

- ILFOV

20416 20372 30055 29331 24396 25069 25261 24296 23021 20581

Regiunea

CENTRU 53425 56949 105439 87504 64959 68656 69915 60251 50232 47739

Regiunea

NORD-EST 67317 70479 114086 102272 73290 78203 85343 82958 77786 78073

Regiunea

NORD-VEST 35901 40230 84109 72918 53094 54710 51327 46201 41046 38963

Regiunea

SUD-EST 48485 51712 93018 88047 64419 69572 72038 72714 68896 67573

Regiunea

SUD-

MUNTENIA

65517 65518 120303 111116 80188 87880 94740 89831 79267 74177

Regiunea

SUD-VEST

OLTENIA

47307 64540 97523 84595 69252 75565 79142 72839 70352 69048

Regiunea

VEST 29470 33641 64850 51177 31415 34120 34567 29248 25642 22083

ROMÂNIA 367838 403441 709383 626960 461013 493775 512333 478338 436242 418237

Regiuni de

dezvoltare

și judete

Nivel de

educaţie Ani

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

ROMÂNIA

- Primar,

gimnazial

și

profesional

78.9% 77.3% 70.9% 70.4% 69.7% 70.2% 69.5% 74.7% 76.9% 79.6%

- Liceal și

postliceal 16.8% 17.6% 22.0% 21.6% 21.9% 22.3% 23.4% 19.2% 18.0% 16.2%

-

Universitar 4.3% 5.1% 7.1% 7.9% 8.4% 7.5% 7.1% 6.0% 5.1% 4.1%

- Primar,

gimnazial 81.7% 79.5% 74.3% 73.3% 72.5% 72.9% 72.2% 77.7% 80.0% 84.8%

0

10000

20000

30000

Total Total Total Total Total Total Total

Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman

Evoluţia numărului de şomeri înregistraţi în judeţele regiunii

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016


50

Regiunea

SUD

MUNTENIA

și

profesional

- Liceal și

postliceal 15.6% 17.1% 20.7% 21.2% 21.2% 21.9% 22.9% 18.5% 16.9% 13.0%

-

Universitar 2.8% 3.4% 4.9% 5.6% 6.3% 5.2% 4.9% 3.8% 3.2% 2.2%

La sfârşitul anului 2016, în judeţul Călăraşi erau înregistraţi 7412 şomeri, cu 15,9% mai puţini

decât în anul 2013 ( 8817 şomeri în anul 2013 ).

Din totalul şomerilor înregistraţi 3156 persoane ( 42,6%) erau femei.

Rata şomajului (proporţia şomerilor înregistraţi în populaţia activă civilă) a înregistrat în anul

2016 o valoare de 7,5%( peste media pe ţară care a fost de 4,8%) .În anul 2016, pentru femei s-a

înregistrat o rată a şomajului de 6,5% ( 6,4% în anul 2013), mai mică decât cea pentru bărbaţi care a

fost de 8,4% (10,0% în anul 2013).

Ponderea în totalul şomerilor înregistraţi au deţinut-o şomerii neîndemnizaţi ( 88,4%).

După nivelul de instruire, 84,1% din numărul total al şomerilor au reprezentat-o persoanele cu

nivel de pregătire primar, gimnazial şi profesional. Ponderea persoanelor cu pregătire liceală şi

postliceală a fost de 14,2 % din numărul total al şomerilor înregistraţi.

8.2 8.2

7.37.5

6.4 6.46.3 6.5

10.0 10.1

8.28.4

0

2

4

6

8

10

12

2013 2014 2015 2016

%

1)Evolutia ratei somajului inregistrat

Total Femei Barbati


51

ŞOMERII ÎNREGISTRAŢI1) - persoane

2013 2014 2015 2016

Total şomeri 8817 8599 7232 7412

din care: femei 3444 3338 3055 3156

După nivelul de instruire

Primar, gimnazial, profesional 6881 7078 6150 6231

din care: femei 2551 2654 2455 2622

Liceal şi postliceal 1671 1340 942 1053

din care: femei 750 588 508 472

Universitar 265 181 140 128

din care: femei 143 96 92 62

După categorie

Beneficiari de indemnizaţie de somaj 2)- şomeri 2099 1637 914 690

- femei 600 406 274 223

Beneficiari de indemnizaţie de somaj 3)- şomeri

fără experienţă în muncă 708 520 364 168

- femei 329 218 203 85

Someri neindemnizaţi 4) 6010 6442 5954 6554

- femei 2515 2714 2578 2848

Şomajul înregistrat de lungă durată

Datele raportate de AJOFM ca şomaj de lungă durată evidențiază şomerii înregistrați care au

depăşit 12 luni în şomaj (pentru adulți), respectiv 6 luni în cazul tinerilor sub 25 ani. Având în vedere

că cei mai mulți dintre şomeri ies din evidențele AJOFM odată cu încetarea perioadei de plată a

ajutorului de şomaj (unii dintre ei nereuşind să-şi prelungească cererea pentru loc de munca şi după

această perioadă), datele raportate de AJOFM pentru şomajul de lungă durată apar mai mici decât în

realitate - incidența şomajului BIM de lungă durată fiind mult mai mare decât incidența şomajului

înregistrat de lungă durată.

RATA ŞOMAJULUI (%) - la sfârşitul anului

2013 2014 2015 2016

Total 8,2 8,2 7,3 7,5

din care:

- femei 6,4 6,4 6,3 6,5

- bărbaţi 10,0 10,1 8,2 8,4 ___________________________________

1) La sfârşitul anului, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, 2) Beneficiari de indemnizaţie de şomaj( persoane aflate în şomaj ca urmare a pierderii locului de muncă)- conform art. 16 şi art 39 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă cu modificările şi completările ulterioare. 3) Beneficiari de indemnizaţie de şomaj ( absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ )- conform art. 16 şi art. 40 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă cu modificările şi completările ulterioare.


52

4) Nu beneficiază de prevederile Legii nr. 1/1991, republicată în anul 1994.

Notă :Pentru anul 2016, rata şomajului înregistrat a fost recalculată cu populaţia activă civilă la 1 ianuarie 2017. Pentru anul 2016 datele

sunt provizorii. Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi.

Principalele constatări din analiza evoluției la nivelul ocupațiilor relevante pentru

învățământul profesional şi liceal tehnologic

Profilul dominant la nivel regional al cererii de forță de muncă pare să fie dat de următoarele

domenii (în ordinea descrescătoare a numărului de locuri de muncă vacante la nivel județean):

mecanică; comerț; industrie textilă şi pielărie; construcții şi lucrări publice; economic; turism şi

alimentație publică.

Singurele domenii care prezintă o balanță pozitivă locuri de muncă- şomaj sunt economicul,

comerțul, estetica şi igiena corpului omenesc şi turismul și alimentația publica.

Modificãrile aduse de legislaţia fiscalã în anul 2016 a dus la o creştere a cererii de tehnicieni în

activitãţi economice la nivel naţional, regional şi la nivelul judeţului Calarasi.

Construcții, instalații şi lucrări publice: număr relevant de locuri de muncă, pondere descendentă

a acestuia, şomaj în palier, balanța negativă.

Comerț: număr de locuri vacante în ușoară creştere, număr şomeri în scădere, balanța locuri de

muncă şomaj pozitivă.

Turism și alimentație publică: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri aproximativ

constant, balanța locuri de munca şomaj echilibrată.

Industrie alimentară: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în creștere, balanță locuri

de muncă şomaj negativă.

Agricultura: număr de locuri vacante în ușoară creștere, număr şomeri în creştere, balanța locuri


Silvicultura: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în scădere, balanța locuri de muncă

şomaj negativă.

Chimie industrială: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în creștere, balanța locuri


Economic: numărul locurilor vacante în scãdere, al șomerilor aproximativ, balanța locuri de

munca-şomaj pozitivã.

Electronică și automatizări: număr de locuri vacante în creștere, număr şomerilor în scădere,

balanța locuri de muncă şomaj negativă.

Estetica și igiena corpului omenesc: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri aproximativ

constant, balanța locuri de muncă şomaj pozitivă.

Materiale de construcții: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în scădere, balanța

locuri de muncă şomaj negativă.

Protecția mediului : număr de locuri vacante în creştere, număr şomeri în creştere, balanța locuri


Producție media: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri aproximativ constant, balanța


Mecanica: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în creştere, balanța locuri de muncă

şomaj negativă.

Industrie textila și pielărie: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în scădere, balanța


Fabricarea produselor din lemn: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în creştere,

balanța locuri de muncă şomaj negativă.

Electric: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în scădere, balanța locuri de muncă

şomaj negativă.

Electromecanic : număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în creştere, balanța locuri de

muncă şomaj negativă.

Tehnici poligrafice : număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri aproximativ constant,

balanța locuri de muncă şomaj negativă. Mecanica ramâne domeniul care înregistrează cel mai mare


53

număr de locuri de muncă vacante dar şi cel mai mare de intrări în şomaj. Este domeniul care a fost

cel mai grav afectat de implicațiile recesiunii economice asupra locurilor de munca. Industria textilă

şi a pielăriei se confruntă cu dificultăți concretizate prin locuri de muncă în scădere, fenomen totuşi

stabilizat. Numărul acestora reprezintă totuşi un procent important din totalul locurilor vacante. Se

înregistrează un şomaj cu o evoluție uşor descendentă.

În mecanică şi mai ales în industria textilă şi a pielăriei se manifestă dificultăți în ocuparea locurilor

de muncă vacante, datorate acelor neconcordanțe dintre exigențele angajatorilor şi competențele

persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Concluzii din analiza pieței muncii. Implicații pentru IPT

Principalele constatări desprinse din informațiile din AMIGO la nivel regional

Populația activă, populația ocupată:

Inițial tendință de scădere la nivel regional a populației active şi mai ales a populației ocupate, urmată de o creştere în 2016, cu diferențe majore pe sexe şi medii rezidențiale,:

Reducerea populației active şi a populației ocupate: mult mai mare în cazul femeilor decât în

cazul bărbaților.

Populația activă şi populația ocupată au crescut în mediul urban, dar au scăzut semnificativ în rural.

Rata de activitate şi rata de ocupare:

Tendință de creștere atât a ratei de activitate cât şi a ratei de ocupare la nivel regional,

comparând anul 2016 cu anul 2009. Exista însă disparități majore pe sexe şi medii rezidențiale.

Destul de grav pare faptul ca rata de ocupare este mult mai redusă pentru populația feminină.

Se remarcă un fenomen al subocupării care afectează în mod deosebit populația feminină din

mediul rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condițiile unei ocupări de

subzistență, în agricultură).

Şomajul (BIM),:

Rata totală a şomajului (raportat la întreaga populație activă, (15-74 ani), a cunoscut o evoluție

fluctuantă, scãzând în 2016 faţã de 2015 cu 1.9 %. Datele din AMIGO pentru 2016 evidențiază o

rată generală a şomajului în regiune (8.9 %) mai ridicată decât cea la nivel național (5,9%).

Şomajul pe medii de rezidență: în 2016, rata şomajului (BIM) în mediul rural (8.4 %) este mult

mai mică decât în urban (9,7%) Pe sexe: în 2016, rata şomajului (BIM) este mai ridicată în cazul

bărbaților (8,9%, față de 9.1% - femei). Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educație Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educație este mai

scăzut.

Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educație (cu cel mult

învățământ gimnazial) este mai mare decât la nivel național.

In Regiunea Sud Muntenia şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la nivel național

pentru persoanele cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învățământ gimnazial).

La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educație este de sensibil mai

mică decât cea a bărbaților.

Tendința de creştere a ponderii în ocupare a populației cu studii superioare şi a celor cu nivel

de pregătire liceal şi de scădere a ponderii cu nivel de scăzut de pregătire (cel mult gimazial)

Nivelul mediu de instruire al populației ocupate din regiune este mai ridicat decât media pe

țară (conf. datelor pentru 2009):

Regiunea Sud Muntenia are cea mai mica pondere a populației ocupate cu studii de nivel

superior.

este regiunea cu o pondere a celor cu nivel scăzut de instruire mai mare decât media

națională

Un nivel general de pregătire mai ridicat în cazul femeilor în structura pe sexe a ocupării

(pentru nivelurile liceal, postliceal și superior), în paralel cu o mai bună reprezentare a bărbaților


54

cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici, Şansele de angajare ale femeilor cresc odată

cu creşterea nivelului de pregătire: se impune luarea unor măsuri în sprijinul creşterii nivelului

de calificare al femeilor

Disparități majore între rural şi urban, privind nivelul de educație al populației ocupate

(2009)

4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanța Forței de Muncă (BFM)

Rata de activitate a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a scãzut în 2016 faţã de 2015

cu 0.9%, scãderea fiind mai mare în mediul rural 15.7% faţã de mediul urban 11.2%. În 2016, se

constată rate de ocupare mult mai reduse pentru populația feminină (55.6%, față de 76 % în cazul

bărbaților) şi pentru populația urbană (57,8 % față de 62,0 % în rural), în timp ce pentru femei

scade cu 12.7%. În 2016, se constată rate de activitate semnificativ mai reduse pentru populația

feminină şi pentru cea din mediul urban. În cazul tinerilor (15-24 ani), ratele de activitate sunt

mai reduse în mediul rural şi în cazul femeilor.

Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a crescut în 2016 faţã de 2015

cu 0.2%, în mediul rural scade cu 10.3% faţã de mediul urban creşte 2 %. În 2016, se constată

rate de ocupare mult mai reduse pentru populația feminină (58.3%, față de 38.3 % în cazul

bărbaților) şi mai mari pentru populația urbană (49.3 % față de 47.6 % în rural). În cazul tinerilor

(15-24 ani), ratele de ocupare sunt mai reduse în mediul rural şi în cazul femeilor. Se menține

fenomenul subocupării care afectează în mod deosebit populația feminină din rural, combinat cu

o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condițiile unei ocupări cu caracteristici de

subzistență, în agricultură). Comparativ cu situația la nivel național şi european, se constată un

decalaj privind rata de ocupare care în Regiunea Sud Muntenia în 2016 este cu 2.3 puncte

procentuale peste media națională şi cu 4.8 puncte procentuale sub media europeană (UE-27).

Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor, al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural.

Situatia persoanelor aflate în evidența Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Munca

Calarasi în anul 2017

În anul 2015, numărul mediu al salariaţilor din judeţ se cifra la 42,0 mii persoane, în creştere

cu 1,5% comparativ cu anul 2013.

Distribuţia salariaţilor pe sectoare economice arată că în anul 2015 se regăseau în servicii ( în

sectorul terţiar ) 55,2% dintre salariaţi.

În industrie si construcţii (sectorul secundar) lucrau 35,1% dintre salariaţi( 27,3% în industrie

şi 7,8% în construcţii).

Ponderea numărului de salariaţi care şi-au desfăşurat activitatea în ramurile agricole (sectorul

primar) a fost de 9,7%.

Efectivul de salariaţi, la 31 decembrie 2015, a fost de 45,2 mii persoane, în creştere cu 4,4%

faţă de sfârşitul anului 2013.

Distributia numarului mediu al salariatilor,

pe sectoare economice, in anul 2015

55.2%

9.7%

35.1%

Primar Secundar Tertiar


55

II.1.2. Analiza PESTL(E)

Activitatea oricărei entităţi social - economice este influenţată într-o mare măsură de factorii

politici, economici, sociali, tehnologici, legislativi şi ecologici, care se manifestă din mediul în care

aceasta îşi desfăşoară activitatea. Performanţa instituţională este stimulată sau atenuată semnificativ

de conjunctura politică şi legislativă, de evoluţia economică la nivel local, regional, naţional şi

internaţional, de progresul social intern şi de integrarea în structurile şi economice şi culturale ale

Uniunii Europene. Cuceririle tehnologice, invenţiile şi inovaţiile în domeniul industrial, precum şi

necesitatea de a păstra un mediu natural ecologic pot contribui la eficientizarea procesului instructiv

educativ şi la asigurarea finalităţilor educaţionale. De aceea este necesară o radiografie exigentă a

mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia de învăţământ, pentru a identifica oportunităţile pe

care trebuie să le valorifice proiectul de dezvoltare instituţională în scopul maximizării rezultatelor.

Analiza P.E.S.T.E. a permis identificarea următoarelor influenţe în activitatea Liceului „Duiliu

Zamfirescu ” Dragalina :

Factori politici

cadrul legislativ specific învăţământului preconizează descentralizarea şi autonomia

sistemului de învăţământ - Planul strategic al Ministerului Educaţiei Naționale cu priorităţile:

descentralizare, asigurarea calităţii, resurse umane, învăţarea continuă, ofertă educaţională flexibilă,

accesibilitate la educaţie, diversitate culturală, standarde europene;

apropierea şcolii de comunitate prin adoptarea unor decizii politice favorabile în administraţie

şi finanţare şi existenţa unor strategii de dezvoltare care valorifică potenţialul unităţilor de învăţământ

- Strategia de dezvoltare a judeţului Călărași 2007-2013, Strategia de dezvoltare a regiunii SE pentru

perioada 2014-2020, PRAI, PLAI, Planul de acţiune al Şcolii pentru perioada 2016-2017;

conceperea învăţământului ca prioritate naţională prin Planul Naţional de Dezvoltare 2014-

2020;

deplasarea interesului în management de la control către autoevaluare, evaluare şi consiliere;

liberalizarea unor sectoare, şi domenii de activitate, precum şi existenţa unor programe la nivel

guvernamental cu impact în activitatea educaţională (piaţa cărţii şi manualelor, achiziţiile de

material didactic, programe de formare a personalului);

existenţa unor strategii de adaptare a sistemului de învăţământ românesc la standardele

europene şi internaţionale;

cadrul legislativ favorabil atragerii de resurse financiare complementare pentru dezvoltarea

infrastructurii învăţământului - Programe de finanţare a învăţământului preuniversitar;

sporirea resurselor materiale şi informaţionale la dispoziţia unităţilor de învăţământ prin

proiecte şi programe finanţate de statul român sau de către organismele europene – programele de


56

dotare a laboratoarelor şi cabinetelor, dotarea cu echipamente sportive, îmbunătăţirea fondului de carte,

SEI (sistem educaţional informatizat);

finanţarea de către stat a programelor de asistenţă socială pentru elevi – Programul

guvernamental „Bani de liceu”, Programul „Euro 200”, acordarea burselor profesionale și pentru elevii

capabili de performanţă;

existenţa proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi a Programelor cu

finalităţi de educaţie şi formare profesională – POCU – Program Operaţional Sectorial pentru

Dezvoltarea Resurselor Umane, ERASMUS

cadrul legal favorabil accesului de către unităţile şcolare la fonduri structurale;

existenţa la nivel local a unor consilieri cadre didactice;

existenţa în Consiliul de administraţie al şcolii a unui reprezentant al primarului şi a trei

reprezentanți ai Consiliului local.

Factori economici

insuficienţa resurselor financiare alocate învăţământului;

cadrul legal favorizează atragerea unor fonduri rambursabile sau nerambursabile de la diverşi

agenţi economici (donaţii, sponsorizări) precum şi parteneriate pentru finanţarea acţiunilor

sistemului de învăţământ (stagii de practică, cercetare ştiinţifică etc.);

descentralizarea mecanismelor financiare referitoare la finanţarea învăţământului, astfel încât

unităţile şcolare să poată valorifica superior potenţialul financiar, uman şi material de care

dispun;

apropierea dintre şcoală, mediul economic şi mediul de afaceri asigură într-o măsură mai mare

inserţia în viaţa activă a absolvenţilor instituţiei de învăţământ (interesul crescut al firmelor

pentru angajarea absolvenţilor);

orientarea actuală impune translarea interesului unităţilor şcolare spre o cultură a proiectelor;

investițiile străine sporesc interesul pentru profilurile şi specializările tehnice;

migraţia forţei de muncă în străinătate conduce la o cerere sporită de forţă de muncă din

partea

pieţei interne şi externe în diverse calificări şi profesii;

șomajul și sărăcia determină la nivel local, accentuarea tendinței adolescenților spre acte de

delicvență, precum și părăsirea timpurie a școlii.

Factori sociali

fluctuaţiile demografice influenţează cifrele de şcolarizare ale unităţilor de învăţământ;

oferta educaţională (profilurile şi specializările în care şcolile asigură formarea) este

dependentă de modificările pe piaţa muncii şi în sistemul de absorbţie profesională;

aşteptările comunităţii de la şcoală;

rolul sindicatelor şi a societăţii civile modifică obiectivele de dezvoltare instituţională;

cererea crescândă venită din partea comunităţii pentru educaţia adulţilor şi pentru programe

de învăţare pe tot parcursul vieţii transformă unităţile de învăţământ în furnizori de servicii

educaţionale.

şomaj ridicat;

nivel de trai scăzut;

plecarea părinţilor la muncă în străinătate;

mulţi copii lăsaţi în grija rudelor sau vecinilor datorită migrării forţei de muncă în alte ţări;


57

influenţa nu totdeauna pozitivă a mass-mediei;

educaţia nu este văzută ca un mijloc de promovare socială şi economică;

asistenţa socială precară.

Factori tehnologici

civilizaţia informaţională presupune ca, la intervale relativ scurte de timp, cunoştinţele să fie

actualizate şi impune redimensionarea sistemului de formare profesională a cadrelor didactice;

răspândirea tehnologiilor moderne de comunicare şi de tehnică de calcul (internet, televiziune

prin cablu, telefonie mobilă etc.) facilitează transmiterea informaţiilor în timp scurt;

rata ridicată a progresului ştiinţific şi tehnologic obligă individul să înveţe pe tot parcursul

vieţii, şi implică o reactualizare a cunoştinţelor profesionale pe fiecare treaptă a carierei;

generalizarea practicilor educaţionale inovatoare (AEL, SEI, învăţământ la distanţă) conduce

la modernizarea actului educaţional tradiţional;

apariţia şcolii virtuale şi a spaţiilor de învăţare virtuală şi derularea cursurilor de instruire şi

formare.

Factori legislativi

Din punct de vedere legislativ și organizatoric, învățământul preuniversitar românesc este

reglementat prin următoarele documente:

Legea educaţiei naţionale nr. 1/05.01.2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea

I , Nr. 18/10.01.2011;

Legea nr.87/13.04.2006 privind asigurarea calităţii în educaţie;

Legea 35/2007 privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ;

Legea 29/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/2007;

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar

(R.O.F.U.I.P.) aprobat prin OMENCS nr. 5079/31.08.2016, publicat in MOf nr. 720/19.09.201

Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 6143/01.11.2011 privind

aprobarea Metodologiei de evaluare anuală a activității personalului didactic și didactic

auxiliary

Ordinul Ministrului Educaţiei Naționale nr. 3597 / 18.06.2014 privind modificarea și

completarea Metodologiei de evaluare anuală a activității personalului didactic și didactic

auxiliar, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr.

6143/2011;

Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 4513 /28.06.2012 privind

modificarea anexei 1 a OMECTS 6143/01.11.2011 privind aprobarea Metodologiei de evaluare

anuală a activității personalului didactic și didactic auxiliar;

OMEN 3240/26.03.2014 privind modificarea și completarea Metodologiei privind formarea

continuă a personalului din învățământul preuniversitar, aprobată prin OMECTS nr.

5561/2011;

OMECTS nr. 5562 din 7 octombrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind sistemul de

acumulare, recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale transferabile;

Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5550/ 2011 privind

aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din

învăţământul preuniversitar; Ordin nr.5565/07.10.2011 pentru aprobarea Regulamentului


58

privind regimul actelelor de studii şi documentelelor şcolare gestionate de unităţile din

învatamântul preuniversitar;

Ordin nr. 3136/20.02.2014 privind organizarea, funcţionarea, admiterea şi calendarul

admiterii în invăţământul profesional de stat cu durata de 3 ani;

Ordinul MECTS nr. 4802/ 31.08.2010, privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în

învaţământul liceal de stat - Anexa I;

Ordinului ministrului educației naționale nr. 4432/29.08.2014 privind organizarea şi

desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat.

Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3449/1999 de aprobare a Metodologiei privind

regimul disciplinelor opţionale;

Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3593/18.06.2014 referitor la aprobarea

Metodologiei privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar – planuri-cadru de

învăţământ şi programe şcolare;

Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3914/2017 privind elaborarea

CDL în învăţământul profesional şi tehnic;

Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Inovării nr. 3410/16.03.2009 privind aprobarea

planurilor-cadru de învăţământ pentru clasele IX-XII;

Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Inovării nr. 3331/25.02.2010 privind aprobarea

planurilor de învăţământ pentru clasele IX-X;

OMECI nr. 5132 / 2009 privind activităţile specifice, funcţii de diriginte;

Hotărârea Guvernului nr. 1165/2013 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.72/2013

privind normele metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preșcolar și

din bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului

standard per elev/preșcolar;

Factori ecologici

integrarea în Uniunea Europeană presupune respectarea unor norme precise în protejarea

mediului de către unităţile şcolare;

educaţia ecologică în unităţile de învăţământ devine prioritară;

prin activitatea sa, unitatea şcolară trebuie să se implice în rezolvarea problemelor de mediu

(modernizarea centralei termice pentru funcţionarea nepoluantă, sortarea deşeurilor provenite

din activitatea unităţii de învăţământ pe categorii – plastic, hârtie, resturi alimentare

etc.);reabilitarea termică a clădirilor;

economisirea la maximum a resurselor de energie termică, electrică, apă etc. astfel încât să se

protejeze mediul înconjurător.

Concluziile şi interpretările analizei PESTL(E) sunt valorificate în elaborarea Planului de

Acțiune al Școlii 2017-2021.


59

2.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN

2.2.1. Predarea şi învăţarea

Predarea, învăţarea şi evaluarea sunt cele trei activităţi didactice fundamentale care se

întrepătrund şi care asigură desfăşurarea procesului de învăţământ. Una din laturile esenţiale ale şcolii

o reprezintă procesul de predare - învăţare în urma căruia elevii dobândesc competenţe profesionale,

abilităţi şi îşi conturează personalitatea pentru viaţă.

Cadrele didactice folosesc o gamă variată de strategii de predare - învăţare pentru a răspunde

stilurilor de învăţare individuale, abilităţilor, culturii şi motivării fiecărui elev.

Din informările prezentate de şefii de comisii metodice din şcoală şi din asistenţele la ore se

desprind următoarele concluzii:

În anul şcolar 2016 – 2017, comisiile metodice şi-au desfăşurat activitatea în spiritual didacticii

moderne promovate de Reforma Învăţământului. Primul pas l-a constituit momentul documentare –

proiectare: aprofundarea programelor şcolare, personalizarea acestora, alegerea manualelor

alternative,

întocmirea planificărilor calendaristice şi proiectarea secvenţială a unităţilor de învăţare.

Fiecare profesor a acordat o atenţie deosebită pregătirii fiecărei lecţii, esenţializând şi

sistematizând elementele de conţinut, modalităţile de evaluare în funcţie de particularităţile individuale

ale acestora. S-a insistat permanent pentru corectitudinea şi exactitatea informaţiilor transmise elevilor,

având în vedere, în principal, caracterul formativ al actului de învăţare.

Activitatea în cadrul comisiilor metodice s-a desfăşurat conform planului managerial întocmit

la începutul anului şcolar şi care s-a axat pe cele trei componente ale activităţii didactice: componenta

conceptuală, componenta acţională şi componenta evaluativă.

Pregătirea practică a elevilor s-a desfăşurat în conformitate cu planurile cadru, standardele de

pregătire profesională şi programele şcolare valabile pentru acest an şcolar.

În concluzie, cadrele didactice, ca manageri ai activităţii didactice, urmăresc ca întreaga

activitate să se încadreze în cerinţele impuse învăţământului în etapa actuală, stabilind obiective clare,

în concordanţă cu cele din planul managerial al şcolii. Aceasta presupune proiectarea tuturor

activităţilor didactice şi stabilirea unor strategii de instruire care să ducă la realizarea obiectivelor

propuse având ca punct de plecare nivelul real de cunoştinţe al elevilor.

Reuşita procesului de predare - învăţare este asigurată prin:

formarea continuă a cadrelor didactice;

utilizarea învăţării centrate pe elev;

includerea elevilor cu nevoi speciale;

implementarea unui program de sprijin în învăţare;

înfiinţarea de ateliere de lucru pe arii curriculare.


60

Ora de matematica OCV

GEOGRAFIE Economie

Actiuni metodice


61

2.2.2. Materiale şi resurse didactice

Dotarea ariilor curriculare cu mijloace de învatamânt

Aria curriculară limbă și comunicare

Limba română: dicționare, carte școlară, studii critice, portofolii;

Limbi moderne: dicționare, manuale, laptop, CD-uri, căști.

Aria curriculară matematică și științe

Fizică: truse de experiențe mecanice, optice, electrice, dispozitive pentru studiul

electrolizei, planșe, culegeri, laptop;

Chimie: Truse pentru experiențe, balanțe analitice, pH-metre, distilator, culegeri, cărți;

Biologie: mulaje, truse de discție, micoscop, truse cu lamele, planșe, atlase, cărți, cd-uri;

Matematică: truse de geometrie, forme geometrice, planșe, manuale, culegeri, portofolii

Aria curriculară om și societate:

Istorie: planșe, imagini, hărți, CD-uri, cărți, etc

Geografie: planșe, imagini, hărți, CD-uri, cărți, etc

Socio – Umane: planșe, imagini, CD-uri, cărți, etc

Religie: planșe, imagini, hărți, CD-uri, cărți, etc

Ed. Fizică și sport: sala de sport cu toate dotările necesare;terenuri de sport.

Materialele şi resursele didactice ale liceului concretizate pe domenii se prezintă astfel:

Filiera tehnologică, Profil tehnic, Domeniul Mecanic:

Calificări profesionale:

Liceu: technician mecanic intretinere si reparatii,

Învăţământ profesional de 3 ani - clasa a IX-a, a X-a, a XI-a: mecanic agricol

material didactic procurat prin programul PHARE

Filiera tehnologică, Profil servicii, Domeniile Economic, Turism si alimentatie

Calificari profesionala:

Liceu: tehnician in activitati economice, Tehnician in gastronomie

laborator de informatică dotat cu calculatoare performante si alte materiale specifice

profilului,

videoproiector;

atelier pentru alimentatie piblica cu dotari specifice pentru activitatea de productie;

atelier pentru servicii hoteliere;


62

INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE ŞCOLARE

INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE AUXILIARE

INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE ADMINISTRATIVE

Nr

crt. Tipul de spaţiu

Număr

spaţii

1. Săli de clasă /grupă 57

2. Laboratoare + cabinete 9

3. Ateliere Scoală 3

4. Sală de sport 3

5. Teren de sport în aer liber 4

6. Spatii de joacă 2

Total

Nr

crt. Tipul de spaţiu

Număr

spaţii

1. Bibliotecă şcolară / centru de informare şi

documentare

3/1

2. Spaţii sanitare 16

3. Spațiu lapte corn 6

4. Spălătorie 1

5. Arhivă 2

6. Spaţii depozitare materiale didactice 4

TOTAL 32

Nr.

crt. Tipul de spaţiu Numar spaţii

1. Secretariat 2

2. Spaţiu destinat echipei manageriale 3

3. Contabilitate 1

4. Cancelarie 6

TOTAL 6


63

PUNCTE TARI:

Starea fizică a spaţiilor şcolare şi încadrarea lor în normele de igienă.

Existenţa cabinetelor, laboratoarelor funcţionale pentru toate calificările profesionale ale şcolii: turism

şi alimentaţie,mecanică ,construcții, laborator de fizică, chimie, biologie, două laboratoare de

informatică.

Există material didactic pentru toate disciplinele de învățământ

Există cabinet psihopedagogic

În atelierele şcolare baza materială permite desfăşurarea în bune condiţii a instruirii practice.

S-au achiziţionat din fonduri proprii mijloace didactice moderne: videoproiectoare, tablă electronică

Existenţa laboratoarelor de informatică , chimie,fizica, biologie, având o dotare corespunzătoare

Existenţa sălilor de sport dotate corespunzător

PUNCTE SLABE:

Dotarea cu echipamente IT este insuficientã ;

Aparatura şi echipamentele din dotarea laboratoarelor de chimie, fizică și biologie au o vechime mare,

fiind într-o stare avansată de uzură (sursa: fişele de gestiune)


64

2.2.3. CONSILIEREA ŞI ORIENTAREA OFERITĂ ELEVILOR

Consilierea psihopedagogica reprezintă un demers profesional organizat, structurat, cu

mijloace și tehnici specifice, în cadrul caruia un consilier acordă asistenta si sprijin unor persoane

normale psihic, dar care sunt într-un moment de dificultate, de impas existențial. Consilierea este

recomandată persoanelor care doresc să atingă un nivel de viață superior, să depasească anumite

obstacole sau sa-si construiasca „strategii de viata“ personale.

Tipurile de consiliere oferite:

Consiliere informațională: oferirea de informații pe domenii/teme specifice.

Consiliere educațională: repere psihoeducaționale pentru sănătatea psihoemoțională, fizică și

socială a copiilor și adolescenților.

Consiliere pentru dezvoltarea personală: formarea de abilități și atitudini care să permită o

funcționare personală și socială flexibilă și eficientă, în scopul atingerii stării de bine.

Consiliere suportivă: oferirea de suport emoțional și apreciativ.

Consiliere vocațională: dezvoltarea capacității de planificare a carierei.

Consiliere de criză: asistarea psihologică a persoanelor aflate in dificultate.

Scopurile consiliereii psihopedagogice׃ Scopul central al consilierii este de a ajuta consiliatul să-și exploreze, descopere, clarifice

modalitățile de utilizare eficientă a resurselor personale. În funcție de acest scop, consilierea

psihopedagogica poate genera:

● Facilitarea schimbărilor comportamentale.

● Întărirea capacităților de a face față problemelor.

● Ameliorarea relațiilor

● Stimularea potențialului personal

● Promovarea procesului decizional (CUM si DE CE să ia anumite decizii, estimarea consecintelor,

aprecierea valorilor implicate, ce influențează procesul decizional si cum functioneaza el).

Obiectivele consilierii psihopedagogice 1. Promovarea sănătății și a stării de bine: Componentele stării de bine: acceptarea de sine,

relații pozitive cu ceilalți, autonomie, control, sens și scop în viață.

2. Dezvoltare personală: cunoaștere de sine, imagine de sine, capacitate de decizie responsabilă,

relaționare interpersonală armonioasă, controlul stresului, tehnici de învățare eficiente, atitudini creative,

opțiuni vocaționale realiste.

3. Prevenție: a dispoziției afective negative, a neîncrederii in sine, a comportamentelor de risc, a

conflictelor interpersonale, a dificultăților de învățare, a dezadaptării sociale, a situațiilor de criză.

Aceste obiective au fost atinse de consilierul școlar prin intermediul activităţilor pe care

le-au iniţiat şi realizat la nivelul cabinetului de consiliere, activităţi care au acoperit următoarele

paliere:

a) Activitatea de consiliere – informare, consieliere individuală şi de grup (elevi, cadre didactice,

părinţi); b) Activități în cadrul școlii (comisii metodice, activităţi de grup realizate în colaborare/parteneriat

cu: IJP- Secția de Poliție Dragalina, Poliția Locală Dragalina, CPECA, Spitalul Judeţean- Cabinetele

medicale de pe raza localității, etc.);

c) Activități în afara școlii (colaborare cu: AJOFM , DGASPC);

d) Promovarea activității - imaginea instituţiei, publicitate (articole ziare, reviste, interviuri radio,

TV, alte materiale pentru sporirea vizibilităţii);

e) Formare profesională (inspecţii, participare la cursuri de perfecţionare- universităţi, alte

organizaţii, ONG-uri, Proiecte Erasmus +)


65

Practicile de consiliere profesională şi de carieră asigură creşterea interesului elevilor , părinţilor

şi profesorilor pentru învăţământul PT în conjunctura socio-economică.

În aceste condiţii, consilierul educativ şi diriginţii trebuie să:

Ofere informare, consiliere, documentare, îndrumare pentru preşcolari, elevi, părinţi, educatori,

învăţători, institutori, profesori,

Asigure prevenirea şi diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale, de risc

Propun şi organizează programe de orientare a carierei elevilor

Asigure servicii de consiliere şi cursuri pentru părinţi

Elaboreze studii socio - psihologice privind opţiunile elevilor din anii terminali

Înainteze ISJ prin centrele de resurse şi asistenţă educaţională , studii de specialitate privind elementele de prognoză şi analiză referitoare la oferta pieţei forţei de muncă în zonă și a ofertei

școlare precum și a opțiunilor școlare

Se implice alături de ISJ în examinarea propunerilor unităţilor şcolare şi a ofertei privind planul de şcolarizare

Coordoneze acţiunea de derulare a proiectelor/programelor parteneriatelor educaţionale pe plan local

privind consilierea, orientarea şcolară, profesională şi a carierei elevilor

Monitorizeze situaţiile din unitatea de învăţământ preuniversitar : abandon, risc privind consumul de droguri, violență

Asigure servicii de consiliere şi asistenţă psihopedagogică pentru copii cu cerinţe educative speciale

Prin activităţile desfăşurate se urmăreşte creşterea gradului de inserţie profesională absolvenţilor

şi reducerea abandonului şcolar .

Beneficiarii direcţi ai educaţiei – elevii – sunt în centrul tuturor activităţilor educative şcolare şi

extraşcolare, activităţi ce încearcă să dezvolte potenţialul personal al acestora, să le faciliteze inserția

profesională, să le acorde şanse pentru continuarea studiilor şi să-i pregătească pentru integrarea în

comunitate.

Acţiunile întreprinse pentru dezvoltarea personală a elevilor în cadrul Liceului Tehnologic Duiliu

Zamfirescu Dragalina:

activităţi de consiliere şi orientare vocaţională desfăşurate în cadrul orelor de consiliere şi orientare de profesorii diriginţi prin care s-au avut în vedere: dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a

problemelor şi a abilităţilor de luare a deciziilor, depăşirea problemelor din familie, dezvoltarea

capacităţilor de autocunoaştere şi autoevaluare a elevilor, dezvoltarea capacităţilor de autocunoaştere,

autoevaluare şi de autocontrol emoţional şi comportamental al elevilor, formarea imaginii de sine, a

identităţii personale, structurarea unei stime de sine pozitive, formarea sentimentului de autoeficacitate,

optimizarea motivaţiei spre succes a elevilor, dezvoltarea structurilor psihomorale ale personalităţii

elevilor.

activităţi de consiliere realizate de psihologul şcolar şi de membrii comisiilor de prevenire și

combatere a violenței/ abandonului școlar care au vizat corectarea unor tendinţe negative în structurarea

caracterului elevilor, prevenirea adoptării unor comportamente cu risc sau a abandonului în rândul

elevilor care au părinţii plecaţi în străinătate precum şi a celor care provin din familii dezorganizate sau

cu probleme financiare, în condiţiile în care în şcoala noastră numărul acestor elevi este destul de ridicat.

activităţi de combatere şi prevenire a eşecului şi dezadaptării şcolare prin efectuarea de ore suplimentare la disciplinele unde elevii ,de nivel liceal, întâmpinau greutăţi, activităţi ce nu au avut

efectul scontat deoarece fiind majoritar navetişti nu au putut sau nu au vrut să vină în întâmpinarea

disponibilităţii manifestată de cadrele didactice. S-a remarcat aceeaşi slabă prezenţă a elevilor la

pregătirile suplimentare ce au avut loc la disciplinele pentru bacalaureat, care coroborată cu nivelul

pregătirii iniţiale a elevilor şi programa şcolară care trebuie respectată au condus an de an la rezultate

slabe la examenul de bacalaureat.


66

şedinţe cu părinţii organizate atât la nivel de clasă cât şi la nivel de şcoală, în cadrul cărora s-au discutat şi aspecte legate de pregătirea elevilor. Din nefericire prezenţa părinţilor la aceste şedinţe este

slabă, se manifestă dezinteres la unii părinţi faţă de problemele şcolii şi ale copiilor lor.

activităţi în cadrul unor parteneriate educaţionale cu şcoli din afara tării care au avut printre alte

obiective şi îmbunătăţirea capacităţilor de integrare în grup, dezvoltarea abilităţilor de comunicare

interpersonală, a abilităţilor sociale, a inteligenţei emoţionale şi sociale şi pregătirea pentru integrarea

pe piața europeană a muncii.

activităţi de orientare profesională realizate cu sprijinul celor două facultați din Călărași în vederea continuării studiilor de către elevii care pot şi îşi doresc.

activităţi care să faciliteze tranziţia de la şcoală la locul de muncă concretizate în parteneriatele încheiate de şcoală cu agenţi economici pentru toate domeniile de pregătire profesională din cadrul şcolii

în vederea efectuării stagiilor de pregătire practică. Colaborarea şcoală – agent economic vizează o

colaborare pentru elaborarea curriculum-ului în dezvoltare locală şi caută să soluţioneze discrepanţele

între şcoală şi locul de muncă şi să dea posibilitatea pe de o parte angajatorilor de a-i evalua pe elevi în

calitate de potenţiali angajaţi de-a lungul unei perioade de timp mai mari, iar pe de altă parte, de a

dezvolta la elevi abilităţi necesare angajării pe o piaţă a muncii tot mai competitivă. Colaborarea eficientă

în cadrul parteneriatelor stabilite îi ajută pe factorii interesaţi să ia decizii în cunoştinţă de cauză în ceea

ce priveşte adaptarea cerinţelor de şcolarizare la piaţa muncii aflată în continuă schimbare ori a

activităţilor practice de care pot beneficia elevii pentru o orientare profesională eficientă şi dobândirea

de experienţă în muncă.

PUNCTE TARI:

existenţa unui Cabinet de consiliere şi orientare şcolară dotat corespunzător;

existenţa unei reţele de parteneriat între şcoală şi numeroase instituţii şi organizaţii : Centrul

Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică, angajatori locali, A.J.O.F.M., Camera de Comerţ, Poliţie,

Consiliul Local pentru a furniza consiliere şi orientare privind cariera;

85 % dintre elevii şcolii apreciază ca foarte bună relaţia consilier –elev-părinte-profesor,

75 % dintre elevii şcolii apreciază ca foarte bună relaţia diriginte-elevi, sursa- chestionar elevi;

90 % dintre părinţii intervievaţi consideră eficientă relaţia elev-diriginte şi sunt mulţumiţi de

colaborarea realizată între aceştia şi echipa managerială, diriginţi, membrii consiliului clasei ( sursa: chestionar părinţi).

PUNCTE SLABE:

20% dintre profesorii şcolii consideră că activitatea de consiliere şi orientare privind cariera, oferită elevilor, este un aspect al şcolii care trebuie îmbunătăţit ( sursa : chestionar profesori).

Numărul foarte mic de părinţi care menţin o legătură permanentă cu şcoala.

15 % dintre diriginţi nu se implică în consilierea şi orientarea profesională a colectivelor pe care

le coordonează


67

2.2.5. Calificări și curriculum

Liceul Tehnologic „Duiliu Zamfirescu " este structurat pe următoarele niveluri de învăţământ:

a) Învățământ preșcolar

b) Învățământ primar

c) Învățământ gimnazial

d) învăţământul secundar, care cuprinde:

învăţământul secundar inferior (clasa a IX- a, cu filierele vocațională și tehnologică);

învăţământul secundar superior (clasele X - XII, cu filieră tehnologică);

e) învăţământul profesional, cu durată de 3 ani.

În anul şcolar 2017-2018 unitatea şcolară are 60 de clase :

5 clase liceu zi;

3 clase liceu seral

1 clasă invățământ professional

11 grupe de grupe învățământ preșcolar

24 clase invățământ primar

16 clase invățământ gimnazial

În cadrul Liceului „Duiliu Zamfirescu” curriculum-ul operant este Curriculum-ul Național,

constituit din elementele comune, obligatorii pentru întreaga generaţie de elevi (concretizate în

curriculum nucleu pentru resurse de timp din trunchiul comun) şi elementele de diferenţiere concretizate

în trei tipuri complementare de curriculum:

a) curriculum diferenţiat (CD);

b) curriculum la decizia şcolii (CDŞ) şi c) curriculum în dezvoltare locală (CDL).

Aceste trei tipuri de curriculum, complementar curriculum-ului nucleu, au prezenţe diferite

pentru profilurile de formare şi specializări, precum şi în raport cu resursele generale de timp.

Curriculum-ul la decizia şcolii (CDŞ) reprezintă numărul de ore alocate şcolii pentru construirea

propriului proiect curricular.

Prin oferta curriculară de CDŞ se asigură cadrul pentru susţinerea unor performanţe diferenţiate,

a unor nevoi şi interese specifice de învăţare ale elevilor.

Curiculum-ul la decizia şcolii este concretizat în Liceul „ Duiliu Zamfirescu " prin:

a) Curriculum nucleu aprofundat / aprofundare (CNA) - variantă realizată cu elevii ale căror

interese nu sunt orientate spre respectiva disciplina şi/sau arie curriculară sau pentru elevii slabi care au

nevoie de un număr de ore mai mare decât ceilalţi pentru însuşirea conţinuturilor obligatorii.curriculum-

ul la decizia şcolii va propune elevilor ore de aprofundare sau extindere la disciplinele care constituie

probe de examen.

b) Curriculum extins / extindere (CE) - variantă realizată cu elevii care manifestă interes pentru

anumite discipline sau arii curriculare;

Curriculum nucleu aprofundat și curriculum extins sunt alocate îndeosebi disciplinelor care

constituie probe la examenul de bacalaureat.

c) Curriculum elaborat în şcoala (CES) - presupune diverse tipuri de activităţi opţionale pe care

le propune şcoala (sau le alege din lista avansată la nivel central). Cel mai frecvent, în școala noastră,

este întâlnit ”Opţionalul la nivelul disciplinei” care reprezintă o ofertă diferită faţă de cea propusă de

autoritatea centrală. Aceasta este elaborată în şcoală, la nivelul catedrei şi presupune formularea unor

obiective de referinţă care nu apar în programă.

Proiectarea curriculum-ului elaborat în şcoală este condiţionată de:


68

resursele umane şi materiale din şcoală;

interesele elevilor;

situaţiile specifice şcolii;

necesităţile comunităţii locale.

Oferta CDȘ pentru anul școlar 2017-2018 este prezentată în Anexa 3.

Curriculum-ul în dezvoltare locală (CDL) este o componentă a Curriculum-ului Național, care

cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare specifice fiecărei unități de învățământ,

ofertă realizată în parteneriat cu agenții economici.

Curriculum utilizat de unitatea de învăţământ :

NR.

CRT

NIVEL DE INVATAMANT TEMEIUL LEGAL

1 PRESCOLAR O.M.Ed.C. nr. 4464/7.09.2000

OM 5233/01.09.2008

2 PRIMAR OMEN 3371/12.03.2013

OMEN 5003/02.12.2014

3 GIMNAZIAL OMEC 3628/11.04.2001

OMEC 5096

4 LICEAL -pentru calificarile ce se pot obtine in urma certificarii,

la absolvirea ciclului inferior al liceului HG

1555/09.12.2009,

HG 918/20.01.2013

-pentru calificarile ce se pot obtine in urma certificarii,

la absolvirea ciclului superior al liceului

HG866/13.08.2008,

HG 918/20.01.2013

La clasa a IX- A OMECTS 3331/25.02

2010,OMECI 3411/16.03.2009- PROGRAMA

SCOLARA- OMECI 4857/31.08.2009

CLASA A X-A –OMECTS 333/2010

CLASA A XI-A –OMECTS 3753/09.02.2011, OMECI

3412/16.03.2009, OMECI 3423/18.03.2009,

- OMEC 3172/30.01.2006- profilul servicii

- OMEC 3172/30.01.2006-profilul tehnic

-OMECI 3411/16.03.2009, OMECI 3331/25.02.2010

OMECTS 4463/12.07.2010, OMECTS

3081/27.01.2010, OMECTS 3753/09.02.2011-

invatamant seral


69

2.2.6. Resurse materiale şi umane

Anul şcolar 2016-2017 s-a caracterizat printr-un proces instructiv educativ bazat pe condiţiile

obiective şi specifice şcolii, păstrând în acelaşi timp atribuţiile de calitate şi eficienţă cerute de reforma

începută în învăţământ

Cadrele didactice au desfăşurat activităţi didactice corespunzătoare procesului instructiv

educativ, caracterizat ca un proces de socializare , culturalizare, de formare şi dezvoltare a personalităţii

elevilor, de integrare flexibilă în comunitate.

Resursele vizează condiţiile materiale de timp, spaţiu şi dotare, material uman, nivelul de

calificare a profesorilor, interesul şi motivaţia faţă de muncă, psihologia profesorilor şi a elevilor,

conţinutul activităţii instructiv educative ( informaţii, deprinderi, abilităţi ).

II.2.5.1. Resursele fizice

În administrarea liceului există următoarele structuri școlare :

a. SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 DRAGALINA:

Corp A +B , str. Gen. Ioan Dragalina , nr 23, P+1 –reabilitare + extindere in anul 2012

o Spaţii de învăţământ:

Nr. săli de clasă-15,

teren de sport-1 ( cu gazon artificial si nocturna, reabilitat prin fonduri de la

Consiliul Local septembrie 2015)

Cancelarie -1 ,

Administraţie -4 ,

sală de sport- 1 ( reabilitată prin fonduri de la Consiliul Local iunie 2015)

CDI -1

CORP C

o Sali de clasă : 6

o Cancelarie -1

b. GRADINIȚA CU PROGRAM NORMAL NR. 1 DRAGALINA str. Poștei , nr. 16– reabilitare

+extindere in anul 2012 prin fonduri de la Consiliul Local

Sali de clasa : 8

Cancelarie:1

Spatii materiale didactice-1

c. SCOALA GIMNAZIALA NR 2 DRAJNA: str . Narciselor , nr. 31, Drajna Nouă

Nr .Sali de clasa: 5

1 cabinet informatica

Bibliotecă -1 ,

Cancelarie -1 ,

Administraţie -1 ,

teren de sport -1gazon artificial, reabilitat cu fonduri de la Consiliul Local , septembrie 2013

sala de festivitati


70

d. GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR. 2 DRAJNA- str . Narciselor , nr. 31, Drajna

Nouă - inaugurata pe 15.05.2012

Sali de clasa :2

Cancelarie:1

Spatii materiale didactice-2

e. SCOALA PRIMARA NR 1 CONSTANTIN BRÂNCOVEANU : str. Scolii , nr. 9, Nr .Sali de clasa: 4

Bibliotecă -1 ,

teren de sport –1

sala de festivitati-1- reabilitata prin fonduri de la Consiliul Local 2008

f. GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR. 2 CONSTANTIN BRANCOVEANU Sali de clasa :1

Spatii materiale didactice-1.

g. Liceu -Corp D , str. Liceului nr. 6

În administrarea liceului există următoarele clădiri: corp clădire şcoală, ateliere şcoală, sală

de sport.

Spaţiile destinate procesului de învăţământ sunt următoarele:

Nr. săli de clasă-14 ,

Laboratoare- 3 ( fizică, chimie, biologie )

Cabinete-4 ( 2 de informatica , 1 geografie-istorie, 1 lb.franceză)

sală de sport-1 ,

ateliere- corp de cladire nou cu 3 ateliere ( mecanică, construcţii, alimentaţie )

bibliotecă-1 ,

cancelarie-1 ,

teren de sport-1

SALĂ DE CLASĂ LABORATOR CHIMIE


71

BIBLIOTECA CABINET LIMBA FRANCEZA

Laborator de fizica Laborator de informatica 2

Laboratorul de alimentaţie publică Atelierul de mecanică


72

Laborator biologie

Săli de clasă


73

Sali d e


74

II.2.5.2. Resursele umane

În cadrul unităţii şcolare în anul şcolar 2017-2018, sunt angajaţi 105 salariaţi, dupăcum urmează:

cadre didactice: 70;

personalul didactic auxiliar: 9;

personal nedidactic: 18.

Activitatea şcolii este coordonată de 3 directori (1 director, 2 directori adjuncţi ).

Numărul de posturi aprobat pentru anul şcolar 2017-2018 şi structura personalului în funcţie de

categorie şi nivel de pregătire se prezintă astfel:

Personal

didactic

angajat

Cu

doctorat

Cu gradul

I

Cu gradul

II

Cu

definitivat

Debutanţi Necalificaţi

70 0 28 9 16 15 2

2

Puncte tari

Profesori, instructori, personalul auxiliar si ceilalti membrii ai personalului sunt

implicati in implementarea asigurarii calitatii Toti membrii personalului sunt angajati in conformitate cu legisltia in vigoare si cu

principiul de egalitate a sanselor

Întregul personal administrativ se perfecţionează în vederea utilizării tehnicilor de

calcul şi a soft-urilor specializate.

Puncte slabe

concepţia clasică a cadrelor didactice privind proiectarea –predarea învăţarea - evaluarea

lipsa de considerare a elevilor , părinţilor, comunităţii ca parteneri educaţionali reali

neînţelegerea semnificaţiei şi a conţinutului ideii de echipă în activitatea unităţii de învăţământ

slaba motivare materială a cadrelor didactice

50% din cadrele didactice nu au competenţe de operare pe calculator

Problema resursei umane în şcoală va deveni una de co-participare şi co- evoluţie. Curriculum-ul se

va dezvolta prin cooperarea tuturor, iar managementul şcolar va deveni profesionist şi la rândul lui,

integratorul tuturor forţelor umane ale unităţii şcolare


75

2.2.6 Parteneriate şi colaborare

Dată fiind complexitatea şi gradul de dificultate al problemelor cu care şcoala românească se

confruntă, cât şi impactul inerent al educaţiei şcolare asupra întregului sistem social, soluţionarea

dificultăţilor prezente reclamă colaborarea, cooperarea, parteneriatul unor categorii extrem de largi.

a. Colaborarea cu părinţii

Această colaborare constituie pentru şcoala noastră legătura cu mediul extern. Părerile părinţilor

sunt luate în seamă în sensul îmbunătăţirii procesului instructiv educativ. Pentru obţinerea feedback-ului

din partea părinţilor am creat un grup de discuţii ce are menirea de a identifica barierele în calea învăţării

şi nevoile de învăţare şi de sprijin pentru elevi. De asemenea, aplicăm chestionare părinţilor pentru a

cunoaşte impactul predării moderne asupra nivelului de pregătire al elevilor şi progresele înregistrate.

La solicitările şcolii răspund reprezentanţi ai părinţilor care oferă o imagine reală despre şcoala.

b. Colaborarea cu agenţi economici

Parteneriatele cu agenţii economici sunt axate pe stabilirea unui echilibru între cererea şi oferta

educaţională, având un impact semnificativ, din perspectiva dezvoltării personale a elevilor şi a

inserţiei socio-profesionale a viitorilor absolvenţi.

Şcoala colaborează cu agenţi economici pentru:

desfăşurarea instruirii practice a elevilor de la învăţământul liceal şi şcoala profesionala;

inserţia socio-profesională a absolvenţilor – în fiecare an reprezentanţii agentului economic fac

parte din comisia de examen pentru certificarea competenţelor profesionale.

Cererea pieţii şi necesitatea formării profesionale la nivel european reprezintă motivele esenţiale

pentru existenţa acestui tip de parteneriat.

Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt

importante pe piaţa muncii atât la nivel naţional, cât şi la nivel european.

Curriculum de dezvoltare locală, presupune participarea cu eforturile reunite ale mai multor

factori implicaţi în procesul de educaţie : elevi, cadre didactice, părinţi, agenţi economici. Curriculum

de dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi agenţi economici şi are în

vedere:

resursele locale pentru instruire ( baza materială, cadrul de colaborare cu agenţii economici )

cerinţele locale pentru pregătirea în calificări în domeniul : construcţii şi lucrări publice, alimentaţie publică şi turism, mecanic, textile, estetică, economic, care să deservească activităţile

economice desfăşurate în zonă

Conţinutul curriculumu-lui de dezvoltare locală pentru pregătirea de specialitate se elaborează de

către colectivele mixte formate din profesori, specialişti din domeniul în care se pregătesc elevii,

reprezentanţi ai agenţilor economici, părinţi, comunitate locală.

Scopul curriculumu-lui de dezvoltare locală sintetizează următoarele:

lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi dobândirea competenţelor cheie, alături de cele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea responsabilităţilor, creativitatea

şi spiritul antreprenorial


76

dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesională într-o calificare

promovarea valorilor democraţiei în curriculum, care să le permită viitorilor absolvenţi să devină

cetăţeni responsabili ai unei societăţii deschise

PRACTICĂ LA AGENTUL ECONONIC

c. Colaborarea cu comunitatea locală

Descentralizarea instituţională şi sporirea autonomiei unităţilor şcolare determină integrarea

organică a fiecărei şcoli în comunitatea locală. Şcoala oferă servicii (instrucţie şi educaţie) pe care ni le

cere comunitatea locală. Pornind de la aceste realităţi, conducerea şcolii a încercat să cultive cu mare

grijă relaţiile cu Primăria care ne sprijină şi ne susţine financiar.

Pentru reducerea abandonului şcolar, a delicvenţei juvenile, pentru prevenirea consumului şi

traficului de droguri, avem încheiat parteneriat cu Poliţia Dragalina şi cu Dispensarul medical .

Şcoala este sprijinită de Inspectoratul Şcolar Judeţean Calaraşi în modernizarea şi aplicarea

reformei, acesta remarcând posibilităţile reale ale şcolii noastre atât pe plan profesional, prin oferirea

unor servicii de calitate, cât şi ca o potenţială sursă de bune practici privind implementarea strategiilor

moderne de predare la clasă şi utilizarea instrumentelor de asigurare a calităţii.

În ceea ce priveşte relaţia unităţii şcolare cu comunitatea locală, şcoala menţionează în planul

managerial câteva strategii clare de colaborare cu comunitatea locală. Reprezentanţii comunităţii sunt

cooptaţi în organismele oferite de comunitatea locală, în special pentru informarea elevilor cu privire la

oportunităţile care li se oferă pe plan local în plan profesional.

d) parteneriate și colaborări cu alte unităţi şcolare;

e) parteneriate și colaborări cu instituţii de învăţământ din tarile Uniunii Europene:

- proiectul Erasmus+ "Șanse pe piața europeană a muncii pentru elevii din Călărași", Contract

proiect nr. 2015-1-RO01-KA102-0014385 , perioada de implementare 01 sept. 2015 - 31 mai 2017 cu

parteneri din Portugalia.

- PROIECTUL PRIVIND ÎNVĂȚĂMÂNTUL SECUNDAR ROSE- Componenta 1 Intervenţii la

nivelul liceelor și intervenții sistemice- este un proiect care își propune să contribuie la reducerea

abandonului în învățământul secundar și terțiar și la creșterea ratei de promovare a examenului de

bacalaureat. Proiectul, finanțat printr-un împrumut de 200 de milioane de euro acordat de Banca

Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, va fi implementat de către Ministerul Educației

Naționale și Cercetării Științifice pe o perioadă de 7 ani, între 2015 și 2022.

- Parteneriatele și colaborările din plan local sunt detaliate în Anexa 5.


77

Proiect ERASMUS+ SANSE pe piata europeana a muncii pentru elevii din Calarasi”


78

2.2.7. CULTURA ORGANIZAȚIONALĂ

Este caracterizată printr-un ethos profesional înalt. Valorile dominante sunt:

egalitarism,cooperare, munca în echipă, respect reciproc, ataşamentul faţă de copii, respectul pentru

profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm, dorinţă de afirmare. Se

întâlnesc şi cazuri de elitism profesional, individualism, competiţie, intelectualism, rutină,

conservatorism, automulţumire.

Structurile organizatorice care asigură organizarea, desfășurarea activităţilor, ordinea şi

disciplina sunt: Consilul de administrație, Consilul profesoral, Comisia pentru evaluarea şi

asigurareacalităţii, Consilul Elevilor, Consiliul reprezentativ al părinţilor, Comisia de etică,Comisia de

Disciplină.

Conducerea şcolii a stabilit, prin hotărâre internă, însemnele Liceului „Duiliu

Zamfirescu”Acestea sunt: emblema, insigna liceului, deviza („Progresul se face pe seama celor

perseverenți”), ziua liceului (1 decembrie ).

S-a întocmit Codul etică ,precum şi Regulamentul de organizare şi funcţionare care cuprind

norme privind activitatea elevilor şi a cadrelor didactice.

Referitor la ritualuri si la ceremonii, cele mai reprezentative sunt cele de început si de sfârșit de

an școlar. Deschiderea anului suprinde toți elevii și profesorii , moment când directorul liceului rostește

câteva cuvinte de început, este intonat imnul naţional al României și le este urat elevilor mult succes în

noul an.

În ceea ce priveşte climatul organizaţiei şcolare, am putea spune că este un climat deschis,

caracterizat prin dinamism şi grad înalt de angajare a membrilor instituţiei şcolare; este un climat

stimulativ care oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect şi

de sprijin reciproc.

Conducerea liceului este deschisă şi ascultă sugestiile profesorilor, face aprecieri frecvente şi

sincere la adresa acestora, le respectă competenţa, le oferă o largă autonomie, îi sprijină şi evită un

control strict birocratic.

Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă şi în conduita cadrelor

didactice.


79

II.3. ANALIZA SWOT

II.3.1 CURRICULUM

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Școala dispune de material curricular

(planuri-cadru, programe școlare, manuale,

auxiliare curriculare– ghiduri,

îndrumătoare) în conformitate cu legislația

în vigoare;

Pe baza asistențelor efectuate la ore, a

rapoartelor prezentate de șefii de catedră,

planificările calendaristice au fost corect

întocmite în acord cu programa fiecărei

discipline de studiu şi conform

reglementărilor în vigoare, iar acolo unde s-a

constatat formalism, planificările au fost refăcute;

Disciplinele opţionale sunt conforme cu

opţiunile scrise ale elevilor, raportate la

oferta şcolii;

Cursurile opţionale se derulează conform

unor programe elaborate şi avizate de

inspectorul de specialitate, ceea ce elimină

posibilitatea improvizaţiei şi amatorismului;

Cadrele didactice parcurg ritmic toate

unităţile de învăţare;

Evaluarea curentă a elevilor este

monitorizată;

Cu ocazia inspecţiilor speciale, majoritatea

cadrelor didactice inspectate au fost

apreciate cu note de 10 sau calificate FB;

Se derulează programe speciale de pregătire

a elevilor pentru concursuri şi olimpiade;

Programele pentru disciplinele din

curriculum la decizia școlii și curriculum în

dezvoltare locală reflectă responsabilitate,

sunt atractive pentru elevi;

La toate disciplinele conținuturile au fost

parcurse integral și ritmic, tezele au fost

date și notele au fost consemnate în

cataloage în termenul stabilit, orele de

o lipsa unei strategii coerente la nivelul

tuturor catedrelor pentru stabilirea

lacunelor elevilor și ameliorarea lor

o programele de recuperare sau de pregătire

suplimentară se realizează cu dificultate

din cauza programului încărcat al școlii și

a spațiului insuficient

o numărul redus al elevilor cu performanțe

deosebite la bacalaureat și evaluare

națională

o Centrarea proiectelor didactice,uneori, pe

conținuturi și nu pe competențe;

o Utilizare insuficientă a echipamentelor

moderne în procesul instructiv-

educativ;

o Unele manuale sunt depășite și nu

răspund nevoilor de formare ale

elevilor;

o Uneori oferta curriculară nu răspunde

aşteptărilor elevilor, cireflectă interesul

sau preferinţa profesorilor pentru un

anumit domeniu;

o Redistribuirea CDŞ ca urmare a

necesităţii de completare a catedrelor,

determină scăderea interesului elevilor pentru

opţionalitatea curriculară;

o Unele arii curriculare îşi menţin oferta

de opţionale, doar pentru că profesorii

ariei au elaborate programele acelor

cursuri; o Dificultatea utilizării softurilor

educaționale în activitatea didactică la

toate ariile curriculare din cauza

accesului limitat în laboratorul

multimedia;


80

recapitulare finală au pus accent pe

operaționalizarea noțiunilor teoretice, pe

aplicare în practică;

Pregătire suplimentară cu elevii pentru

examenul de bacalaureat;

Implicarea elevilor și a cadrelor didactice în

organizarea unor sesiuni suplimentare de

simulare a examenului de bacalaureat

Rezultate relativ bune la nivel național și

județean la concursurile și olimpiadele

școlare pentru disciplinele de cultură

generală și cele tehnice;

Existența softurilor educaționale și folosirea

lor în activitatea didactică;

o Unele activități extracurriculare

au caracter formal;

o Procent de promovare scăzut la

examenul de bacalaureat cauzatde interesul

scazut al elevilor cat si de de intrarile în sistem

pe baza notelor sub 5 la examenul de

Evaluare Națională .

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

Valorificarea abilităților individuale ale

elevilor prin CDȘ;

Realizarea CDL-urilor în parteneriat cu

agenții economici;

Opţionalitatea curriculară dă şcolii

posibilitatea de a concepe o ofertă care să

personalizeze instituţia şi să o facă mai

atractivă pentru grupul ţintă;

Pentru multe cursuri opţionale s-au

elaborat programe vizate de MEN, astfel

încât se elimină amatorismul în

dezvoltarea anumitor curriculumuri;

programele se află pe site-ul ministerului;

Implicarea elevilor școlii în programe și

proiecte educaționale;

Posibilitatea reînnoirii fondului de

carte,auxiliare și manuale școlare în

funcție de cerințele programelor școlare;

Implicarea cadrelor didactice în adaptarea

programelor școlare la posibilitățile și

nevoile de învățare ale elevilor;

Interesul organizaţiilor

nonguvernamentale privind stabilirea de

contacte culturale, educaţionale şi

lărgirea orizontului cultural al cadrelor

didactice,(concretizate în schimburi de

experienţă,înfrăţiri cu unităţi şcolare de acelaşi nivel din alte ţări, transferul de

metode şi tehnologii).

Diversificarea insuficientă a CDL poate

scădea motivaţia pentru învăţare a elevilor

planuri de învățământ și programe școlare

prea încărcate la majoritatea disciplinelor

centrează actul educațional pe aspectul

informativ, teoretic în defavoarea celui

formativ

încărcarea excesivă a programelor școlare

Profilul tehnic este mai puțin solicitat de la

an la an de absolvenții de gimnaziu;

Adaptarea dificilă a elevilor de clasa a IX-

a și pe parcursul liceului la cerințele

programelor elaborate de MEN din cauza

lacunelor acumulate pe parcursul ciclului

gimnazial și materializate în notele mici de

la examenul de admitere la liceu;

Rezultate slabe la examenul de

bacalaureat, consecință a admiterii cu

medii sub 5 la unele profiluri.


81

II.3.2. RESURSE UMANE

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

gradul de acoperire cu personal didactic și

didactic auxiliar calificat este de 98,2 %,

majoritatea membrilor colectivului didactic

manifestă disponibilitate în

folosirea metodelor eficiente de predare

învăţare;

interesul cadrelor didactice pentru

autoperfecţionare (participare la activităţi

metodice, înscrierea şi pregătirea pentru

susţinerea gradelor didactice);

mobilitate în pregătirea profesională

raportată la presiunea reformei, a noilor

tehnologii, la schimbările de pe piaţa

muncii;

constituirea unei echipe de profesori cu

competențe în proiectarea și

implementarea proiectelor europene

finanțate de Comisia Europeană;

preocupări privind evaluarea unitară a

activităţii elevilor şi modernizarea

tehnicilor de evaluare;

relaţii constructive între echipa managerială

şi personal, între membrii colectivului

didactic, între cadrele didactice şi celelalte

categorii de personal, între profesori şi

elevi, profesori şi părinţi; toate cadrele

didactice au cunoştinţe minime de

utilizare a tehnicii de calcul; profesorii

folosesc eficient în lecţii materialele

didactice (videoproiectorul, naturalizări şi

simulări pe calculator).

colectiv numeros format din 105 persoane, dificil de organizat şi coordonat;

rezistenta unui număr mare de cadre

didactice la eliminarea unor metode

tradiţionale de predare-învăţare şi

promovării unor metode interactive,

participative care presupun alocarea unui

timp mai mare pregătirii lecţiilor;

schimbarea de mentalitate: de la mentalitatea organizată în jurul aşteptării

pasive la mentalitatea ce favorizează

iniţiativa, creativitatea;

interes scăzut din partea cadrelor didactice pentru însuşirea de cunoştinţe

privind psihologia şi pedagogia

adolescentului;

implicarea insuficientă a cadrelor didactice în realizarea unui învăţământ

diversificat care să permită şi să stimuleze

rute individuale de pregătire a elevilor

conform propriilor interese, înclinaţiilor şi

talentului;

implicarea insuficientă a cadrelor

didactice în activităţi extracurriculare,

recreative, în consolidarea colectivului

clasei dincolo de activitatea şcolară;


82

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

descentralizarea instituţiilor de învăţământ şi întărirea autonomiei acestora;

creşterea autonomiei cadrelor didactice privind realizarea curriculum-ului pe

filiere, profile, specializări;

derularea unor programe europene privind perfecţionarea activităţii carelor didactice.

interesul scăzut al părinţilor privind activitatea

şcolară a propriilor copii și, evident colaborarea

insuficientă cu şcoala;

salarizarea modestă conduce la migraţia

specialiştilor către alte sectoare economice

mai bine remunerate (din acest motiv şcoala

se confruntă cu lipsa profesorilor);

materiale didactice şi documentaristice

scumpe, imposibil de procurat direct de

către şcoală, sau de către profesor astfel

încât este blocat accesul la informaţie;

dotări insuficiente din partea organelor

ierarhic superioare cu soft educational

specializat.

lipsa unor prevederi speciale în legislația

școlară care să permit atenționarea/

sancționarea cadrelor didactice dezinteresate

față de propria dezvoltare profesională;

regresul demografic având drept consecință

scăderea numărului de elevi


83

II.3.3. RESURSE MATERIALE ȘI FINANCIARE

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Starea fizică a spaţiilor şcolare şi

încadrarea lor în normele de igienă.

Existenţa cabinetelor, laboratoarelor

funcţionale pentru toate calificările

profesionale ale şcolii: turism şi

alimentaţie, mecanică, construcții,

laborator de fizică, chimie, biologie,

două laboratoare de informatică.

Există material didactic pentru toate

disciplinele de învățământ

Există cabinet psihologic

bază materială în continua actualizare/modernizare;

modernizarea unității prin efectuarea de lucrări complete de reparații capitale

a sălilor de clasă , lucrări de

hidroizolație și înlocuirea acoperișului

spații școlare amenajate în conformitate

cu standardele europene (parchet,

lambriuri, mobilier nou, jaluzele)

Fonduri băneşti insuficiente pentru

amenajarea modernă a laboratoarelor,

cabinetelor pentru desfăşurarea în condiţii

optime a stagiilor de pregătire practică

lipsa unui spațiu adecvat pentru

funcționarea Grădiniței Cu program

Săptămânal Dragalina

sistemul informatizat AeL nu se

utilizează, în mare măsură;

lipsa aerului condiționat din săli având în vedere că anul școlar se termină în iunie-

iulie;

lipsa cabinetului medical

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

posibilitatea accesării unor proiecte cu

finanțare națională și internațională;

susținere materiala și financiară din partea

comunității locale (Consiliul local)

închirierea unor spații ale școlii (teren

de

sport);

posibilitatea obținerii de fonduri extrabugetare ;

Scăderea conştiinţei elevilor privind

păstrarea şi întreţinerea spaţiilor şcolare

Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice

conduce la uzura morală a echipamentelor

existente.

prețul ridicat al materialelor didactice și

fondurile bănești limitate nu permit

dotarea corespunzătoare a tuturor

cabinetelor, claselor;


84

II.3.4. RELAȚIA CU COMUNITATEA LOCALĂ

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Întâlniri semestriale cu Consiliul Părinţilor.

Întâlniri semestriale între Comisia diriginţilor

şi reprezentanţi ai Poliţiei în scopul prevenirii

delicvenţei juvenile

Dezvoltarea relaţiei profesori – elevi – părinţi

prin intermediul manifestărilor extraşcolare.

Dialog constructiv între conducerea şcolii şi

Consiliul local.

Contacte cu diverse instituţii pentru realizarea

unor activităţi extraşcolare.

Implicarea insuficientă a părinţilor în activităţile

școlii

Identificarea și valorificarea resurselor

comunității

Numar ul redus de O.N.G.-uri și de organizații

civice cu care școala colaborează.

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

cadrul legal favorabil parteneriatului între

instituţiile de învăţământ, comunitate, agenţi

economici, organisme non-guvenamentale

naţionale şi internaţionale;

Interesul comunității locale pentru

dezvoltarea școlii,

Interesul liceului de a-şi prezenta o oferta

educaţională atractivă.

Preocuparea altor instituţii similare pentru

schimburi de experienţă reciproce.

Organizarea defectuoasă a activităţii de

parteneriat poate duce la diminuarea sau anularea

efectelor scontate.

Nivelul de educaţie şi timpul limitat al

părinţilor poate conduce la slaba implicare a

părinţilor în viaţa şcolii.

Slaba informare privind specificul activităţilor

propuse de instituţiile partenere.


85

II.4 REZUMATUL PRINCIPALELOR ASPECTE CARE NECESITĂ DEZVOLTAREA

1. Asigurarea calităţii procesului instructiv educativ;

2. Asigurarea şanselor egale în formarea profesională;

3. Integrarea elevilor cu nevoi speciale;

4. Asigurarea tranziţiei de la şcoală la locul de muncă;

5. Creşterea numărului de cadre didactice care aplică învăţarea centrată pe elev;

6. Dezvoltarea reţelelor de colaborare la nivel intern şi extern;

7. Asigurarea sprijinului pentru alegerea avizată a traseului de formare profesională;

8. Îmbunătăţirea accesului la informaţie;

9. Dezvoltarea educaţiei la cerere - formarea profesională a adulţilor;

10. Formarea cadrelor didactice pentru implementarea Sistemului Naţional al Calităţii (în special

pentru ICE, programe de sprijin, învăţare asistată de calculator, educaţie la cerere) ;

11. Implicarea partenerilor în susţinerea materială a elevilor proveniţi din medii defavorizate;

12. Orientarea şi consilierea privind cariera;

13. Implementarea şi derularea de proiecte din perspectiva integrării europene;

14. Identificarea cadrelor didactice cu disponibilităţi de lucru în echipe de elaborare proiecte şi

programe;

15. Dezvoltarea activităţii de marketing educaţional. Promovarea rezultatelor şi valorilor şcolii;

16. Combaterea absenteismului şi a abandonului şcolar;


86

PARTEA a III –a


87

III. PLANUL OPERAŢIONAL

Planul de Dezvoltare Regională Sud Muntenia 2014-2020

Priorități:

Prioritatea 1 – Dezvoltarea durabilă a infrastructurii locale și regionale

Prioritatea 2 – Dezvoltarea urbană durabilă

Prioritatea 3 – Creșterea competitivității economiei regionale pe termen lung

Prioritatea 4 – Protecția mediului și creșterea eficienței economice

Prioritatea 5 – Susținerea educației și ocupării forței de muncă

OBIECTIVUL STRATEGIC GENERAL

Dezvoltarea capitalului uman din regiunea Sud Muntenia prin creșterea accesului și a participării la

educație și instruire pe tot parcursul vieții și stimularea ocupării forței de muncă

Măsuri:

5.1. Dezvoltarea și modernizare infrastructurii educaționale și de cercetare

Scopul acestei măsuri este de a îmbunătăți calitatea infrastructurii educaționale și de cercetare prin

dotarea și modernizarea școlilor, a grădinițelor, a campusurilor școlare, precum și a centrelor pentru

formare profesională și a centrelor și instituțiilor de cercetare, în vederea asigurării unui proces

educațional de calitate care să corespundă standardelor europene și a creșterii participării populației

școlare și a adulților la procesul educațional.

5.2. Dezvoltarea capacității instituționale a sistemului educațional, de cercetare și de

formare continuă

5.3. Corelarea programelor educaționale cu cerințele pieței muncii

5.4. Sprijinirea adaptabilității forței de muncă și promovarea antreprenoriatului

STRATEGIA PENTRU SPECIALIZARE INTELIGENTĂ A REGIUNII SUD MUNTENIA

PENTRU PERIOADA 2014-2020

Priorități orizontale

1. Economie regională competitivă bazată pe inovare

2. Stimularea transferului tehnologic și științific

3. Dezvoltarea și menținerea în regiune a capitalului uman înalt specializa

3.1 Obiectivele specifice şi ţintele şcolii

Implicarea Liceul Tehnologic „Duiliu Zamfirescu” Dragalina în procesul de reformă a

învăţământului teoretic, profesional şi tehnic, presupune:

preocupări pentru modernizarea şi adecvarea strategiilor de instruire

preocupare permanentă a unui număr din ce în ce mai mare de cadre didactice pentru elaborarea

de instrumente curriculare pentru disciplinele tehnice şi cele de cultură generală;




88

antrenarea unui număr mai mare de cadre didactice, ca grup de iniţiativă, în aplicarea unor

strategii didactice corespunzătoare fiecărei discipline şi adaptarea lor în funcţie de colectivul de

elevi;

motivarea elevilor în activitatea de identificare, ordonare şi valorificare a informaţiei;

antrenarea unui grup de cadre didactice, care manifestă o rezistenţă mai mică faţă de schimbare,

în activităţi care vizează centrarea activităţii pe elev;

consultarea comunităţii locale şi a partenerilor economici pentru a stabili parcursurile opţionale

pe care le vor urma elevii pentru a uşura inserţia socială a absolvenţilor;

abordarea interdisciplinară a conţinuturilor şi elaborarea de opţionale care să vizeze dezvoltarea

creativităţii elevilor şi utilizarea tehnicii de calcul pentru identificarea, stocarea ordonarea

informaţiilor pentru ca strategia de pregătire să corespundă dinamicii informaţiei în domeniul

vizat de formare;

Formarea continuă a profesorilor

Existenţa programelor centrate pe activităţile elevului au determinat un anumit sens al schimbării

în didactica fiecărei discipline. Orientarea modernă a strategiilor didactice permite elevului să exprime

puncte de vedere proprii, să realizeze un schimb de idei cu ceilalţi, să argumenteze, să pună întrebări cu

scopul de a înţelege, să coopereze în rezolvarea problemelor şi a sarcinilor de lucru.Profesorul facilitează

şi moderează învăţarea, ajută elevii să înţeleagă şi să explice puncte de vedere în învăţare. Învăţarea are

loc predominant prin formare de competenţe şi deprinderi practice, se

realizează prin cooperare.

Proiectele şcolare derulate în şcoală au dat posibilitatea elevilor să înţeleagă şi să aprecieze

cultura şi civilizaţia partenerilor. De asemenea, elevii au dobândit capacitatea de a se documenta, de a

prospecta, de a planifica, de a utiliza internetul şi e-mail-ul, au achiziţionat cunoştinţe noi, şi-au format

noi deprinderi de a manipula materialul informatic sau cel specific domeniilor de activitate, de a analiza

si sintetiza.

Şi-au dezvoltat deprinderea de a utilize materialul lingvistic acumulat la orele de limbi străine în

situaţii concrete de comunicare şi şi-au îmbogăţit cunoştinţele în domeniu, au deprins modul de lucruîn

echipă, au devenit mult mai interesaţi, mai motivaţi, mai responsabili, etc.

Din analiza PRAI şi PLAI , documente de planificare strategică a ofertei de formare profesională

prin învăţământ profesional şi tehnic în perspectiva anului 2020, precum şi din analiza de nevoi

identificate în capitolele de analiză a nevoilor, cât şi a elementelor surprinse în analiza SWOT, în cadrul

Liceului tehnologic „Duiliu Zamfirescu” Dragalina au fost propuse următoarele direcţii strategice :


89

OBIECTIV STATEGIC 1 : ARMONIZAREA OFERTEI ȘCOLARE CU PIAŢA MUNCII

ȚINTA : Corelarea ofertei Liceului tehnologic „Duiliu Zamfirescu„ cu nevoile de calificare, în

condiţiile de calitate a procesului de educaţie şi formare profesională, în scopul facilitării tranziţiei de la

şcoală la viaţa activă şi continuării învăţării pe tot parcursul întregii vieţi.

OBIECTIC STRATEGIC 2: IMBUNATATIREA CALITATII EDUCATIEI SI FORMARII

PROFESIONALE PRIN DEZVOLTAREA UNUI INVATAMANT INCLUZIV LA NIVEL DE

ORGANIZATIE

ȚINTA : Îmbunătăţirea nivelului de pregătire a elevilor, creşterea performanţelor şi reducerea

absenteismului.

OBIECTIC STRATEGIC 3 : DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE A

ŞCOLII ÎN PARTENERIAT CU ALTE ORGANIZAŢII

ȚINTA : Reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice a şcolilor în concordanţă cu cerinţele domeniilor

de pregătire profesională.

OBIECTIC STRATEGIC 4: EFICIENTIZAREA RELAŢIILOR PARTENERIALE

EXISTENTE ŞI DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE

ȚINTA :Dezvoltarea parteneriatului social activ pentru formarea profesională, în scopul planificării

strategice la nivel regional

OBIECTIC STRATEGIC 5 : FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ A RESURSELOR

UMANE DIN ŞCOLI

ȚINTA : Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din Liceul Tehnologic

”Duiliu Zamfirescu” Dragalina

OBIECTIC STRATEGIC 6 : EFICIENTIZAREAŞI DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE

ORIENTARE ŞI CONSILIERE PROFESIONALĂ A ELEVILOR

ȚINTA : Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor educaţionale

şi ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie


90

3.1. PLAN DE ACŢIUNE PENTRU PERIOADA 2017-2021

PRIORITATEA (OBIECTIV GENERAL): DEZVOLTAREA STRUCTURII ÎPT ÎN CONCORDANŢĂ CU

DINAMICA UNEI SOCIETĂŢI BAZATE PE CUNOAŞTERE, CU TENDINŢELE DEZVOLTĂRII SOCIOECO

NOMICE DIN JUDEŢUL CĂLĂRAȘI

PRIORITATEA 1 : ARMONIZAREA OFERTEI IPT CU PIAŢA MUNCII

Obiective

Corelarea ofertei şcolilor IPT din regiune cu nevoile de calificare, în condiţiile de calitate a procesului de educaţie şi formare profesională, în scopul

facilitării tranziţiei de la şcoală la viaţa activă şi continuării învăţării pe tot parcursul întregii vieţi.

Indicatori de impact:

- Adaptarea ofertei la ţintele PRAI stabilite în concordanţă cu cererea previzionată a pieţei muncii

- Creșterea ratei ocupării pentru persoanele cu vârsta între 20-64 ani la 70% până în 2020.

- Asigurarea continuării studiilor, după învăţământul obligatoriu, pentru cel puţin 85% din populaţia de vârstă şcolară a regiunii cuprinsă în

învăţământul IPT

Context Din analiza internă efectuată se constată că la Liceul Tehnologic „Duiliu Zamfirescu” Dragalina au acces elevi ce provin atât din mediul rural, băieţi şi

fete, cu apartenenţă etnică şi religioasă diferită. Elevii cu nevoi speciale au fost identificaţi, iar distribuţia acestora pe categorii de nevoi a fost prezentată

anterior la paragraful legat de consilierea psihopedagogică. Şcoala dispune de bază materială şi personal didactic calificat necesar asigurării şcolarizării

absolvenţilor de nivel 1 pentru nivelurile 2, 3 sau 4 .

Cadre didactice din şcoală au participat la stagii de formare privind aplicarea metodelor de învăţare centrată pe elev şi activităţi de formare la nivelul

comisiilor metodice şi a consiliului profesoral privind integrarea elevilor cu nevoi speciale.Din analiza internă reiese că în acest moment în structura

educaţională a şcolii există un suport suficient pentru orientarea profesională a elevilor şi informare a părinţilor. Se impune un sprijin activ pentru

structura de tip elev-părinte

din partea unui personal bine instruit care să-i consilieze (ţinând cont de capacităţile elevului) care ofertă educaţională este mai potrivită, care sunt

orientările înregistrate pe piaţa muncii.Din analiza zonală efectuată se constată că există premizele ca o serie de ramuri economice pentru care şcoala

pregăteşte forţa de muncă, să înregistreze o creştere economică reală în intervalul de timp 2017-2021. Este cazul domeniilor: turism şi servicii. Pentru


91

domeniul Turism şi servicii conform Nomenclatorului de calificări recent aprobat, şcoala pregăteşte forţă de muncă de nivel 3 și 4 prin școala profesională

și liceu tehnologic. Învățământul tehnologic începe să fie corect perceput atât de către agenţii economici, cât şi de părinţi şi elevi, cunoscând faptul că

elevii pot obţine diplomă de bacalaureat şi tehnician în domeniu, prin parcurgerea şi absolvirea celor trei niveluri. În condiţiile în care integrarea activă

și reală în Uniunea Europeană este o opţiune strategică pentru România, iar învăţământul profesional şi tehnic trebuie să răspundă influenţelor şi

oportunităţilor externe, şcoala trebuie să iniţieze acţiuni care vizează cooperarea europeană prin care să se realizeze: educarea elevilor in spiritul valorilor

şi cetăţeniei europene; dezvoltarea abilităţilor de comunicare în limbi străine ale elevilor scolii, identificarea unor elemente comune în viaţa culturală,

socială, şi economică a României şi altor ţări europene.

PRIORITATEA 2 : ASIGURAREA DE ŞANSE EGALE PRIN SISTEMUL IPT PRIVIND ACCESUL LA EDUCAŢIE AL TINERILOR

DIN REGIUNE.

Obiective

Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la

educaţie.


- Prevenirea şi reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii la 11,3 % până în anul 2020

Context Asigurarea calităţii în învăţământul profesional şi tehnic, legiferată prin Ordonanţa de urgenţă privind asigurarea calităţii în educaţie, implică

responsabilitatea şcolii pentru autoevaluarea activităţii în scopul identificării aspectelor care au nevoie de îmbunătăţire.

Din analiza interna efectuata s-a constatat faptul ca strategiile de predare-învaţare-evaluare folosite de cadrele didactice sunt variate, dar insuficient

adaptate stilurilor individuale de învăţare, abilităţilor şi motivării fiecărui elev. Resursele materiale existente în şcoala necesita îmbunătățiri. În

comunicarea profesor-elev predomina stilul autoritar, este puţin încurajată comunicarea elev-elev în procesul de predare-învăţare


92

PRIORITATEA 3 : DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE A ŞCOLILOR IPT DIN REGIUNE ÎN PARTENERIAT CU

ALTE ORGANIZAŢII.

Obiectiv

Reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice a şcolilor IPT din regiune în concordanţă cu cerinţele domeniilor de pregătire profesională.


- Reabilitarea a 20% din numărul şcolilor IPT ale regiunii, până în 2020.

- Toate şcolile IPT sa aibă dotare minimala conform domeniilor de calificare şi 50% dintre acestea sa aibă dotare în concordanţă cu evoluţiile

tehnologice ale domeniilor de pregătire.

Context

85% dintre cadrele didactice consideră că principalul aspect ce trebuie dezvoltat în şcoală este îmbunătăţirea bazei materiale.

Aparatura şi echipamentele din dotarea laboratoarelor de chimie, fizică, biologie, limbi moderne au o vechime de peste 20 de ani

fiind într-o stare avansată de uzură.Biblioteca şcolii dispune de un spaţiu de 175 mp şi deţine un numar de 28.974 volume.

Laboratorul tehnologic a beneficiat de dotări tehnice susţinute financiar din resurse extrabugetare.

PRIORITATEA 4 : EFICIENTIZAREA RELAŢIILOR PARTENERIALE EXISTENTE ŞI DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE

PENTRU IPT

Obiectiv

Dezvoltarea parteneriatului social activ pentru formarea profesională, în scopul planificării strategice a IPT la nivel regional


- Cel puţin un parteneriat pentru formarea profesională în fiecare şcoală IPT pentru fiecare domeniu de pregătire..

Context Retehnologizarea întreprinderilor impune însuşirea de către adulţi şi elevi de noi competenţe şi abilităţi cheie. Şcoala dispune de resurse umane şi

materiale necesare formării tinerilor şi adulţilor la nivelul Standardelor de Pregătire Profesională validate. Parteneriatele dezvoltate în ultimul an au

condus la fundamentarea cifrelor de şcolarizare şi adaptarea ofertei şcolare la cerinţele pieţei muncii.

Din analiza zonală efectuată se constată că există premizele ca o serie de ramuri economice pentru care şcoala pregăteşte forţa de muncă, să înregistreze

o creştere economică reală în intervalul de timp 2017-2021. Este cazul domeniilor turism şi servicii, alături de alte domenii. Procesul de tranziţie la

economia de piaţă a condus la migraţia masivă a forţei de muncă către ţările U:E. Lipsa forţei de muncă calificată a determinat agenţii economici să

lucreze cu personal necalificat.


93

PRIORITATEA 5 : FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ A RESURSELOR UMANE DIN ŞCOLILE IPT ALE REGIUNII

Obiectiv

Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT


- Participarea cadrelor didactice din IPT la cel puţin un curs de formare profesionala continuă, anual.

Context

În cadrul instituției se constată o pondere din ce în ce mai mare a cadrelor didactice tinere, în curs de formare, aspect trebuie

neapărat materializat prin alegerea demersurilor formative optime. Există un echilibru între numărul de cadre didactice cu grad

didactic definitivat, II și I. În general, cadrele instituției nu manifestă reticiențe în participarea la cursuri de formare, în special

la cele ce nu presupun costuri financiare. CCD oferă o paletă largă de cursuri de formare prin specificul activității, de asemenea,

există numeroase instituții și organizații ce oferă posibilitatea accesării unor oportunități în dezvoltarea resurselor umane prin

participarea la cursuri de formare, simpozioane, sesiuni științifice de referate și comunicări etc. Un rol deosebit de important în

prezent îl ocupă internetul, existând și posibilitatea urmării unor cursuri de formare pe baza accesării unor platforme de învățare

de tip on-line.

PRIORITATEA 6 : EFICIENTIZAREA ŞI DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE PROFESIONALĂ A

ELEVILOR DIN IPT

Obiectiv

Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor educaţionale şi ratelor de tranziţie către nivele superioare de

educaţie


- Asigurarea serviciilor de orientare şi consiliere profesionala pentru toţi elevii din învăţământul IPT, până în 2020.

CONTEXT Din analiza regională şi locală reiese că în prezent în structura educaţională nu există activitate eficientă de orientare profesională a elevilor şi de

consiliere a părinţilor

Procesul de consiliere trebuie să asigure creşterea interesului elevilor, părinţilor şi profesorilor pentru învăţământul TVET în conjunctura socioeconomică

caracterizată prin :

- schimbarea permanentă a raportului cerere/ofertă pe piaţa muncii;

- creşterea nevoii de educaţie pe parcursul întregii vieţi;

nevoia de dezvoltare a unor competenţe transversale şi specifice în raport cu evoluţiile de piaţă în UE.


94

3.2. PLAN OPERAȚIONAL 2017-2018

PRIORITATEA 1 : ARMONIZAREA OFERTEI ȘCOLARE CU PIAŢA MUNCII

Obiectiv : Corelarea ofertei Liceului tehnologic „ Duiliu Zamfirescu „ cu nevoile de calificare, în condiţiile de calitate a procesului de educaţie şi

formare profesională, în scopul facilitării tranziţiei de la şcoală la viaţa activă şi continuării învăţării pe tot parcursul întregii vieţi.

Ţinte:

- Adaptarea ofertei la ţintele PRAI stabilite în concordanţă cu cererea previzionată a pieţei muncii

- Asigurarea continuării studiilor, după învăţământul obligatoriu, pentru cel puţin 85% din populaţia de vârstă şcolară a localității cuprinsă în

învăţământul IPT

- Creşterea gradului de inserţie a absolvenţilor până în 2018 cu minimum 20% Context: Din analiza efectuată la nivel local se constată existenţa unor dezechilibre între cererea de calificare şi oferta educaţională ceea ce determină un

grad redus de integrare profesională a absolvenţilor. Parteneriatele dezvoltate în ultimul an au condus la fundamentarea cifrelor de şcolarizare şi adaptarea

ofertei şcolare la cerinţele pieţei.

Acţiuni pentru atingerea

obiectivelor (ce anume trebuie

să se întâmple?)

Rezultate aşteptate (măsurabile) Data până

la care vor

fi finalizate

Persona/

persoanele

responsabile

Parteneri Cost Sursa de

finanţare

1. Chestionarea agentilor

economici privind cererea

calificarilor necesare pe piata

muncii si prospectarea pietei

Numar de chestionare relevante privind

cererea calificarilor ( 7 agenti

economici chestionati), în

Noiembrie

2017

Director Director

adjunct CEAC

consilierul

educativ

ISJ, CLDPS, 100 bugetare

şi

extrabuget

are ale

şcolii

2. Corelarea planului de

scolarizare cu necesarul

calificarilor pe piata muncii

Situatii statistice cu cele mai cautate

meserii pe piata muncii ( semestrial) de

de la AJOFM

Noiembrie

2017

Director Director

adjunct CEAC

consilierul

educativ

ISJ, CLDPS, 100 bugetare

şi

extrabuget

are ale

şcolii

3.Elaborarea anuală a planurilor

de şcolarizare în concordanţă cu

PRAI şi PLAI(structurat pe

domenii prioritare)

Planul de şcolarizare adaptat la

recomandările din PRAI şi PLAI,

pornind de la cererea de pe piaţa

muncii(corelare cerere-oferta)

Decembrie

2017

Consiliul

Profesoral,

Consiliul de

Administraţie

CLDPS,ME

CTS,

CNDIPT

Necesare

asigurării

consultanţei

Bugetare


95

4. Parteneriate realizate cu

agenţii economici pentru toate

nivelele de calificare

50% din elevii de nivel 3 şi 4 să

efectueze instruirea practică la parteneri

economici

Noiembrie

2017

Director

Responsabil

catedra tehnică

Consilier educativ

Consiliul

local

AJOFM

CDNIPT

CLDPS

300 RON Resurse

locale

5. Evaluarea opţiunilor elevilor

de clasa a VIII-a şi a celor de

nivel 4

90% din absolvenţii claselor a VIII-a să

opteze pentru nivelul 4.

2018 luna

mai

Consilier educativ

Profesor

psihopedagog

ISJ

CJRAE

Comitetul de

părinţi

600 RON Resurse

extrabuget

are

6.Monitorizarea situaţiei

absolvenţilor , a traseului

educational si a insertiei

socioprofesionale pe piata

muncii.

20% din absolvenţi să fie integraţi pe

piaţa muncii. 75% din numarul total de

absolventi sa participe la aplicarea

sondajului de opinie pentru definirea

traseului educational si a insertiei

socioprofesionale pe piata muncii )

Septembrie

2018

Director ,

Director adjunct

CEAC consilierul

educativ

AJOFM,

Agenţi

economici

200 ron Fonduri

proprii

Sponsori-

zări


96

PRIORITATEA 2 : ASIGURAREA DE ŞANSE EGALE PRIN SISTEMUL IPT PRIVIND ACCESUL LA EDUCAŢIE AL

TINERILOR DIN REGIUNE.

Obiectiv : Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la

educaţie.

Ţinte:

Reducerea ratei de abandon școlar cu 50% față de perioada 2013-2017

Creșterea cu 50% a numărului de absolvenți de învățământ obligatoriu ce finalizează ciclul superior


obiectivelor

(ce anume trebuie să se

întâmple?)

Rezultate aşteptate

(măsurabile)

Data până

la care vor

fi finalizate

Persona/

persoanele

responsabile

Partene

ri

Cost Sursa de

finanţare

Modalitati de

evaluare

1. Consilierea și informarea

elevilor și părinților acestora

privind orientarea școlară/

profesională

Participarea a 100% din

elevii claselor terminale

de

gimnaziu, școala

profesională, ciclu

inferior și superior al

liceului

Mai 2018 Dir.adj.

Profesor

psihopedagog

CJRAE

Diriginti

200 ron bugetare

şi

extrabuge

tare ale

şcolii

PV

2. Initierea si derularea unor

programe de pregatire

suplimentara in vederea obtinerii

performantei

şcolare

Obtinerea cel putin a

unui premiu la fiecare

arie curriculara

31 mai 2018

Responsabilii

comisiilor

metodice

ISJ

Călărași

1000

ron

bugetare

şi

extrabuge

tare ale

şcolii

Diplomele

obținute

3. Pregatirea elevilor in vederea

sustinerii examenului de

Bacalaureat și evaluare națională

: sedinte de pregătire

suplimentară, simularea

periodica a examenelor

Creșterea procentului de

promovare a examenului

de evaluare națională cu

5 % (cel putin egal cu

procentul mediu pe

județ) și creșterea

numarului absolvenților

1iulie 2018 Directori

Responsabilii

comisiilor

metodice

profesori

MEN

ISJ

Călărași

2500 bugetare

şi

extrabuge

tare ale

şcolii

Rapoartele

examenelor


97

de liceu care paticipă și

promovează examenul

de bacalaureat cu cel

puțin 20%.

4.Mentinerea unei legături

permanente cu familiile

elevilor care înregistrează

absențe

Reducerea

numarului de

absente cu 10%

inregistrat lunar

la nivelul clasei

Permanent Dirigintii

claselor

Consiliile

profesorilor

clasei

Comitet

ele de

parinti

ale

claselor

1000

RON

Fonduri

proprii

SIIIR

Raportul

comisiei

pentru

monitorizarea

frecventei

5. Initierea si implementarea

unor proiecte educative

locale/regionale/nationale

Minim 10 proiecte

educative

31 august

2018

Cadrele

didactice

Consilierul

educativ

Institutii

din

comunit

atea

locala/

regiona

la/

national

a

2000

RON

Fonduri

proprii

Dosarele

proiectelor

Raportul

consilierului

educativ

6.Initierea si implementarea

unor proiecte europene, privind

cresterea procentului de

promovare la BAC la

toate disciplinele

PROIECTUL

PRIVIND

ÎNVĂȚĂMÂNTUL

SECUNDAR ROSE

Componenta 1

Intervenţii la nivelul

liceelor și intervenții

sistemice

Cadrele

didactice

MEN,

ISJ CL 100.00

0 euro

Fonduri

europene

Documente

proiect


98

PRIORITATEA 3 : DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE A ŞCOLII ÎN PARTENERIAT CU ALTE ORGANIZAŢII

Obiectiv Asigurarea dezvoltării infrastructurii și a dotării unității, în vederea atingerii și menținerii standardelor de calitate specifice.

Ţinte: Asigurarea condiţiilor materiale optime pentru realizarea procesului instructiv-educativ.

Context: S-a constatat că unitatea şcolară are infrastructură corespunzătoare şi dotare didactico-materială minimală. Pentru ca şcoala să fie

realmente un factor de progres social, ea trebuie să ţină pasul cu viaţa care înseamnă evoluţie, transformare, înnoire.

Acţiuni pentru

atingerea obiectivelor

(ce anume trebuie să se

întâmple?)


(măsurabile)

Data până la

care vor fi

finalizate

Persona/

persoanele

responsabile


finanţare

Modalități

de evaluare

1. Achiziționarea de

mijloace de învățământ

pentru creșterea calității

procesului educativ

30 laptopuri

pentru laboratorul

de Informatica

15 LCD pentru sălile

de clasă

5 multifuncționale

15 mai 2018 Directorii

Contabil sef

Responsabilii

catedrelor

Consiliul

local 90000 Buget local Fișe de

inventar

2.Achiziționarea de

mobilier pentru

imbunatatirea

ambientului salilor de

clasă

100 de banci și scaune 1 mai 2018 Directorii

Contabil sef

Responsabilii

catedrelor

Consiliul

local 20000 Buget local Fișe de

inventar

3. Procurarea de

echipamente de lucru

pentru maiştrii

instructori şi elevi

conform normelor de

securitate a muncii.

-atelierele şcolare vor

fi dotate cu scule,

dispozitive şi

verificatoare necesare

parcurgerii programei,

în proporţie de 90 % ;

mai 2018 Director

Responsabil

Comisia

Tehnologii

Primarie 10000

ron

Buget local Fișe de

inventar

4,Elaborarea de proiecte

cu finanţare europeană

Proiecte viabile Ianuarie

2018

Profesorii

implicaţi,

comisia de

proiecte

ISJ , MEN

POCU

Buget

aprobat

Fonduri

europene

Documente

proiect


99

5.Reabilitarea clădirii

structurii Școala Primară

nr. 1 Constantin

Brâncoveanu

-cladire reabilitată

avizată DSP,ISU

August 2018 Consiliul local

Dragalina

ISJ ; MEN 800000 Buget aprobat PV la

terminarea

lucrărilor

6.Reabilitare cladire

corp D Liceu

Tehnologic Duiliu

Zamfirescu Dragalina (

acoperiș, imprejmuire,

reabilitare termică)

-cladire reabilitată

avizată DSP,ISU

August 2018 Consiliul local

Dragalina

ISJ ; MEN 800000 Buget aprobat PV la

terminarea

lucrărilor


100

PRIORITATEA 4. EFICIENTIZAREA RELAŢIILOR PARTENERIALE EXISTENTE ŞI DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE

Obiectiv Dezvoltarea parteneriatului social activ pentru formarea profesională, în scopul planificării strategice la nivel regional

Ţinte: Încheierea de acorduri de parteneriat

Realizarea de proiecte şcolare

Context: Cadrul partenerial cuprinde un larg spectru: unităţi şcolare, societăţi comerciale, comitet de părinţi, Consiliul local, Poliţie, AJOFM, CJAP, CPECA. Principala

problemă este faptul că agenţii economici şi părinţii îşi asumă un rol minor în cadrul acestui parteneriat având o implicare redusă în formarea profesională a elevilor. Ţinând

cont de oportunităţile existente (structuri parteneriale) se impune o antrenare a agenţilor economici care activează în ramurile strategice din economia zonală, în elaborarea

ofertei educaţionale pentru învăţământul profesional şi tehnic. De asemenea, se impune îmbunătăţirea colaborării cu comitetul de părinţi şi autorităţile locale.


obiectivelor (ce anume trebuie să

se întâmple?)


(măsurabile)

Data până la

care vor fi

finalizate

Persona/ persoanele

responsabile


finanţare

Modalități

de evaluare

1.Identificarea de parteneri în

vederea înițierii unor noi proiecte

prin programul ERASMUS+.

Inițierea și derularea unor noi

proiecte în școală

Februrie 2018 Comisia de proiecte

europene

ANPCDEFP 300

RON

Buget local Formularele

de

candidatură

completate.

2. Realizarea unei colaborări eficiente

prin identificarea partenerilor, agenţi

economici pentru a asigura formarea

conform ofertei şcolare

2 noi contracte de colaborare

încheiate

Noiembrie

2017

Director

CA

ISJ CL 100

RON

Buget local

Contracte

incheiate

3. Antrenarea agenţilor economici în

realizarea/actualizarea CDL

CDL-urile din oferta şcolară 2018 luna

februarie

Comisia pentru

curriculum

Comisia tehnică

Consiliul local

Agenţi

economici

Comitetul de

părinţi

100

RON

Buget local

CDL-uri

aprobate


101

PRIORITATEA 5 .FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ A RESURSELOR UMANE DIN ŞCOLI

Obiectiv Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din Liceul Tehnologic ”Duiliu Zamfirescu” Dragalina

Ţinte: Servicii de calitate oferite în şcoală

Formarea continuă a cadrelor didactice în vederea asigurării calităţii în educaţie şi flexibilitate în formarea profesională

Asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a procesului instructiv-educativ

Context: Asigurarea calităţii în învăţământ mplică responsabilitatea şcolii pentru autoevaluarea activităţii în scopul identificării aspectelor care au nevoie de

îmbunătăţire

Din analiza internă efectuată s-a constatat faptul că strategiile de predare-învăţare-evaluare folosite de cadrele didactice sunt variate, dar insuficient adaptate

stilurilor individuale de învăţare, abilităţilor şi motivaţiilor fiecărui elev


obiectivelor (ce anume trebuie să

se întâmple?)


(măsurabile)

Data până

la care vor

fi finalizate

Persona/persoanele

responsabile


finanţare

Modalită

ți de

evaluare

1. Diseminarea informaţiei privind

asigurarea calităţii în educaţie.

Realizarea planului operaţional

privind asigurarea calităţii în

educaţie

- planul operaţional privind

asigurarea calităţii

Octombrie

2017

Director

Responsabilul

comisiei de asigurare a

calităţii

Şefii comisiilor

metodice

Formatori

CCD

ISJ

proces

verbal

Consiliul

profesora

l

2. Stagii de formare pentru

consilierul educativ pentru

dezvoltarea competenţelor de

orientare şcolară şi vocaţională

Consilierul educativ are

dezvoltate competenţele de

orientare şcolară şi

vocaţională a elevilor

2017-2018 Consilierul şcolar

CJRAE

CCD

1000

RON

Fonduri

bugetare

3. Aplicare de chestionare cadrelor

didactice pentru identificarea

nevoilor de dezvoltare profesională

50 de chestionare anual 2017

Octombrie

Comisia de asigurare a

calităţii

Şefii de comisii

metodice

CJRAE 50

RON

Buget

local

4. Cursuri de formare privind

aplicarea curriculumului a

metodelor de învăţare centrată pe

elev şi a metodelor alternative de

evaluare

90% din personal didactic

participă la cursurile de

formare prin CCD

50% din personalul didactic

auxiliar urmeaza a finaliza

studii superioare

2017-2018

Comisia de

perfecţionare a

cadrelor didactice

CCD Finantare

personala

CCD

Baza de

date

referitoar

e la

formarea

continuă


102

5. Adaptarea stilului de predare la

particularităţile şi nevoile de

învăţare şi comunicare specifice

grupurilor de elevi

50% din cadrele didactice

aplică metodele active de

învăţare

Conf.

planificarilo

r

Responsabilii

comisiilor metodice

Comisia de asigurare a

calităţii

ISJ 1000

RON

Buget

local

6.Dezvoltarea de minim 2 proiecte

cu finantare europeana

Îmbunătăţirea calităţii şi

implementarea dimensiunii

europene în domeniul

educaţiei şcolare în special

încurajând cooperarea între

şcoli şi contribuind la

dezvoltarea profesională a

personalului implicat în

domeniul educaţiei şcolare;

Participarea unui numar de

peste 50 de elevi la proiectele

de mobilitate europeana si a

unui numar de cel putin 5 de

profesori . Intelegerea

principalelor valori eoropene

: Democraţia, libertatea,

egalitatea, solidaritatea,

demnitatea umană, spiritul

tolerant, pacea socială,

cooperarea.

2016-2020 Comisia pentru

proiecte

Scoli din

UE

Confor

m

bugetel

or

proiecte

lor

Finantare

europeana


103

PRIORITATEA 6 EFICIENTIZAREAŞI DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE PROFESIONALĂ A ELEVILOR

Obiectiv : Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor educaţionale şi ratelor de tranziţie către nivele superioare de

educaţie

Ţinte: Creşterea gradului de inserţie a absolvenţilor până în 2016 cu minim 30%

Reducerea abandonului şcolar cu 20%

Cel puţin 60% dintre absolvenţi până în 2016 vor fi de nivel 3 şi 4 de calificare

Context: Din analiza regională şi locală reiese că în prezent în structura educaţională nu există activitate eficientă de orientare profesională a elevilor şi de

consiliere a părinţilor

Procesul de consiliere trebuie să asigure creşterea interesului elevilor, părinţilor şi profesorilor pentru învăţământul TVET în conjunctura socioeconomică

caracterizată prin :

- schimbarea permanentă a raportului cerere/ofertă pe piaţa muncii;

- creşterea nevoii de educaţie pe parcursul întregii vieţi;

- nevoia de dezvoltare a unor competenţe transversale şi specifice în raport cu evoluţiile de piaţă în UE.


obiectivelor (ce anume trebuie

să se întâmple?)


(măsurabile)

Data până

la care vor

fi finalizate

Persona/

persoanele

responsabile

Parteneri Cost Sursa de finanţare

1. Desfăşurarea în şcolile generale

din zonă a unor activităţi de

promovare a ofertei şcolii şi a

evoluţiei pieţii muncii locale

Creşterea numărului de

opţiuni cu 50% pentru

nivelul 4 de calificare

Mai 2016 Consilier

educativ

AJOFM

CJRAE

Agenţi economici

200

RON

Buget local

2. Consilierea elev-părinte privind

creşterea interesului acordat

procesului instructiv educativ şi

alegerea carierei

Reducerea absenteismului şi

abandonului şcolar cu 10%

Lunar

2017-2018

Consilier

educativ

Diriginţi

Consiliul

elevilor

Consiliul local

Comitetul de

părinţi

3. Evaluarea anuală a opţiunilor

elevilor şi popularizarea planului

de şcolarizare prin:

-ziua porţilor deschise

-publicitate mass-media

-reactualizare pagină WEB

Creşterea numărului de

opţiuni cu 30% pentru

nivelul 2 şi 3 de calificare

2018

luna mai

Director

CA

Consilier

educativ

Informatician

CJRAE

ISJ

Consiliul local

Instituţii şcolare

partenere

1000

RON

Buget local


104

3.3.PLAN DE ȘCOLARIZARE

plan de școlarizare pentru anul 2017-2018

Nivel de

învăţământ

Număr de

grupe/clase

Număr de copii

/elevi:

Forma

de învăţământ

Limba de predare

Preşcolar,

din care

grupa mică 2,33 46 zi Română

grupa mijlocie 4,33 80 zi Română

grupa mare 4,59 90 zi Română

Total 11,25 216

Primar,

din care

cl. pregătitoare 5,5 125 zi Română

cl. I 3,33 80 zi Română

cl. a II-a 5,33 117 zi Română

cl. a III-a 5,5 153 zi Română

cl. a IV-a 4,34 90 zi Română

Nivel IV 1 11 zi Română

Total 25 576

Gimnaziu, cl. a V-a 3 67 zi Română


105

din care cl. a VI-a 3 65 zi Română

cl. a VII-a 5 105 zi Română

cl. a VIII-a 4 103 zi Română

Anul IV 1 8 zi Română

Total 16 348

Liceal

(ciclul

inferior),

din care

cl. a IX-a 2 56 Zi Română

cl. a X-a 1 28 Zi Română

Total 3 84

Liceal

(ciclul

superior),

din care

cl. a XI-a 1 16 Zi Română

cl. a XII-a 3 66 Zi/Seral Română

cl. a XIII-a 1 28 seral Română

Total 5 110

Profesional

(ciclul

inferior ),

din care


Total 1 16


106

plan de școlarizare pentru anul 2018-2019

Nivel de

învăţământ

Număr de

grupe/clase

Număr de copii

/elevi:

Forma

de învăţământ

Limba de predare

Preşcolar,

din care

grupa mică 3,33 64 zi Română

grupa mijlocie 4,33 81 zi Română

grupa mare 4,34 86 zi Română

Total 12 231

Primar,

din care

cl. pregătitoare 6 112 zi Română

cl. I 5,5 127 zi Română

cl. a II-a 3,5 79 zi Română

cl. a III-a 5,5 112 zi Română

cl. a IV-a 5,5 121 zi Română

Nivel IV 1 12 zi Română

Total 27 563

Gimnaziu, cl. a V-a 4 82 zi Română


107

din care cl. a VI-a 4 94 zi Română

cl. a VII-a 3 65 zi Română

cl. a VIII-a 5 102 zi Română

Anul IV 1 15 zi Română

Total 17 358

Liceal

(ciclul

inferior),

din care



Total 4 105

Liceal

(ciclul

superior),

din care


cl. a XII-a 1 15 Zi Română

cl. a XIII-a 2 45 seral Română

Total 4 87

Profesional

(ciclul

inferior ),

din care



Total 2 44

108

3.4. PLANUL DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ A PERSONALULUI

ARGUMENT

Schimbările produse în societate şi prognoza accelerării schimbărilor în etapele ce vor urma impun ca necesară nu numai adaptarea sistemelor educative la

noile realităţi economice, sociale, culturale şi ştiinţifice, ci şi formarea, în cadrul acestor sisteme, a capacitaţii de reglare continuă şi de autoperpetuare a

adaptabilităţii. Din această perspectivă, principiile educaţiei permanente devin linii orientative pentru acţiunea educativă în general, iar educaţia adulţilor constituie

un segment a cărui accentuare nu poate fi considerată un element neprioritar. Trăind într-o societate bazată pe cunoaştere, indivizii sunt puşi în situaţia de a-şi

structura permanent propriul mod de acces la informaţie şi propria capacitate de selectare a informaţiilor. Formarea reprezintă, în acest context, o acţiune de

modelare a educatului conformă cu exigenţele societăţii actuale.

Formarea este un mod de abilitare care să permită celui format să activeze într-o manieră flexibilă în domeniul pentru care este format. Această perspectivă

defineşte într-o maniera diferită şi cadrul de pregătire profesională a cadrelor didactice, domeniu în care termenul de formare subliniază necesitatea unei structurări

profesionale capabilă de autoremodelare, cu atât mai mult cu cât cadrele didactice reprezintă categoria formatorilor consideraţi ca agenţi ai schimbării.

Utilizarea termenului de formare continuă în sensul său de perfecţionare nu surprinde, de fapt, acoperirea unor goluri datorate lipsei formării iniţiale sau

suplinirea unei formări iniţiale defectuoase, ci se referă la o aprofundare a nivelului de formare la care s-a ajuns. Fiecare tip de formare a adulţilor poate fi încadrat

în diferite moduri de organizare a procesului de învăţământ (organizarea modulară, învăţământ la distanţă, instruire programată sau instruire asistată de calculator,

şcoală de vară, conferinţă, consfătuire, simpozion, forum, seminar, dezbateri televizate etc.); acestea reprezintă cadrul de desfăşurare al procesului de formare.

Profesorul, orientându-şi demersul formativ spre globalitatea personalităţii elevului său, este mai puţin un tehnolog şi mai mult un consilier al formării,

astfel încât structura educaţiei nu se modifică decât în sensul reorientării responsabilităţii actului de învăţare. Devenind una din atribuţiile celui care învaţă,

responsabilitatea învăţării constituie un nou obiectiv care trebuie avut în vedere de către profesor, alături de formarea încrederii în sine şi a autonomiei în învăţare.

Plecând de la aceste reorientări în ceea ce priveşte finalităţile, se face necesară şi o reconsiderare a metodelor de predare prin accentuarea importanţei metodelor

bazate pe participare şi acţiune.

Pentru formatori, această orientare presupune aplicarea deprinderii de a reconstrui actul didactic în jurul participării elevului la propria sa formare. Aceasta

perspectivă asupra educaţiei impune cerinţe noi acţiunii de formare a cadrelor didactice. Crearea de noi competenţe la educat, competenţe axate în special pe

capacitatea de a aplica şi crea noi cunoştinţe presupune nu doar existenţa acestor competenţe la educator ci şi existenţa capacităţii de transfer a acestor competenţe

de la educator la educat, aspect care ridică problema unei mai atente formari a cadrelor didactice atât pe segmentul formare iniţială cât mai ales pe cel de formare

continuă.

109

VIZIUNEA

Comisia pentru perfecţionare metodică şi dezvoltare profesională îşi propune asigurarea unei îndrumări constante, sistematice şi coerente a tuturor cadrelor

didactice pentru formarea şi dezvoltarea profesională a întregului colectiv didactic de la Liceul Tehnologic „Duiliu Zamfirescu” Dragalina.

MISIUNEA

Recunoaşterea instituţiei ca furnizor de educaţie de calitate pentru tânăra generaţie, prin calitatea serviciilor oferite, prin şansele pe care le creează

beneficiarilor, de acces la surse de informare diverse, la schimburile de bune practici şi la dezvoltarea personală şi a carierei.

Concretizarea misiunii se face printr-un set de obiective măsurabile şi verificabile ce permit evaluarea şi controlul performanţelor, precum şi folosirea eficientă

a resurselor umane şi materiale, şi o colaborare eficientă şi rodnică între cadrele didactice, IŞJ Calarasi, CCD Calarasi, instituţii de învăţământ superior furnizoare

de programe de formare continuă, comunitatea locală.

OBIECTIV GENERAL

Perfecţionarea continuă a cadrelor didactice pentru desfăşurarea unui învăţământ de calitate la Liceul Tehnologic „Duiliu Zamfirescu” Dragalina.

110

DOMENIUL: FORMARE CONTINUĂ PENTRU PERSONALUL DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

Obiective vizate Activităţi Persoane

responsabile

Orizont de

timp Parteneri

Rezultate

aşteptate Indicatori de rezultate

Promovarea ino-

vaţiilor

pedagogice, a

noilor metode

didactice

Organizarea de schimburi de

experienţă pe discipline, în

cadrul ariilor curriculare;

Participarea la şedinţele

cercurilor pedagogice;

Participarea la simpozioane,

seminarii şi publicarea de

articole în reviste de

specialitate;

Derularea unor parteneriate

educaţionale în cadrul reţelei

de şcoli cuprinse în Î.P.T.

Responsabilii

ariilor

curriculare

Cadrele didactice

Conform

graficelor

de

activităţi

I.Ş.J. Calarasi

Unităţi şcolare

partenere

Instituţii care

organizează

seminarii,

simpozioane

etc. sau care

editează

reviste de

specialitate

Îmbunătăţirea

activităţii cadrelor

didactice în urma

schimburilor de

experienţă

derulate

Procese verbale ale

activităţilor desfăşurate

Portofoliul Comisiilor

metodice

Diplome obţinute

Numere ale revistelor de

specialitate

CD-uri cu prezentări

PowerPoint ale


în cadrul parteneriatelor

Identificarea nevoii

de perfecţionare /

formare continuă a

personalului

didactic

Aplicarea de chestionare

privind nevoia de perfecţi-

onare / formare continuă a

personalului didactic

Întocmirea bazei de date

privind perfecţionarea ca-

drelor didactice

Completarea Fişei de dez-

voltare profesională, formare

continuă şi perfecţionare

periodică

Responsabilul Comisiei de

perfecţionare

metodică şi

dezvoltare

profesională

Cadrele didactice

Octombrie

2017

I.Ş.J. Călărași

CCD Călărași

Realizarea bazei

de date privind

nevoia de

perfecţionare /

formare continuă

a personalului

didactic

Chestionare

Baza de date privind

nevoia de perfecţionare /

formare continuă a

personalului didactic

111

Obiective vizate Activităţi Persoane

responsabile

Orizont de

timp Parteneri

Rezultate

aşteptate Indicatori de rezultate

Înscrierea cadrelor

didactice la cursuri

de formare conti-

nuă

Informarea cadrelor didac-

tice cu privire la cursurile de

formare acreditate

Participarea cadrelor didac-

tice la cursurile de formare

acreditate

Responsabilul

Comisiei de

perfecţionare

metodică şi

dezvoltare

profesională

Cadrele didactice

Anul

şcolar

2017 –

2018

I.Ş.J. Calarasi

C.C.D.

Calarasi ; alte

instituţii

furnizoare de

programe de

formare

continuă

Perfecţionarea

continuă a

cadrelor didactice

Diplome, atestate,

certificate de absolvire a

cursurilor

Facilitarea şi spriji-

nirea cadrelor di-

dactice pentru dez-

voltarea personală

şi evoluţia în

carieră

Organizarea unei comisii

pentru îndrumarea cadrelor

didactice tinere în activita-

tea didactică şi derularea

unor activităţi specifice în

cadrul acestei comisii

Participarea a 50% dintre

cadrele didactice la cel puţin

o formă de perfecţio-nare în

anul şcolar 2017-2018

Director

Director adj.

Responsabilul Comisiei de

perfecţionare

metodică şi

dezvoltare

profesională

Responsabili

arii

curriculare

Cadrele did.

Anul

şcolar

2017–

2018

I.Ş.J. Calarasi

C.C.D.

Calarasi; alte

instituţii

furnizoare de

programe de

formare

continuă;

unităţi şcolare

partenere

Îmbunătăţirea

activităţii tuturor

cadrelor didactice

Procese verbale ale


Diplome, certificate,

atestate obţinute

Mapa comisiilor

metodice organizate în

cadrul ariilor curriculare

Creşterea cu 50% a

numărului cadrelor

didactice care utili-zează mijloacele IT

în activitatea de

predare-învăţare-

evaluare

Utilizarea în activitatea la

clasă a mijloacelor IT şi a

lecţiilor AeL de către un număr mare de cadre

didactice

Cadrele didactice

Anul

şcolar

2017 – 2018

Efectuarea unor

lecţii moderne şi

atractive pentru elevi

Dezvoltarea

abilităţilor de

utilizare a

calculatorului

Chestionare / interviuri

cu elevii şi cadrele

didactice Rapoarte ale Comisiei de

monitorizare internă

Procese verbale de la

activităţile comisiilor

metodice

CD-uri realizate

112

3.5. PLANUL DE PARTENERIAT AL ŞCOLII PENTRU COLABORAREA CU ÎNTREPRINDERI ŞI CU

ALŢI FACTORI INTERESAŢI

CONTEXT:

Reţelele de colaborare externă implică parteneri din afara sistemului de învăţământ, şcolii revenindu-i sarcina de a aborda sistematic, diversificat şi mai agresiv

relatiile de colaborare cu aceştia. Relaţiile de colaborare din această reţea sunt benefice pentru ambele părţi implicate in proces. Dezvoltarea de către şcoală a unei reţele

elaborate şi echilibrate de colaborare la nivel extern reduce acesteia riscul unei inserţii scăzute (socială şi pe piaţa muncii) a absolvenţilor. Deoarece şcoala este cea care

generează mai mult interes faţă de viaţa şcolară şi faţă de potenţialul elevilor, ei îi revine rolul de a invita părţile interesate în această reţea. Ca şi la reţelele interne de

colaborare, reţelele stabilite la nivel extern contribuie la asigurarea calităţii actului educativ.

OBIECTIVE:

1. Realizarea educaţiei bazată pe cerere;

2. Creşterea şanselor absolvenţilor de a se integra socio – profesional şi dezvoltarea capacităţii de a învăţa permanent;

a. Parteneriate locale:

partener Parohia DRAGALINA – domeniul – Educaţia religioasă şi morală;

partener Parohia DRAJNA – domeniul – Educaţia religioasă şi morală;

partener Poliţia DRAGALINA – domeniul – Educaţie civică;

partener Dispensarul DRAGALINA,– domeniul Educaţie pentru sănătate.

b. Parteneriate cu agenţi economici

113

Acţiuni pentru atingerea obiectivelor Rezultate

aşteptate

Termen de

realizare

Persoana/

persoane

care răspund

Parteneri

1. Stabilirea unor acţiuni comune partenerilor din reţea

- Stabilirea echipei de implementare a planului

operaţional pentru reţelele de colaborare între şcoli la

nivel extern;

- Semnarea contractelor de colaborare între partenerii

reţelei;

- Întocmirea programului de desfăşurare a activităţilor,

responsabilităţi, termene;

- Crearea condiţiilor pentru obţinerea unui feed-back de

calitate.

Întocmirea

planului

managerial al

reţelei

decembrie 2017

Echipa managerială

Responsabilii

comisiilor metodice

Reprezentanţi ai

agenţilor economici

-SC ALEXSERV SRL

-SC VERONACOM

SRL

2. Adaptarea planificării educaţionale la nevoile de

dezvoltare economice şi sociale la nivel local şi la

nevoile de dezvoltare personală şi profesională a

elevilor

- identificarea agenţilor economici şi a potenţialului

acestora, în strânsă legătură cu domeniile de pregătire

profesională ale şcolii;

- formarea la elevi de abilităţi şi competenţe creative

cerute pe piaţa forţei de muncă;

- stimularea învăţării active;

- stabilirea cifrei de şcolarizare în acord cu cererea de

calificări de pe piaţa muncii;

Cifră de

şcolarizare

aprobată şi

realizată

80 % din

absolvenţi sunt

mobili şi

adaptabili la

cerinţele pieţei

muncii

An școlar

2017 – 2018

Echipa managerială

Responsabilii

comisiilor metodice

Cadrele didactice

- SC ALEXSERV SRL

-SC VERONACOM

SRL

3. Asigurarea transparenţei în formarea profesională

- realizarea CDŞ-urilor şi CDL-urilor în acord cu

nevoile şi aşteptările agenţilor economici parteneri;

01.10.2017 Echipa managerială

ISJ Calarasi

Agenţi economici

Comitetul de părinţi

114

- consultarea elevilor şi a părinţilor în alegerea

disciplinelor opţionale

- desfăşurarea activităţilor de instruire practică

“acasă” la potenţialul angajator (parţial sau total)

Responsabilii

comisiilor metodice

Cadrele didactice

4. Consiliere, orientare şcolară şi profesională şi

dezvoltarea spiritului antreprenorial

- Stabilirea nivelului de cunoştinţe, dezvoltare şi

maturizare personală atins de elevi la finalul clasei a X-

a ca bază a dezvoltării ulterioare;

- Dezvoltarea atitudinilor şi competenţelor necesare

pentru a face faţă schimbărilor viitoare pe plan personal

şi profesional;

- Asigurarea accesului echitabil la oferta

educaţională a elevilor, indiferent de ruta de formare

profesională aleasă;

- Proiectarea de către elevi a planurilor individuale de

dezvoltare pentru continuarea studiilor sau inserţia

profesională;

- Realizarea unei baze de date ce poate fi accesată de

elevi privind schimbările sociale, economice, politice,

şi tehnologice în stilul de viaţă şi tipurile de profesii de

pe piaţa muncii;

- Participarea elevilor la târguri de locuri de muncă.

Minim 70% din

absolvenţi sunt

inseraţi cu succes

pe piaţa muncii

An școlar

2017 – 2018

Conform

planificării

Mai 2018

Echipa managerială

Responsabilii

comisiilor metodice

Consilierul

educativ

Psihologul şcolii

Cadrele didactice

ISJ Calarasi

Agenţi economici

AJOFM

Comitetul de părinţi

115

3.6. FINANŢAREA PLANULUI

Surse de finanţare :

Buget naţional – Ministerul Educației Naționale;

Primăria comunei Dragalina;

cheltuieli de personal

cheltuieli materiale şi servicii

cheltuieli burse sociale, merit, studiu

asistenta sociala

cheltuieli de capital

Surse extrabugetare;


cheltuieli de personal


Proiecte



116

PARTEA a IV- a

117

4. CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE

4.1 Rezumat privind modul de organizare a procesului de

consultare în vederea elaborării planului

Consultarea

Acţiuni în vederea elaborării PAS

1. Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor.

2. Informarea partenerilor sociali în legătură cu procesul de elaborare a PAS.

3. Culegerea informaţiilor pentru elaborarea PAS prin: chestionare aplicate elevilor, părinţilor, profesorilor,

agenţilor economici, autorităţilor locale, altor parteneri interesaţi în formarea profesională; discuţii colective şi

individuale cu principalii „actori” implicaţi în formarea profesională; interpretarea datelor statistice la nivel

regional şi local. Aceste informaţii au fost corelate cu priorităţile identificate la nivel regional şi local prin PRAI

şi PLAI.

4. Colaborarea cu celelelalte şcoli IPT din Regiunea Sud-Muntenia pentru colectarea şi prelucrarea

informaţiilor în vederea analizei mediului extern.

5. Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare.

6. Prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spre consultarea personalului

şcolii în cadrul consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de catedră, elevilor şcolii în cadrul consiliului elevilor,

părinţilor în cadrul întâlnirilor cu părinţii şi partenerilor sociali cu care şcoala are relaţii de parteneriat.

7. Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor şi pe baza acestora a reformulării obiectivelor,

priorităţilor.

8. Elaborarea planurilor operaţionale.

Surse de informaţii

1. Documente de proiectare a activităţii şcolii (portofolii ale cadrelor didactice, comisiei diriginţilor,

consiliului elevilor, consiliului reprezentativ al părinţilor, parteneriatelor şcolii, oferta de şcolarizare).

2. Documente de analiză a activităţii şcolii (rapoarte ale catedrelor, rapoarte ale CA, rapoarte ale echipei

manageriale, rapoarte ale celorlalte compartimente).

3. Documente de prezentare şi promovare a şcolii.

4. PRAI Regiunea Sud-Muntenia.

5. PLAI Călăraşi

6. Date statistice AJOFM Călăraşi.

7. Chestionare, discuţii, interviuri.

8. Rapoarte scrise ale ISJ şi MEC întocmite în urma inspecţiilor efectuate în şcoală.

Monitorizarea şi evaluarea

Implementarea PAS-ului va fi realizată de către întregul personal al şcolii.

Procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare a PAS prin:

- întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;

- includerea de acţiuni specifice în planurile de activitate ale consiliului de administraţie, ale consiliului

profesoral, ale catedrelor;

- prezentarea de rapoarte semenstriale în cadrul consiliului profesoral şi al consiliului de administraţie;

- revizuire periodică şi corecţie.

118

4.2. Organizarea activităților de monitorizare,evaluare și

actualizarea a planului

Programul activităţii de monitorizare şi evaluare

Tipul activităţii Responsabilitatea

monitorizării şi

evaluării

Frecvenţa

monitorizării

Datele întâlnirilor de

analiză

Întocmirea seturilor de date care

să sprijine monitorizarea ţintelor

Director adjunct

CEAC

Semestrial Octombrie

Martie

Monitorizarea periodică a

implementării acţiunilor

individuale

Director adjunct

CEAC

O dată la două

luni

Octombrie, aprilie,

decembrie, februarie, iunie

Comunicarea acţiunilor

corective în lumina rezultatelor

obţinute

Director adjunct

CEAC

O dată la două

luni

Octombrie, aprilie,

decembrie, februarie, iunie

Analiza informaţiilor privind

progresul realizat în atingerea

ţintelor

Director adjunct

CEAC

Anual Iunie

Stabilirea metodologiei de

evaluare a indicatorilor de

evaluare şi a impactului asupra

comunităţii

Consiliul de

administraţie al

şcolii

Anual Septembrie

Prezentarea generală a

progresului realizat în atingerea

ţintelor

Director Anual Iunie

Evaluarea progresului în

atingerea ţintelor. Actualizarea

acţiunilor din PAS în lumina

evaluării

Consiliul de

administraţie al

şcolii

Anual Iunie

119

PARTEA a V-a

ANEXE

120

121

122

ANEXA 1

Demografie

Prognoza populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară din jud.Calarasi

Grupe de vârstă 2005 2015 2025 2015-2025 2015-2025

Abs. % Abs. %

3 - 24 ani 89723 76644 67928 -13079 -14,6% -21795 -24,3%

3 - 6 ani 13486 13064 10572 -422 -3,1% -2914 -21,6%

7-10 ani 13669 13600 11662 -69 -0,5% -2007 -14,7%

11-14 ani 14238 13282 12701 -956 -6,7% -1537 -10,8%

15 - 18 ani 22331 13661 13349 -8670 -38,8% -8982 -40,2%

19 -24 ani 25999 23037 19644 -2962 -11,4% -6355 -24,4%

123

La 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului Călăraşi era de 306691 persoane, din care

156615 femei (51,1%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu

17,9 mii persoane (din care, 8,5 mii femei).

Populaţia stabilă a celei mai mari localităţi din judeţ – Municipiul Călăraşi - este de 65,2 mii

persoane. Populaţia stabilă a celor mai importante oraşe este următoarea : Municipiul Călăraşi (65,2 mii

persoane), Municipiul Olteniţa (24,8 mii persoane) şi Oraşul Budeşti (7,7 mii persoane). Comunele cu

cel mai mare număr de populaţie stabilă sunt : comuna Modelu (9,8 mii persoane, comuna Dragalina

(8,5 mii persoane) şi comuna Borcea (8,0 mii persoane), iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce

fac parte din populaţia stabilă sunt :comuna Gurbăneşti (1,4 mii persoane), comuna Ulmu (1,6 mii

persoane) şi comuna Dichiseni (1,7 mii persoane) .

Distribuţia populaţiei stabile pe medii de rezidenţă În municipii şi oraşe trăiesc 111,1 mii persoane, reprezentând 36,2% din totalul populaţiei stabile. Faţă

de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a scăzut cu 0,8

puncte procentuale în detrimentul mediului rural.

Structura populației pe grupe de vârstă La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 17,2% în totalul populaţiei stabile a judeţului,

populaţia tânără (15 - 24 ani) reprezintă un procentaj de 11,8%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează

majoritatea (52,8%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 18,2% din total. Persoanele în

vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,4% în totalul populaţiei stabile.

Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la

5,7% la 8,1%).

Potrivit liberei declaraţii a celor 283,1 mii persoane care au declarat limba maternă, structura

populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 98,2% limba română reprezintă prima limbă

vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei. Limba romani a reprezentat limba maternă

pentru 1,5%, iar limba turcă a reprezentat limba maternă pentru 0,2% din populaţia care a declarat limba

maternă.

Structura după nivelul de instruire absolvit Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 56,1% au nivel scăzut de educaţie (primar,

gimnazial sau fără şcoală absolvită), 37,1% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de

maiştri) şi 6,9% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 9795 persoane analfabete.

POPULAŢIA LA RECENSǍMINTELE DIN ANII 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002 ŞI 2011 –

CATEGORII DE LOCALITATI

124

ANEXA 2 Locurile de muncă vacante

A AGRICULTURA, SILVICULTURA și PESCUIT

B INDUSTRIA EXTRACTIVA

C INDUSTRIA PRELUCRATOARE

D PRODUCTIA și FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA și TERMICA, GAZE, APA CALDA și AER

CONDITIONAT

Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Muntenia. (%)

Domeniul de educație şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de

formare profesională pentru 2013-2020

(%)

Agricultură 4.0%

Chimie industrial 2.5%

Construcții, instalații şi lucrări publice 12.0%

Comerț 10.0%

Economic 7.0%

Electric 8.0%

Electromecanică 3.0%

Electronică şi automatizări 3.0%

Fabricarea produselor din lemn 2.0%

Industrie alimentară 3.0%

Industrie textilă şi pielărie 6.0%

Materiale de construcții 1.0%

Mecanică 27.0%

Turism şi alimentație 4.0%

Protecția mediului 7.0%

Tehnici poligrafice 0.5%

125

Tabelul Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în județul CALARASI (%)

Domeniul de educație şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de

formare profesională pentru 2013-

2020

(%)

Agricultură 4.0 %

Chimie industrial 2.5 %

Construcții, instalații şi lucrări publice 4.5 %

Comerț 8.5 %

Economic 6.0 %

Electric 8.0 %

Electromecanică 4.0 %

Electronică şi automatizări 6.0 %

Fabricarea produselor din lemn 4.5 %

Industrie alimentară 3.0 %

Industrie textilă şi pielărie 5.0 %

Materiale de construcții 0

Mecanică 32.0 %

Turism şi alimentație 3.0 %

Protecția mediului 7.0 %

Tehnici poligrafice 0 %

Silvicultura: 1,5 %

Estetica și igiena corpului omenesc: 8.5 %

ANEXA 3

Piaţa muncii

Principalii indicatori din Balanța Forței de Muncă (BFM) la nivel județean 2016

RO Regiunea Sud

Muntenia Jud Argeş

Resurse de muncă - mii pers. 12562 1884 374.1

Populația ocupata civilă – mii pers. 8317.6 1095.9 244.6

Şomeri înregistrați – mii pers. 418.2 74.1 12.1

Populația activa civilă – mii pers. 8735.8 1170 256.7

Populația în pregătire prof. şi alte categ. De

pop. în vârstă de muncă – mii pers. 3826.2 714 117.4

*) Rata de activitate a resurselor de muncă % 69.5 62.1 68.6

**) Rata de ocupare a resurselor de muncă % 66.2 58.2 65.4

***) Rata şomajului înregistrat % 4.8 6.3 4.7

Sursa: INS, "Balanța forței de muncă" la 30 ianuarie 2016

126

La sfârşitul anului 2015, la femei, rata şomajului înregistrat a fost de 6,3% în timp ce la bărbaţi aceasta

a fost de 8,2%.

Şomajul înregistrat

Total şomeri înregistraţi pe regiuni

UM: Număr persoane

Regiunea de

dezvoltare Anul

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Regiunea

BUCURESTI

- ILFOV

20416 20372 30055 29331 24396 25069 25261 24296 23021 20581

Regiunea

CENTRU 53425 56949 105439 87504 64959 68656 69915 60251 50232 47739

Regiunea

NORD-EST 67317 70479 114086 102272 73290 78203 85343 82958 77786 78073

Regiunea

NORD-VEST 35901 40230 84109 72918 53094 54710 51327 46201 41046 38963

Regiunea

SUD-EST 48485 51712 93018 88047 64419 69572 72038 72714 68896 67573

Regiunea

SUD-

MUNTENIA

65517 65518 120303 111116 80188 87880 94740 89831 79267 74177

Regiunea

SUD-VEST

OLTENIA

47307 64540 97523 84595 69252 75565 79142 72839 70352 69048

Regiunea

VEST 29470 33641 64850 51177 31415 34120 34567 29248 25642 22083

ROMÂNIA 367838 403441 709383 626960 461013 493775 512333 478338 436242 418237

49

.8

51.2

50.2 48.8

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2013 2015

Structura populatiei active, pe sexe

Masculin Feminin

0

10000

20000

30000

Total Total Total Total Total Total Total

Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman

Evoluţia numărului de şomeri înregistraţi în judeţele regiunii

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

127

Regiuni de

dezvoltare

și judete

Nivel de

educaţie Ani

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

ROMÂNIA

- Primar,

gimnazial

și

profesional

78.9% 77.3% 70.9% 70.4% 69.7% 70.2% 69.5% 74.7% 76.9% 79.6%

- Liceal și

postliceal 16.8% 17.6% 22.0% 21.6% 21.9% 22.3% 23.4% 19.2% 18.0% 16.2%

-

Universitar 4.3% 5.1% 7.1% 7.9% 8.4% 7.5% 7.1% 6.0% 5.1% 4.1%

Regiunea

SUD

MUNTENIA

- Primar,

gimnazial

și

profesional

81.7% 79.5% 74.3% 73.3% 72.5% 72.9% 72.2% 77.7% 80.0% 84.8%

- Liceal și

postliceal 15.6% 17.1% 20.7% 21.2% 21.2% 21.9% 22.9% 18.5% 16.9% 13.0%

-

Universitar 2.8% 3.4% 4.9% 5.6% 6.3% 5.2% 4.9% 3.8% 3.2% 2.2%

ŞOMERII ÎNREGISTRAŢI1) - persoane

2013 2014 2015 2016

Total şomeri 8817 8599 7232 7412

din care: femei 3444 3338 3055 3156

După nivelul de instruire

Primar, gimnazial, profesional 6881 7078 6150 6231

din care: femei 2551 2654 2455 2622

Liceal şi postliceal 1671 1340 942 1053

din care: femei 750 588 508 472

Universitar 265 181 140 128

din care: femei 143 96 92 62

După categorie

Beneficiari de indemnizaţie de somaj 2)- şomeri 2099 1637 914 690

- femei 600 406 274 223

Beneficiari de indemnizaţie de somaj 3)- şomeri

fără experienţă în muncă 708 520 364 168

- femei 329 218 203 85

Someri neindemnizaţi 4) 6010 6442 5954 6554

- femei 2515 2714 2578 2848

128

ANEXA 4

Oferta şcolilor pentru învăţământul profesional şi tehnic (IPT)

Conform datelor statistice (INS), ratele nete de cuprindere în educație în județul Calarasi se situează

peste cele calculate ca medie la nivel național, la toate nivelurile de educație.

NUMĂRUL ABSOLVENŢILOR PE NIVELURI DE EDUCAŢIE – persoane

2012/ 2013

2013/ 2014

2014/ 2015

TOTAL 5596 5250 5322

Învăţământ gimnazial1) 2739 2824 2788

Învăţământ liceal 2435 2006 2171

Învăţământ profesional şi de ucenici 90 137 125

Învăţământ postliceal 162 163 168

Învăţământ de maiştri 57 48 20

Învăţământ superior 113 72 50

NUMĂRUL ELEVILOR CARE REVIN LA UN CADRU DIDACTIC

2013/ 2014

2014/ 2015

2015/ 2016

Învăţământ primar 20,6 21,3 22,0

Învăţământ gimnazial 12,0 11,8 12,7

RATA BRUTĂ DE CUPRINDERE ŞCOLARĂ - %

2013/ 2014

2014/ 2015

2015/ 2016

În învăţământul primar 105,2 84,3 83,3

În învăţământul gimnazial 87,2 86,3 87,2

În învăţământul secundar (ciclul II)2) 71,8 67,7 62,8

1) inclusiv învăţământul special 2) cuprinde învăţământul liceal şi profesional

129

ANEXA 5

Acţiuni de orientare şi consiliere pentru carieră derulate în anul şcolar 2017-2018

A. ACŢIUNI DE orientare şi consiliere pentru carieră DERULATE DE ŞCOLILE din ÎPT

Unitatea şcolară Acţiuni de orientare

şi consiliere

profesională

(denumirea acţiunii)

1)

Cine a organizat

2)

Agenţi economici

implicaţi 3)

Grup ţintă Scop

LICEUL

TEHNOLOGIC

DUILIU

ZAMFIRESCU

DRAGALINA

„ Bursa ofertei

educaţionale”

CJAR Călăraşi

ISJ Călăraşi

S Elevii

claselor a

VIII a din

Jud. Călăraşi

Orientare

şcolară

„ Ziua porţilor

deschise”

LICEUL

TEHNOLOGIC

DUILIU

ZAMFIRESCU

DRAGALINA

Elevii

claselor a

VIII a din

Jud. Călăraşi

Orientare

şcolară

Vizite la agenţi

economici

LICEUL

TEHNOLOGIC

DUILIU

ZAMFIRESCU

DRAGALINA”

-SC ALEX SERV

SRL

-SC VERONA

COM SRL

Elevii

claselor

terminale

Orientare

şcolară şi

profesionale

130

ANEXA 6

CONDIŢII DE ÎNVĂŢARE ASIGURATE ÎN ŞCOLILE ÎPT, anul şcolar 2017-2018

Sursa: ISJ, pe baza datelor furnizate de şcoli

A. CONDIŢII GENERALE DE FUNCŢIONARE

NOTĂ

1) Se completează pt. toate unităţile care şcolarizează în învăţământul profesional şi tehnic

2) În cazul în care şcoala nu are autorizaţia sanitară de funcţionare la rubrica observaţii se menţionează

motivul.

B. ATELIERE ŞI LABORATOARE

Unitatea şcolară 1)

Localitatea Domeniul de formare

profesională/profilul 2)

Dotare

minimă

necesară în

raport cu

cerinţele

standarului

de pregătire

profesională 3)

DA / NU

Ateliere şi

laboratoare la nivelul

standardelor

moderne de pregătire 4)

DA / NU

Observaţii 5)

LICEUL

TEHNOLOGIC

DUILIU

ZAMFIRESCU

DRAGALINA

Călaraşi Mecanic

DA DA

Construcţii, instalaţii şi

lucrări publice

DA DA

Turism şi alimentaţie

publica

DA DA

Servicii

DA DA

Unitatea şcolară 1)

Localitatea Mediul

de

rezidenţ

ă

(Urban /

Rural)

Autorizaţie

sanitară de

funcţionare)

(DA/NU)

Dacă s-a

realizat

evaluarea

riscului la

locul de

muncă în

şcoală

(DA/NU)

Amenajări pentru accesul

persoanelor cu dizabilităţi

Observaţii

Rampe de

acces

(DA/NU)

Grupuri sanitare

adaptate

(DA/NU)

LICEUL

TEHNOLOGIC

DUILIU

ZAMFIRESCU

DRAGALINA

Dragalina Rural DA DA Da Da

131

ANEXA 7

Situaţia evoluţiei şcolarizării în unitatea IPT Clasa 2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017

Nr.elevi

înscrişi

la

început

de an

şcolar

Număr

elevi

rămaşi la

sfârşit de

an

Nr.elevi

înscrişi la

început de

an şcolar

Număr

elevi

rămaşi

la

sfârşit

de an

Nr.elevi

înscrişi

la

început

de an

şcolar

Număr

elevi

rămaşi

la sfârşit

de an

Nr.elevi

înscrişi

la

început

de an

şcolar

Număr

elevi

rămaşi

la sfârşit

de an

Nr.elevi

înscrişi

la

început

de an

şcolar

Număr

elevi

rămaşi

la

sfârşit

de an

GPN 97 97 90 90 87 87 231 231 267 253

CP 80 78

Total I-IV 117 116 133 133 111 107 512 495 457 406

Cl a- I-a 29 29 29 29 30 27 120 119 117 110

Cl a- II-a 29 28 29 28 20 19 97 97 153 125

Cl a- III-a 28 29 28 29 32 32 99 95 90 84

Cl. a-IV-a 31 30 31 31 29 29 77 71 97 87

Total V-VIII 126 127 129 130 125 120 430 412 375 359

Cl. a-V-a 30 31 30 31 26 25 118 112 78 69

Cl. a-VI-a 34 35 34 35 31 30 101 103 105 103

Cl.a-VII-a 31 31 31 31 34 31 101 94 103 99

Cl.aVIII-a 31 30 31 30 34 34 102 103 89 88

Total liceu zi 164 159 161 118 109 101 73 56 72 55

IX 54 59 52 43 32 35 25 14 29 21

X 34 36 28 32 35 31 19 15 16 12

XI 42 38 21 16 26 20 14 12 15 12

XII 18 15 36 32 16 15 15 15 12 10

XIII 16 14 - - - - - - -

Scoală

profesională

cls. a X

24 25 23 23 - - -

Total seral 325 312 320 287 292 146 161 155 150 111

IX 36 25 37 29 36 22 0 0 0

X - - 34 31 36 28 26 23 0

XI 33 34 - - 29 24 33 31 74 46

XII 74 74 100 89 31 29 36 36 30 25

XIII 76 75 72 67 97 83 42 40 46 40

XIV 116 104 77 71 63 58 24 24 -

Total fara

frecventa

- - - - - - - - -

XII - - - - - - - - -

XIII - - - - - - - - -

Total an

completare zi

si seral

21 24 - - - - - - -

XI ZI - - - - - - - - -

XI SERAL 21 24 - - -

Total general

LICEU

510 495 481 405 401 247 234 210 222 182

Total general

STRUCTURA

850 835 833 758 724 561 1407 1327 1301 1278

132

ANEXA 8

PIERDERI COHORTĂ

CLASA

2012-2013

2013-2014

2014-2015

2015-2016 2016-2017

Elevi existen

ți la început

ul anului

școlar

Elevi existenți

la începutu

l anului școlar

Eliminați/

Exmatri

culați/alte

situații

Elevi existenți la

începutul anului

școlar

Elevi existenți la

începutul anului școlar

Eliminați/ Exmatricu

lați/alte situații

Elevi existenți

la începutul

anului școlar

Elevi existenți la

începutul anului

școlar

Elim

inați/

Exmatric

ulați/alte

situații

Elevi existe

nți la începu

tul anului

școlar

Elevi existenți

la sfarsitul anului

școlar

Eliminați/

Exmatri culați/al

te situații

Elevi existe

nți la începu

tul anului

școlar

Elevi existe

nți la sfarsit

ul anului

școlar

Eliminați/

Exmatri

culați/alte

situații

GPN 97 97 - 90 90 - 87 87 - 231 231 0 267 253

CP 119 113 0 80 78

Total I-IV 117 116 2 133 133 1 111 107 4 392 382 0 457 406

Cl a- I-a 29 29 - 29 29 - 30 27 3 120 119 0 117 110

Cl a- II-a 29 28 1 29 28 1 20 19 1 96 97 0 153 125

Cl a- III-a 28 29 - 28 29 - 32 32 - 100 95 0 90 84

Cl. a-IV-a 31 30 1 31 31 - 29 29 - 76 71 0 97 87

Total V-VIII 126 127 1 129 130 1 125 120 5 430 412 0 375 359

Cl. a-V-a 30 31 - 30 31 26 25 1 119 112 78 69

Cl. a-VI-a 34 35 - 34 35 31 30 1 103 103 0 105 103

Cl.a-VII-a 31 31 - 31 31 34 31 3 102 94 0 103 99

Cl.aVIII-a 31 30 1 31 30 1 34 34 - 106 103 0 89 88

Total liceu zi 164 159 9 161 118 18 109 101 11 73 55 0 72 55

IX 54 59 - 52 43 9 32 35 - 25 14 0 29 21

X 34 36 - 28 32 35 31 4 19 15 0 16 12

XI 42 38 4 21 16 5 26 20 6 14 12 2 15 12

XII 18 15 3 36 32 4 16 15 1 15 14 1 12 10

XIII 16 14 2 - - - - - - - -

Scoală

profesională

cls. a X

24 25 23 23 - - - -

Total seral 325 312 12 320 287 33 292 146 35 161 155 150 111

IX 36 25 11 37 29 8 36 22 6 0 0 0 0

X - - - 34 31 3 36 28 8 26 23 0 0

XI 33 34 - - - - 29 24 5 33 31 2 74 46 7

XII 74 74 - 100 89 11 31 29 2 36 36 0 30 25 4

XIII 76 75 1 72 67 5 97 83 14 42 40 2 46 40 6

XIV 116 104 - 77 71 6 63 58 5 24 24 0 -

Total fara

frecventa

- - - - - - - - - - - -

XII - - - - - - - - - - - -

XIII - - - - - - - - - - - -

Total an

completare zi

si seral

21 24 - - - - - - - - - -

XI ZI - - - - - - - - - - - -

XI SERAL 21 24 - - - - - - - - -

Total general

LICEU

510 495 21 481 405 51 401 247 46 234 210 222 182

Total general

STRUCTUR

A

850 835 24 833 758 53 724 561 59 1407 1327 130

1

127

8

133

ANEXA 9

CAUZELE PIERDERILOR ÎNREGISTRATE

CAUZELE PIERDERILOR

ÎNREGISTRATE PE RUTA DE PROFESIONALIZARE DIRECTĂ

LA SFÂRŞITUL ANULUI 2016-2017

Criteriul Total pierderi*

(nr. elevi)

Cauze Pierderi pe cauze

(nr. elevi)

TOTAL PIERDERI IN

LICEU TEHNOLOGIC 68

exmatriculaţi 17

repetenţie 11

transfer în altă unitate de învăţământ 36

(alte situaţii)** 4

CAUZELE PIERDERILOR




(nr. elevi) Cauze

Pierderi pe

cauze

(nr. elevi)

TOTAL PIERDERI IN LICEU

TEHNOLOGIC, profilul

Tehnic 21

exmatriculaţi 2

repetenţie 2



CAUZELE PIERDERILOR




(nr. elevi) Cauze

Pierderi pe

cauze

(nr. elevi)

TOTAL PIERDERI IN LICEU

TEHNOLOGIC, profilul

servicii 3

exmatriculaţi -

repetenţie 1



134

ANEXA 10

RATA DE PROMOVARE

CLASA 2012-2013 2013-2014 2014 - 2015

2015-2016 2016-2017

Nr elevi

existenți

la finele

anului

Nr. elevi

promovați

Nr elevi

existenți

la finele

anului

Nr. elevi

promovați

Nr elevi

existenți

la finele

anului

Nr. elevi

promovați

Nr elevi

existenți

la finele

anului

Nr. elevi

promovați

Nr elevi

existenți

la finele

anului

Nr. elevi

promovați

IX -zi 54 27 43 35 32 20 25 14 21 21

X -zi 34 23 32 27 35 16 19 15 16 12

XI -zi 42 32 16 15 26 21 14 12 15 12

XII -zi 18 14 32 30 16 15 15 14 12 10

XIII-zi 16 14 - - - - - -

TOTAL ZI 164 110 118 107 109 72 73 55 64 55

IX -seral 36 25 29 25 36 23 - 0

X -seral 31 23 36 21 26 23 0

XI -seral 33 32 - - 29 20 33 31 23 23

XII sem.2 74 63 89 71 31 25 36 36 51 44

XIII -seral 76 75 67 52 97 75 42 40 40 40

XIV -seral 39 39 71 65 63 60 24 24

TOTAL SERAL 222 209 287 236 292 224 161 155 111 111

ŞC.PROF. - 25 25 23 21 0 0 23 16

total ŞC.PROF. - 25 25 23 21 0 0 23 16

TOTAL

GENERAL

LICEU 386

319

405

424 317 234 210 212 182

PREȘCOLAR 75 75 90 90 82 82 231 231 267 253

PREGĂTITOARE - 29 29 26 26 119 113 78 77

I 29 28 29 29 30 30 120 119 110 109

II 29 24 28 28 20 20 97 87 125 124

III 28 28 29 29 32 32 100 95 84 82

IV 31 30 31 31 29 29 77 71 87 85

TOTAL PRIMAR 117 110 133 133 137 137 512 474 484 477

V 30 31 31 31 26 26 118 95 69 57

VI 34 33 35 35 31 31 101 90 103 87

VII 31 31 31 31 24 24 101 78 99 89

VIII 31 29 36 36 34 34 102 70 88 81

TOTAL

GIMNAZIAL

126 124 130 130 125 125 430 412 359 314

TOTAL

GENERAL PJ

704 553 758 673 686 579 1407 1327 1308 1226

135

ANEXA 11

EVOLUŢIA RATEI DE SUCCES ÎN PERIOADA ANILOR ŞCOLARI 2010 - 2016

RATA DE SUCCES LA EXAMENUL DE BACALAUREAT

Criteriul

ANUL ŞCOLAR

2010/

2011

2011/

2012

2012/

2013

2013/

2014

2014/

2015

2015-

2016

2016-

2017

Absolvenţi

Total 117 86 160 75 56 57 48

pe sexe masculin 81 47 112 47 36 35 19

feminin 36 28 48 28 20 22 29

după mediul

de rezidenţă

al elevilor

din localitatea unde

este situată şcoala

27 14 70 14 25 47 20

din alte localităţi,

din care:

90 61 90 61 31 10 28

urban

17 3 - 3 25 10 15

rural

73 58 90 58 6 0 33

Promovaţi la

examenul de

bacalaureat

Total absolvenţi promovaţi, din

care :

2 10 15 4 2 2 2

pe sexe masculin - 2 4 2 0 0 0

feminin 2 2 11 2 2 2 2

după mediul

de rezidenţă

al elevilor



- 1 11 1 2 1 1


din care:

2 3 4 3 0 1 1

urban

1 - - - 0 1 1

rural

1 3 4 3 0 0 1

Ponderea

absolvenţilor

promovaţi la

examenul de

bacalaureat


care:

4,55% 12 % 25,42

%

19,05

%

20%

22.22

28,57

- pe sexe masculin - 22,22% 6,77 % 22,22% 0 0 0

feminin 4,55% 33,33% 18,64% 33,33% 100 22.22 28,57

- după

mediul de

rezidenţă al

elevilor



- 25 % 18,64% 25 % 20 11.11 14,28


din care:

4,55% 17,64% 6,77 % 17,64% 0 11.11 14,28

urban

2,27% - - - - 11.11 14,28

rural

2,27% 17,64% 6,77 % 17,64% - 0 14,28

136

EVOLUŢIA REZULATELOR LA EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR

ABSOLVENŢILOR DE LICEU

Criteriul

ANUL ŞCOLAR

2007

/

2008

2008/

2009

2009

/

2010

20

10

/

20

11

2011/

2012

201

2/

201

3

201

3/20

14

2014

/

2015

2015

-

2016

2016-

2017

EX

AM

EN

UL

DE

CE

RT

IFIC

AR

E A

CO

MP

ET

EN

ŢE

LO

R P

RO

FE

SIO

AN

LE

Absolvenţi

Total absolvenţi, din care : 38 33 8 41 127 100 98 59 57 48

-pe sexe masculin 20 19 3 31 54 58 48 32 35 19

feminin 13 19 5 10 73 42 50 27 22 29

-după

mediul de

rezidenţă al

elevilor

din localitatea

unde este situată

şcoala 33 20 28 30 49 18 47 20

din alte

localităţi, din

care: 18 13 70 49 41 10 28

urban 10 3 28 30 25 16 10 15

rural 33 8 10 99 40 24 25 - 33

Promovaţi la

examenul de

certificare

competenţe

liceu


care : 37 33 8 41 117 86 74 54 53 45

-pe sexe masculin 20 18 3 31 52 46 24 29 33 17

feminin 13 19 5 10 65 40 50 25 20 28

-după

mediul de

rezidenţă al

elevilor

din localitatea

unde este situată

şcoala 33 20 28 30 49 18 44 20

din alte

localităţi, din

care: 17 13 56 25 36 9 25

urban 10 3 26 20 10 11 9 20

rural 7 33 8 10 91 36 15 25 - 25

Ponderea

absolvenţilor

promovaţi la

examenul de

certificare

competenţe

liceu


care :

97,4

%

100

%

100

%

10

0

%

92 100 75 91 100 0,94

-pe sexe masculin 96 50 90 100 0,89

feminin 89 100 93 100 0,96

-după

mediul de

rezidenţă al

elevilor

din localitatea

unde este situată

şcoala

100 100 100 100

din alte

localităţi, din

care:

51 88 1000 0,89

urban 92 40 68 100 0,75

rural 89 62 100 0,75

137

ANEXA 12

CHELTUIELI PUBLICE PE ELEV

in lei (RON) /elev

Anul Nivel de invățămant Total Buget

national local

liceal 2357 1996 361

prescolar

2013 primar

gimnazial

liceal 2236 2215 121

profesional

2014

prescolar 187 187

primar 286 286

gimnazial 322 322

liceal 1604 1529 75

profesional

prescolar 190 187

primar 386 286

2015 gimnazial 322 322

liceal 1604 1529 75

profesional - - -

prescolar 190 187

2016 primar 386 286

gimnazial 322 322

liceal 1604 1529 75

profesional

2017

prescolar 792 775 17

primar 1845 1790 55

gimnazial 1526 1526

liceal 1710 1303 407

profesional 0 0 0

138

ANEXA 13

DATE PRIVIND INSERŢIA SOCIO-PROFESIONALĂ A ABSOLVENŢILOR

LICEULUI TEHNOLOGIC DUILIU ZAMFIRESCU DRAGALINA

la data de 1 octombrie 2017

STATISTICĂ ABSOLVENŢI

promoţia 2017

Clasa Total elevi Angajat Şomer

Continuă

studiile

Universitate

Continuă

studiile

Şcoala

postliceală

Total elevi 48 34 7 1 6

% 100% 70,8% 14,6% 2,1% 12.5%

XII A 12 6 5 0 1

XIII A,B 36 28 2 1 5

TOTAL 48 34 7 1 6

ANGAJATI, 70.8

SOMERI, 14.6

UNIVERSITATE, 2.1POSTLICEALA, 12.5

INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALA A ABSOLVENTILOR 2017

ANGAJATI

SOMERI

UNIVERSITATE

POSTLICEALA

139

Total, nivele de învăţământ,

sexe,medii de rezidenţă

Anul scolar

2007/

2008

2008

/

2009

200

9/

201

0

201

0/

201

1

201

1/

201

2

2012/

2013

2013/

2014

2014/

2015

20015/

2016

2016/

2017

2017/

2018

Total populaţie şcolară, din care: 525 63

8

69

1

53

6

51

0

481 425 315 239 227 193

95- pe sexe masculin 342 40

2

29

9

28

4

251 221 174 123 117 109

feminin 183 23

6

27

9

23

7

22

6

230 204 141 116 110 84

- după mediul

de rezidenţă al

elevilor

Total din

localitatea unde

este situată

şcoala

336 27

7

41

2

38

6

28

0

285 325 216 199 227 117

Total din alte

localităţi

189 36

1

21

4

15

0

23

0

196 100 99 40 0 76

Total din urban 31 22

3

17

2

10

0

50 68 59 40 20 0 76

Total din rural 158 13

8

14

2

50 16

0

128 41 59 20 227 117

total liceu tehnologic ruta

directă, din care:

271 36

1

30

5

22

1

18

4

242 210 216 199 187 177

- pe sexe masculin 177 23

4

18

7

12

1

10

8

116 92 112 98 92 93

feminin 94 12

7

11

8

10

0

76 126 118 104 101 84

- după mediul

de rezidenţă al

elevilor

din localitatea

unde este situată

şcoala

171 80 20

9

12

1

10

0

185 210 216 199 187 101

Total din alte

localităţi

100 28

1

96 10

0

84 57 0 0 0 0 76

0 0 0

Total din urban 15 20

0

96 72 30 12 0 0 0 76

Total din rural 85 81 28 10

0

45 0 0 0 187 101

total în cl. IX şi X SAM, din care: 106 11

3

62 - 0 0 0 0

- pe sexe masculin 65 56 31 - 0 0 0 0

feminin 41 57 31 - 0 0 0 0

- după mediul

de rezidenţă al

elevilor

din localitatea

unde este situată

şcoala

80 10

0

- 0 0 0 0

Total din alte

localităţi

26 13 0 0 0 0

Total din urban - 0 0 0 0

Total din rural 26 13 62 - 0 0 0 0

total în anul de completare, din

care:

61 90 96 54 21 0 0 0 0

140

- pe sexe masculin 42 62 54 30 13 0 0 0 0

feminin 19 28 42 24 8 0 0 0 0

- după mediul

de rezidenţă al

elevilor

din localitatea

unde este situată

şcoala

40 57 30 8 0 0 0 0

Total din alte

localităţi

21 33 24 13 0 0 0 0

Total din urban 0 18 12 6 0 0 0 0

Total din rural 21 15 96 12 8 0 0 0 0

total în clasa a XII şi a XIII-a

ruta progresivă, din care:

87 74 18

6

26

1

30

5

215 157 99 40 40

- pe sexe masculin 58 50 12

2

14

8

44

7

111 87 62 25 25

feminin 29 24 64 11

3

14

2

104 70 37 15 15

- după mediul

de rezidenţă al

elevilor

din localitatea

unde este situată

şcoala

45 40 16

8

17

2

76 57 0 0 0

Total din alte

localităţi

42 34 93 13

3

139 100 99 40 40

Total din urban 16 5 21 14 56 59 40 20 20

Total din rural 26 29 18

6

72 42 83 41 59 20 20

total în învăţământul profesional

, din care:

0 0 24 23 0 0 16

- pe sexe masculin 0 0 24 23 0 0 16

feminin 0 0 0 0 0 0 0

- după mediul

de rezidenţă al

elevilor

din localitatea

unde este situată

şcoala

24 23 0 0 16

Total din alte

localităţi

0 0 0 0 0

Total din urban 0 0 0 0 0

Total din rural 0 0 0 0 16

Rata de promovare (SAM şi an de completare)

Domeniul de formare profesională __TURISM SI ALIMENTATIVE PUBLICA

Clasa

Criteriul

ANUL ŞCOLAR

2007/20

08

2008/20

09

2009/20

10

2010/20

11

2011/20

12

2012/20

13

2013

/

2014

2014

/

2015

2015

/

2016

a IX-a

Total şcoală 27 19

- - -

masculin 4 12 -

feminin 23 7 -

urban* -

rural* 27 19 -

a X-a

Total şcoală 19 29 23 -

masculin 6 5 16 -

feminin 13 24 7 -

urban* -

141

rural* 19 29 23 -

a XI-a (an

completare

)

Total şcoală 11 19 55 17 -

masculin 6 6

13 15

--

feminin 5 13 42 2

urban* 0

rural* 11 19 55 17


Domeniul : _____MECANICĂ___________________

Clasa

Criteriul

ANUL ŞCOLAR

2007/200

8

2008/200

9

2009/201

0

2010/201

1

2011/201

2

2012/201

3

a IX-a

Total şcoală 12 52 - -

masculin 12 41 - - -

feminin 0 11 - - -

urban* 0 25 - - -

rural* 12 27 - - -

a X-a

Total şcoală 14 15 39 - - -

masculin 14 15 15 - - -

feminin 0 0 24 - -- -

urban* 0 0 - -

rural* 14 15 39 - -

a XI-a (an

completare

)

Total şcoală 29 54 41 37 21 --

masculin 29 43 41 15 13

feminin 0 11 0 22 8 --

urban* 0 32 18 6 -

rural* 29 23 41 19 15 -

142


Domeniul : _____CONSTRUCTII___________________

Clasa

Criteriul

ANUL ŞCOLAR

2007/2008 2008/2009 2009/2010 201/2011 2011/2012 2012-

2013

a IX-a

Total şcoală - -

masculin - -- --

feminin - -

urban* - - --

rural* - - -

a X-a

Total şcoală 13 - - -

masculin 12 - -

feminin 1 - - -

urban* - - -

rural* 13 - - -

-

Rata de promovare (Invatamant profesional )

Domeniul : _____MECANICĂ___________________

Clasa

Criteriul

ANUL ŞCOLAR

2016-

2017

2017-

2018

2018-

2019

a IX-a

Total şcoală 23

masculin 18

feminin 5

urban*

rural* 23

a X-a

Total şcoală 16

masculin 16

feminin

urban*

rural* 16

a XI-a

Total şcoală

masculin

feminin

urban*

rural*

143

RATA DE PROMOVARE LA LICEU, PROFILUL TEHNOLOGIC

Clas

a Criteriul

ANUL ŞCOLAR

2007/20

08

2008/20

09

2009/20

10

2010/20

11

2011/20

12

2012/20

13

2013/20

14

2014/20

15

201

5-

201

6

201

6-

201

7

a

IX-a

Total şcoală 22 33 38 51 68 51 - 21

masculin 12 21 19 28 29 29 - 5

feminin 10 12 19 23 39 22 - 16

urban* - - - -

rural* 22 33 38 - 68 51 - 21

a X-

a

Total şcoală 66 28 54 71 50 29 12

masculin 34 17 18 36 25 14 7

feminin 32 11 36 35 25 15 5

urban* 36 - 0

rural* 30 28 71 50 29 12

a

XI-a

Total şcoală 96 18 35 25 55 48 36 54

masculin 63 10 24 6 19 24 10 37

feminin 33 8 11 19 36 24 26 17

urban* 15 - 10

rural* 81 18 35 55 48 36 37

a

XII -

a

Total şcoală 231 29 16 14 30 230 166 64 79

masculin 148 15 7 6 19 26 96 37 32

feminin 83 14 9 8 11 204 70 27 47

urban* 16 4 4 59 90 10

rural* 215 29 12 10 145 76 54 79

144

RATA ABANDONULUI ŞCOLAR LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL

LICEAL TEHNOLOGIC

Criteriul

ANUL ŞCOLAR

2007/

2008

2008/

2009

2009/

2010

2010/

2011

2011/

2012

2012/

2013

2013 /

2014

2014/

2015

2015-

2016

2016-

2017

Total

şcoală 23% 19% 15,4 20,11 25 35 34 36 21 11,85

RATA ABANDONULUI ŞCOLAR LA INVATAMANTUL PROFESIONAL

Criteriul

ANUL ŞCOLAR

2016-

2017

2017-

2018

2018-

2019

Total şcoală 0,69

masculin 0,69

feminin

urban*

rural* 0,69

* după mediul de rezidenţă al elevilor

Documents

liceul-dragalina.infoliceul-dragalina.info/wp-content/uploads/2016/10/PAS-LTDZ-Dragalina...liceul-dragalina.info