Revista cadrelor d idact i c eRevis ta cadrelor d idact i c eRevis ta cadrelor d idact i c eRevis ta cadrelor d idact i c e

Liceul Tehnologic “J.Lebel“ TLiceul Tehnologic “J.Lebel“ TLiceul Tehnologic “J.Lebel“ TLiceul Tehnologic “J.Lebel“ Tăăăălmaciulmaciulmaciulmaciu

10/201710/201710/201710/2017

“ Cea mai preţioasă călătorie este aceea către sufletul nostru, către noi înşine. Călătorie ce o facem în singurătate “ Mircea Eliade

“A face turism înseamnă a merge să cauţi foarte departe dorul de a te întoarce acasă.” George Elgozy

“Unele drumuri ne duc mai degraba spre un destin, decat spre o destinatie.” Jules Verne

”A călători este, pentru cei tineri, o parte a educaţiei; pentru cei mai vârstnici e o parte a experienţei.” Francis Bacon

3

EduTalmesch

2017201720172017

Rev i s t a c ad re l o r d i d a c t i c eRev i s t a c ad re l o r d i d a c t i c eRev i s t a c ad re l o r d i d a c t i c eRev i s t a c ad re l o r d i d a c t i c e

Liceul Tehnologic “J. Lebel“ TalmaciuLiceul Tehnologic “J. Lebel“ TalmaciuLiceul Tehnologic “J. Lebel“ TalmaciuLiceul Tehnologic “J. Lebel“ Talmaciu

Mo t t o :M o t t o :M o t t o :M o t t o :

„ Luaţi-vă rucsacul în spinare şi noroc!

Întoarceţi-vă îmbujoraţi, mai tari, mai voinici,

împrieteniţi bine cu pământul, cu patria, cu oamenii,

cu lanurile, holdele, cu florile …, iar inima voastră

va fi mai mulţumită şi mai vie! ”

Tudor Arghezi

36

urismul, ca fenomen economic şi social, a cunoscut dezvoltări spectaculoase, explozive în cea de a doua jumătate a secolului XX. DorinŃa de a călători şi de a cunoaşte lucruri noi este cunoscută încă din antichitate, chiar dacă la început, aceste dorinŃe aveau ca scop principal războiul, cuceririle de noi teritorii sau schimburile comerciale. Poate primii care şi-au dorit să călătorescă mult şi au înlesnit calatoriile au fost vechii greci. Ei încheiau contracte de vizite reciproce,

împrieteneau oameni de aceeaşi ocupaŃie, dobândind în acest fel siguranŃa călătoriei. Acest contract de vizitare se putea moşteni din tată în fiu.

Au fost antrenate mase relativ mari de oameni pentru vizitarea locurilor sfinte, băilor curative, a locurilor de desfăşurare a jocurilor festive. Deosebit de importantă era circulaŃia spre băile curative la Roma, oraşul având 854 băi populare si 14 băi de lux. Primul ghid turistic apare la 1130, scris de Aimeri Picaud, un călugăr francez.

De-a lungul timpului, încep să se diversifice motivaŃiile de călătorie, conturându-se tot mai mult activitatea de turism, determinată de acŃiuni religioase, folosirea băilor curative, deplasările calfelor si studenŃilor către centrele universitare, călătorii către lumi noi etc. În paralel cu creşterea traficului de călători, s-a dezvoltat şi industria hotelieră, comunicaŃiile, transportul, activităŃi destinate turismului.

Pe lângă obiectivele turistice antropice în care omul îşi etalează măiestria, o importanŃă deosebită o au punctele de atracŃie naturală concretizate prin minunatele locuri ale Ńinutului istoric. Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale şi a istoriei sale bogate. Traversată de apele Dunării, România are un scenariu sensibil, incluzând frumoşii şi împăduriŃii MunŃii CarpaŃi, Coasta Mării Negre şi Delta Dunării, care este cea mai mare deltă europeană atât de bine păstrată. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele, unde oamenii de acolo trăiesc şi menŃin pentru sute de ani tradiŃiile. În România este o abundenŃă a arhitecturii religioase şi a oraşelor medievale şi a castelelor.

Relieful – este cel mai variat şi important element de potenŃial turistic atât prin valoarea peisagistică cât şi prin posibilităŃile largi de practicare a turismului pe care le oferă.Se constituie atât ca atracŃie turistică de sine stătătoare, stimulând practicarea drumeŃiei, alpinismului, odihnei şi recreerii, speoturismului cât şi în suport pentru alte elemente de potenŃial.

Principalele atracŃii ale reliefului sunt generate de::

Turismul Tur i smul Tur i smul Tur i smul ---- f enomen e conomic ş i f enomen e conomic ş i f enomen e conomic ş i f enomen e conomic ş i so c ia lso c ia lso c ia lso c ia l

p r o f . î n v . p r i m a r Na d i a -So r i n a G r o z ă v e s c u Şcoala Gimnazială “Gheorghe Magheru”, Caracal, Jud. Olt

nr . 10 ( anul VII I ) , 2017

37

• treptele şi formele de relief (relieful glaciar, carstic, vulcanic); • stâncile cu formă bizară • fenomenele geologice Clima constituie o condiŃie de bază pentru practicarea unor forme de turism: sporturile de

prin prezenŃa, consistenŃa şi menŃinerea stratului de zăpadă cura heliomarină, climatoterapie. Ea contribuie la crearea ambianŃei favorabile călătoriei prin:

• regimul precipitaŃilor; • temperature şi umiditatea aerului; • nebulozitatea atmosferei; • brizele montane şi marine. Hidrografia – contribuie la sporirea atractivităŃii unei zone turistice prin prezenŃa

următoarelor elemente de potenŃial turistic: • râuri, fluvii, lacuri naturale şi antropice; • mări, delte şi estuare; • ape minerale şi termominerale. Hidrografia favorizează practicarea turismului de sfârşit de săptămână, de pescuit, de cură

heliomarină, de practicarea a sporturilor nautice, de tratament balnear. VegetaŃia – reprezentată prin păduri, pajişti, arborete, prezintă o atracŃie turistică în sine prin

parcuri naturale ca destinaŃii de vacanŃă, parcuri dendrologice, rezervaŃii ştiinŃifice, etc. VegetaŃia prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă, recreere, agrement.

Fauna – prezintă din punct de vedere turistic o importanŃă: • cinegetică şi piscicolă - datorită bogăŃiei şi variaŃii speciilor; • estetică – contribuind la creşterea atractivităŃii zonelor vizitate; • ştiinŃifică – datorită existenŃei unor specii rare sau pe cale de dispariŃie protejate în

rezervaŃii şi parcuri zoologice fauna constituie o motivaŃie pentru practicarea turismului de vânătoare şi pescuit sportiv, ştiinŃific, de cunoaştere.

Turismul se manifesta ca un mijloc de diversificare a structurii economiei unei tari, aparând astfel anumite activitati specifice, precum:industria agrementului, transportul pe cablu, agentiile de voiaj, productia de artizanat, imprimând noi dimensiuni unora dintre activitatile existente: agricultura , industria alimentara, constructii, transporturi, servicii culturale.

Turismul actioneaza ca un factor stimulator al sistemului economic global. Prin dezvoltarea turismului se obtine un semnificativ spor de productie, aportul sau la PIB fiind proportional cu nivelul de dezvoltare al fiecarei tari .

BIBLIOGRAFIE: https://ro.wikipedia.org ImplicaŃiile economice şi sociale ale calităŃii serviciilor din turismul românesc, Oana Maria

Rezeanu, Editura Universitară, 2011

nr . 10 ( anul VII I ) , 2017

38

enomen economico-social, turismul este una dintre cele mai importante activităŃi economice din lume, fiind considerat promotor al globalizării şi factor al

dezvoltării durabile. Dezvoltându-se sub impactul civilizaŃiei contemporane şi acŃionând ca un factor stimulator al progresului şi dezvoltării, prin multiplele sale

conexiuni în plan economic, social, cultural şi politic, turismul argumentează preocupările pentru descifrarea mecanismelor de funcŃionare şi interdependenŃă cu

celelalte componente ale economiei. Anul 2017 a fost desemnat anul turismului datorită importanŃei acordată acestuia,

înŃelegând aici dezvoltarea durabilă şi favorizarea legăturilor între toate popoarele lumii pentru a cunoaşte mult mai bine moştenirea bogată a diferitelor civilizaŃii şi pentru a aprecia valorile inerente ale diferitelor culturi. Declararea anului 2017 ca fiind Anul internaŃional al turismului a avut loc într-un moment deosebit de important: cel în care comunitatea internaŃională îmbrăŃişează noul program de dezvoltare durabilă 2030, în care turismul figurează printre obiectivele cheie: promovarea creşterii economice susŃinute, inclusive şi durabile, consum şi producŃie durabilă şi conservarea şi exploatarea durabilă a oceanelor, mărilor şi resurselor marine.

Recunoaşterea importanŃei turismului şi desemnarea unui an internaŃional de turism durabil conduc la o bună conştientizare a bogăŃiilor patrimoniului diferitelor civilizaŃii şi la o mai bună apreciere a valorilor inerente ale culturilor.

Acest an internaŃional vizează sensibilizarea marelui public la contribuŃia turismului durabil şi a dezvoltării, precum şi să mobilizeze toate părŃile pentru ca, împreună, să facă din turism un catalizator al schimbării pozitive.

Este vorba de exploatarea resurselor naturale fără a le distruge, de a pune în valoare patrimoniul material şi imaterial al populaŃiior astfel încât ele să tragă profit în mod echitabil din activităŃile legate de turism.

Aplicând toate aceste principii, turistul nu poate fi decât mulŃumit, conştientizând problema şi importanŃa rezolvării acesteia.

ImportanŃa tot mai mare a turismului in viaŃa milioanelor de persoane ce traversează întreaga lume, favorizând înŃelegerea între persoane din toate colŃurile lumii, face ca acesta să devină unul din sectoarele socio-economice cele mai importante.

p r o f . O a n a N i c o l e t a Pa r a s c h i v Liceul Tehnologic “ Udrea Baleanu “ comuna Băleni, jud. DâmboviŃa

Turismul ş i impor tan ţa ac e s tu ia Tur i smul ş i impor tan ţa ac e s tu ia Tur i smul ş i impor tan ţa ac e s tu ia Tur i smul ş i impor tan ţa ac e s tu ia în anu l 2017în anul 2017în anul 2017în anul 2017

nr . 10 ( anul VII I ) , 2017

39

ând spunem turism, spunem călătorie, spunem odihnă, spunem recreere. Dacă vom concepe călătoria ca pe o artă iniŃiatică, ne vom aduce aminte de recurenŃa acesteia în literatură, în creaŃie, încă din cele mai vechi timpuri, pornind de la Vechiul Testament

până în scrierile contemporane. De ce călătorim? Pentru a cunoaşte, pentru a evada din cotidian şi din monoton, pentru a învăŃa, pentru a iubi. Pentru a iubi? Sau, mai bine zis,

pentru a învăŃa să iubim viaŃa, lumea, cu frumuseŃile şi comorile ei, să iubim oamenii în diversitatea şi complexitatea lor.

Călătoria este o aventură, o experienŃă inedită,şi, de multe ori, unică. Aventura înalŃă spiritul şi clădeşte omul ca fiinŃă socială şi morală. Extrapolând, orice om este călător. Este călător prin viaŃă, trăieşte, visează, iubeşte, părăseşte, clădeşte, vibrează, doreşte, plânge, râde, se bucură, se întristează. Toate acestea şi încă multe altele reprezintă trepte ale existenŃei, pe care omul le cunoaşte, le experimentează, le acumulează şi şi le însuşeşte.

Turismul nu trebuie privit ca pe un lux, ci ca pe o necesitate. Societatea occidentală îl concepe astfel de mult timp, percepându-l ca pe o modalitate de rejuvenare fizică şi psihică. Călătorul are amintiri, mici suveniruri, fotografii, care îi vor readuce mereu în memorie trăiri, simŃiri, oameni, fapte, locuri şi care îl vor remonta. Momentele în care ne simŃim epuizaŃi după o zi de colindat dar fericiŃi că ne-am îndeplinit un vis sunt nepreŃuite. Amintirea unei călătorii poate deveni chiar un mod de viaŃă pentru omul modern, ce trăieşte o viaŃă agitată, intensă, aşteptând cu nerăbdare clipa unei noi evadări, poate chiar în aceleaşi locuri. Călătoria a fost, este şi va fi o activitate umană firească, fără constrângeri, fără îngrădiri, voluntară, conştientă, dorită, aşteptată.

De ce (să) călătorim? Ce poate fi mai frumos decât un peisaj de vis, întâlnit doar în cărŃile citite odinioară, pe care nu ai fi crezut că-l poŃi, vreodată, vedea? Ce poate fi mai relaxant decât să călătoreşti, parcă la nesfârşit, spre destinaŃia mult visată, care aşteaptă să Ńi se dezvăluie în toată splendoarea ei? Ce poate fi mai plăcut decât aşteptarea unei escapade, pregătirea unei valize cu visuri şi lăsarea în urmă a tot şi a toate de zi cu zi? Cum să ne pierdem timpul între ziduri de beton sau între porŃi închise, când natura infinită ne aşteaptă? HaideŃi să ne deschidem mintea spre alte

De ce (să) că lă to r im?De c e (să) că lă to r im?De c e (să) că lă to r im?De c e (să) că lă to r im?

p r o f . V a l e r i u To b ă Liceul Teoretic “C-tin Angelescu”, oraş Ianca, Jud Brăila

Motto: Călător ia exprimă o dor inţă profundă de schimbare inter ioară , o Călător ia exprimă o dor inţă profundă de schimbare inter ioară , o Călător ia exprimă o dor inţă profundă de schimbare inter ioară , o Călător ia exprimă o dor inţă profundă de schimbare inter ioară , o nevoie de noi exper ienţe , mai degrabă decat o deplasare locală.nevoie de noi exper ienţe , mai degrabă decat o deplasare locală.nevoie de noi exper ienţe , mai degrabă decat o deplasare locală.nevoie de noi exper ienţe , mai degrabă decat o deplasare locală. (Jean Chevalier)

nr . 10 ( anul VII I ) , 2017

40

orizonturi, alte religii, alte culturi, alte culori. HaideŃi să cunoaştem lumea şi oamenii, să acceptăm educaŃii şi medii diferite, să depaşim bariere, să legam prietenii!

Călătorind, investim în viitor, în propria persoană. RenunŃăm la confort pentru a ne întoarce la natură, renunŃăm la obsesia gadget-urilor care ne-au invadat existenŃa pentru a ne odihni trupul, mintea, ochii, urechile. Cu cât călătorim mai mult, cu atât descoperim cât de puŃine cunoaştem despre lumea care ne înconjoară, descoperim că am pierdut atât timp, ignorând frumuseŃi şi armonii, oameni şi locuri.

Aşadar, haideŃi să pornim la drum! ...O dimineaŃă însorită. Deschid ochii, soarele îmi pătrunde prin fereastră. Era să uit că este

vacanŃă, că mă aflu cazat într-un hotel din Paris şi că...este foarte târziu. Repede, merg să mă pregătesc. 20 minute şi gata. Am plecat. Am ajuns pe un vapor, pe Sena. Văd multe în jurul meu, privelişti de vis. Lângă mine, impozanta catedrală Notre- Dame, inima geografică a FranŃei, pe care am vizitat-o ieri şi pe care, cu siguranŃă, o voi mai viziona cel puŃin o dată până la sfârşitul sejurului. O privesc, mă priveşte, urându-mi, parcă, călătorie agreabilă. O las în urmă acum. Pornim. Lăsăm în urmă Podul Nou, cel mai vechi pod al Parisului, în ciuda denumirii sale.

In dreapta, fortăreaŃa Luvrului îşi face apariŃia. Cu siguranŃă, la întoarcere, voi intra să-l vizitez. Privesc înainte, o sumedenie de alte poduri, unul după altul, mă întâmpină. Podul Artelor, ce duce spre Academia Franceză, Podul Caruselului, Podul Regal, unul din cele mai vechi. În stânga noastră, oare ce o fi??? Avansând pe Sena, suntem aşteptaŃi de o altă clădire maiestuoasă, care ne suscită interesul. Muzeul Orsay, precizează ghidul, adică vechea gară din Orsay, care astăzi îi adăposteşte pe Renoir, pe Monet. Oauu, îmi spun. Nu mă opresc din admiraŃie şi încântare, fac multe fotografii! Nu pentru a mă lăuda altora, ci pentru propriul meu spirit.

Până să-mi dau seama...Podul Concordiei. In dreapta, spre PiaŃa Concordiei.Nu contenesc cu uimirea. Totul e deosebit de atractiv, privirea îŃi este imediat acaparată. Dar,ce să vezi? Ne apropiem acum de Podul Alexandru III, cel mai elegant al Parisului. Trecerea pe sub el pare un moment de glorie pentru noi, cei din vapor, care parcă primim laurii Senei în semn de recunoştinŃă. Ne minunăm ca nişte copii, ne bucurăm din plin de clipele trăite. Uite aşa, nici nu simŃim când, pe deasupra noastră, se înalŃă Podul Invalizilor şi Podul Alma.

Trecând de ele, în partea stângă, răsare Turnul Eiffel, grandios, impozant, ce parcă îşi deschide braŃele pentru a ne primi. Ne simŃim ca nişte pitici pe tărâmul uriaşului Turn Eiffel, care domină peisajul feeric. Iar Sena este acum locul ideal pentru a-l admira. Dar...gata? Ghidul ne trezeşte din reverie, spunându-mi că aceasta a fost călătoria noastră. Coborâm lângă Podul Bir- Hakeim, Si acum..să iau metroul??? Să merg la pas prin Paris? Să mă opresc la vreo cafenea boemă? Ori să-mi procur nişte bilete pentru o vizită la muzeu? Pfff, grea decizie. Aş vrea să am tot timpul din lume. Când mă gandesc că mă aşteaptă Arcul de Triumf, Versailles, Sacré- Cœur, Galeriile Lafayette, zecile de tarabe cu cărŃi vechi, de-a lungul Senei... Gata, nu am timp de irosit. Voi porni unde mă vor duce paşii, căci oriunde mă voi regreta alegerea făcută. Călătorului îi stă bine cu drumul. Rucsacul în spinare, harta în mână, pălăria care să mă apere de soare pe cap şi aparatul de fotografiat la gât, hai-hui într-o cetate conştientă de moştenirea sa culturală, care te seduce prin mister, istorie. Mă simt deja mai creativ, mai poetic. Ii putem închina călătoriei zeci de pagini, asemenea unui rapsod vrăjit de frumuseŃea vreunei domnişoare ivite în calea lui. Căci, aşa cum spunea Sf. Augustin, lumea este o carte şi cei care nu călătoresc, nu citesc decât o pagină din aceasta.

nr . 10 ( anul VII I ) , 2017

41

urismul literar este acel tip de turism asociat unor locuri aflate în strânsă legătură cu personalități literare, o parte integrantă a turismului de patrimoniu, care atrage călătorii din cele mai vechi timpuri. Relația turismului cu literatura este deosebit de puternică, având efecte benefice pentru ambele domenii. Literatura a știut dintotdeauna cum să

convertească spațiul și timpul într-o artă, iar turismul le-a transformat într-un produs de consum. Turismul este cea mai complexă formă de export a bunurilor și serviciilor,

pentru că un vizitator dintr–o comunitate cheltuiește în funcție de oferta pe care o găsește. Aici intervine hotărâtor puterea poveștii locului și a capacității sale de a produce

bunuri simbolice și fizice. Pe ea se bazează memoria călătoriei, ceea ce rămâne, de fapt, dintr–un voiaj - amintirea. Povestea devine purtătoarea mesajului esențial despre indentitatea locului.

Tema călătoriei străbate literatura din cele mai vechi timpuri și până în contemporaneitate, însemnând deopotrivă aventură și cunoaștere. Angajarea în necunoscut presupune în mod obișnuit o dublă coordonată a experienței de cunoaștere: pe de o parte cea geografică, exterioară, constând în contactul cu teritorii și oameni noi, cu obiceiuri noi, dar și cu primejdii noi și pe de altă parte cea morală, interioară, legată de limitele omenești ale fiecăruia. Interesul pentru călătorie și aventură, pentru viața aventuroasă și treptele inițiatice ale aventurii apare de timpuriu și în literatura română.

Există o serie întreagă de autori, de la Dinicu Golescu la Nicolae Filimon, pentru care călătoria prezintă, în primul rând, un sens geografic și cultural. Dinicu Golescu este în istoria literaturii noastre autorul celui dintâi jurnal de călătorie „modern”. Însemnare a călătoriei mele, Constantin Radovici din Golești, făcută în anul 1824, 1825, 1826 conține impresiile puternice produse de călătoriile făcute în Transilvania, Banat, Austria, Ungaria, Italia, Germania și Elveția. Călătoria sa capătă pentru noi un sens în plus prin ceea ce ea revelează ca stare de spirit a boierului valah în prim contact cu realitatea țărilor pe care le vizitează. Valoarea documentară a notațiilor voiajului prorpiu-zis este mai puțin importantă în raport cu relevarea aspectelor vieții sociale, politice și culturale românești, pe care abia după aceea Golescu pare a le înțelege cu adevărat. Acesta este un călător neobosit, asemenea unui edil care observă iscoditor parcurile, străzile, casele, mijloacele de transport, spitalele, școlile, teatrele, muzeele, ca elemente ale organizării vieții sociale. Întoarcerea spre stările din țară este însă obsedantă. Impresiile puternice produse de călătorii, precum și frământările politice și sociale de după evenimentele din 1821, determină o metamorfoză în conștiința lui Dinicu Golescu, care va deveni un neobosit propovăduitor al luminării culturale. Prin Excursiuni în Germania meridională. Memorii artistice, istorice și critice, Nicolae Filimon este primul nostru reporter. Lucrarea este expresia unui spirit contemporan cu epoca sa, fiind plină de observații surprinzătoare pentru acel timp, îndrăznețe ca unghi de vedere și ca expresie critică. Spre deosebire de jurnalul lui Dinicu Golescu, cel al lui Filimon este construit cu grijă față de rostul public al unei astfel de scrieri. Din confruntarea cu civilizația apuseană, autorul trage concluzii practice, dar unele și usturătoare la adresa boierimii sau a clerului. Însuflețit de ideile revoluționare de la 1848, nu pierde prilejul de a-și exprima ura împotriva tiraniei și a pleda pentru libertatea națională a popoarelor.

Motivu l că lă to r i e i î n Moti vu l că lă to r i e i î n Moti vu l că lă to r i e i î n Moti vu l că lă to r i e i î n l i t e ra tura românăl i t e ra tura românăl i t e ra tura românăl i t e ra tura română

p r o f . Ca r m i n a Vo l a n i n , p r o f . C a rm e n -L i l i a n a Bu t a Şcoala Gimnazială „Matei Basarab” Turnu Roşu

„Lumea este o carte, iar cei care nu călătoresc nu pot citi decât o pagină din ea”„Lumea este o carte, iar cei care nu călătoresc nu pot citi decât o pagină din ea”„Lumea este o carte, iar cei care nu călătoresc nu pot citi decât o pagină din ea”„Lumea este o carte, iar cei care nu călătoresc nu pot citi decât o pagină din ea” Sf. Augustin

nr . 10 ( anul VII I ) , 2017

42

Nu același lucru se poate spune și despre Calistrat Hogaș, pentru care plimbările de pură plăcere prin Munții Neamțului sunt modalități predilecte ale unei existențe hedoniste. Calistrat Hogaş a fost un îndrăgostit de frumuseŃile Ńării noastre, pe care le surprinde cu talent şi căldură sufletească în volumele Pe drumuri de munte şi În munŃii NeamŃului.

La Octavian Paler și Marian Popa, călătoria are sens gnoseologic și moral, apropiindu-i pe cei doi contemporani ai noștri de Voltaire și Swift. Eseul Rugați-vă să nu vă crească aripi face parte din Polemici cordiale (1983), cea mai pregnantă carte a lui Octavian Paler. Criticul Mircea Iorgulescu apreciază că două dimensiuni se desprind în construcția eseului. Prima evidențiază un fapt de viață: într-o zi de mai, scriitorul vizitează Grand-Place-ul din Bruxelles, Catedrala Sacre-Coeur. Notațiile lapidare - mulțimea pestriță a celor ce se plimbă, grupul de adolescenți de pe trotuar, femeia ce își plimbă cațelul, contemplarea tabloului lui Bruegel - demonstrează că pe autor îl interesează prea puțin evenimentele în sine și mult mai mult semnificațiile acestora. A doua dimensiune este faptul de cultură. Și astfel, eseistul pune gândul tăios, profund, meditativ în formule memorabile de genul „Totul se plătește azi. Inclusiv iluziile", sau „Compromisurile sfârșesc aproape totdeauna în complicitate".

Pornind de la convențiile însemnărilor de călătorie, Călătorie sprâncenată (1980) a lui Marian Popa valorifică o serie de tehnici care se încheagă doar prin voința experimentalist- ironică a autorului. Se începe cu reducția textualistă a jurnalului de călătorie la strădania de concepere a acestuia, se continuă cu digresiunea comparatist-subversivă noi versus ei și se încheie cu parodierea unor cărți și a unor autori (Dante, I. L. Caragiale, W. Hauff, Adrian Marino).

Scriitoarea Ana Blandiana este o promotoare a călătoriilor imaginare (Imaginați-vă), iar în zona aventurii propriu-zise, ca suită de încercări pe care viața i le pune omului în față, se situează cărțile lui Jean Bart și Radu Tudoran.

Literatura română păstrează din 1901, o dată cu apariŃia Jurnalului de bord şi a SchiŃelor marine şi mi-litare, semnate de Jean Bart, importante note, însemnări, amintiri din viaŃa trăită pe navă. Fiind vorba despre memorialistică, paginile scrise de Jean Bart în-cor-porează autenticitatea faptului trăit, plutind totuşi în poezia universului mari-tim. Opera sa are tensiunea veridicităŃii, căci prezintă viaŃa trăită la bord, scrisă cu mâ--nă de scriitor de un marinar de profesie. O adevărată monografie a Sulinei de altădată oferă autorul în Europolis. Romanul are intrigă, personaje memorabile, atmosferă, închizând în paginile lui spiritul și istoria pasională a unui port de legendă, cu respirări maritime şi danubiene . „O naraŃiune pură, din care însă se poate desprinde «a posteriori» sensibilitatea faŃă de indivizii fără noroc social. Un trainic roman din viaŃa porturilor. «Europolis» e o naraŃiune curgătoare, clasică, cu un sentiment delicat al exoticului şi cu o simpatie faŃă de fiinŃele simple, ce-i dă un nivel moral înalt". (G. Călinescu, Adevărul literar şi artistic, 1933).

Romanul Toate pânzele sus! de Radu Tudoran consemnează aventurile prin care trece în cursul unei călătorii echipajul goletelei românești Speranța. În drumul lor spre Țara de Foc căpitanul și oamenii lui au de înfruntat dificultăți și obstacole neobișnuite: atacuri ale piraților, șicane ale autorităților din porturi, dar și uragane, lipsa apei, călduri insuportabile sau ploi reci, boli și halucinații. Autorul însuși a călătorit pe mările și oceanele globului, a fost fascinat de lumea pestriță a porturilor, de neprevăzutul din firea oamenilor, dar a fost și încrezător că în orice mediu social pot exista oameni morali, altruiști, generoși, ființe drepte cu semenii lor, în ciuda tuturor greutăților și obstacolelor întâlnite în cale. Pe Radu Tudoran nu l-a preocupat aventura superficială și egoistă, ci sensul moral pe care-l aduce cu ea călătoria plină de neașteptat, aceea receptată ulterior de alții ca o aventură. Pentru el, viața este tărâmul întâmplărilor care-și dezvăluie treptat tâlcul, iar romancierul nu trebuie decât să facă verosimilă înlănțuirea evenimentelor.

Există în literatura română și un spațiu al aventurii specific romanului istoric, în care realitatea se conjugă cu fabulosul, fantasticul, legenda și mitul, pe care-l întâlnim în romanele lui Mihail Sadoveanu, dar și la autori de azi ca Ștefan Bănulescu (Cartea de la Metopolis) sau Ștefan Agopian (Tache de catifea, Tobit).

Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă de Mihail Sadoveanu are la bază o serioasă documentație, reflectând sec. al XVII, o epocă copleșită de intrigi politice, delațiuni, războaie și jafuri. Autorul realizează o frescă istorică a Moldovei, descriind drumurile, îndeletnicirile și obiceiurile oamenilor. Călătoria prin Moldova îi prilejuiește abatelui Paul de Marenne ocazia să facă unele observații și comentarii legate de țara pe care o tranzitează. În contrast cu frumusețea și bogăția locurilor, Moldova pare însă „un paradis devastat” după cum se exprimă Alecu Ruset, ea aflându-se la intersecția unor mari imperii, în locul unde se războiesc „împărații lui Belzebut și împărații Mielului”, la care se adaugă administrarea spoliatoare de către domnitori nevrednici. Interesul cade pe istorie, social, natură, tradiții și obiceiuri.

Motivul călătoriei apare și în Baltagul. Prezentând drumul Vitoriei în căutarea soțului ei, Sadoveanu

nr . 10 ( anul VII I ) , 2017

43

realizează și o monografie a satului de munte, dându-ne informații legate de săteni, obiceiuri și tradiții, evenimente importante din viața oamenilor. Călătoria cea adevărată, explorativă, se porneşte în zilele lui martie, străbătând invers linia transhumanței. Se regăsește în roman și motivul labirintului. Labirintul, cu drumurile sale şerpuite, reprezintă Regatul MorŃii, linia şerpuitoare aminteşte curgerea continuă a vieŃii spre moarte şi a morŃii spre viaŃă. Vitoria porneşte în căutarea soŃului, din interior, din întuneric, pentru a ajunge în exterior, unde se află lumina. Pentru GheorghiŃă, căutarea tatălui este un moment formativ, ce îi aduce maturizarea. Este vorba despre o călătorie inițiatică pe parcursul căreia flăcăul se va transforma în bărbat, sprijinul familiei. Un act inițiatic este veghea din râpă a rămășițelor părintelui său, ce coincide cu începutul devenirii sale ca bărbat. Trecerea d e la starea de inocenŃă la experienŃă se face greu, şi personajul îşi descoperă propria natură după un exerciŃiu îndelungat, co-ordonat de mamă cu tenacitate.

Tot de o călătorie se poate vorbi și în cazul lui Nechifor Lipan, fiind vorba în acest caz de mitul marii călătorii. Nechifor îi apare Vitoriei în vis, cu spatele, călare pe un cal negru, trecând pe o apă neagră. Prin moartea sa se produce o ruptură, iar găsirea osemintelor și pedepsirea vinovaților are o triplă funcție: aduce alinare familiei, restabilește ordinea în comunitate și îl ajută pe cel dispărut să-și găsească liniștea în lumea umbrelor.

De o călătorie simbolică putem vorbi și în cazul emirului din Noaptea de decembre de Alexandru Macedonski. Călătoria semnifică aici căutarea unui ideal. Emirul pleacă din Bagdad, unde ducea o existență paradisiacă, pentru a merge la Mecca, cetatea sfântă. În același timp pleacă și un drumeț slut și pocit. În timp ce primul alege drumul drept, celălalt va alege calea ocolită. Călătoria prin deșert presupune surmontarea unor greutăți nebănuite, emirul fiind nevoit să înfrunte căldura, setea și foamea pentru a ajunge la ideal său. Sfârșitul său este simbolic, moare „sub jarul pustiei”, în timp ce drumețul pocit intră pe poarta cetății. Emirul îl reprezintă pe omul superior, capabil de sacrificiu pentru un ideal, în timp ce drumețul reprezintă omul meschin, care alege calea simplă în viață.

Un alt tip de călătorie este cea care are ca scop cunoașterea, descoperirea unui nou univers cultural. În romanul Maitreyi de Mircea Eliade, europeanul Allan, ajuns în India, va privi universul prin ochii străinului, iar erosul va constitui o cale de cunoaștere. Cuplul Allan-Maitreyi reprezintă incompatibilitatea dintre două civilizații, două mentalități, două religii. Călătoria îi oferă eroului posibilitatea de a accede la un alt nivel al spiritualității, de a cunoaște și de a se cunoaște, experiența iubirii dezvăluindu-i o lume nouă, mistică și incitantă.

Motivul străinului apare și în povestirea Balta Albă a lui Vasile Alecsandri. Balta Alba este un jurnal de călătorie, o fiziologie colectivă și socială", alături de Borsec și Iașii în 1844. Este vorba despre voiajul făcut din curiozitate de un tânăr pictor francez în Valahia, unde este surprins să descopere un hibrism între civilizație și sălbăticie, între orientalism și occidentalism. Autorul se folosește de tânărul francez pentru a satiriza o societate în care conviețuiesc forme moderne și arhaice. Perspectiva spaŃială reflectă un spaŃiu real, staŃiunea balneară Balta-Albă şi un spaŃiu imaginar închis, al bulversării şi perplexităŃii din conştiinŃa protagonistului. Toate contrastele (sărăcia satului, a caselor și opulența toaletelor, a echipajelor celor ce veneau la băi, cavalerul care vorbea franceză, cărora li se opun poștalionul, ciudatul surugiu, faptul că nu există hotel, dar sunt două „marchande de mode”) îl șochează pe tânăr care ajunge să nu-și dea seama dacă Valahia este o parte a unei lumi civilizate sau este o provincie sălbatică.

Călătoria îmbracă deci multiple forme și are diverse semnificații. Trăsătura sa dominantă o reprezintă dorința profundă de schimbare interioară, nevoia de noi experiențe care se regăsește în fiecare dintre noi. Aceasta poate și datorită faptului că „Cea mai prețioasă călătorie este aceea către sufletul nostru, către noi înșine. Călătorie ce o facem în singurătate.”

Mircea Eliade Bibliografie:

**** DicŃionarul general al literaturii române, Editura Univers, Enciclopedic, București, 2006 Boghiu, Emilia, Ghid de poetică a prozei. Încercare de metodă, Editura Paralela 45, Pitești, 2009 Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva, București, 1982 Chevalier, J, Gheerbrant, A Dicționar de simboluri, Editura Artemis, București, 2009 Iorgulescu, Mircea, Prezent, Editura Cartea Românească, București, 1985 Ivașcu, George Istoria literaturii române, Editura Științifică, București, 1969 Simion, Eugen, Scriitori români de azi, Editura Cartea Românească, București, 1984 Șindrilaru, F, Crăciun, Gh Mari teme literare-antologie de texte pentru clasa a IX-a, Editura Paralela 45, Pitești,

2006 Ruști, Doina, Dicționar de teme și simboluri din literatura română, Editura Polirom, Iași, 2009 http://revistacultura.ro

nr . 10 ( anul VII I ) , 2017

44

ă salută un copil al acestei planete, care îşi doreşte o viaŃă frumoasă şi sănătoasă pe acest pământ. Acest lucru cred că vi-l doriŃi şi voi. Numai împreună putem face ca totul în jurul nostru să fie curat, frumos şi plin de viaŃă. Zilnic Pământul strigă prin toŃi

porii după ajutor. El poate veni doar din partea noastră, păstrându-l curat, nepoluat şi bine îngrijit,

valorificându-i cu grijă resursele. Strigătul de ajutor trebuie să ne sensibilizeze pe toŃi deoarece de acest lucru depinde viitorul nostru pe Terra.

Viitorul este în mâinile noastre. Vă rog, ca împreună, să ne unim forŃele pentru a economisi resursele pământului, să înlăturăm poluarea ce ne afectează zilnic pe noi şi tot ceea ce este în jur, să încercăm să dăm viaŃă fiecărui centimetru plantând arbori şi flori. Atunci când fiecare dintre noi va avea grijă să se întâmple toate aceste lucruri, florile vor înflori mai colorat şi mai parfumat, frunzele copacilor şi iarba vor fi mai verzi, păsările vor zbura mai uşor în înaltul albastru al cerului, iar viaŃa noastră va fi mai frumoasă. ToŃi avem nevoie de planeta noastră, iar planeta are nevoie de noi toŃi! AveŃi grijă de mediul înconjurător!

ProtejaŃi pădurea, respectaŃi locurile de depozitare a deşeurilor, evitaŃi poluarea aerului, ocrotiŃi animalele, reciclaŃi!

Îmi doresc să cresc sănătos pe o planetă frumoasă! Natura ne oferă bucurie, sănătate, prospeŃime, iar tot ceea ce ea ne cere, este protecŃie. În

ultima perioadă oamenii au uitat cu totul să protejeze singurul izvor de sănătate. De ce să nu încercăm să salvăm planeta, să o facem mai curată? Primul lucru pe care l-am putea face ar putea fi schimbarea comportamentului nostru: să

aruncăm gunoiul doar în coşurile de gunoi, să economisim energie, să nu mai tăiem copacii, să nu mai poluăm aerul, să nu ucidem animalele, să nu transformăm râurile în imense gropi de gunoi.

Dacă ne iubim planeta, haideŃi să o protejăm! SalvaŃi natura, salvaŃi Pământul! Având în vedere că voi sunteŃi responsabili de sănătatea, buna creştere, şi fericirea copilăriei

noastre, vă rog frumos să ŃineŃi seamă şi de sfaturile mele: Dacă voi nu reuşiŃi să plantaŃi şi să creşteŃi păduri, ar fi bine să aveŃi grijă de cele plantate de

strămoşii noştri! DepozitaŃi şi selectaŃi deşeurile în locuri special amenajate! Nu utilizaŃi autoturisme care poluează grav atmosfera şi mediul înconjurător! Nu ne hrăniŃi cu produse alimentare care sunt estetice, dar toxice! O să vă fiu recunoscător şi vă mulŃumesc! Cu respect, un elev îngrijorat Goia Cristian Dumitru.

Oamen i drag i ,Oamen i drag i ,Oamen i drag i ,Oamen i drag i , e l e v C r i s t i a n Io n u ţ G o i a , c o o r d o n a t o r p r o f . A g n e s C o s t e a

Liceul Tehnologic ,,Stănescu Valerian,, Tîrnava

nr . 10 ( anul VII I ) , 2017

45

uropa este leagnul turismului internaŃional, este cel mai vizitat continent, aici înregistrându-se ¾ din numărul total al turiştilor din întreaga lume. Pe continentul european se află Ńările cu cele mai multe sosiri de turişti şi cu cele mai mari venituri din turism, cum ar fi FranŃa, Spania şi Italia care primesc anual între

50.000.000 şi 60.000.000 de turişti. FranŃa se poate lăuda cu un adevărat mozaic de peisaje, datorită aşezării sale

geografice: de la plajele însorite de pe Coasta de Azur până la Ńărmurile stâncoase ale Normandiei şi Bretaniei, de la câmpiiile întinse din bayinele Parisului şi Gasconiei până la culmile blânde ale Vosgilor şi piscurile înalte ale Pirineilor şi Alpilor. Clima FranŃei este temperată şi variază în funcŃie de relief: este mediteraneană pe malul Mării Mediterane şi muntoasă în Alpi şi în Pirinei. La Paris, temperatura atinge 0˚C în ianuarie şi +24˚C în iulie. Dintre obiectivele turistice preferate putem enumera: Turnul Eiffel, Luvrul, Arcul de Triumf, Montmartre, Mont Saint-Michel, castelele de pe Loara, podgoriile din Burgundia şi din împrejurimile oraşului Bordeaux, văile din Masivul Central, Bretania.

Nu există alt oraş în Europa care să se poată mândri cu o istorie asemănătoare celei pe care, timp de peste 2500 de ani, a trăit-o Roma. O vizită în Cetatea Eternă este, de fapt, o călătorie în timp, în Europa veacurilor de mult apuse. Până în prezent, faima Romei se datorează mai puŃin perioadei sale de măreŃie şi mai mult filmelor dedicate problemelor şi contrastelor sociale cu care se confruntă Cetatea Eternă. Tibrul împarte Roma în două părŃi. Pe malul stâng se ridică cele mai vechi monumente ale capitalei imperiului antic: Forul Roman, ruinele caselor de pe Palatin, Colosseumul. Tot aici s-a păstrat tiparul medieval al străzilor de lângă Piazza Navona şi Piazza Campo dei Fiori. Pe malul drept al râului, o plimbare pe străduŃele pitoreşti ale cartierului Trastevere oferă o pauză binecuvântată, după vizitarea Vaticanului şi a costelului Sant΄ Angelo.

Capitala artei, Madrid, este situată în inima Spaniei şi găzduieşte cea mai mare colecŃie de pictură spaniolă din lume. Obiectivele turistice alese sunt Plaza Mazor, Palacio Real, muzeele Prado şi de Arheologie, parcul Retiro, Puerta del Sol. Clima Spaniei este continentală, iernile sunt foarte reci, verile sunt adesea caniculare.

Aproape 80% din populaŃia Europei locuieşte în oraşe, ceea ce face ca turismul urban în Europa să fie de importanŃă vitală. Această formă de turism a căpătat o alta abordare şi o importanŃă crescută începand cu anii 1980. Astfel, nu putem vorbi de un nou tip de turism, ci de o

EuropaEuropaEuropaEuropa l eagănul tur i smulu i in t e rna ţ i ona ll eagănul tur i smulu i in t e rna ţ i ona ll eagănul tur i smulu i in t e rna ţ i ona ll eagănul tur i smulu i in t e rna ţ i ona l

p r o f . î n v . p r i m a r : G i n a Iu l i a n a Ch i v u Şcoala Gimnazială Vârtop

nr . 10 ( anul VII I ) , 2017

46

renaştere a turismului urban, ceea ce a condus la o echilibrare a fluxurilor turistice dintre nordul şi sudul Europei. Oraşele sunt locurile unde sunt concentrate majoritatea activităŃilor sociale, economice şi culturale. Numeroşi factori au jucat un rol fundamental în acest sens: necesitatea de a reabilita centrele istorice ale oraşelor, acŃiunile culturale de mare amploare şi diversificate, interesul consumatorilor pentru trecut şi dezvoltările urbane etc.

Faptul că oamenii întreprind călătorii mai multe, dar de scurtă durată şi a creşterii generale în mobilitate au ajutat de asemenea la construirea turismului urban la nivel mondial. Diversificarea

ofertelor este susŃinută de catre forŃele de decizie politică, care au interesul de a promova turismul cultural, deoarece acesta reprezintă un factor cheie în dezvoltarea economică, aducand bunăstare şi ocuparea forŃei de muncă. Astfel, turismul poate fi văzut ca o politică de dezvoltare urbană, care combină o ofertă competitivă, capabilă să satisfacă cerinŃele turiştilor, cu o contribuŃie pozitivă la dezvoltarea oraşelor şi bunastarea rezidenŃilor.

Turismul urban poate fi privit şi ca rezultat al mobilităŃii populaŃiei, pentru care oraşele au devenit puncte de popas inevitabile. Este de asemenea rezultatul schimbărilor comportamentale care au transformat oraşele în centre culturale şi locuri de relaxare, unde oamenii pot face cumpărături, mânca, sau petrece timpul în pieŃe şi alte locuri publice. Aceasta viziune pare să fi luat naştere din creşterea frecvenŃei călătoriilor de o zi, a tranzitului şi vizitarea cu predilecŃie de către turişti a zonelor care înconjoară oraşele. În timp ce oraşele sunt în unele cazuri motivul central al vizitelor, ele au devenit ca element particular locuri unde oamenii poposesc înainte de a-şi continua traseul de vizitare a unei alte regiuni. Oamenii de afaceri, asemeni acelora care au drept motivaŃie vacanŃa, sunt vizitatori “accidentali”, care îşi petrec o parte a timpului în aceste oraşe. Turismul istoric, parte a turismului urban, implică vizitarea siturilor istorice sau industriale, ceea ce poate include canale vechi, gări etc. Scopul general este acela de a valorifica trecutul. De asemenea, acest tip de turism poate fi atribuit evenimentelor istorice, care au fost dramatizate pentru a atrage mai multi turişti. Un exemplu în acest sens ar putea fi considerat un tur al unui oraş ,tur cu tema “stafii” sau “vikingi”.

O altă formă este reprezentată de călătoriile religioase sau pelerinajele. MulŃi catolici din întreaga lume călătoresc la Vatican, un numar semnificativ de evrei au vizitat Ierusalimul. AlŃi turişti vizitează situri care aduc in prim plan Holocaustul, alŃii merg la Mecca. Însă cea mai însemnată parte a turismului urban este deŃinută de turismul cultural. Turismul cultural este o particularitate a turismului urban, care abordează cultura unei regiuni, în special valorile ei artistice. Turismul cultural include turismul în regiunile urbane, în special oraşe mari, istorice şi obiective culturale (muzee şi teatre). Poate uneori include turismul în zonele rurale; este cazul festivalelor în aer liber, casele memoriale ale unor scriitori sau artişti celebrii, peisaje la care s-a făcut trimitere în literatură.

Bibliografie: Revista Atlas, nr. 1, Editura DeAGOSTINI, 2006 Revista Atlas, nr. 10, Editura DeAGOSTINI, 2006

nr . 10 ( anul VII I ) , 2017

47

nstitutiile Uniunii Europene au recunoscut rolul major al turismului in cadrul economiilor lor. In Uniunea Europeana turismul genereaza 8 milioane de locuri de munca si contribuie

cu 5 % la formarea PIB, fiind considerat o industrie importanta cu un mare potential de crestere în viitor. Cu toate ca este considerat un sector de o importanŃa vitala, nu exista o baza legala in tratatele UE pentru o politica comuna in domeniul turismului care sa se concentreze pe pilonul „turism -

ca ramura de activitate". Intre tarile din centrul si estul Europei, Romania este inzestrata cu cele mai bogate si variate resurse

turistice naturale si create de om, care-i confera o mare disponibilitate pentru turism. Acest potential turistic valoros se concretizeaza in diverse si spectaculoase forme de relief si peisaje pitoresti, armonios imbinate pe intreg teritoriul tarii, ape minerale, o clima favorabila practicarii turismului in tot cursul anului, flora bogata, specii faunistice de interes vanatoresc, inegalabile monumente istorice, de arta si arhitectura, traditii populare etc. si poate satisface, printr-o multitudine de forme de turism, variate motivatii ale turistilor romani si straini. Cazarea turistica - componenta principala a bazei tehnico materiale – reprezinta un puternic sprijin pentru activitatea turistica din tara noastra, atat prin numarul important de locuri, cat si prin structura acestora. Dupa 1995, numarul structurilor de cazare turistica a inregistrat o crestere continua, de la 2965 – in anul 1995 la 4694 in 2007. In 2007, structurile de cazare erau astfel impartite: 1081 hoteluri si moteluri, 6 hanuri, 104 cabane, 62 campinguri, 708 vile, 115 tabere scolare, 736 pensiuni turistice urbane, 3 sate de vacanta, 9 spatii de cazare pe nave si 1292 pensiuni agroturistice. Cel mai mult a crescut numarul pensiunilor turistice rurale. Daca in 1995 erau 61 de unitati de acest gen, in 2007 numarul lor a ajuns la 1292. In ghidurile straine de turism, Romania este bine cotata la capitolul resurse naturale, dar prost la servicii si siguranta personala. Strainii cred ca ceea ce ne lipseste sunt statiunile cu grad de confort ridicat si dotari. Din acest punct de vedere, suntem surclasati de Ungaria, care isi exploateaza resursele naturale cu o eficienta incomparabila. Fara litoral, fara munte sau delta, vecinii de la est obtin anual din turism peste 4 miliarde de dolari si sunt vizitati de peste 10 milioane de turisti straini de aproape 10 ori mai mult decat in Romania.

Formarea unei imagini pertinente asupra turismului international al Romaniei este posibila pe mai multe cai: prin intermediul datelor statistice; prin folosirea unui set de indicatori adecvati, capabili sa reflecte specificitatea acestui sector de activitate sau prin metoda comparatiei cu alte state, fie din aceeasi zona geografica, fie cu conditii asemanatoare de dezvoltare. Atunci cand ne referim la turismul international al unei tari, trebuie sa luam in considerare urmatorii indicatori: sosiri vizitatori la frontiera; plecari ale vizitatori romani in strainatate; incasari; cheltuieli.

Din anul 2000 si pana in 2007, situatia a evoluat. Daca in 2000, numarul de sosiri era de 5264 mii, in 2007 a ajuns la 6971 mii crescand cu 32,42%, situatie favorabila pentru tara noastra. De-a lungul anilor, situatia a fost alta in fiecare an, inregistrandu-se si urcusuri si coborasuri. Dupa evenimentele din 1989 se poate vorbi de o noua era a turismului romanesc; au fost reluate legaturile traditionale cu parteneri europeni, s-au conturat noi zone de emisie. Dar toate acestea nu au fost de ajuns pentru atragerea mai multor turisti straini datorita economiei romanesti, serviciilor de calitate nu foarte buna si datorita bazei materiale turistice in care nu prea s-a mai investit de-a lungul anilor. Cota de piata a Romaniei a scazut de-a lungul anilor. Daca in 1981 aveam o cota de 2.5% situandu-ne printre primele 15 tari receptoare, in prezent aceasta a scazut sub 1%. Datele din tabel se refera la sosirile de turisti in punctele de frontiera si nu la cei din spatiile de cazare care sunt mult mai putini deoarece multi vin la rude, prieteni.

p r o f . D i a n a Mar i a C r o i t o r u Şcoala Gimnazială Valea Mare, Oraş Băbeni, Jud.Vâlcea

Turismul românes c îna in t e ş i Tur i smul românes c îna in t e ş i Tur i smul românes c îna in t e ş i Tur i smul românes c îna in t e ş i dupã Uniunea Europeandupã Uniunea Europeandupã Uniunea Europeandupã Uniunea Europeanăăăă

nr . 10 ( anul VII I ) , 2017

48

Anii 2001si 2002 au inregistrat scaderi fata de anul 2000. Dupa 2002, in toti anii au fost inregistrate cresteri ale numarului de sosiri, situatie buna pentru tara noastra. Anul 2007 a fost cel mai bun din punct de vedere al sosirilor de turisti straini, dupa ce in 2005 a avut loc o scadere semnificativa. Sosirile au crescut cu 32,42% fata de anul 2000. Cu unele imbunatatiri a conditiilor din tara noastra, numarul turistilor straini va creste de la an la an.

In ceea ce priveste innoptarile, sunt mai putine decat sosirile, avand o crestere de la an la an, ajungand in 2007 la 3586. Acest lucru se datoreaza faptului ca multi dintre turistii straini sunt in vizita la rude , prieteni si isi petrec sejurul la locuintele acestora sau sunt in tranzit prin Romania. Durata medie a sejurului este aproximativ aceeasi in toti anii, in jur de 2 zile. Din punct de vedere al distributiei spatiale, sosirile de turisti reflecta o concentrare puternica. In ultimii ani, peste 90% din sosirile de turisti straini au provenit din Europa, procentul fiind de 84% in 2007. Pe locul doi se situeaza America de Sud cu 11.28% in 2007, celelalte continente avand ponderi foarte mici. In ceea ce priveste tarile, cea mai mare parte a emisiei turistice se concentreaza in jurul tarilor vecine Romaniei: Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova, Turcia, Germania. Aceasta se explica prin distantele relativ mici intre tari, prin similitudini de limba, cultura, istorie.

De-a lungul timpului s-au inregistrat diferite etape, anul 2002 avand cel mai mic numar de plecari 5757, scazand cu aproape 10% fata de anul 2000. Dupa 2002, numarul plecarilor a crescut in fiecare an, ajungand in 2006 la 8905, cu 39,4% mai mult decat in 2000 si in 2007 la 15509 plecari, cu 142% fata de anul 2000. Aceasta se datoreaza imbunatatirii conditiilor de viata ale romanilor si serviciilor mult mai bune si de calitate superioara din alte tari fata de ale noastre.

Si in cazul plecarilor in strainatate se mentine aceeasi concentrare puternica, in privinta destinatiilor. Europa detine locul intai cu 93,9% din totalul destinatiilor in 2007. In privinta tarilor sunt preferate tot cele vecine Romaniei. Cele mai cautate sunt: Ungaria, Bulgaria, Austria, Germania, Spania. Spania ocupa primul loc cu 55025 sosiri ale romanilor, adica 11,39% din numarul total din Europa. Celelalte continente detin ponderi foarte mici, impartind restul de 6,1%. Aceasta se datoreaza si distantelor relativ mari.

Se observa ca in decursul anilor situatia s-a schimbat in ceea ce priveste calatoriile pentru afaceri. Daca in anul 2004 calatoriile pentru afaceri in Europa erau de 159517, in anul 2007 acestea au scazut cu 34,7% ajungand la 10414 De asemenea numarul calatoriilor pentru vacante a crescut foarte mult in Europa de la 325610 in 2004 la 729340 in 2007, insemnand o crestere de aproape 124%. In restul continentelor situatia difera de la an la an.

In ceea ce priveste incasarile, in perioada 2000-2004, acestea erau de aproximativ 400 milioane euro. Conform datelor prezentate de Autoritatea Nationala pentru Turism, cresterea numarului de turisti romani care pleaca in strainatate nu mai pare a fi o problema, iar explicatia este simpla. Romanii prefera pachete turistice in care totul este inclus, astfel incat sa nu mai cheltuie mult in locurile in care merg.Turistii straini au cheltuit, pentru prima oara in istoria turismului romanesc, peste un miliard de euro pentru pachete si servicii turistice in tara noastra, in 2006. Incasarile au fost depasite de cheltuielile efectuate de turistii romani in strainatate, dar nu cu mult. In 2006, turistii romani au cheltuit 1,035 miliarde de euro, in timp ce turistii straini au lasat in Romania 1,034 miliarde euro. Romania revine la o balanta de plati externe deficitara in turism, dupa ce in 2005 balanta a fost pozitiva, cu cheltuieli ale turistilor straini care au atins 852 milioane euro, fata de 750 milioane euro, reprezentand cheltuielile pentru pachete turistice in strainatate ale turistilor romani.

Incasarile industriei turistice locale ar putea inregistra in anul 2008 o crestere de pana la 30%, ritm asemanator celui consemnat in statele vecine membre ale Uniunii Europene, majorarea datorandu-se, in special, dezvoltarii turismului de business. Totodata, analistii din piata apreciaza ca, pentru hotelurile de patru stele din Bucuresti, este prognozata o rata medie de ocupare cuprinsa intre 60% si 70% pentru perioada 2008-2011, nivel asemanator celui inregistrat in prezent. Conform unui studiu realizat de World Travel and Tourism Council (WTTC), se estimeaza ca piata romaneasca de turism va creste cu circa 7,9% anual, in perioada 2008-2016. Numarul de turisti este indicatorul cel mai expresiv pentru analiza circulatiei turistice interne. S-a constatat ca dupa 1990, s-a instalat o tendinta descrescatoare, in ritmuri alerte datorita deteriorarii conditiilor de viata a romanilor si calitatii tot mai slabe a serviciilor turistice ceea ce a dus si la petrecerea vacantei in strainatate pentru cei cu posibilitati financiare. Din 2000 si pana in 2007 situatia se prezinta conform datelor din tabelul nr.8 . Daca in 2000 numarul celor cazati era de 4920, in cateva luni din 2007 a ajuns la 6971 avand o crestere de 41,68%. Restul anilor au inregistrat mici variatii, dupa 2003 tendinta fiind de crestere. Totusi numarul turistilor cazati nu reflecta in totalitate numarul de turisti deoarece multe persoane se cazeaza la rude, prieteni, in spatii de cazare neomologate, sau in resedintele secundare si nu sunt inregistrate, numarul lor ridicandu-se la 1,0-1,5 milioane.

nr . 10 ( anul VII I ) , 2017

49

Perspective ale turismului romanesc Piata turistica din Romania va inregistra, in intervalul 2007-2016, o rata anuala de crestere de 7,9%.

Tara noastra va fi depasita din acest punct de vedere doar de Muntenegru, China si India. In urmatorii zece ani, turismul romanesc va inregistra o crestere semnificativa, se arata intr-un studiu realizat de World Travel and Tourism Council (WTTC). Aceasta piata, impreuna cu zonele conexe cu impact direct sau indirect, va avea o contributie de 4,8% din PIB si va reprezenta 5,8% din forta de munca raportata la nivel national, respectiv 458.000 de locuri. Raportat la piata mondiala, economia turistica din Romania ocupa, potrivit WTTC, locul 65 in termeni absoluti, 162 in ceea ce priveste contributia in ansamblul economiei si locul patru pe termen lung din punctul de vedere al cresterii anuale, dintr-un total de 174 de tari studiate.

Pentru viitor, specialistii se asteapta la dezvoltarea semnificativa a sectorului turistic o data cu intrarea pe piata din Romania a lanturilor hoteliere de renume pe plan international, precum Radisson, Hyatt, Kempinsky sau Le Meridien. Alaturi de turismul de afaceri, care ramane cea mai dezvoltata ramura, turismul rural este un sector intr-un permanent avant. Pe viitor, acest sector va atrage un procent mai mare de turisti. Pentru sustinerea promovarii ofertei turistice romanesti si pentru cresterea circulatiei turistice pe teritoriul Romaniei, a fost lansat oficial proiectul de “Strategie de dezvoltare a turismului 2007 – 2013”, cu participarea asociatiilor profesionale si patronale din turism, a autoritatilor locale si regionale din Romania, a ONG-urilor din turism si a consultantilor internationali si s-a demarat procesul de branding national printr-un proiect sustinut de Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID). Proiectul include si reprezentanti ai asociatiilor profesionale si patronale din turism si se coreleaza cu proiectul de creare a brandului national initiat de Agentia Nationala pentru Strategii Guvernamentale. Strategia turismului a fost finalizata si se afla pe circuitul de avizare si aprobare. Prin aderarea Romaniei, in septembrie 2005, la 'Carta pentru Geoturism' a societatii National Geographic, Romania a fost declarata a treia destinatie geoturistica din lume. S-a elaborat un pachet de proiecte de acte normative armonizate cu legislatia din tarile Uniunii Europene (UE), prin care se va asigura atat cresterea calitatii serviciilor, cat si diversificarea ofertei. Totodata, s-a actionat pentru simplificarea legislatiei de specialitate in domeniu, iar in colaborare cu specialisti ai Sectorului Turism, Hoteluri, Restaurante si cu sprijinul expertilor din cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si ai Institutului National de Statistica (INS), s-a realizat o etapa importanta de actualizare a nomenclatorului de Clasificare a Ocupatiilor din Romania pentru Sectorul Turism, Hoteluri, Restaurante.

Pentru indreptarea situatiei sunt necesare, in primul rand, mai multa implicare din partea statului si a autoritatilor, o educare mai buna a populatiei, investitii mult mai mari in turism si stabilirea clara a conditiilor si facilitatilor pentru cei ce investesc in turism si cresterea masei valutare din turism. La acestea se adauga alte cateva probleme care trebuie solutionate: vizele pentru romanii care merg in strainatate, fiscalitatea ridicata, contributiile la fondurile speciale, baza materiala prost intretinuta, salariile mici ale angajatilor din turism dar si o mai mare atentie in pregatirea angajatilor din turism.

De asemenea, pentru imbunatatirea turismului romanesc este nevoie de o mai buna promovare. In acest sens trebuie organizate campanii de constientizare a publicului in educatia turistica, prin radio, televiziune, presa scrisa, organizarea de evenimente tematice sau cu scopul premierii celor mai bune produse turistice, etc. Trebuie creata o noua imagine a Romaniei si a turismului romanesc printr-un program de marketing si promovare. Acesta trebuie sa stabileasca imaginea Romaniei pe piata turistica turistica drept o destinatie care ofera o gama variata de atractii naturale si culturale cu servicii de buna calitate pentru atragerea clientelei potrivite. Trebuie intelese mai bine nevoile si interesele pietelor, surselor de turisti care astfel vor fi atrase catre produsele turistice oferite de Romania. Publicul trebuie sa cunoasca ce are de oferit Romania si sa considere aceasta oferta atractiva. Turismul trebuie incurajat sa raspunda pozitiv la cresterea interesului consumatorului fata de Romania prin crearea si oferirea de programe turistice si de calatorie in tara.

Trebuie sa existe mai multe centre de informare turistica care sa fie amplasate in apropierea principalelor atractii turistice, personalul centrelor trebuie sa fie sociabil, sa aiba capacitatea de a comunica cu turistii indifferent de limba acestora si sa poata oferi acestora toate informatiile de care au nevoie.

Este nevoie si de o mai buna protectie a mediului. Romania are o legislatie de protectie a mediului, insa aplicarea acesteia lasa de dorit si astfel mediul are de suferit, ceea ce duce la indepartarea turistilor. Deseurile, apele reziduale, poluarea aerului sunt in crestere in tara noastra si au nevoie de o mai buna organizare pentru diminuarea si stoparea actiunilor negative. Toate acestea sunt posibile prin educarea oamenilor si prin implicarea mai activa a autoritatilor din domeniu.

Romania este o tara frumoasa, bogata si primitoare care trebuie sa-si gaseasca locul si personalitatea in randul statelor europene si ale lumii, iar unul dintre lucrurile prin care trebuie sa atinga aceste obiective este turismul.

nr . 10 ( anul VII I ) , 2017

50

urismul, la fel ca oricare altă ramură economică de servicii, are două componente: componenta informaŃională şi componenta fizică, dar în turism componenta

informaŃională este de cele mai multe ori cea mai importantă. Fiind o industrie intensiv bazat pe informaŃie, turismul suferă schimbări rapide, radicale şi s-a dovedit a fi un

mediu propice pentru implementarea tehnologiei informaŃionale (TI) datorită rolului acesteia privind furnizarea şi schimbul de informaŃii.

Tehnologia informaŃională asigură şi un avantaj în ceea ce priveşte costurile. Monitorizând preŃurile competiŃiei, sectoarele din turism îşi pot modifica şi adapta repede propriile preŃuri. Întrucât investiŃia electronică şi distribuŃia prin Internet conduc la serioase economii financiare, multe sectoare din această industrie au recurs la această tehnologie. Folosirea noilor tehnologii este impusă atât de creşterea complexităŃii cererilor, cât şi de extinderea şi diversificarea rapidă a produselor.

Astăzi, turismul este una dintre cele mai importante aplicaŃii de pe World Wide Web şi există o gamă largă de utilizatori care doresc să afle informaŃii turistice sau să achiziŃioneze servicii turistice pe Internet. Utilizatorii înŃeleg faptul că navigând on-line pot găsi mult mai repede informaŃii despre problema în care sunt interesaŃi.

Turismul este un domeniu dinamic şi sensibil care se bazează atât pe servicii cât şi pe comunicare. Numărul de persoane care călătoresc în lume este în continuă creştere. Cea mai mare parte dintre acestea sunt călători cu experienŃă, care doresc să-şi planifice călătoria singuri, în funcŃie de nevoi şi de potenŃialul economic. Caută informaŃii sau fac schimb de experienŃe cu alte persoane, caută servicii la cel mai bun preŃ posibil şi, bineînŃeles, înainte de călătorie, navighează pe internet pentru a alege destinaŃia de vacanŃă.

În termeni de vizibilitate şi de promovare a destinaŃiilor turistice de către organizaŃiile naŃionale de turism, internetul şi reŃelele sociale sunt „aliaŃi” importanŃi în vederea alegerii destinaŃiei, în generarea cererii, în asigurarea unui nivel ridicat de conştientizare şi de promovare de noi servicii sau a unor evenimente importante.

Astfel, industria turismului foloseşte Internet-ul deoarece acesta poate să ajungă la un număr mare de consumatori din lumea întreagă cu informaŃii şi produse; poate să asigure informaŃii de calitate superioară comparativ cu metodele tradiŃionale (informaŃia tiparită); permite consumatorilor să facă rezervări uşor şi repede; ofertele turistice pot fi comparate şi, pe baza informaŃiilor obŃinute, clientul o poate alege pe cea mai avantajoasă, în funcŃie de dorinŃele şi posibilităŃile individuale; permite mari economii in producerea si distribuirea materialelor tipărite; produsul turistic poate fi

Intern e tu l ş i tur i smulInte rn e tu l ş i tur i smulInte rn e tu l ş i tur i smulInte rn e tu l ş i tur i smul p r o f . Em i l i a A l i n a Cum p ă n ă ş o i u Liceul Tehnologic “J.Lebel” Tălmaciu, Sibiu

nr . 10 ( anul VII I ) , 2017

51

experimentat întrucât există o interacŃiune directă a clientului cu mediul, cu firmele de turism. Vânzarea de pachete turistice prin Internet presupune, în primul rând, punerea la punct a unei

arhitecturi informatice complexe, cu motoare de căutare puternice, precum şi a unui sistem de plăŃi on-line securizat.

Un Web-site oferă informaŃii despre agenŃie şi serviciile sale sau preia şi procesează comenzi non-stop, astfel oferă o disponibilitate de a fi vizitat de un număr nelimitat de potenŃiali clienŃi 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână.

Turismul electronic elimină lanŃul de intermediari determinând o diminuare substanŃială a preŃurilor şi realizarea unor economii importante în ceea ce priveşte costul tranzacŃiei.

Un portal de turism poate fi văzut ca o infrastructură a unei comunități de afaceri ce oferă un mediu transparent pentru dezvoltarea afacerilor din turism. Portalul de turism reunește părțile care participă la activitățile turistice și anume furnizorii de servicii turistice (pensiuni, hoteluri, baze de tratament), agențiile de turism și nu în ultimul rând consumatorii de bunuri și servicii turistice într-un spațiu virtual, în World Wide Web.

Portalurile de turism oferă servicii din ce în ce mai diversificate: turiștii nu numai că pot rezerva un sejur on-line, dar vor primi toate informaŃiile prin poşta electronică și vor plăti totul on-line, prin intermediul cărții de credit.

În concluzie, atât în prezent cât şi în viitor, tehnologia informaŃională va continua să aibă un efect profund asupra turismului. Noile tehnologii au schimbat modul în care clienŃii caută informaŃii şi cumpără produse şi servicii turistice.

Din sfera turismului şi călătoriilor, domeniile care au beneficiat cel mai mult de Internet sunt liniile aeriene şi hotelurile.

Cercetările recente au arătat că produsele turistice sunt dintre cele mai populare produse achiziŃionate de-a lungul Web-ului.

Bibliografie Ghenescu Florentina Raluca, Hălălău Alexandra – E-turismul: o abordare inovativă în

domeniul turismului

Bobalcă Claudia, ługulea Oana, Maha Andreea – Internetul sau agenŃiile de turism – ce aleg tinerii turişti?, Editura Universitară, 2004

Dinu Simona – Tehnologii informaŃionale în turism – strategii şi perspescive, Universitatea „Ovidus” ConstanŃa

BăltăreŃu Andreea Mihaela – Economia turismului, Editura ProUniversitaria, 2012

nr . 10 ( anul VII I ) , 2017

52

ivilizaŃia modernă este caracterizată de o viteză în continuă creştere a schimbării. Economia suferă acum o transformare radicală (inclusiv în ceea ce priveşte

structura pieŃei muncii şi necesităŃile de calificare profesională) în cadrul unei singure generaŃii. Din cauza enormei dificultăŃi de înŃelegere, apreciere şi chiar supravieŃuire la o asemenea evoluŃie, impactul acestor schimbări este numit şocul viitorului. Pe de

altă parte, aceste modificări fundamentale nu apar brusc, din senin, ci se înscriu în evoluŃia istorică mai amplă din care face parte dezvoltarea tehnologică. Profesorii şi elevii sunt din ce în ce mai preocupaŃi să înveŃe cum să folosească la

deplinul potenŃial mijloacele ICT (Information and Communication Technology – tehnologia informaŃiei şi comunicaŃiilor) pentru a se adapta noilor forme de învăŃământ si noilor cerinŃe de pe piaŃa muncii. Un rol esenŃial în acest sens îl are deprinderea de a interacŃiona şi colabora în cadrul unui mediu de învăŃare bazat pe tehnologiile Internet.

Utilizarea mijloacelor ICT în învăŃământ va conduce la deplasarea accentului de la un mediu de învăŃare centrat pe profesor la unul centrat pe elev/student, în care profesorii nu mai reprezintă sursa-cheie de informaŃie şi de transmitere a cunoştinŃelor, ci colaboratori ai elevilor/studenŃilor, iar aceştia nu mai sunt receptori pasivi de informaŃie ci se implică activ în propria lor educaŃie.

Pentru a fi eficiente, mijloacele ICT trebuie să fie combinate cu tehnologii şi metode tradiŃionale, astfel încât să conducă la îmbunătăŃirea calităŃii actului de predare şi de învăŃare, la partajarea cunoştinŃelor şi a formaŃiei, la obŃinerea unui grad sporit de flexibilitate a învăŃământului pentru a răspunde necesităŃilor sociale concrete, la scăderea costului educaŃiei şi îmbunătăŃirea eficienŃei sistemului de învăŃământ.

Internetul oferă un număr incredibil de oportunităŃi pentru profesori. Simulările şi demonstraŃiile video pentru circuitul apei în natură, modelele de poluare sau de traiectorie a vânturilor pot conduce o oră de ştiinŃe exacte la un nivel de interes şi de participare. Profesorii pot organiza o excursie de studiu – virtuală, desigur – în interiorul unui vulcan activ, pot planifica o vizită la staŃia spaŃială internaŃională sau pot diseca o broască fără a avea nevoie de mănuşi. De la cercetare până la publicarea de poezii, concursuri de matematică sau călătorii virtuale, oportunităŃile pe care le are educaŃia prin intermediul Internetului sunt practic nelimitate.

Dezvoltarea fără precedent din ultimii ani a tehnologiilor web a făcut din spaŃiul Internetului cel mai utilizat mijloc de transmitere şi depozitare a informaŃiilor. InformaŃiile geografice nu au făcut excepŃie, iar problemele legate de modul de stocare şi distribuŃie a acestora a condus la apariŃia de standarde şi modele speciale, având la bază cel mai important serviciu Internet, şi anume World Wide Web-ul (pe scurt web sau WWW).

Programele Google Earth şi Quantum Gis constituie instrumente software de tip open-source

Instru i r ea as i s ta tă de Ins t ru i r ea as i s ta tă de Ins t ru i r ea as i s ta tă de Ins t ru i r ea as i s ta tă de ca l cu la to rca l cu la to rca l cu la to rca l cu la to r

p r o f . Ga b r i e l a M o n i c a Ba l o g h

Liceul Tehnologic ,,Nicolae Teclu,, Copşa Mică

“O educatie bine făcută poate întotdeauna să scoată dintr“O educatie bine făcută poate întotdeauna să scoată dintr“O educatie bine făcută poate întotdeauna să scoată dintr“O educatie bine făcută poate întotdeauna să scoată dintr----un suflet, un suflet, un suflet, un suflet, oricare ar f i el, partea folositoare pe care o conţine”oricare ar f i el, partea folositoare pe care o conţine”oricare ar f i el, partea folositoare pe care o conţine”oricare ar f i el, partea folositoare pe care o conţine” (Victor Hugo)

nr . 10 ( anul VII I ) , 2017

53

(care nu necesită costuri pentru achiziŃionarea licenŃei pentru prelucrarea datelor cu caracter geomatic, precum hărŃile sau imaginile satelitare). Aceste programe pot fi utilizate în scop istructiv-educativ la oră, dar şi de către elevi, ca alternativă la jocurile pe calculator, în scop recreativ.

Google Earth constituie un program de vizualizare şi poate fi utilizat cu succes în cadrul orelor de geografie. AplicaŃia a fost lansată public în 2005 şi se bazează pe produsul cunoscut sub numele de Earth Viewer 3D.

În procesul instructiv educativ, profesorul are nevoie de un calculator cu acces la Internet, un videoproiector pentru o vizualizare optimă a informaŃiilor de către toŃi elevii; va stabili locaŃia de lucru, în funcŃie de lecŃia ce urmează a fi parcursă şi elementele geografice vizate. Va explica elevilor utilizarea principalelor butoane de navigaŃie aflate în colŃul din dreapta sus (rotire, deplasare, zoom). În funcŃie de câmpurile bifate în caseta de straturi aflată în colŃul din stânga jos (GraniŃe şi denumiri, LocaŃii, Fotografii, Drumuri, Clădiri 3D, Google Ocean, Vreme, Galerie, Conştientizare Globală, Mai multe) se pot efectua exerciŃii de localizare a unor elemente geografice (elemente de relief, ape, Ńări, oraşe, aşezări rurale ş.a.). Prin folosirea butonului scroll aflat în centrul mouse-ului sau instrumentelor de navigaŃie din colŃul dreapta sus se obŃine o suprapunere a imaginii satelitare peste un Model Numeric al Terenului; în partea de jos a ecranului sunt afişate informaŃii altitudinale legate de înălŃimea sau adâncimea de la care este privită imaginea, data de achiziŃie a acesteia şi altitudinea reliefului. Doar plimbând cursorul pe ecran, fără apăsare, elevii pit constata cum aceste valori de altitudine.De asemenea, prin activarea câmpului Clădiri 3D se pot vizualiza imagini la nivel de stradă şi clădiri în relief (3D). Prin apăsarea butonului Afişare riglă se pot efectua exerciŃii de măsurare a distanŃelor, atât în linie dreaptă cât şi urmărind un traseu sinuos (urmărind un drum, cale ferată, apă curgătoare) între diverse locaŃii. Mărind factorul de zoom, imagine de pe ecran va fi centrată doar la nivelul unei localităŃi.

Utilizarea programului Google Earth prezintă, printre altele, avantajul de a permite navigarea în diverse locuri ale lumii, pe care mulŃi dintre elevi nu vor avea prilejul să le viziteze în realitate.

Profesorii de geografie au fost familiarizaŃi cu Quantum Gis în cadrul programului de formare oferit de Centrul de Geomatică Geospace, creat în cadrul FacultăŃii de Geografie a UniversităŃii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, în parteneriat cu AdvancedStudies and Research Center SRL, în scopul îmbunătăŃirii capacităŃii cadrelor didactice preuniversitare din domeniul geografiei de a utiliza metode interactive de învăŃare-predare cu ajutorul instrumentelor software. Prin intermediul acestui program se pot încărca, inspecta, interoga, simboliza, reproiecta seturi de date vectoriale; se pot georeferenŃia date raster. Cu alte cuvinte, profesorul işi poate întocmi suportul cartografic necesar; pe baza unor imagini satelitare, a hărŃilor vechi sau a modelelor 3D se poate construi propria viziune a utilizatorului. Sub îndrumarea profesorului, şi dacă dotarea şcolii o permite, inclusiv elevii pot experimenta un astfel de exerciŃiu.

Utilizarea acestor programe au avantajul de a prezenta informaŃia în mod atractiv, de a ajuta vorbitorul liber să-şi organizeze prezentarea; se permite punctarea datelor esenŃiale şi purtarea unor discuŃii pe baza unor imagini. Totuşi, pentru implementarea lor sunt necesare cunoştinŃe de utilizare a calculatorului şi a programelor specifice, o anumită dotare tehnică (calculator, videoproiector, acces la Internet) şi mult timp pentru pregătirea materialelor.

Societatea informatică reprezintă o nouă etapă a civilizaŃiei umane, un nou mod de viată calitativ superior care implică folosirea intensivă a informaŃiei în toate sferele activităŃii şi existenŃei umane, cu un impact economic şi social major. Societatea informatică permite accesul larg la informaŃie membrilor săi, oferă un nou mod de lucru şi de cunoaştere, amplifică posibilitatea globalizării economice şi a creşterii coeziunii sociale.

În prezent trăim într-o lume caracterizată prin comprimarea timpului şi a spaŃiului. Industrializarea, democratizarea, urbanizarea, migraŃiile, computerele, CNN-ul etc. au schimbat modul în care comunicăm. Indivizii nu mai locuiesc şi nu mai lucrează într-un mediu bine determinat, autosuficient. Ei călătoresc şi încheie afaceri cu membri unor culturi diferite, situaŃi într-un spaŃiu geografic distinct. În acest context este absolut necesară dezvoltarea a ceea ce numim „schemă

nr . 10 ( anul VII I ) , 2017

54

cognitivă globală” (”global mind set”). Aceasta a fost definită drept abilitatea de a conceptualiza forŃe geopolitice şi culturale complexe precum şi impactul lor asupra afacerilor. Este capacitatea de a scana lumea şi de a căuta noi posibilităŃi de obŃinere a beneficiilor sociale şi organizaŃionale. Cu toate acestea, posibilităŃile noastre de a înŃelege aceste schimbări au rămas puŃin în urma fenomenelor în sine. Pe de o parte, indivizii nu au destule cunoştinŃe despre sistemele de valori ale partenerilor. Pe de altă parte, chiar dacă indivizii au informaŃii despre diversitatea culturală şi idiosincrasiile fiecărei culturi, ei rămân prizonierii unui mod de gândire etnocentric.

Aşadar, în contextul actual caracterizat prin „deteritorializare geografică” şi „creolizare culturală”, instituŃiile de învăŃământ şi capitalul uman aferent au un rol esenŃial în formarea unor indivizi care să funcŃioneze eficient în mediul global, atât din punct de vedere social cât şi din punct de vedere economic. Distrugerea graniŃelor spaŃiale şi temporale, precum şi a celor culturale a fost posibilă datorită creşterii numărului de utilizatori ai calculatorului şi ai Internetului. Elevii, profesorii, oamenii în general utilizează calculatorul şi internetul pentru a comunica, pentru a se documenta, pentru a se forma. Calculatorul este foarte util atât elevului cât şi profesorului însă folosirea acestuia trebuie realizată astfel încât să îmbunătăŃească calitativ procesul instructiv-educativ, nu să îl îngreuneze. Calculatorul trebuie folosit astfel încât să urmărească achiziŃionarea unor cunoştinŃe şi formarea unor deprinderi care să permită elevului să se adapteze cerinŃelor unei societăŃi aflată într-o permanentă evoluŃie. Acesta trebuie să fie pregătit pentru schimbări, să le întâmpine cu entuziasm nu cu frică şi rezistenŃă. Dacă elevii sunt orientaŃi cu încredere spre schimbare, ei vor simŃi nevoia de a fi instruiŃi cât mai bine pentru a face faŃă noilor tipuri de profesii. Eşecul în dezvoltarea capacităŃii de a reacŃiona la schimbare poate atrage după sine pasivitatea şi alienarea. Profesorul trăieşte el însuşi într-o societate în schimbare, şi astfel va trebui să se adapteze, să se acomodeze, să se perfecŃioneze continuu.

ÎnvǎŃǎmântul românesc se aflǎ în plin proces de reformǎ, de transformare şi modernizare, proces datorat evoluŃiilor care au avut şi au loc în societatea româneascǎ şi impus de necesitatea alinierii la standardele Uniunii Europene. EducaŃia este cea care trebuie să facă o lume mai bună, mai dreaptă, mai iubitoare, în care valorile tradiŃionale, universale, existenŃiale să respecte invariabil cultura, tradiŃiile şi dorinŃele naŃiunilor şi ale fiecărui individ, folosind aceasta pentru propria dezvoltare şi propria devenire Schimbǎrile din sistemul de educaŃie vor avea efecte în toate componentele societǎŃii,fiind pârghia hotǎrâtoare pentru trecerea la un nou tip de societate.Oamenii sunt chemaŃi sǎ înveŃe permanent ,sǎ înveŃe sǎ-şi amelioreze prin forŃe proprii condiŃile de viaŃǎ,sǎ-şi proiecteze viitorul cu luciditate şi îndrǎznealǎ. PerformanŃele noastre vor fi determinate,în primul rǎnd de competenŃa şi pregǎtirea oamenilor, de felul lor de a munci, de capacitatea structurilor instituŃionale de a valorifica eficient acest potenŃial. EducaŃia este factorul strategic al dezvoltǎrii de perspectivǎ şi ea priveşte modelarea multidimensionalǎ şi anticipativǎ a factorului uman. Pentru integrarea europeanǎ a învǎŃǎmântului românesc, educaŃia necesitǎ schimbǎri calitative în conceperea şi desfǎşurarea ei, astfel încât sǎ se asigure întrepǎtrunderea instrucŃiei şcolare (universitare) cu instrucŃia postşcolarǎ (postuniversitarǎ), aceasta a doua fiind strâns legatǎ de ceea ce se defineşte ca educaŃia adulŃilor într-un proces educaŃional, continuu, unitar, de educaŃia permanentǎ.

Proiectele europene urmăresc desfăşurarea unor activităŃi care permit o mai bună informare a copiilor despre membrii U.E., determinând diferite unităŃi de învăŃământ să lucreze împreună, ca parteneri, iar pe elevi îi ajută să colaboreze unii cu alŃii, dându-le posibilitatea să-şi exprime părerile şi speranŃele pentru viitor. Activitatea în cadrul acestor proiecte are o valoare pedagogică deosebită, deoarece contribuie la dezvoltarea comunicării, a încrederii, a înŃelegerii, a solidarităŃii şi a toleranŃei reciproce, facilitând accesul liber la educaŃie şi la exprimare a elevilor şi tinerilor prin intermediul activităŃilor multiculturale şi educative în spiritul respectului faŃă de diversitate

Pentru ca societatea româneascǎ sǎ devinǎ o societate educaŃionalǎ, în sensul definit UE, este necesar sǎ avem în vedere educaŃia ca prioritate naŃionalǎ, educaŃia adultilor şi învǎŃarea permanentǎ, coordonarea instituŃionalǎ şi politicǎ.

nr . 10 ( anul VII I ) , 2017

147

Revista EduTalmesch este o publicatie a Liceului Tehnologic “J. Lebel” Tălmaciu An VIII, Nr.10, 2017 DIRECTOR:

Prof. Maria Livia DĂNCĂNEł DIRECTOR ADJUNCT:

Prof. Cristina Simona LUPEA Colectivul de redacŃie:

Prof. Mihaela COłOBAN Prof Aura-Maria AVRAM Prof. ing. Maria Felicia BANCIU

Tehnoredactare, Design: Prof. ing. Maria Felicia BANCIU

Coperta: Prof. ing. Maria Felicia BANCIU Adresa redacŃiei: 555700 Tălmaciu, jud. Sibiu

Mihai Eminescu nr. 30 Tel/fax 0269555352 E-mail: gtalmaciu@yahoo.com http://www.gtalmaciu.350.com

ISSN: 2065-8354

Colegiul de redacŃie îşi rezervă dreptul de a corecta eventualele erori şi, în cazuri extreme, de a utiliza în funcŃie de spaŃiul disponibil doar fragmente din materialele trimise. Răspunderea pentru conŃinut şi opinii cade întreagă în seama autorilor.

148

„Ex c u r s i i l e t e î n v a ţ ă m a i m u l t d e c â t z e c e b i b l i o t e c i l a u n l o c . ” – Nicolae Iorga

„ De s f ă- ţ i d a r ă a r i p i l e , s u f l e t a l n a ţ i u n i i m e l e , l o v e ş t e c u e l e

p u t e r n i c ş i l a r g a e r u l l um i i d e j o s ş i i a - ţ i c a u n v u l t u r

z b o r u l î n z ă r i l e s e n i n e ş i c u r a t e . ” – Vasile Pârvan

„Nim e n i n u p o a t e d e s c o p e r i l um e a p e n t r u a l t c i n e v a . Numa i c â n d o d e s c o p e r im p e n t r u n o i d e v i n e p ămâ n t

c omu n ş i o l e g ă t u r ă c omu n ă ş i î n c e t ăm s ă m a i f i m s i n g u r i ”

– Wendell Berry