m m mdspgmdmt

( http://www. dntcj. ro/adevarulANUL H IEN E. 3138 J S S N 1230-3303

' L U N I ,5 MARTIE 2GQI

16 PAGINI 3.003 LE I

fostul senator PDSR

Vasile Vâcaru a încetat din viaţa

Fostul senator PDSR Vasile Vâcaru a încetat din viaţă, ieri, din cauza unui infarct miocardic. Vâcaru a murit în jurul orei 12.00, la Spitalul Caritas din Bucureşti.

lin partid care ■ poala creşteVALER CHIOREANU

B iroul de presă al Alianţei Naţionale PUNR-PNR a transmis presei un comunicat în care face cunoscut

faptul că divorţul cerut de PUNR, care doreşte să devină ceea ce a fost înainte de a se întîini cu Virgil Măgureanu, nu poate avea loc din simplul motiv că omul pe care l-am numit mai sus nu este de acord. Cu alte cuvinte, Tabără, Gavra sau Secară' pot să înainteze cererea de divorţ în nume propriu, dacă o fac în numele partidului treaba e moartă de la bun început, deoarece partidul lor nu mai există. Iar întîlnirea de la Braşov nu a fost, în opinia Alianţei Naţionale, statutară. Evident, foştii lideri ai PUNR nu sînt de acord cu aşa ceva, partidul pe care l-au condus destulă vreme are un- trecut glorios, el aflîndu-se chiar la guvernare, la un moment dat. Cei ai Alianţei Naţionale, de fapt ai fostului PNR, s-au aşezat însă .în fotolii şi nu vor să lase locul altora.

Cu toate câ o asemenea demnitate nu -înseamnă mare lucru. De fapt, nu înseamnă nimic. Ceea ce se întîmplă de cîţiva ani cu PNR este ilustrativ pentru neputinţa cronică a unor indivizi de a ieşi din anonimat. Creatorul acestui partid, Virgil Măgureanu, vrea să dovedească că poate să-şi depăşească condiţia: aceea de om care trage după el o aură misterioasă în spatele căreia nu se află însă nimic din calităţile unei personalităţi publice. Lui Virgil Măgureanu i-a stat bine în fruntea Serviciului Român de Informaţii, pentru câ nu trebuia sâ demonstreze nimic publicului larg. Toată lumea accepta că el există în spatele unui birou de la care pîndesc nenumărate fire de telefon, folosite pentru a da ordine ce nu ajung la urechea oricui. De îndată ce omul a părăsit biroul respectiv şi a ieşit la lumina zilei, iniţiativele sale au fost sortite eşecului. Măgureanu n-a înţeles câ deprinderile dobîndite în vremea cînd s-a aflat în fruntea SRI nu-1 pot ajuta să înfiinţeze un partid politic şi să creeze acele condiţii care să-l facă popular. Aşa se face că după un prim succes obţinut prin înregistrarea partidului la tribunal, a urmat o perioadă ştearsă, în care toate eforturile lui Măgureanu de a face loc partidului său în lumea pestriţă a politicii româneşti au_ eşuat. în disperare de cauză, Măgureanu a imaginat un concubinaj cu omul de. afaceri Viorel Cataramă, căruia i-a oferit prima poziţie în partid, el mulţumindu-se sâ rămînâ în plan secund. Figura n-a mers. Fostul liberal este un om dificil, obişnuit să lucreze cu altfel de metode decît cele cărora Măgureanu Ie-a devenit, în. timp, slujbaş credincios, astfel că, în scurt timp, partidul a rămas fară preşedinte.

Apropiindu-se alegerile, Măgureanu s-a gîndit să dea o ultimă lovitură. Arun- cînd o privire de vultur asupra peisajului politic românesc, el a observat că sînt şi alte partide, care se zbat în anonimat, situaţie care le face mai uşor de-manevrat.Şi s-a oprit la PUNR, care se afla într-o criză profundă, dar avea în spate o istorie care îl putea face atrăgător pentru anumite " categorii de alegători, mai ales din Transilvania. Socoteala fostului sef al SRI

c o n tin u a re în pagina a 16-a

:

'M & .

l i !/

e v #

“Statul tra M a sk

Rep: Domnule ministru, sînteţi de mai bine de două luni în Bucureşti. V-aţi obişnuit?

Vasile DÂNCU: Adaptarea la o nouă funcţie este, în primul rînd, cel mai mare obstacol să spunem, în faţa unei fericiri domestice, aşa încît cel mai greu este să treci de la un post de profesor universitar, să lucrezi în cercetare cu tinerii, la unul de birocraţie, la unul de execuţie, de la o instituţie care era creată, (una dintre ele creîndu-mi-o singur) la alta pe care trebuie să

o creez acum din temelii. E o problemă foarte complicată, foarte grea, de muncă. Muncesc de dimineaţa pînă seara încît nici nu-mi dau seama cum mă simt, pentru că nu am timp să-mi pun această problemă.

Rep: Probabil că ştiţi despre porecla dvs în presă.■, V.D.: Nu ştiu...

Rep: Vi se spune Goebels. De ce?V.D.: A, e clar. Asta ă'aruncat-o Mihai Băcanu

şi este un fel de “omagiu” adus comunicării. Este ceUmai puternic omagiu 'pe care-1 poţi aduce comunicării persuasive în general. Să presupunem că duşmanii politici ai PDSR şi-au închipuit că aducînd un specialist în teoria comunicării la un departament de imagine publică şi comunicare acesta va reuşi să manipuleze aşa cum a facut-o un “ilustru” părinte al propagandei. în cazul nostm, în cazul meu, nu este vorba de asta pentru

că scopul pe care îl avem noi este cu totul altul. Eu m-am dus acolo să încerc să pun bazele unui sistem de comunicare publică, sistem ce nu există la noi şi poate fi folosit, după ce l-ai creat, e adevărat, în toate sensurile, dar, în primul rînd, am de lucru la acest proiect de a crea reţele de informare publică, de a crea o legislaţie care să le permită cetăţenilor să fie informaţi şi care să creeze obligativitate pentm stat şi pentru celelalte structuri de a informa cetăţenii. Deci intenţia mea este pozitivă şi asta e principalul lucru. Acum, foarte multe dintre proiectele mele vor avea o dimensiune persuasivă, aş putea să spun, ca să folosesc un termen tehnic, de “propagandă albă”. Sigur că voi folosi comunicarea persuasivă în proiecte legate de internarea în __________ Titus CRĂCIUN

co n tin u are în pag ina a 16-a

Ist® neveie de © Eeţg® ca presei?La această întrebare au încercat,

sîmbătă, să răspundă jurnalişti, parlamentari, un ministru şi un larg public în cadrul întîlnirii găzduite de Casa Radio şi organizată de Centrul de formare în jurnalism audio-vizual, Fundaţia Tonic Media şi cabinetul parlamentar al senatorului Grigore Zanc. Problema a revenit în actualitate în prisma unor proiecte legislative în acest sens, aflate pe agenda politică-a parlamentarilor. Şeful de cabinet al senatorului Zanc, Octavian Iacob, a prezentat, succint, două iniţiative legislative, în care se insistă pe înfiinţarea unui Colegiu Naţional al Ziariştilor (organism existent pentru

mai toate profesiile liberale) şi â ; Casei de asigurări a jurnaliştilor. Protecţia jurnalistului a fost încă una dintre temele dezbătute.

O lege a presei, însă, în România, conform părerii majorităţii celor prezenţi la întîlnire nu este necesară, sau cel puţin în forma în care există în alte ţări (Ungaria, de exemplu). Pentm o astfel de lege a fost însă senatorul PD Iuliu Păcurariu, care a insistat pe o reglementare conform căreia patronatul unei publicaţii, de exemplu, să nu se amestece în partea editorială, lucru ce, din punctul nostru de vedere este destul de sperflu şi practic irealizabil tehnic. Cea mai pertinentă intervenţie a

avut-o ministrul Informaţiei Publice, •. Vasile Dâncu, care a relevat cîteva dintre pericolele cu care se confrun­tă, în această perioadă, presa: în primul rînd este vorba de o concen­trare patronală, care'nu are cum să fie, la ora actuală, limitată, şi care duce, inevitabil la constrîngeri. Nefiind adeptul unei legi a presei, ministrul consideră că se va ajunge la o autoreglementare (prin sindicate şi coduri deontologice interne). în schimb, Vasile Dâncu a spus că pregăteşte două iniţiative legislative, relativ la accesul la informaţie (pentm eliminarea unor bariere) şi la publicitatea socială.

Titus CRĂCIUN

> «Unt ,* Umilul i U r l ' & f & L

P a g u b e m i n o r e î n j u d e ţTopirea zăpezilor şi precipitaţiile din ultima vreme

au dus la depăşirea cotelor de atenţie pe cursul unor rîuri din judeţul Cluj, ne-a declarat Despina Neagoe, purtătorul de cuvînt al Prefecturii Cluj. Astfel de cazuri s-au înregistrat pe Someşul Cald (Smida), Sălâtruc (Căşei) şi Someş (Dej). La Săcuieu (unde a fost pjezent, ieri, prefectul Vasile Soporan) 12 gospodării au fost afectate de ape, însă nu s-au înregistrat pagube. A fost, însă, spălat un pod şi a fost distras un zid de apărare. Alunecări de teren au fost semnalate în zona Doda

Pilii, unde a fost trimis un buldozer. La Mărgău a fost avariată o magazie de şcoală, iar în Valea Cetanului aproximativ 25-30 de hectare de teren agricol (necultivat) au fost inundate. Conform datelor centralizate la Prefectura Cluj, azi şi mîine vremea va fi deosebit de caldă pentm această perioadă (cu maxime. cuprinse între 9 şi 14 grade) şi vor cădea precipitaţii pe arii întinse. în schimb, poimîine se va înregistra o răcire bruscă a vremii, cu minime de pînă la minus 6 grade.

T.C.

Amabil Efrahar s im t du aamitm i fals da 1 ,1

Un avocat din CIuj-Napoca este cercetat, în stare de libertate, de lucrătorii- Serviciului Economic din cadrul Inspectoratului Poliţiei Judeţene Cluj, sub acuzaţia de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Potrivit unor surse din cadrul Poliţiei clujene, Brehar Claudiu Octavian a falsificat un bilet la ordin în valoare de aproximativ 3,5 milioane de dolari SUA, emis de o societate aflată în lichidare judiciară.

Martis GMBH din Viena, în relaţia cu Cesom Dej. în cursul anului 1999, avocatul a modificat datele unui bilet la ordin în valoare de 3,4 milioane de dolari, emis de o societate din Dej, pentm a-1 putea folosi. Cercetările efectuate de poliţişti au stabilit că perioada de valabilitate de uri an a actului expirase şi, mai mult, în acest timp societatea intrase în lichidare judiciară, lucru care implică şi

Brehar Octavian, în vîrstă de 41 de ani, este membm al Baroului Cluj.

Poliţiştii susţin că împotriva lui Brehar s-a dispus deja începerea urmăririi penale şi că cercetările în această cauză vor continua.

Cosmin PURIS

Programul de reconstrucţie

al organizaţiei PNŢCD Ciul

C o m ite tu l in t e r im a r de c o n d u c e re a l PN ŢC D C lu j s-a în tru n it , la s f i r ş i tu l s ă p tă m în ii t r e c u te , p e n t ru a a p ro b a p ro g ra m u l de re c o n s tru c ţ ie al o rg a n iz a ţ ie i c lu je n e , p ro g ra m p ro p u s de p re şe d in te le in te rim a r D o ru R a d o s a v . P r in c ip a le le o b ie c t iv e s în t : re fa c e re ao r g a n iz a ţ i i lo r lo c a le p r in re a c t iv a re a m e m b r i lo r , r e în s c r le re a c e lo r e x c lu ş i ş i a u to s u s p e n d a ţ i, p re c u m ş i în s c r ie re a d e n o i m e m b r i; a rm on iza rea o p in iilo r d ive rgen te p e n tru a re fa c e u n ita te a p a r t id u lu i ; Id e n t i f ic a r e a p e rso a n e lo r cu p re s tig iu m ora l- p ro fe s io n a l ş i p ro m o va re a lo r în f u n c ţ i i d e c o n d u c e re ; r e c o n s t r u ir e a o r g a n iz a ţ i i lo r s p e c ia le ( e le v i, s tu d e n ţ i , m u n c ito rf, fem e i) p r in reactiva rea c e lo r m a r g in a l iz a ţ i ş l p r in a t ra g e re a d e n o i m e m b r i; fo rm a re a u n u i d e p a r ta m e n t p e n tru p ro m o v a re a im a g in i i p a r t id u lu i , c o n s t i t u i r e a u n o r departam ente de s tu d ii su b fo rm ă de c lu b u r i; o rg an iza rea te h n ică a a le g e r i lo r în P N Ţ C D C lu j . Te rm en u l lim ită p e n tm rea lizarea a c e s to r o b ie c tive e s te 30 ap rilie 2001, c în d c o m ite tu l in te r im a r îşi p ro p u n e , în m o d p r io r i t a r , re in s e r ţ ia PNŢCD C lu j în v ia ţa c o m u n i tă ţ i i . A c ţ iu n e a s e va d e s făşu ra pe d ire c ţiile : s p r ij in şi a c ţiu n i c a r ita b ile p e n tru zone le fra g ile a le v ie ţ i i s o c ia le (v o r fi im p l ic a te a u to r i tă ţ i le lo c a le ) ; con s ilie re ju r id ic ă p e n tru m em brii ş i s im p a tiz a n ţii PN ŢC D, d a r ş i pentru ce ila lţ i c e tă ţe n i; a c ţiu n i de m e d ie re a d ia lo g u lu i in te rc o n fe s io n a l o rto d o x -g re c o - c a to l ic , p re c u m ş i a c ţ iu n i e d uca tive .

M .L

Brehar reprezenta firma austriaca—Blocarea,activelor societăţii.

Un poliţist din Tim işoara a fost ucis cu focuri de armă, în timpul urmăririi unui autoturism furat ^ ^

• pr h fec t u r a .c o n siliu lJU DEŢEAN: 19-64-16

• P R IM Ă R IA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 • P R 1 M Â R IA D E J : 21-17-90• P R IM A R IA TURDA: 31-31-60• P R IM Ă R IA C ÎM P IA TURZII: 36-80-01 • P R IM Ă R IA HUED IN: 25-15-48• P R IM Ă R IA GHERLA: 24-19-26• P O L IŢ IA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27• P O L IŢ IA F ER O V IA R Ă

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• P O L IT IA DEJ: 21-21-11• P O L IT IA TURDA: 31-21-21• P O L IT IA C ÎM P IA TURZII: 36-82-22 • P O L IT IA HUED IN: 25-15-38• P O L IT IA G HERLA: 24-14-14•P O M P IER II: 981• PRO TECŢ IA C IV ILA : 982 '• G A R D A F IN A N C IA R Ă CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70. int. 158 • D IR E C Ţ IA G E N E R A L Ă A M U N C I I S I

PRO TECŢ IE I SOCL4LE: 197.125• S A L V A R E A : 961• S A L V A R E A CFR: 19-85-91• IN T E R N A T IO N A L : 971• INTERURBAN: 991•INFORMAŢII: 931•DERANJAMENTE 921 •ORA EXACTĂ: 958• R A . T ERM O F ICARE: 19-87-48• R A . A P Ă C A N A L: 19-63-02• S.C. "S.ALPRESr SA: 19-55-22• SC PRJV.AL: 17-43-86 • D IS T R IB U Ţ IA GAZELO R

N A T U R A LE : - IN TERVEN Ţ II G A Z E 928;433424

• JA N D A R M I: 956• G A R A Cluj-Napoca: 952• A G E N Ţ IA CFR: 43-20-01;

Turda - 31-17-62; Dej - 21-20-22 • A L IA N Ţ A ANT ISU IC ID : 19-16-47• DiRF.CTLA GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA

DREPTU RILOR COPILULUI 983

o:

C U R S E IN TER N A ŢIO N A LE din A utogara II:

• C lu j-N a p o c a - B u d a p e s ta , cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni. marţi, joi şi vineri la ora 7 ,00 şi înapoierea din Budapesta in zilele de m arţi, m iercuri, vineri şi sîm bâtâ la ora 11,00.• C lu j-N a p o c a - B u d a p e s ta , cu

plecare în zilele de joi ora 2 2 ,0 0 şi înapoiere din Budapesta in zilele de vineri ora 16,00.I N F O R M A Ţ I I :

A utogara I nu mal funcţionează , A utogara II: 43-52-78

EXIMTURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

v & o f e r d :

T A R O MO RARUL CURSELOR INTERNE

PERIOADA 29 OCT. 2000 -.24 MAR. 2001 luni

Cluj -> Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj -> Otopeni 15,45 şi 16,35

marţiCluj -» Băneasa 07,00Cluj -» Otopeni 15,15

- miercuri Cluj -> Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj -> Otopeni 20,35

joiCluj -> Băneasa 07,00 şi 20,45Cluj -> Otopeni 15,15

vineriCluj -> Otopeni 15,45 şi 20,35

sîmbătăCluj -> Băneasa 09,00 şi 13,45

Preţ bilet 1.450J.000 lei

O RARUL CURSELOR EXTERNE PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001Cluj -> Frankfurt

marţi şi joi 9,40 (dec.)ClujFrankfurt 4 Cluj

marţi şi joi 14,45 (ater.)Cluj -9 Munchen

luni şi vineri 9,25 (dec.)Munchen -> Cluj

luni şi vineri 15,15 (ater.)Cluj -> Vienaluni, miercuri -11,25, vineri 15,10 (dec.) Viena Clujluni, miercuri, 16,35, vineri 17,05 (ater.) Cluj Bolognaluni 11,15, miercuri, vineri 15,15 (dec.) Bologna -> Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 (ater.) Preţ bilet Cluj - Bologna - Cluj: 235$ '

TELEFON: 13-01-16.

Riztrvirl prin telefon n u la sediul firmei: E X IM T U R , str. A. Şaguna 34-36

Tel/Fax 064-433569,193442 .E X IM T U R , str. Napoca 2-4 Tal/Fax 064-198755,199293

Ef a r m a c i i !F a rm a c ii c u se rv ic iu p e r m a n e n t

Farm acia "C O R A FA R M ", str. Ion M eşle r nr. 4 , telefon 4 2 -6 5 -4 0 ; Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti nr.75. tel.42.62.72, orar non-stop.F a r m a c i i c u s e r v ic iu p r e lu n g it :

Farm acia " IN T E R P H A R M ", str. Primăverii nr. 5. telefon 42-71-95, orar 8-22. Farmacia "CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10. telefon 19-13-63, orar 8-22.

G a rda d e noapte:

Farmacia nr. 1. P-ţa Libertăţii nr. 31, telefon 19-46-06, orar 20-8.

T E L E 7 a b cM«t * >1

«rm o»« unu r«6 m j »uis EA stă zi, de la ora 22,15:

V I T R I N Acu Se lm a D ra go ş

astăzi, de la ora 18,30:B0LER0

de Maurice Ravel

O A C f ' V C T ' O 5

lADEVARUL- de Cluj ziar independent

Republica - Indestructibilul - premieră, SUA (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri, sîmbătă. duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23 ‘ Highlander: Runda finali -SUA, premieră (11; 13; 15; 17; 19) •'Arta Eurimages - 14 zile de film

englez: 2-3.03 - Shakespeare in Iove (12; 14,30; 17; 19,30); 4-5.03 - Notting Hill (12; 14,30; 17; 19.30) * 6-7.03 Etizabeth - Regina virgină (12; 14,30; 17; 19,30); 8-9.03- Velvet Co ld m ine (12; 14,30; 17; 19,30); 10-11.03 Sfîrşitul aventurii (12; 14; 16; 18; 20); 12-13.03 Iubirea secretă a reginei Victoria (12; 14; 16;18; 20); 14-15.03 Bean - o com edie dezastru (12; 14; 16; 18;20) * Favorit - Barul „Coyote Ugly"- SUA (13; 15; 17; 19 ’ Mărăşti - Păcală - România (12; 14,30; 17; 19,30.

TURDA - Fox - Ziua a 6-a, SUA (13; 15;15; 17,30; 19,45); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22

DEJ - Arta - Pact cu diavoliţa, SUA (vineri-duminică: 15;, 17; 19; luni-joi: 13; 15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapt cu tarif redus de la ora 22

G H ER LA - Pacea - Lupta cu înălţimile, SUA-(15; 17,15; 19,30); vineri, sîmbătă, : deduminica - spectacole cu tanf redus de la ora 21,30. Joi închis.

fîTLfîSSIBCURSE

INTERNAŢIONALECluj > GERMANIAz iln ic

Cluj > ITALIAluni, m iercuri, jo i , s îm b ă tă

Cluj > FRANŢA m arţi, s îm b ă tă

Cluj > AUSTRIAd u m in ică

Cluj > SUEDIA s4 c u rse /lu n ă 5Cluj > SPANIA 5m arţi, v in eri

INFORMAŢII Tel. 064/433.432 Fax 064/432.833.AdresaCluj, Piaţa Mihai Viteazul

nr. 11, bloc D, ap. 1.

B IBE IO T EC I■ Biblioteca Judeţeană “ OCTAVIAN

GOGA": Sala de lectură (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbâtâ: 9,00 • 14,00; Mediatecâ (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri, joi:14.00 - 19,45, marţi, vineri: 9,00 - 14,45; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni * vineri: 11,00 • 18,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel.438.409): luni • vineri: 8,00 * 15,00; Filialele: M ănăştur (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.7S4), Mărăşti (str. Aurel Vlaicu nr. 27, Bl. V), Zorilo r (str. Observatorului nr. I, tel.438.409): luni, miercuri, joi: 14,00- 19,45, marţi, vineri: 9,00 - 14,45; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri:9.00 - 16,00. A'otâ: Activita tea Secţiilor de împrumut jicntru adulţi $i a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel M are nr. 1 este suspendată j>ro\'i:oriu, in vederea mutării în sediul nou. Riigârt restanţierii secţiilo r re sjK d ive să restituie publicaţiile împrumutate la filialele de cartier.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Americană ” J.F.K ." (strada Universităţii 7 * 9). Orar: luni • joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima si a treia sîinbâtâ din lună: 9- 14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu I I) . Orar: luni, miercuri: 14- 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbâtâ: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Obcrth" (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

C * telesp ectato r ^ ")Luni, 5 martie

7,00 Telematinal; 9,00 > Jurnal reg io n a l; 9 ,2 5 mj7a»u B ravo , B rav iss im o (r); 10,55 De la apusul la răsăritul soarelui (ţ/r); 1 2 ,30 Ş tirile ' de sîm bătă asta ; 1 3 ,0 0 Teleencidopedia; 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 CiberFan. Lurrjea PC; 14,30 Pro Patria; 15,30 Ai vrea, tu! (s); 16,00 Kronika (mag. social-politic în Ib. maghiară); 17,30 George şi Leo (s); 18,00 Corect!;18.10 La ţintă; 19,00 Info-Mania;19.10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 lartă-măl; 21,45 Amprente; 22,00 SEAL - Misiune de salvare (f.SU A 1996); 23,30 Jurnalul de noapte; 23,35 Marele jazz.

17.00 Ştirile Pro TV; 17,40 Teo;19.00 Ştirile Pro T V ; 20,00 Talksow cu Cristi Tabără; 21 ,55 Ştirile Pro TV ; 2 2 ,0 0 U rm ărire generală; 22,30 Avocaţii (s); 0 ,00 Ştirile Pro TV; 0 ,20 X şi Zero; 0 ,25 Nebun după tine (s); 0 ,55 Corbul, îngerul negru (s); 1,55 Nemuritorul (s/r).

f V T f ! ) 7 ,00 Poveşti cum...(sir); 7,30 Piatra magică

(s/r); 7,55 Dâsene animate; 8,20 Autograf muzical (r); 8 ,3 5 Toţi, împreună; 9 ,25 Baschet NBA (r);11.20 Ştiri; 11 ,25 NBA action; 11,50 Fiice şi soţii (s/r); 12,40 Jonathan C re e k (s /r ); 1 3 ,3 0 Răscruci (r); 14,00 Aventuri în... patrua labe; 14,25 Veni, Video, Vicii; 14,40 Domnişoara Andrea (s); 15,30 Ştiri; 15,35 Film artistic; 17,05 Documentar; 17,40 Serial de călătorii (do); 18,30 Telejurna l; TVR 2; 19,00 Autograf muzical;19.20 Lum ea de m îine; 2 0 ,2 5 Băieţi buni, băieţi răi (s); 21,15 Obsesia vitezei; 22,00 Sport plus; 22,45 Ştiri; 22,50 Ştiri bancare şi bursiere; 23,00 Teatru TV; 0,30 TVM Mesager.

7 ' 0 0 S a lv a ţi de c lo p o ţe l (s /r ); 8 ,0 0

Prima Mix; 13,30 Real TV; 14,30 Cam era de rîs (r);15,30 Viper (s);16.30 Salvaţi de clopoţel (s); 17,30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus;19.00 R ea l TV ; 1 9 ,30 Impact;20.00 Vrei să fii miliardar?; 21,00 Big Trouble in Little China (f.SUA ’86); 23,00 Focus - ştirile nopţii;23.30 Impact (r); 0 ,00 Viper (s/r);1.00 Focus (r)

. 7 , 00 O b s e rv a to r;• 8 ,0 0 'N e a ţa ; 1 1 ,0 0

Moloney (s); 1 2 ,0 0 P reze n tu l simplu (m a g ./r ); 1 3 ,0 0 Ş tir ile amiezii; 13,15 O pacoste de frate (s); 14,00 Orient expres (talkshow);16.00 Zile din viaţa noastră (s);1 7 .00 Ştiri; 1 7 ,2 0 îm b ră ţiş ă ri pătimaşe (s); 19,00 Observator;2 0 .0 0 P ersp ec tiva unei crim e (f.SUA 1985); 22,00 Marius Tucă show.; 23 ,00 Observator; 2 3 ,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea; 0,30 în slujba legii (s); 1,30 Intrigi în P arad iss (s ); 2 ,3 0 S im ţul dreptă ţii (s ); 3 ,3 0 C ap ca n e le destinului (s); 4 ,30 Ape liniştite (s); 5,30 îmbrăţişări pătimaşe (s/r)

7 ,00 Noile aventuriS a jA ir S » .ale delfinului Flipper; 7 ,40 Muzică; 8,00 Ştirile Pro TV; 9,00 Nemuritorul (s); 10,00 Tînăr şi neliniştit (s/r); 11,00 Dădaca (s/ r); 11,30 Bebe (s); 11,45 Din nou la şcoală (co.SUA 1986); 14,15 W all Street (f/r); 16,00 T înăr şi neliniştit (s); 16,55 Jocuri magice;

P O LIC LIN IC A F A R A P L A T A "FA M ILIA S F IN T A "• 5 - 9 martie •

M ed ic ină generală, Dr. t. Boilâ - 5,7,9 (9-12), dr. V. Bodo - 7 (15-18), dr. R, Cotârlă - 7 (10-12), dr, M. E şanu - 6 (12-13), dr. M. M an - 6 (14-16), dr. D. Oltean - 8 (9-11), dr. A. F. O ros - 8 (14-18), dr. D. Platon

- 5 (9-11), 8 (16-18), dr. L. R a sa - 5 (15-17), dr. I. Riza - 6 (15-16), dr. M. Suciu -1 8 (10-12), dr. C. Tonea- 6,8 (9-11), dr. A ; Varga - 5,9 (9-11), dr. C. Vlaicu - 5 (11-13); Homeopatie. Dr. L. Barbăalbă - 7,9 (10* 12); Cardiologie. Dr. I. Iv a n c iu c -5,6,7,8(14-15), dr. I.P a ţ iu -7 (11,30-13), dr. T. Popescu - 7 (9-11), dr. N. Prişcă - 7 (16-18), dr. Gh. Uza - 5 (10-12); Interne. Dr. D. Pâiv - 5 (15-17), dr. N. Pop - 8 (14-16), dr. Gh. Râ d u le scu -6 (9-11), dr. P. Szanto - 6 (16-17), dr. D. Ursu - 6 (12-13); Ginecologie. Dr. C. Fodor- 7.9 (10-12); Chirurgie. Dr. D. Chirilâ - 8 (17-17,45), dr. P. Pitea - 8 (9-11), dr. M. Simu - 7,9 (11-13), dr. I. Szabo -5(11 -12); Pediatrie. Dr. M. Fritea - 7 (11-13), dr. R. M itea- 6 (14-15), dr. L. Toma - 9 (10-

12); Psihiatrie. Dr. L. Gfodan - 5 (14-15,30), dr. C. Ştefan - 7 (15-17); Endocrinologie. Dr. E. Popescu- 7 (9-11); Psihologie. Dr. L. Boilâ - 6 (14-16); Dermatologie. Dr. M. Teleagă - 6 (9-11); Toxicologie clinică. Dr. C.D. Ursu - 6 (12-13); 0.R.L Dr. S. Bîtlan - 7 (14-16), dr. E. Plâian - 8 (9-11); Neurologie. Dr. M. Divin - 5 (9-11); Ecografie. Dr. Fazakas - 5 (12-13), dr. D. Ursu - 8 (12-13), dr. l.l. Usineviciu - 9 (10-12); Pneumo-ftiziologie. Dr. M. Man - 6 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea - 5 (15-16); Reumatologie. Dr. C. Zotta - 5 (14-16); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo - 5,6,7,8,9 (9-11).

în cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, între orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medici din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică şi reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediulfoliclinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr. 32 şi la tel. 43-00-01, între orele 16-17 de luni pînâ vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi E KG se face numai pe bază de trimitere de la medicii Policlinicii. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, fa secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.

X

7 ,3 0 C ăsuţa poveştilor (r);8,00 Al

şaptelea cer (s/r); 9 ,00 Ramona (si

r); 9 ,50 La casa de vis (mag./r);10.25 Ziua judecăţii (f./r); 12,00 Iu b ire fă ră lim ite (s /r); 12 ,55 Doctorul casei (magVr); 13,30 Viaţa bate filmul (r); 1 4 ,35 Acasă la bunica (r); 14,45 Ştirile săptămînii (r); 15,30 înger sălbatic (s); 16,20 C ăsuţa poveştilor (d .a .); 16,30 îngeraşul (s); 17,30 Dragoste^şi putere (s); 17,55 Acasă la bunica; 18,05 Seducţie (s); 18,30 Fiorella (s); 19,00 Iubire fără lim ite'(s);20.00 Ştirile de Acasă; 20,35 De 3 x femeie; 21,10 Dragoste nebună (s); 2 2 ,0 0 Luisa Fernanda (s);2 3 .00 D ragoste şi putere (s/r);23.25 De 3x femeie (r).

i t ă , 0 6 , 0 0 - 0 6 , 3 0 Videodipuri; 06,30-07,00

D o c u m en tare ; 1 8 ,0 0 -1 9 ,1 5Drumuri a le cunoaşterii; 19,15- 1 9 ,3 0 S po turi pu b lic itare & D o c u m en tare ; 1 9 ,3 0 -2 0 ,0 0

' M edic ina p lan telor - realizator Nicoleta Ţăranu.

Redacţia nu îşi asuma responsa-bilitalea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

D i s p e n s a r u l P o l i c l i n i c c u P l a t ă

i n s t i t u ţ i e c u v e c h i

renume tu asigurareac o n s u l t a ţ i i l o r m e d i c a l e ,

a n g a j e a z ă m e d i c i d e

t o a t e s p e c i a l i t ă ţ i l e .

Adresa: Ştefan Ludwig Roth (fosta Mâloasa) nr. 19.Tel.: 130.330 sau 432.557.

92, 8 fm Luni, 5 m artie0 6:00 - 07:00 P r im a o ră (Program informativ BBC

v f C Ş î Ă ' . 6:00-6:30; M eteo - 6:40; Informaţii utilitare - c D 6:50); 0 7 :0 0 -1 0 :0 0 P r im u l s a lu t - Ş t e f a n C o ro ia n

r a d i o (07:00 Sa lu t ; Ş t ir i; 0'7:20 R e v is t a p r e s e i loca le ,

07 :4 0 R e v is t a p r e s e i c e n tra le , 07:50, 0 8 ,5 0 H o r o s c o p ;

0 8 :0 0 Ştiri, 08 :2 0 C D S p o r t cu M ihai Petruşcă, 08:40 Ş t ir i p e s c u r t 09:00 Ştiri, 09:20 Ce m a i c r e d e lu m e a ) ; 10:00- 13:00 M e s a j F M - Tudor Runcanu (10:00 Ş t ir i + M eteo,

M esaje de la ascultători, m uzică, concursuri; 11:20 "Capra c u tre i ie z i ’ - trei piese cu aceeaşi tem ă, acelaşi interpret, a ce laş i titlu etc.; 12:00 D iv e r t i s R a d i o B litz , 12:40 * T e le f o n u l z i le i " - interviu telefonic cu un om obişnuit dar in teresant; 13:00 - 16:00 C a le id o s c o p C D - cu Tiberiu C rişan (13 :00 Ş t ir i + M e te o , "C e t ă ţ e a n d e o n o a r e " - concurs pentru desem narea celei m ai... străzi a oraşului, 1 4 :0 0 ,1 5 :0 0 Ş tiri, 15:20 Ce m a i c r e d e lu m e a (r.))\ 16:00 - 19:00 C o n s p ir a ţ ia - cu Horaţiu Nicoară (1 6 :0 0 ,1 7 :0 0 Ştiri,

Te le foane surpriză în direct - farse + urări - pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 C D S p o r t - Mihai Petruşcă 18:00 - 18:30 P r o g r a m in fo rm a t iv B B C , 18:40 D iv e r t is R a d io

B litz ); 19:00 A u t o m a n ia - em isiune auto (ştiri, interviuri, sporturi auto, istoric); 21 :00 -22:00 Ş tiri; C u i u l l u i P e p e le a

- ja z z , ethno, rarităţi - Tudor Runcanu; 24 :00 , 02:00, 04:00 N e w s F la s h . ____________

Luni, 5 m artie Ş T IR I ; 09.00, 10.00, 12.00, 15.00, 16.00;

i__________I B BC -06.00, 11.00 , 14.00 , 18.00; 6.30-9.00 -S U P E R M A T IN A L : Ştirile loca le , in terviuri, horoscop, (6 .40,7.20, 8 .2 0 ) , Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog (8 .3 0 ), B uletin rutier(8.55); 9 .0 0 -1 2 .0 0 -P A T R U LA DE SFR VIC IU : 9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); -

. -Concursuri (1 0 .3 0 ,12.30);12,45-Sport pe mapamond; 13.20 - S fatul Bătrînilor-BBC; 17.00-18.00 - Show pe ei - Cornelia Pantea , Ionel Ignat, 19,30 - P o w er P lay 12.00-18.00- C A LE ID O S C O P fm : 20.00-SN rgia, 24 .00-01.00 Nopţile C rim inale - Nicu Alexandrescu, 01.00-6.00 U ndeJVIaglce

U N I P L U S R a d i o Pr0grJ ^ o2 ‘bbc: 6,oo- 6 ,3 0 ;8 ,00 -8 ,2 0 ,11,00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00- 21,30, 23,00. 6 ,30-10,00 U n ip iu s d e d im ineaţa , 06,35, 8,20 C a le n d a r u l z ile i. M eteo . 06 ,45 , 9 ,45 H o r o s c o p . 9 ,00 Ştiri lo c a le . 9 ,20 P r o g r a m u l c in e m a . 9 ,55 In fo rm a ţii culturale.

' 10,00, 12,00, 13,00, 15,00, 16,00,. 17,00 Ş t ir i na ţiona le ş i lo c a le . 1 0 ,0 0 -1 4 ,0 0 P u n c t .. . ş i d e la Z e c e ; 14 ,30 -18 ,00

----------------T 7ri

z e c e o ri R om â n ia . Prezintă Mihai Goţiu. 11,05 C e a s u l al unsprezecelea . Prezintă: Melania Drăgan. 12,00 Radiojurnal transilvan, 12,45 Microfonul ascultătorului; 12,45 Em isiunea în limba ucraineană; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele

muzicale, dedicaţii de muzică uşoară; 13,55 Buletin de ştiri 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte - 95,6 MHz. Prezintă Sebastian Hetea; 16,00 Em isiunea in limba m aghiară. 18,00 Rad/ofax.-Prezintă Dan Horea; 18,30 Crochiuri muzicale, prezintă Alin Pop-19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,30 U cen ic la muze. Prezintă Oana Cristea Grigorescu; 20,00 Ştiri. 20,05 Serata muzicală

radio - Spectacol transmis în direct din sala de concerte Radio Cluj; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

Luni, 5 m artie 6 ,0 0 -10 ,0 0 C e a s u r i le

d im in e ţii; 10,00-10,05 Buletin inform ativ; 10,10-10,40 Sfinţii

R A D IO R EN A Ş TER EA91,2 M Hz FM

U n ip iu s alternativ. 18,30-21,00 Trei ce a s u r i faune. 19,00 Ştiri lo ca le . 22,00; Ş t ir i na ţiona le 21-30-6,00; U n ip iu s nocturn .

— „ — 4- — . Luni, 5 m artieR A D I O C L U J ) ) 6,00 B u n ă dimineaţa. O emisiune cu

informaţii, actualităţi şi muzică, prezentată deBogdan Roşea. 8,00 Em isiunea in limba maghiară. 10,00-11,00 De

Părinţi, contem poran ii noştri; 10,40-11,00 M uzică religioasă; 11,00-12,00 C o n ce rt; 12,00-13,00 Tineri artişti a i C lu ju lu i (Florina Gateâ); 13,00-13,05 B uletin informativ, 13,05-18,00 M agazin (16,00 Scriitorii o raşu lu i tău - Flavia Teoc B o c h iş ;17.00 Vocile P sa lm istu lu i - Elena Chircev); 18,00-18,30 Sfinţii P ă r in ţ i, c o n t e m p o r a n i i n o ş t r i (r); 1 8 ,35 -19 ,00 C în tă r i religioase; 19,00-20,30 Parohiile C lujului (D inu Criste); 20,30-21.00 Păhărelu l c u nectar (E. Magher); 21,00 D ilem e X X I (talk­sh o w ); 22,50 R u g ă c iu n ile serii; 23,00-6,00 L in işte a nopţii (p rogram n o ctu rn de muzică)._____________________ -

■CABINET MEDICAL ONCOLOGIC IC L U J - N A P O C A ,

s t r .P R O F C IO R T E A n r .Q ( c a r t ie r G r ig o r e s c u )

C O N S U L T A Ţ I I :

P r o f .d r . L U C I A N L A Z Ă R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie; L , M i: 15-18; M a, J : 16!5-18“D r . V A L E N T I N P O P E S C U

( C h i r u r g i e , ' O n c o l o g i e )

M a , J : 14 ” -16; V : 1 5-17S : 9 - 1 1

D r. D A N -S O R IN P O P E S C U(Urologie)

L , M i: 18 - 20; M a, J : 18” -20 V : 16-20

P R O G R A M A R E ;

t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4

în timpul o re lo r de funcţionare a cabinetului

7 ,0 0 M uzică; 9 ,59 ' a b c T e le c a ric a tu ra zile i;

10,00 Forţa destinului (r); 11,00 Cinetour. (’r); 12,00 Club abc (r);12.59 Telecaricatura zilei; 13,00 Muzică; 14,45 Documentar; 16,00 D’ale lui Cătălin; 18,00 As show; 1 8 ,5 0 P rono sp ort; 1 9 ,00 Documentar;ţ 19,45 Concert; 21,00 Te le ju rn al; 2 1 ,3 0 D ocum entar;21.59 Telecaricatura zilei; 22,05 Ofsaid; 23,59 Telecaricatura zilei; 0 ,00 O ra u n u a venit (r); 2 ,15 Documentar (r); 3 ,30 Ofsaid (r); 5,30 Muzică.

^ POLICLINICA INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. GheorgheniINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIH IATR IE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRL FIE ♦ ALERGOLOG1E ♦ DERMATOLO C IE ♦ C H IR U R G IE ♦ ORTOPEDIE I ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOCIE ♦ GINE i COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRU!

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA : RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE • 1

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVI GASTROENTEROLOGIE ;

Electroencefalografie - Electromiografie - Examinări

Doppler - Histerosalpingograăi pentru sterilitate feminină

Ecografie cardiacă ECO Doppler color

Tratamente LASER L A B O R A T O R C O M P U T E R IZ A I (Biochimie - Bacteriologie Imunologie •; Parazitologie Determinare Rh - Teste 4 j sarcină - Antigen HBS - Elisa Test Examinări citologice pentru depistam; cancerului de col uterin - Investigaţii pentn [ sterilitatea feminină ţi masculină)

Z IL N IC , in c lu s iv D U M IN IC A (g a rd ă )

orele 7 - 2 1 jMedic de gardă: orele 2 1 - 7 iReze ryare , con su lta ţ ii

v la tel. 41.41.63. V

CABINET MEDICAL QtS STOMATOLOGIE

Calea M oţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela ■ medic primar

Tratamente stomatologica complexa:

• terapie _ i• protetică (ceramică) !• chirurgie (rezecţii, implante) iProgramări zilnic Ia teL: 430.0281

ORAR jLuni • Vineri: 9-19 j

Sîmbâtâ: 10-13 v n

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGM Dr. ANGELA CĂLUGĂRU

S t r . P r a h o v e i n r . 11(lîngă biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIE

L , M i , V . - 1 7 -2 0

S Y - 8 -1 2 .Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.6S

IVIEDIPRAX Centru medical

Prof. Dr. H U Ţ A N U Ioan

Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 2/21

CONSULTAŢII,T R A T A M E N T E , URGENŢE:

C H IR U R G IE PED IATR ICĂ; O R T O P E D IE ; M A L F O R M A Ţ II ^ C O N G E N IT A L E ; U R O L O G IE P ED IATR IC Ă ; P E D IA T R IE ;M E D IC IN Ă G E N E R A LĂ ;D E R M A T O L O G IE ;H O M E O P A T IE ;B IO E N E R G IE ;E C O G R A F IE .Informaţii, programări la telefon.

(064) 421806; 094-605935.

d:alcaPi

şisp

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

UHNUTOKil DE SffiTA IÎ IIHŢAtf fU Jstă la dispoziţia dvs. de luni pînă viner, între orele 8 - 22. Vă aşteptamapelurile la numărul 186864.

ÎM

& < v ite d o c u m e n t

VETU R IA O. G H IBU t

‘ ‘A w j f i j r l c k s p r a G r w r c p I E m s c u ? :.

Descoperim în voluminoasa carte “Amintiri despre George Enescu” - Corespondenţă muzicală - (484 de pagini), date documentare “intime” din viaţa unor mari personalităţi muzicale care direct sau indirect relevă aspecte inedite din evoluţia muzicii româneşti în tangenţă cu cea a muzicii universale. Autoarea acestei valoroase cărţi documentare este Veturia O. Ghibu, soţia marelui Onisifor Ghibu. Desigur că în aceste “descoperiri”; în primul rînd se situează corespondenţa autoarei cu George Enescu. Cu o noutate plină de interes, în capitolul “Amintiri despre George Enescu” (paginile 21-150) ni se dezvăluie o serie de fapte autentice în care marele nostru muzician şi al lumii artistice s-a implicat nu numai în plan muzical. Cîteva titluri din acest mare capitol sînt semnificative: “Primul contact al Iui George Enescu cu Rusia revoluţionară” ; “Concertul

; meu de lieduri, la Ateneu, acompaniat la pian de

| Maestrul George Enescu”; “O descoperire interesantă: Maestrul (G. Enescu n.n.) era

pe aici să se facă matematician” ; “Maestrul Enescu dirijează concerte simfonice Ia Cluj”; “Maestrul

f- trist şi abătut din nou la Cluj”. Iată un scurt citat din

[ acest subcapitol al cărţii care i relevă surprinzător o stare j. sufletească mai puţin cunoscutăj istoriografilor muzicali: “în| scurta convorbire pe care ams avut-o cu dînsul, mi-aI comunicat, cu adîncă tristeţe, că,

după terminarea turneului va pleca în Statele Unite şi în America Latină, de unde cine ştie dacă' se va mai întoarce”... Din fericire pînă la urmă n-a mai plecat... “A trecut peste criza în care s-a zbătut de atîta vreme şi a rămas mai departe în ţară - tot al nostru”. O foarte interesantă secvenţă este si

( C o r e s p o n d e n ţ ă m u z ic a lă )subcapitolul “Cum vede Brâiloiu, Sabin Drăgoi, Tiberiu Maestrul la 1945 «Lumea de Brediceanu, Constantin Pavel, mîine»". Aici se menţionează Marţian Negrea, Ana Voileanu, despre cartea lui Ioan Biberi Dinu Lipatti, Sigismund intitulată “Lumea de mîine Toduţă, Viorel Cosma etc.

. / A ifV \ '•

© A L B A T R O S ^

M*. sf î11 * i ivăzută de George Enescu şi de alte personalităţi marcante ale vieţii noastre din acea epocă”. (Pag. 130). într-un alt mare capitol al cărţii, intitulat “Corespondenţă muzicală”, cititorul poate intra în intimitatea unor gînduri, adevărate destăinuiri ale unor personalităţi cu care muzica românească se poate mîndri: “D. Popovici Bayreuth, Cella" Delavrancea, Constantin Nottara., Alfred Alessandrescu, Mihail Jora, Constantin

Citatele din scrisorile primite de la aceste personalităţi relevă nu numai aprecieri la adresa solistei Veturia O. Ghibu, ci şi consideraţii subiective ce impun în muzicologia noastră riate de o importanţă cronicâreascâ.

Dar cine este autoarea acestei valoroase cărţi de artă? “Cuvîntul înainte” şi un “Tabel cronologic”, semnate de Mihai O. Ghibu,-ne readuc în memorie o artistă care în perioada anilor 1924 - 1933 a avut culminaţii concertistice de un frumos nivel

vocal şi interpretativ. Viaţa solistei Veturia Nicolau O. Ghibu s-a desfăşurat între anii 1889 - 1959. Provenită dintr-o familie onorabilă şi cu preocupări muzicale (mama fiind absolventă a Conservatorului din Bucureşti, la clasa de pian), Veturia O. Ghibu studiază în Germania pedagogia, educaţia fizică, menajul şi în paralele studii de pian. La 23 octombrie 1911, Veturia Nicolau se căsătoreşte cu Onisifor Ghibu, pe atunci inspectorul şcolilor din Transilvania, naşi fiind Hortensia şi Octavian Goga. în- anul 1924 îşi începe propriu-zis

• activitatea concertistică de cîntăreaţă de lieduri şi muzică românească. Concertele susţinute la Lyon şi Radio-Paris o consemnează ca o veritabilă solistă vocală, dar şi ca prima româncă ce accede la Radio Paris-Tour Eiffel. După aceste succese, Casa de discuri “Columbia” din Londra înregistrează primele discuri din România, alături de Veturia O. Ghibu figurînd Gheorghe Folescu şi Grigoraş Dinicu. în anul 1927 cîntă la Opera Română de Stat din Cluj în opera “Lohengrin? de R. Wagner. Artista româncă se numără printre fondatorii Filarmonicii din Cluj, căreia i se dă numele “Gheorghe Dima”.'

Cartea “Amintiri despre George Enescu” Corespondenţă muzicală, apărută la Editura “Albatros” relevă o artistă care “a trăit pentru muzică”. Mihai 0. Ghibu îşi încheie “Cuvîntul înainte” cu sintagma: “A fost o «Mutter Courage» învăluită în Artă”.

Emiliu DRAGEAP.S.: M u lţu m im -d o m n u lu i

prof. univ. dr. Crişan M ircioiu pentru punerea la dispoziţie a a c es te i v a lo r o a se c ă r ţi, ce

forează în adîncurile su fleteşti ale vieţii m uzicale româneşti.

Portret al artistului la tinereţe, CDragoş Popa Mia

Este un privilegiu să scrii despre tineri, despre încercările lor, despre tentativele de a se face cunoscuţi, despre reuşitele şi succesele lor. Categorie aparte, de har şi talent/din care;face parte şi Dragoş Popa Miu, autodidact* în adevăratul sens al uuvîntului, cu nimic mai prejos de mari predecesori.

Dragoş Popa Miu vine în arta plastică din alte două domenii universitare, ca absolvent al Facultăţii de Istorie din Iaşi şi ca absolvent al Facultăţii de administraţie Publică la Bucureşti, putînd afirma că la 26 de ani este realizat profesional. Realizat şi împlinit şi prin aplecarea spre grafică,

c spre acea zonă în care puţini reuşesc.- Dragoş Popa Miu mai are un atu, cel al

Spaţiului din care provine, Chişinău, Moldova, spaţiu atît de aproape nouă,

spiritual şi geografic, atît de departe însă politic.

La prima lui personală la Cluj-Napoca - precedentele numindu-se Chişinău şi Bucureşti - tînăml grafician convinge, ca teme şi metode abordate. Dincolo de cibernetica formelor şi volumelor, a lumii supertehnicizate care ne copleşeşte şi ne guvernează tot mai mult viaţa, se ascunde un suflet sensibil. Preocupat de marile teme ale umanităţii, de importante valori spirituale. Uşor de regăsit în cele 12 lucrări expuse la Galeria Veche (Piaţa Unirii 14), între care minotaurul, cele trei graţii, ororile războiului, basmul, artele, bine puse în valoare prin linii ferme, proporţii, culoare în cazul cîtorva lucrări.

Expoziţia este deschisă pînă în 12 martie " şi o recomand cu inare plăcere şi căldură,

EratăD in t r -o g re ş e a lă de d a c t ilo g ra f ie re ,

c ro n ica " G în d ir e ş i a c ţiu n e în te a tru l desch is” (v in e r i, 2 m a rtie 2 0 0 1 , p g . 5)

: c o n ţ in e O : re g re ta b ilă e ro a re . A ş a d a r, u ltim u l rînd a l m a te ria lu lu i va fi c itit corect: ‘Ş i de ne vo ia u n u i o n t ic m e reu actual” (n ic idecum a n t ic )

-r.v.-

Pomind şi de la ideea că Dragoş Popa Miu va expune, nu peste mult, în Statele Unite, la Washington. Şi cred eu, cu acelaşi succes.

demostene SOFRON

ACTUALITATEA CULTURALAM u z i c ă la m u z e u

Fo rm a ţia C a m e ra ta N a p o c e n s is in v ită m e lo m a n ii la rec ita lu l pe c a re îl va s u s ţin e m ie rc u r i, 7 m a r t ie , la o ra 18 , la M u ze u l N a ţio n a l d e A rtă d in C lu j-N a p o ca . în p ro g ra m lu c ră r i de : A. C o re lli, F. V e ra c in i, D . S ca rla tti, A . V iv a ld i.

L e c t u r i c o t i d i e n e

m - d .

2 + 6 c o n c i t a d in i -------------------- în p r im u l n u m ă r d in

tU a c e s t a n (p r im u l d in nou l m ile n iu ) a l re v is te i “H az d e n e ca z ” c lu je n ii s în t d in no u p r in t re p ro ta g o n iş t i. C îte o p a g in ă în tre a g ă le -a u fo s t a c o rd a te lu i E u g e n P o p - o p re ze n ta re , d o u ă ronde lu ri ş i ş a s e e p ig ra m e (s u b g e n e ricu l “M e d a lio n ”) ş i lui lo a n P o p - un c o m e n ta r iu d e G h e ra s im R u s u -T o g a n la v o lu m u l “ Ş i to tu ş i. . . e p ig ra m a ", în s o ţ it d e un g r u p a j in e d i t (s u b g e n e r ic u l “ E v e n im e n t e d ito r ia l”).

M a i a p a r c u e p ig ra m e lo a n R a ţ i u , I u l ia n D ă m ă c u ş , V a le n t in V iş in e s c u , M ih a i

T e o g n o s te ( în p u te re a c re d in ţe i - “C în d a m fo s t ş i v -a m vo ta t/ cu sp e ra n ţe le -m i in te g re ,/ c re d că d ru m u l m i-a u tă ia t / c in ’ş pe m ii d e m îţe n e g re ”), Io n e l A n d ra ş o n i (G r ija d e ţa ră - “Lu p tînd ca le i p e m e te re z e ,/ a i noştri b ra v i p a r la m e n ta r i/ u rm e a z ă ca să-ş i m a i v o te ze / d o a r pe ns iile ... în d o la ri"), ia r E f im T a r la p a n p ro pu ne o p a ro d ie d u p ă G he o rgh e T o m o z e i - T îrg : "V înd o B asa ra b ie / cu lim b ă d e v ra b ie !/ O B u c o v in ă d e n o rd / cu a ta c de co rd !/ O H erţa b o ln avă (ca N a g a sa k i)/ C u to t cu A s a c h i/ V ech i scriito r i.../ V în d In su la Ş e rp ilo r!/ A rd e a lu l cu to t cu a rd e le n i// C arpa ţii cu to ţii c o p a c ii!/ Face un C o tro c e n i o ri n u fa c e ? / - Face m înca ţi-a ş ta ra b a !// Ş i-au b ă tu t la b a ...”

loan POP

M ic ii a r t i ş t i p l a s t i c i d i n G h e r l a

P rin tre un ită ţile d e în vă ţă m în t d in ju d e ţu l C lu j c a re a co rd ă o a ten ţie de oseb ită e d u c a ţie i es te tice a c o p iilo r s e a flă ş i Ş c o a la g e n e ra lă n r. 2 G h e rla . A ic i în va ţă p e s te 6 0 0 d e e le v i, care ob ţin rezu lta te b u n e ş i în a c tiv ita te a a rt is t ică ş i c re a to a re , De c îţiva an i, în c a d ru l ş co lii d in c e n tru l m u n ic ip iu lu i fu n c ţio n e a ză un C e rc d e a r te p la s t ic e , cu o a c tiv ita te s u s ţin u tă . S ă p tă m în ă de săp tăm înă , m ic ii a rtiş ti p las tic i lu c re a z ă cu m u lt ta le n t, cei m a i m u lţi fiind p re ze n ţi ş i la d ife rite e x p o z iţii o rg a n iz a te p e p lan loca l sa u la C lu j-N a p o ca . R ecen t, în p a g in ile z ia ru lu i n o s tru am scris d e sp re m ic ii “p ic to ri” , care au e x p u s p e s te o su tă (!) de lucră ri în să lile M u ze u lu i d e is to rie d in lo ca lita te . D ar, tre bu ie să-i am in tim ş i pe m e m b rii ce rcu lu i d e c e ra m ic ă . C e i 2 5 de elev i în sc riş i la a c e a s tă ac tiv ita te re a liz e a ză to a te o b ie c te le d in ce ram ică , a c o rd a te c a p re m ii la d ife r ite c o n c u rs u r i ş i fe s tiva lu ri fo lc lo rice , ce au lo c în ca d ru l F u nda ţie i c u ltu ra le “T e k a ” , cu ca re Ş coa la g e n e ra lă n r. 2 co la b o re a ză e x ce le n t. N u în tîm p lă to r , 90 la su tă d in cop iii ca re fre cve n te a ză c lu b u l fu n d a ţie i p ro v in d e la acea stă şcoa lă . D e c u rîn d , a a v u t lo c u n c o n c u rs d e c în te ce p o p u la re (d e sp re c a re a m re la ta t ş i no i) cu p a r t ic ip a re a u n o r cop ii d in C lu j-N a p o ca , D ej, T u rd a ş i C îm p ia T u rz ii. P re m iile con cu rsu lu i au fo s t re a liz a te în to ta lita te d e m îin ile în d e m în a tic e a le m e m b rilo r c e rc u lu i d e c e ra m ic ă ş i s cu lp tu ră . în c u r în d e i vo r o rg an iza şi o e x p o z iţie la sed iu l F u n d a ţie i c u ltu ra le “T e ka " .

SZ. Cs.

R e u n i u n e a M a r e l u i S e n a t a l U n i v e r s i t ă ţ i i

P rim a re u n iu n e a M a re lu i S en a t a l U n iv e rs ită ţii “B ab eş - B o ly a i” d in C lu j - N a p o c a , în tru n it s îm b ă tă , 3 m a rtie a .c ., a p ro p u s s ă r e a l iz e z e o in fo rm a re re c ip ro c ă a s u p ra s tra te g ie i U B B p în ă în 2 0 0 3 ş i a n e c e s ită ţilo r p ra c tic e în d e zv o lta re a s o c io -e co n o m ic ă a z o n e lo r ş i re g iu n ilo r d in s fe ra d e in f lu e n ţă a A lm e i M a te r N a p o c e n s is : M a re le S en a t a l U n iv e rs ită ţii “B a b e ş - B o lya i" s -a c o n s t itu it în c o n fo rm ita te c u p re v e d e r i le C a rte i U n ive rs ită ţii, av în d , în c o m p o n e n ţa v a lid a tă d e S e n a tu l d in 15 ia nu a rie 2 0 0 1 , 6 9 d e p ro fe s o r i cu t it lu l d e D o c to r H o n o r is C a u s a al U B B , 3 2 d e m a n a g e ri d e m a ri s o c ie tă ţi c o m e rc ia le ş i reg ii a u to n o m e , 2 0 d e p e rs o n a lită ţi a le v ie ţ i i c u ltu ra le , p r im a r i ş i d ip lo m a ţi, p e lîn g ă ce i 101 m e m b ri a i S e n a tu lu i. R o lu l a c e s tu i im p o r ta n t fo ru m e s te , c o n fo rm C a r te i - 2 0 0 0 , u r m ă to r u l :

re c o m a n d ă s t r a te g ia g e n e ra lă a u n iv e r s i tă ţ i i ş i p ro p u n e m ă s u r i d e îm b u n ă t ă ţ i r e a r a p o r t u r i l o r u n iv e r s i t ă ţ i i c u s o c ie ta te a , c o m u n ita te a lo c a lă , c u a l te o r g a n is m e n a ţ io n a le ş i in te rn a ţ io n a le ” . In te re su l m a n ife s ta t d e s e n a to r ii d e o n o a re pe n tru d e z v o lta re a in s titu ţ ie i re p re z in tă u n s t im u le n t în a c ţiu n ile co n d u ce rii U n iv e rs ită ţii “ B a b e ş -B o ly a i” d e c o n t in u a re a re fo rm e i d e c la n ş a te , d e p e r fe c ţio n a re a m e c a n is m e lo r d e m o c ra t ic e d e c o n d u c e re - s e s p u n e în tr -u n c o m u n ic a t d e p re s ă p r im it d in pa rtea U B B .

R u b r i c ă r e a l iz a t ă d e M . B O C U

A i c i I )l i ' ( M v i l iar putea fi re c la m a d u m n ea vo a stră

1 9 y b - r u r ta to ru l d e cuv în t a l P reşed in ţie i a respinsB iro u lu i d e P resă al C o n ve n ţie i D em ocratice d in R o f 1 1 2 ' p (C D R ), p o tr iv it că rora p e rso a n e în v in u ite de p a r t i c i p ^ r ^ . “ a c ţiu n i re p re s ive sau d e in ca p a c ita te p ro fes io na lă S ,L J . .

p ro m o v a te în postu ri d e a m ba sa do ri sau de c o n 5 ' 1t

î w i î m î j i i ţ f i i f :

m m

□ nginerul Ionel Sarachie conduce de mai bine de un deceniu destinele clujene ale cercetării şi proiectării în minerit. “Ţară” fără graniţe. Şi-n Ardeal, şi-n Banat, şi-n Dobrogea, şi prin

Moldova. în sufletul său de proiectant, s-a născut o dramă, ale cărei proporţii s-au amplificat în ultimii ani. în loc să deschidă mine, pe neaşteptate, s-a trezit că trebuie să-nceapă proiecte de închidere. O masă mare, cu meseni de te miri unde, săritori la marele ospăţ. Pe bani grei şi fără griji de şi aşa prea-sărăcitul buget.

De câteva zile, “ generalul” de la Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere din Cluj-Napoca, inginerul Ionel Sarachie s-a-ntors din Cornwall şi Ţara Galilor dintr-o documentare de două săptămîni, unde a văzut pe viu ce-au făcut britanicii de-o sută şi cincizeci de ani pînă azi.

- Care a fost “impactul” cu strategiile de-acolo?

- Şocant! Indiferent unde nc-am aflat - fie la Universitatea de mine din Camborne, la Turo - unde fostele mine dc cupru şi cositor au devenit rampe ecologice care produc biogaz destinat centralelor electrice, Ia Eden- Project, unde o veche carieră de caolin a fost transformată în cea mai mare seră din lume, sau în Ţara Galilor, la Holyhead, Colwyn Bay şi Velindrc, am întîlnit o altă concepţie îngăduită de o legislaţie permisivă.

- în ce sens?- Totul este gîndit în raport

cu mediul ambiant şi cu interesul comunităţii din zonă. Fără betonări gen buncăre. Natura este respectată, lăsată să-şi vindece rănile făcute de om, dar mereu cu .gîndul la tehnologiile ce-ar putea fi inventate peste decenii. E nevoie de spirit de previziune!

- La noi ce-a fost, cînd trecătoare guvernări au de­cretat era închiderii minelor?

- S-au făcut şi lucruri bune, dar a dominat jaful financiar, prin soluţii dorit-ultraso- fisticate, fără orizonturi previzionale. Iar viaţa a dovedit nevoia de întoarcere la minerit. Mineritul nu va trebui ucis niciodată, iar ţara care ştie să-l respecte va cîştiga orice război cu marile “campanii” declanşate de companii petroliere şi energetice. A demonstrat-o viaţa! E trist cînd constructorii trebuie sâ devină demolatori. Este concluzia la care au ajuns şi cei nouă directori din domeniul minereurilor, care au făcut parte din delegaţia românească. Comparaţia am facut-o pe viu, vizitînd mine închise fie mai recent, dar şi-n urmă cu 150 de ani! Peste tot, ne-au însoţit gazdele noastre de la firma RJB, specializată în deschideri de mine, studii de mediu, dar şi în închideri de mine.

- în România, există un “plan” de închideri de mine?

- Da, însă concepţia englezi­

lor este total diferită faţă de ce s-a făcut la noi, aşa cum am precizat. în afară de slujirea intereselor comunităţii din zonă, ei au realizat adevărate parcuri industriale. Am văzut centrale electrice pe bază de biogaz în foste mine, sere de flori, chiar şi rezervaţii pentru' lilieci!

Minele pe care le-am vizitat, au atins apogeul de producţie pe la jumătatea veacului trecut. Cînd a venit vremea închiderii, soluţiile au lăsat naturii un rol principal. Şi chiar dacă mai sînt ape acide care poluează, fară să se ajungă la catastrofe, gazdele noastre ne spuneau că ei n-au, ca românii, vecini, precum Ungaria, ci... Marea şi Oceanul! Care nu ştiu să se plîngă forurilor internaţionale. Glumeau, desigur. Am văzut mine îngrădite cu grilaje din fier-beton la gura galeriei. S- au închis cu lacăt şi aşa au fost lăsate. Educaţie! La noi, s-ar găsi destui care să sară peste grilaj şi să devalizeze totul...

- Ce idei aţi mai “furat”?- De pildă,-soluţiile de la o

fostă mare mină de cupru, închisă cu un veac în urmă. Pe halda de steril, a fost aşezat un strat consistent de argilă, iar peste el, pămînt fertil. Au însămînţat iarbă, jur-împrejur şi, transversal, au construit canale de regularizare a apelor, locul acela sterp devenind raiul turmelor de oi. Fără a uita nici o clipă să monitorizeze laptele, carnea şi lîna, pentru a se preîntîmpina fenomenul de asimilare a metalelor grele. în alte cariere, au amenajat rampe de gunoi, acum protejate cu geo-membrane. Din biogazul rezultat, în peste o sută de centrale, se produce energie electrică la un preţ destul de scăzut.

Trei sute de megawaţi/oră pe an. Mult? Puţin? Un singur om, managerul centralei, face totul. El supraveghează, chiar şi de-acasă, prin calculator, întreaga funcţionare.

- Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere din Cluj- Napoca ce-a făcut?

- O soluţie ingenioasă am adoptat la închiderea carierei de calcar Poiana Aiudului. Am construit un drum de un kilometru şi jumătate, am deviat pîrîul Aiudel şi am redat o suprafaţă de teren într-un circuit util. Şi cariera, de bentonită de la Oarda-Ciugud, am redat-o circuitului agricol, prin soluţii similare cu cele întâlnite în Cornwall. Am taluzat zona, am plantat arbuşti, am drenat lacul din fosta carieră şi am colectat apa. Natura a-nceput deja să lucreze...

- Există, în Cornwall şi în Ţara Galilor, o anume formă organizatorică a “fostelor mine”?

- Da, pentru fiecare zonă unde au fost mine şi cariere, există un responsabil, care face o documentaţie, comandînd Universităţilor studii. Studii de mediu, geotehnice, arheologice şi de botanică. Pe baza acestor studii, se consultă cu comunitatea locală, care poate fi şi foarte conservatoare, cum a fost şi-n zona unor foste mine de cupru şi arsen. Cei de-acolo au refuzat orice intervenţie, vrînd să fie lăsată misiunea aceasta naturii. Au cerut, în schimb, să se găsească soluţii pentru protejarea liliecilor şi a bursucilor, care sînt foarte iubiţi, intraţi demult în poveştile copiilor. Şi a trebuit s-o facă. Cea mai impresionantă soluţie am întîlnit-o într-o carieră de caolin, ceva mai mare decît cea de la Aghireş, unde britanicii au elaborat deja celebrul “Eden-Project” . Cea mai mare seră din lume pentru plante tropicale, mediteraneene şi din alte zone ale lumii. Au amenajat însă şi un amfiteatru în aer liber pentru spectacole de sunet şi lumini, au amenajat biblioteci, restaurante, hoteluri, jocuri pentru cei mici şi cei mari, amenajări turistice. Şi, chiar dacă este departe de orice localitate, vin zilnic mai bine de 5.000 de vizitatori. Chiar dacă nu este dat încă în funcţiune! O minunăţie pe care

am avut privilegiul s-o admirăm şi noi, grupul de români. Nimic însă nu s-a făcut la voia întîmplârii, ci după studii complexe. Proiectul a costat 80 de milioane de lire sterline, jumătate fiind din partea comunităţii europene, 40% de la guvernul englez şi restul de la sponsori. In alte zone, la aceste proiecte contribuie şi comunitatea locală.

- Mai sînt mine în exploatare în zonele vizitate?

- Nu. Nici o mină şi nici o carieră nu mai au în exploatare! Aşteptau un cumpărător pentru o mină de cupru, închisă de trei ani de zile, avînd toate instalaţiile în stare de funcţionare. A fost al doilea loc unde nu ni s-a permis vizitarea.

- De ce?- Nu ştiu...- Chiar aşa, au închis

toate minele? ţ- S-au; epuizat toate

zăcămintele şi nu mai este rentabilă exploatarea! Cumpără din alte părţi. îi costă mai puţin. Aşa este cazul fluoritei şi al baritinei... Mine de cărbune, mai sunt. Ultima privatizare a Societăţii Naţionale a Cărbunelui din Regatul Unit, care în 1995, mai avea, după restructurări, 25.000 de mineri. Cum au “restructurat”? Mai întâi,.au

stat de vorbă cu soţiile minerilor, să le afle păsurile, după care le-au oferit locuri de muncă, cele mai multe în Australia şi-n Africa de Sud. Le-au purtat grija pînă la capăt...

- ,..Şi Universitatea de mine din Camborne, pentru cine mai pregăteşte ingineri?!

- Cei mai mulţi, lucrează în străinătate. Universitatea este una foarte cunoscută în lume. Are patru facultăţi, 22 de dascăli (inclusiv personal de administraţie!), iar numărul studenţilor este de 250. Cum termină' facultatea şi masteratul, îşi iau zborul spre ţările care îi solicită şi-i plătesc foarte bine. Unii, rămîn în Marea Britanie pentru închiderea minelor...

- “ închiderea” chiar a devenit un fenomen mondial, presant?

- O cere “mediul”! Noi am luat-o, poate, prea abrupt şi trebuie să schimbăm concepţia. Să nu cheltuim atîţia bani! La. ei, închiderile se fac după numeroase şi temeinice studii. Numai aşa se pot reduce cheltuielile destinate închiderii propriu- zise! Iar “urmele” trebuie să ' râmînă şi pentru generaţiile viitoare. Cei din Regatul Unit, le păstrează. Păstrează, pentru

uzul studenţilor, pînă şi galerii din mine de aur din vrem ea romanilor! Galerii mici, p e măsura înălţimii m inerilor galezi, unde, în vremea aceea romanii au exploatat pepite de aur cât o minge de fotbal, iar mai apoi cît o'minge de g o li. pînă cu vreo patru-cinci ani în urmă, cînd n-a mai rămas nim ic

- Cum veţi acţiona dupa “lecţia britanică”?

- Vom propune D irecţie: Generale de închiderea M inelor din Ministerul Industriilor s: Resurselor ca, pentru orice m irri care se va închide, să r ie elaborate studii fo a rte amănunţite de mediu, de geotehnie, de arheologie. Proximul nostru proiect c e închidere este destinat u n e : mine de neferoase de la Somova, judeţul Tulcea. A c o l c vom proiecta o rampă ecologă c ă pentru municipiul Tulcea. E s un pas spre o altă mental itat: Chiar dacă primul l-am f a c u ; deja cu ani în urmă, p e n tm municipiul Cluj-Napoca. propunînd ca groapa ecologică să fie la Aghireş, în cariera de nisipuri caolinoase. Nu s-a realizat, invocîndu-se distanţa. 36 de kilometri. Cei din A n g lia au realizat astfel de rampe şi Ia 90 de km!

A consemnat Constantin M USTATÂ

.................................. " " ' " ‘ M

........

-S- J a ' ■ '

£i i

1S i l i

“ J \

, v V ' *

c c t

f c!■ T

A i c i ar putea fifcclatitu ■duMncuvoQSţTd c7 v ; m m )

1 9 9 8 - C a m e ra d e C o m e rţ ş i Industrie a R o m â n ie i' ş i B u rs a R o m â n ă d e Mărfuri a u

s e m n a t u n p ro to c o l d e c o la b o ra re , în v e d e re a c re ă r ii u n u i c a d ru in s titu ţ io n a l d e d ia lo g ş i

c o n lu c ra re p e rm a n e n tă în tre c e le d o u ă instituţii'.

rrrrnb J ic . iL ) V ~ / ţ, v j t - ’. L i

U rm are din num ărul tre c u t al ziarului nostru_________

Cea mai mare parte a publicităţii FNI s-a bazat pe afirmaţia că fondul este garantat de către o unitate bancară. SOV INVEST nu a înştiinţat ONVM despre neprelungirea contractului şi nici de neregulile existente, cum ar fi faptul că lichidităţile înregistrate la 30 iunie 1998 erau de 4,33 la sută din activul total, adică sub limita de 30 la sută., Prin contractul de

cesionare a acţiunilor către Centrocoop, acesta a devenit acţionar majoritar al SOV INVEST, Gavril Bătrîn şi Io n Diţă fiind desemnaţi membri ai Consiliului de Administraţie din partea Centrocoop, calitate pe care au detinut-o pînă la 25 mai 2 0 0 0 . ’ '

La 24 august 1998, Ioana Maria Vlas a fost desemnată preşedintele SOV INVEST, devenind astfel şi membru al Consiliului de Administraţie, alături de Sima, Bătrîn şi Diţă.

Potrivit procurorilor, intenţia lui Vlas de inducere

. în eroare a investitorilor FNI, ''t \n scopul unor foloase

materiale injuste, s-a manifestat încă de la preluarea conducerii" SOV INVEST. Astfel, deşiCNVM a autorizatmodificările intervenite în prospectul de Ofertă Publică Continuă, în sensul eliminării din conţinutul acestuia a garanţieireferitoare la returnarea în orice condiţii a sumelor iniţial investite de investitori, acest aspect nu a fost adus la cunoştinţa cetăţenilor, spun procurorii.

De altfel, acest element se completează cu difuzarea în mass-media a încheierii unei poliţe de asigurare între OMNIASIG si FNI prin SOV INVEST, obiectul convenţiei constînd în obligaţia- societăţii de asigurare că, în schimbul plăţii primei de asigurare, sâ plătească despăgubiri- în situaţia scăderii- valorii unităţilor de fond sub procentul de zece la sută faţă de valoarea la momentul încheierii contractului. Vlas a reuşit să cîştige încrederea investitorilor. Aşa s-a reuşit şi supraevaluarea numărului unităţilor de fond.

La 31 decembrie 1998 erau 35.515.370 de unităţi, dar fuseseră raportate 55.434.740; la 31 decembrie 1999 erau 33.637.618 de unităţi, dar fuseseră raportate 70.257.736; iar în aprilie 2 0 0 0 .au fost transmise 75.684.765 de unităţi de fond, deşi numărul real era de. 34.227.843.

în aceste condiţii, la 31 decembrie 1999 s-au raportat disponibilităţi în conturi bancare de 1.057 de miliarde de lei, deşi existau doar 38,6 miliarde de lei.

“ Toate aceste elemente atestă, pe lîngă majorarea artificială a valorii unităţii de fond, şi intenţia'inculpaţilor de a crea o imagine denaturată asupra gradului mare de lichidităţi de care ar fi dispus FNI”, se arată în rechizitoriu.

La începutul anului 1999, Camenco Petrovici, preşedintele Consiliului de

încă pe o piaţă supravegheată şi “risc foarte ridicat” pentru investiţiile în acţiuni şi obligaţiuni ale societâţiolor închise sau în alte active necalificate de CNVM drept instrumente de investiţii. “în condiţiile în care, la data de 28 februarie 1999, FNI investise 40,8% din totalul activelor în

, acţiuni necotate, considerăm

S t »

*

m

f Ioana Maria l SOV INVEST

Vlas, fost preşedinte

Administraţie al CEC,, a fost contactat de către- Ioana Maria Vlas, care i-a propus că CEC să investească o anumită sumă de bani, neprecizată la acea dată, în unităţi de fond FNI. Oferta făcută de Camenco Petrovici, împreună cu materialele anexate, a fost trimisă în continuare Direcţiei Trezorerie.; Deoarece era pentru prima ; data cînd CEC urma sâ efectueze un asemenea i plasament, în unităţi ale unui fond deschis de investiţii, direcţia de specialitate s-a opus efectuăriiplasamentului, solicitînd pentru acest lucru aprobarea Consiliului de Administraţie al CEC, organ căruia îi

; revenea, competenţa luării unei asemenea decizii.

Luînd act de" poziţia ! Direcţiei Trezorerie, i Camenco Petrovici i-a dat. | dispoziţie Constanţei Trif sâ întocmească o notă de fundamentare în vederea analizării posibilităţii participării CEC ca investitor la FNI.

Constanţa Trif a întocmit o notă de fundamentare, în conţinutul căreia a specificat şi cîteva dezavantaje, cum ar fi: regulamentul nr.9/1996 al CNVM acorda calificativele “ risc ridicat” pentru investiţiile în valori mobiliare emise de societăţi deschise netranzactionate

câ poate fi catalogat ca avînd risc ridicat”, se menţiona în notă.

Totodată, se mai preciza: “Conform legislaţiei în vigoare, investiţiile în acţiuni necotate sînt specifice fondurilor cu capital de risc sau altor entităţi care intermediază în numele investitorilor avizaţi (adică pregătiţi să-şi asume riscuri, care înţeleg regulile jocului), nicidecum investitorilor la fonduri mutuale. Pornind de la faptul câ lichiditatea acţiunilor necotate este scăzută, iar informaţiile despre acestea sînt mai reduse, un fond mutual mr ar trebui sâ investească în acţiuni necotate. Specialiştii Băncii Naţionale a României prevăd pentru anul .1999 o devalorizare a leului de 30- 31% şi o inflaţie de 25%. în ceea ce priveşte inflaţia, Ministerul Finanţelor a avansat cifra de 35%. în aceste condiţii, creşterea unităţii de fond FNI va fi sub * cea din 1998. FNI a trebuit să facă faţă de curînd unui număr mare de cereri de. răscumpărare, diminuîndu-şi astfel investiţiile. Cu toate că semnalele venite din piaţa de capital indică un uşor trend ascendent şi care se poate menţine chiar de-a lungul întregului an, investitorii de pe piaţa fondurilor mutuale sînt foarte sensibili la zvonuri. Astfel câ, oricînd,

se poate întîmplă sâ apară un nou val de răscumpărări şi nu există garanţia că FNI le-ar putea face faţă din nou, mai ales că păstrează lichidităţi sub limita de 30% prevăzută de Regulamentul nr.9/1996 al CNVM.” -

O altă precizare făcută în notă este: “Credibilitatea unui fond este dată de administratorul lui. în piaţă, SOV Invest este considerat satelit al Grupului Financiar Gelsor (din care s-a desprins) şi care nu se bucură de o bună reputaţie”.

Anchetatorii menţionează în rechizitoriu că, după desfăşurarea şedinţei Consiliului de Administraţie din 24 martie 1999, Camenco Petrovici i-a dat dispoziţie Constanţei Trif să alcătuiască o altă notă de fundamentare, din care a precizat expres că trebuie înlăturate toate aspectele negative. O a doua notă întocmită astfel 3 fost prezentată spre avizare Mihaelei Mincu,vicepreşedinte al CEC, care, deşi cunoştea conţinutul notei anterioare, în care erau menţionate şi dezavantajele şi riscurile, a avizat nota prezentată, fiind de acord cu introducerea sa pe ordinea de zi a viitoarei şedinţe a Consiliului de Administraţie.

Astfel, se susţine în rechizitoriu, Mincu a acceptat inducerea în eroare a celorlalţi membri ai Consiliului de Administraţie, reprezentanţilor din partea Ministerului Finanţelor, care

126.105.162.190 -lei, constînd. în sumele nerecuperate de către CEC de la FNI după intrarea- acestui fond în încetare de plăţi.

în cadrul şedinţei Consiliului de Administraţie din data de 1 aprilie 1999, conducerea (preşedinte, trei vicepreşedinţi şi şapte membri) a luat în discuţie nota ce cuprindea numai avantaje şi nu reflecta gradul de risc al plasamentului la FNI, nouă dintre membri votînd “pentru” , iar doi, Constantin Micu şi Constantin Cioscu “împotrivă”.

în ziua de 8 iulie 1999, - Consiliul de Administraţie al CEC a emis hotărîrea nr.9, prin care s-a aprobat încheierea unui contract suplimentar de achiziţie de unităţi de fond FN I, în valoare de 250 de miliarde de lei.

La începutul lunii aprilie 1999, Ioana Maria Vlas i-a propus lui Camenco Petrovici să înch,eie un contract de cauţiune între CEC, FNI şi SOV INVEST. în urma răspunsului afirmativ al acestuia, Vlas i-a trimis un proiect de contract al cărui obiect îl constituia garantarea de către CEC a “valorii plăţii de răscumpărare a titlurilor de participare din ziua depunerii cererii de răscumpărare, atunci cînd se constată imposibilitatea de plată datorată riscurilor la care sînt supuse fondurile

k -

. -rH

A/

'W m m

Camenco Petrovici, fost preşedinte al Casei de Economii şi Consemnaţiuni (CEC)

au luat decizii manageriale în necunoştinţă de cauză, ceea ce, ulterior, prin materializarea factorilor de risc evidenţiaţi iniţial, a cauzat patrimoniului CEC un prejudiciu „ - de

deschise de investiţii” . După primirea contractului, Petrovici i-a solicitat Mădâlinei Enaşoaie, directorul Direcţiei Juridice, să-şi dea avizul referitor la legalitatea încheierii

acestuia. Direcţia juridică, analizînd documentaţia, a conchis: “Apreciem câ nu este legală şi oportună încheierea de către CEC a contractului de fidejusiune propus de SC SOV INVEST. în plus, nu se prezintă un.calcul al valorii totale lunare a titlurilor de participare care pot fi răscumpărate şi pe care SOV IN VEST nu le-ar putea achita, în scopul de a cunoaşte concret gradul de îndatorare aT CEC - în calitate de garant/cauţionar - la data la care ar fi obligat să plătească în locul SOV INVEST” .

în \ cadrul şedinţei Comitetului de Direcţie din 29 noiembrie 1999, s-a trecut la discutarea pe fond a clauzelor contractului de cauţiune. La insistenţele prelungite ale lui Camenco Petrovici, membriiComitetului de Direcţie au acceptat, în principiu, eventualitatea încheierii unui asemenea contract, dar numai cu condiţia supunerii, acestuia spre aprobare Consiliului de Administraţie şi Ministerului Finanţelor şi cu stabilirea unui plafon de o sută de miliarde lei, în ceea ce priveşte garantarea valorii plăţii de răscumpărare.

în rechizitoriu se menţionează câ, la data de 6 decembrie 1999, Petrovici a semnat singur contractul de fidejusiune/cauţiune nr.2205, în forma propusă de Ioana Maria Vlas, fără nici un plafon, garantînd cu întregul patrimoniu al CEC şi fără a mai supune contractul aprobării Consiliului de Administraţie sauacţionarului unic.

De asemenea, Camenco Petrovici nu a înştiinţat pe nimeni din conducerea CEC despre încheiereacontractului, fiind ascunsă faţă de ceilalţi existepţa acestuia. ITÎn rechizitoriu ; se

precizează că Petrovici şi-a încălcat atribuţiile de serviciu şi a fraudat,; cu ştiinţă, dispoziţiile legale care stabilesc regimul semnăturilor într-o bancă.

După încheiereacontractului în forma propusă de Vlas, Camenco Petrovici a încercat sâ ascundă existenţa deciziei luată cu acel prilej. în acest scop, el i-a dat dispoziţie Danielei Moncea (care făcea parte din secretariatul Comitetului de Direcţie al CEC) sâ distrugă procesul- verbal şi hotărîrea Comitetului fie Direcţie al CEC din 29 noiembrie 1999 şi originalele care conţineau referirile la contractul de cauţiune încheiat cu SOV INVEST şi să le înlocuiască cu înscrisuri similare în al căror conţinut nu se regăseau discuţiile şi deciziile luate cu privire la condiţiile de încheiere a contractului,

: D ' u UI I J ' . ^

C O RA M ET SR L CLUJJ f Str. Tractoriştilor nr.2, |

Tel./Fax: 064-417.075, 094-664.062 I

R E P R E Z E N T A N Ţ A U P o H c O ÎO r

COMERCIALIZEAZĂ EN GROS LA PREŢ DE PRODUCĂTOR

• Em ailuri (ALSATIL, SPOR EM AIL, SUPERPOLILAC)1 Vopsele lavabile (SPOR, DECO)’ Lacuri pentru lemn (Lac parchet, lacuri decorative)1 Produse auto (vopsele auto, diluanţi, chituri, grunduri) Produse speciale (vopsea clor cauciuc, vopsea epoxi,

lovitură de ciocan, nitroemail, răşini).

Societate comercială solicită spre

închiriere spaţiu comercial

ultracentral între ;80-200 mp. §

Tel. 051/414.429, între orele 8,00-15,00.

; V în d garsonieră, confort I , pe str. D e tu n a ta , e ta j in te rm e d ia r , p re ţ 7.200 U S D . T e l. 430.423. (A g . i)• V in d garsonieră, con fo rt 1, pc s tr. Parîng, etaj in term ediar, p re ţ 180 m ilioane negociabil. T e l. 430.423. (A g . i.)• V in d apartament 3 camere pc str. 21 D ecem brie , confort 1, ne fin isa t, etaj in te rm ed iar, preţ 16.500 U S D . T e l. 430.423. (A g .i.)• V în d apartament 3 camere pe str. M u n c ito r i lo r , c o n fo r t 1, f in is a t, te le fo n , p re ţ 3 8 .0 0 0 D M . T e l.430.423 . (A g . i.)• V în d apartament 2 camere, c o n fo rt 2, pc str. Retezat, ne fin isat, p re ţ 190 m ilio a n e . T e l. 430.423. (A g . i. ) '

• V în d apartam ent 4 cam ere, pe s tr. P r im ă v e r i i , c o n fo r t 1, 110 m p , fin is a t, etaj in term ediar, p re ţ 46 .000 D M . T e l. 430.423. (A g . i.)• V în d casă pe str. P ie rs icu lu i, 4 cam ere, u ltra fin isa tâ , teren 300 mp, ga ra j, în că lz ire centrală, p re ţ 700 m ilio a n e . T e l. 430.423. (A g . i.)• V in d apartam ent 2 camere, pe str. U n ir i i, c o n fo rt 1, etaj in te rm ed iar, se m ifin isa t, preţ 10.500 U S D . T e l.430.423 . (A g . i.)• V în d apartament 1 cameră, pe str. N apoca, parter, fin isată, c o n fo rt 1, cu legea 112, preţ 11.000 U S D . T e l:430.423 . (A g . i.)• V în d casă cu grădină, suprafaţa to ta lă de 1040 mţ$', s u p ra fa ţa c o n s t r u i tă 130 m p , 5 c a m e re , bucătărie , baie, cămară, 2 p ivn iţe , a te lie r, 9 fo c u ri de gaz, teracote, p o s ib i l i tă ţ i de p r iv a tiz a re , acces a u to , p re ţ 6 3 .0 0 0 U S D . T e l.430 .423 . (A g . i.) '• V în d teren în F lo reşti, 3 .000 m p, p re ţ 2 0 D M /m p . Tel. 430.423 . T e l.4 3 0 .4 2 3 .(A g .i.)

[R EPA R A Ţ II I Zeno

lAPARATURA FOTOGRAFICA,Ir f j n h a r d tC a lea M ănăştu r, inr. 8, Cluj-N.| Tel.: 092/460-169; 064/42-50-961

Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj Napoca, cu sediul în strada Memorandumului nr. 21, anunţă organizarea concursului pentru postul de contabil şef.

Concursul va avea loc pe data de 20 martie 2001, orele10,00, Ia sediul Muzeului.

Informaţii suplimentare şi bibliografia pot fi primite la sediul muzeului, telefon 1 9 2 .3 4 4 , 1 9 2 .1 4 8 . (4264122)

S Consiliul de Administraţie al S.C. 1ZOCERI Z r i f i b E r S.A Turda, cu sediul în Turda, str.22

* Decembrie 1989, nr.31, convoacă AdunareaGenerală Ordinară a Acţionarilor, la data de 20.03.2001, orele14.00, la sediul societăţii, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la data de 12.03.2001, cu următoarea Ordine de zi:

1. Prezentarea şi aprobarea raportului Consiliului de Administraţie şi a contului de profit şi pierdere pe anul 2000.

2. Prezentarea şi aprobarea raportului Comisiei de Cenzori.3. Prezentarea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe

anul 2001. a4. Diverse.Şi1 Adunarea Generală Extraordinară a Acţionărilor, la data de

23.03.2001 orele 12.00 la sediul societăţii, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la data de 12.03.2001, cu următoarea' Ordine de zi:

1. Schimbarea structurii a.cţionariatului. _2. Aprobarea modificării statutului după cum urmează:Art.7, alin.2: “Capitalul social, împărţit în acţiuni nominative de

25.000 lei fiecare, are următoarea structură:GENERAL,INVEST SRL, str.Fabricii, nr.7/68: 298.842 acţiuni

reprezentînd 94,06% Acţionari individuali P.P.M.: 18.863 acţiuni, reprezentînd 5,94%.”

Se introduce Art. 16, bis: “ Societatea poate fi administrată şi de un Administrator unic, numit sau ales conform legii şi care preia toate atribuţiile şi drepturile Consiliului de Administraţie din prezentul statut şi conform legii. Administratorul unic poate numi o persoană care să îndeplinească o parte din atribuţiile sale pe baza unui mandat dat.” . §

3. Numirea noului Administrator 44. Numirea noii Comisii de Cenzori. 5.5. Diverse.în cazul în care cvorumul necesar nu se va întruni la data

menţionată, Adunarea Generală Ordinară se va ţine la data de26.03.2001, ora 10.00, iar Adunarea Generală Extraordinară la aceeaşi dată, ora 12.00, în acelaşi loc. Documentele şi materialele informative referitoare la problemele incluse pe ordinea de zi, precum şiformularele de procuri speciale pot fi obţinute de la sediul societăţii.

» Director general, ing. Dănuţ - Călin POP

l £yft.

P - t a U n i r i i 4 - 5 T E L . / F A X : 0 6 4 - 4 3 0 . 4 2 3

RECONDIŢIONÂRI CARTUŞE IM PR IM A N T E

IEUET^ a i i i i S S â s t i â a i

V I N Z A R IC U M P Ă R Ă R I

CEA MAI BOGATĂ OFERTĂ Şl LA CELE MAI AVANTAJOASE PREŢURI ţP-ţa Unirii nr. tel/fax: 064-19v68.58

• Vînd apartament 2 camere Gheorgheni, zona Alverna, semidecomandat, fără balcon, 2 baluri, 34 mp, preţ negociabil. Tel. 094-99-01-24 sau 44-11-63 după ora 17. (1380650)

• Vînd jilă nouă, 5 camere, mansardă, garaj, curte. Tel. 42- 06-92; 094-77-38-36. (1272547)

CLUJ-NAPOCA: Iuni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14:tel/fax 19-73-04:

SUBREDACŢIA TURDA: Iuni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23: fz SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16-_________ marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75-

~ -

UNIVERSITATEA "BABEŞ-BOLYAI" CLUJ-NAPOCA ORGANIZEAZĂ CONCURS PENTRU OCUPAREA

URMĂTORULUI POST:

- CERCETĂTOR PRINCIPAL III, în profil biologie, specialist în ultra structură vegetală şi animală, poz. 3 din statul de funcţii al Colectivului de Biologie Experimentală.

CONCURSUL VA AVEA LOC DUPĂ 30 DE Z IL E D E LA APARIŢIA ANUNŢULUI ÎN PRESĂ. (435BT17

Poziţia oferită:

i B us inessD eve lopm eh tM ahăger-C lu ] R E F : V 0 2

Cerinţe: vârsta maximă 30 de ani: permis de conducere B; experienţă anterioară în vânzări; abilităţi de negociere; domiciliu în jud. Cluj; cunoaşterea zonei; cunoştiinţe operare PC;.

Asiguram: salariu atractiv, maşină de serviciu, training, oportunităţi de carieră.

'■ î.‘> < ii c ‘ ‘ÎL-, > '-•’k

-*v‘nl>ini

IN A P O C A P R E S S

angajeaza v în z ă to r i p re să ş i carte

la tonete strada le .

D I V E R S E

• Cumpăr apartament l sau 2 camere, str. Horea, tară intermediari, plata pe loc. Tel. 14-02-39. (1272595)

• Vînd apartament, str. Plopilor nr. 69, ap, 15. Tel. 42-92-95. (1380710)• Vînd foarte urgent BMW 318 i

1985, stare foarte bună. Preţ 3400 DM. Tel. 092-27-76-98, 092-36-78- 31. (1380702)

• Posibilitate finanţare externă caut colaborator avînd producţie export cu contract, variante. Oferte la O. P. 1, C. P. 1234. (1272606)

UM01607 cu sediul în CIuj- Napoca str. M. I. Roată nr. 18 anunţă repetarea licitaţiei din 27.02.2001 pentru achiziţionarea următoarelor produse: came porc semicarcasă fără slănină - 15 tone, în data de 14.03.2001. Informaţii la tel. 41-66- 70 int. 01-44; 01-14. (1305893)

g f

î I

1 In f o r m a ţ i i Ia tel. 0 64 -19 .68 .58 . J

• Vînd fin în Gădălin. Tel. 064- •’ ' " '41-22-92,095-31-37-77.(1380718) ' ‘ “ ’ " ' /

• Vînd casă în Tileagd-Bihor-la 18 km distanţă de Oradea, 3 camere, hol, baie, bucătărie, 3 cămări, terasă, garaj, instalaţie încălzire centrală, apă-canalizare, toată construcţia din cărămidă cu o suprafaţă de 600 mp, vie, pomi. Tel. 41-23-90-Oradea.(1272592)

• Vînd parfumuri originale.Catalog gratuit! Tel. 094- 627.671. (7302610)

• Renumita vrăjitoare * LAURA rezolvă, dator/ri ;

. #

puterii paranormale: epilepsia, scoate argintul viu, dezleaşa bărbat, dezleagă cununii, blesteme şi farmece, are plante împotriva beţiei şi face vrăji de dragoste, spor şi cîştig. Telefon mobil 094-12-80-22. Se află la Cluj. Singura vrăjitoare din România care practică magia ; tibetană şi indiană. Vrăjitoarea Laura a obţinut locul(I la Congresul Magiei din Tfidia. (1380700)

' jlidia.

Pentru o vă asigura în continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . 1 6 . d e C l p i

EtrBEMfefe D [vcuf/eN-

1111 i 8 t ;g c j g ;" sia&sgsiâss

.. • Simţiţi nevoia sâ dăruiţi dragoste şi siguranţă unui copil abandonat? Noi vă putem ajuta gratuit adoptînd (îniiind) un copil care vă aşteaptă de mult timp undeva. Contactaţi-ne la adresele: Fundaţia BETANY- str. Ţebei nr. 29A, tel. 42-00- 28 sau Ia Direcţia Generală Judeţeană Pentru Protecţia Drepturilor Copilului Cluj, str. G-ral E. Grigorescu nr. 37-39 , el. 42-01-46. (1272602)

• Pierdut carte de identitate vehicul seria A-0598880. O declar nujă. (1272558)

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

Numitul Cociş Lucian, cu ultimul domiciliu în CIuj-Napoca str. Ciocîrlieî nr. 42 ap. 2 este citat în calitate de pîrît la Judecătoria CIuj-Napoca în proces cu Cociş Ioana Crina pentru divorţ, încredinţare minor şi evacuare în dosar nr. 930/2001 cu termen de judecată la 14.03.2001 la Judecătoria Cluj sala 125 ora 8,00. (1305896)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Penzeş Eugen din CIuj- Napoca str. Vidraru 5-7 et. VI ap. 106 anunţă începerea demersurilor

pentm obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul montare centrală de apartament. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1305895)__________

P I E R D E R I

• Pierdut camet elev pe numele F lu ieraş Bogdan, Grup Şcolar “ V ictor B abeş” . îl declar nul. (1305894) .

/ • Pierdut geantă neagră cu acte importante în data de 28 febr. a.c. în Piaţa Cipariu. Ofer recompensă substanţială găsitorului. Contactaţi-mă la telefoanele 095-591.113 sau 195.832 zi şi noapte. (D.)

• Anunţăm cu adîncă durere trecerea în nefiinţă a iubitei noastre mame, bunică şi străbunică MUREŞAN ADELINA. Înmormîntarea va avea loc în data de 5.03.2001 Ia ora 12 la Cimitirul Central. Familia îndurerată. (1305897)

• Sincere condoleanţe familiilor Osvadă şi Cornea Ia pierderea soţiei şi mamei iubite. Cristiana şi Dan Macarovici. (1305901)

• Sincere condoleanţe doamnei av. Maria Giurca pentru trecerea în nefiinţă a mamei dragi. Ramona Pop şi familia. (1305902)

• Un ultim omagiu celei care a fost prof. CONSTANŢA POPESCU. întregii familii sincere condoleanţe. Locatarii de pe str. Pavlov nr. 43-45. (1305898)

• Sîntem alături de colegul nostru d-1 Cornea Sebastian în aceste momente grele pricinuite de pierderea soacrei sale. Colectivul Resurse Umane din cadrul SC R. T. F. P. C. Cluj SA. (1305884)

• Pios omagiu, neştearsă amintire soţului meu drag AUREL DRUŢĂ-MUNTEAN, la un an de la trecerea sa în nefiinţă. Ai luat cu tine toată bucuria şi tot ce a avut preţ pe acest pămînt. Mi-au rămas doar lacrimile şi rugăciunile pentru odihna sufletului tău bun. Dormi în pace. Mioara. (1380666)

• Va rămîne în amintirea şi sufletele noastre cel ce a fost un om de aleasă omenie, unchi şi prieten, ŞANDOR TEOFIL. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Sincere condoleanţe familiei. Familia Petre Simola. (D.)

V Colectivul Clinicii de Radiologie este alături de colegul lor dr. Mureşan loan în marea durere pricinuită de moartea mamei sale dragi. Odihnească-se în pace. Condoleanţe întregii familii. (S.)

• în aceste momente dureroase pricinuite de moartea mamei sale dragi sîntem alături de colega şi prietena noastră Antonica Pazsi. Lidia Bolog şi colectivul Şcolii Postliceale Sanitare "Sfântul Bartolomeu". (D.)

• Sînt alături de dr. loan Mureşan în marea durere pricinuită de moartea mamei sale dragi. Dr. Nicolae Bolog, Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti. (D.)

Colectivul clasei a IlI-a B Şcoala Post-Liceală "Sf. Bartolomeu" este alături de doamna profesoarăAlecsandrina Paszi înmomentele de adîncă tristeţe, acum, la trecerea în eternitate a celei care i-a-fost mamă. Dumnezeu s-o odihnească în pace. (D.)

adevarulde Cluj

r/r7r t

AGENŢIA DE PUBLICITATE

oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală si centralăm a i

s i m p l u

n u se p o a te !

in s ta n ţa

ADEVĂRUL d e Cluj,str.Napoca nr.1 6 , tel/fax: 0 6 4 / 1 9 -7 3 - 0 4

Un poliţist din Timişoara a fost ucis cu focuri de armă, in timpul urmăririi unui autoturism furat

Un poliţist-din Timişoara a fost ucis cu focuri de armă, în noaptea de sîmbătă spre duminică, de persoane încă neidentificate, urmărite după ce au furat un autoturism străin şi au lovit un subofiţer de poliţie, informează Ivlinisterul de Interne (MI).

Poliţia Timişoara a primit, sîmbătă noaptea, o sesizare privind furtul unui autoturism Mercedes de pe o stradă din oraş. Maşina a fost dată în urmărire locală şi a fost identificată, la puţin timp, de o patmlă mobilă de poliţie, care i-a făcut semn şoferului să oprească. Persoana aflată la volan a redus iniţial viteza, după care l-a lovit în plin pe unul din subofiţerii de poliţie, . aruncîndu-1 la doi metri

distanţă, pe carosabil. Celălalt membru al echipajului de poliţie, plutonierul major Saşa Disici, a urcat în maşina personală şi a plecat, spre Lugoj, în urmărirea’ autoturismului furat. Disici a luat legătura telefonic cu poliţistul lovit, sergentul major loan Mateescu, pe care l-a anunţat că în maşina urmărită se află trei persoane, care au deschis focul asupra sa, cu o mitralieră. Mateescu a plecat cu un autoturism în căutarea colegului său, pe care l-a găsit pe marginea şoselei, la intrarea în localitatea Ianova, împuşcat mortal în piept şi cu pistolul din dotare în mîna stîngă. Autoturismul Mercedes furat fusese abandonat la cîteva străzi distanţă, agresorii plecînd

cu maşina subofiţerului de poliţie ucis, dotată cu staţie radio.

Poliţia Judeţeană şi Comandamentul Judeţean de Jandarmi au organizat imediat filtre pe toate-artere de circulaţie, pentru a-i identifica şi prinde pe cei trei infractori. Au "fost, de asemenea, anunţate forţele de ordine din judeţele limitrofe (Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara), acţiunea fiind coordonată de şeful Inspectoratului General de Poliţie, Florin Sandu. Ministrul de Interne, loan Rus, a ordonat constituirea unei comisii ministeriale de anchetă în acest caz, condusă de generalul de divizie Toma Zaharia, secretar de stat în MI şi adjunct al ministrului de Interne.

Programul Naţiunilor Unita pantru Dezvoltară a lansat "Raportul privind dezvoltarea şi perfecţionarea statisticii pe sexe"

Statisticile asupra egalităţii între sexe sînt necesare şi ajută la promovarea schimbării şi la înţelegerea situaţiei actuale a femeilor şi bărbaţilor în societate, dar sînt şi un instrument de orientare a politicii guvernamentale din domeniu, a declarat, Ninston Temple, reprezentant rezident al Programului Naţiunilor Unite pentm Dezvoltare (PNUD) în România, cu ocazia lansării "Raportului privind dezvoltarea şi perfecţionarea statisticii pe sexe - plan de acţiune”.

"Acest raport face parte dintr-un program al PNUD, iniţiat împreună cu Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice (INSSE) în 1999, care îşi propune sâ mărească gradul de conştientizare a problemelor de către Guvem şi de către populaţie”, a spus Temple.

Raportul are la bază o

broşură statistică apărută în luna iunie a anului trecut, "Femeile şi bărbaţii în România, 2000”, care a avut drept scop prezentarea statisticilor pe sexe referitoare la populaţie şi familie, ocuparea forţei de muncă, venituri, învăţămînt, sănătate, violenţă şi criminalitate, reprezentare politică, acestea fiind singurele date statistice‘de acest gen în România, la ora actuală.

Planul de acţiune 2001-2004 propune obiective prioritare pentm dezvoltarea statisticii pe sexe în România şi urmăreşte o serie de domenii sectoriale relevante pentm problematica de gen în România, precum: Populaţia şi structura demografică, Sănătate, Gospodării, Familii, Fertilitate, Venituri, Cîştiguri salariale.

Planul de acţine urmează sâ fie prezentat Guvernului, care va trebui să-l aprobe anual.

"Fără un suport şi fară asistenţă din partea Guvernului şi a comunităţii internaţionale de donatori, obiectivul principal, egalitatea între sexe, nu va putea fi atins”, a mai spus Temple.

Victor Dinculescu, preşedintele INSSE," consideră că transpunerea în practică a planului de acţiune va asigura perfecţionarea statisticii pe sexe, care va sta ja baza elaborării unor politici de acest gen eficiente.

INSSE va demară o serie de * proiecte de cercetări pentm a obţine informaţii noi pentm domeniul social, precum bugetele de familie, condiţiile de viaţă, bugetul de timp utilizat, formarea profesională continuă şi starea de sănătate a populaţiei. De asemenea, în martie 2002 va fi făcut recensămîntul populaţiei şi locuinţelor.

Rata şomajului la nivel naţional în luna ianuarie a fost în uşoară creştere faţă de luna precedentă

Rata şomajului la nivel naţional, calculată în luna ianuarie a acestui an, a fost de 10,8 la sută, în uşoară creştere faţă de luna precedentă, a informat, Agenţia Naţională pentm Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

Număml total de şomeri înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi a municipiului Bucureşti a fost de 1.032.932 de persoane, din care 48,5 la sută au provenit din sectoml privat.

Judeţele unde rata şomajului înregistrează valori cu mult peste media pe ţară sînt Brăila (17,7 la sută), Botoşani (17,3 la sută), Neamţ (17,2 la sută), Hunedoara (17,2 la sută), Vaslui (15,6 la sută), Alba (14,1 la sută), Vîlcea (13,6 la sută)'şi Ialomiţa (13,4 la sută). în judeţele Satu Mare, Bihor, Vrancea, Ilfov şi în municipiului Bucureşti, rata şomajului este cu mult sub media pe :ară, şi anume între 4,3 şi 6,8 la sută.

De la începutul anului şi pînă în prezent ANOFM a depistat 36.300 de locuri de muncă vacante, din care peste 85 la sută în sectorul privat. La sfîrşitul lunii ianuarie 2001, rămăseseră vacante peste 30.000 de locuri de muncă, din care 5,8 la sută pentru absolvenţi de studii superioare, 22,9 la sută pentm studii medii şi peste 70 la sută pentru muncitori, cele mai multe dintre-acestea în sectoml privat.

Potrivit situaţiei prezentate de ANOFM, la aceeaşi dată, erau cuprinse la cursuri de calificare, recalificare sau perfecţionare profesională peste 20.000 de persoane, din care aproape 30 la sută şomeri. De asemenea, din cele peste 64.000 de persoane asistate în cadml programelor de măsuri active pentm combaterea şomajului, finalizate sau în derulare, finanţate de banca Mondială, pînă la data de 20 febmarie 2001 mai mult de 12.000 de persoane şi-au găsit un loc de muncă.

Descope rito ru l

p rim e lo r v iru su ri

H IV cere sprijinul

au to rita rilo ri

pentru

cercetarea în

dom en iuDescoperitorul primelor

virusuri HIV, Luc Montagnier, a apreciat într-o conferinţă de presă, organizată cu' ocazia primei sale vizite într-o clinică de specialitate din România, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale “Dr. Victor Babeş”, că autorităţile ar trebui să sprijine cercetarea în domeniu, întrucît tratamentul acestei infecţii este extrem de complex, iar terapia trebuie modificată periodic pentru că organismul dezvoltă noi imunităţi.

Profesorul Luc, Montagnier a vizitat Spitalul Victor Babeş, unitate sanitară unde, în 1985, a fost descoperit primul caz de SIDA din România.

°Ae l°,r ? 3 o e n a î iu n i : <R o m a ) « a lia - F ran ţa 3 0 -19 -S S 5 m , T ' 4 M ' T>ra Galil“' ‘ " » * > «'<*>

m

Fvletode specificeSîmbătă a fost prima zi din noua viaţă a lui “U”. Jucătorii

s-au antrenat normal, conducerea a fost de negăsit, în fine, tot tacîmul unei zile’obişnuite. Minţile învolburate spun acum, luînd act de desfăşurarea siropoasă a evenimentelor de vineri, câ se puteau trage concluziile încă de... joi. Prietenii ştiu de ce! Bungărdean a fost debarcat, culmea, prin chiar “metodele specifice muncii sale”. Războiul steluţelor s-a sfîrşit, logic, prin eliminarea celui bănuit că se ocupă cu pusul beţelor în roate. Continuînd cu clişeele, se poate spune că scopul scuză mijloacele.

Dacă tragem linie şi îngropăm amănuntele, se cuvine să ne bucurăm că Neluţu Sabău a rămas la Cluj. îmbătaţi de primăvară, haideţi să închidem ochii la scenariu şi să-l considerăm o pată neagră, dar necesară mersului înainte. Banda cu aplauze!

Mihai HOSSU

O lim p ia G he rla - M in e ru l O cn a Dej 3-1 (1-0)

La sfîrşitul săptămînii trecute s-a disputat meciul amical dintre O L I M P I A Gherla şi Minerul Ocna Dej. Puţinii suporteri gherleni care s-au deplasat la Mintiul Gherlei, locul de desfăşurare a partidei, au înfruntat lapoviţa căzută tot timpul întîlnirii. însă, au şi văzut patru goluri frumoase. Trei au înscris gherlenii prin Bartoş (2) şi Igna (un tînâr de 19 ani in plină afirmare). Pentru mineri a înscris Roman, zis “Capone". La gherleni a evoluat, din nou excelent, tînărul fundaş Tuţă, venit la OL I MP I A în această iarnă.

Meciul următor al gherlenilor va avea loc împotriva divizionarei “C", Minerul Crucea, fosta Pro Mobila Vatra Domci.

SZEKELY Csaba

CFR Cluj - FC Sticla Arieşul Ilinla

3-0 (0-0)Ultima partidă de verificare

a feroviarilor clujeni, înaintea debutului returului de campionat, s-a consumat sîmbătă după-amiază. Gruparea antrenată de Octavian Albu a depăşit fără probleme colega de eşalon FC Arieşul Turda cu scor de forfait. După o repriză albă, gazdele s-au dezlănţuit perforînd poarta lui Munteanu de trei ori prin Ghiorma (60), Velţan (75) şi Baci (78).

Au evoluat echipele: C.F.R.: F. Lăzăreanu - Baci, Cazan, Velţan, S. David - S. Mureşan, Ghiorma, Becea, Maier - Petrescu, Turcu. După pauză au mai evoluat Iepure şi Mateuţ. F.C. Arieşul Turda: Munteanu - Suciu, Prunduş, Costişor - Filip, Szabo, Fărcaş, Podar - Sînpetrean, Tilincă, Buţiu. După pauză au mai evoluat Drăgan, Purcar, Hanc, Buzgar şi Chifor.

Petrescu (65), respectiv Costişor (75) au fost eliminaţi.

Cristian FOCSANU

mxZm& L *

lCgfif

P re lim in a rii europeneSăptămînă trecută s-au desfăşurat două partide soldate cu

rezultatele: Portugalia - Andora 3-0 (în seria a IV-a) şi Belgia - San Marino 10-1 (în seria a Vl-a); clasamentul în cele două grape:GRUPA*AşlV-A

1. Portugalia 4 3 1 0 9-2 102. Cipru 3 2 0 ,1 8-6 63. Estonia 4 2 0 2 4-6 64. Irlanda 3 1 2 0 5-3 55. Olanda 3 1 1 1 6-4 46. Andora 5 0 0 5 3-14 0îrr 24 martie: Andora -Olanda şi Cipru - Irlanda.

G RU PA fA W I-A 11. Belgia 3 2 . 1 0 14-1 72. Scoţia 3 2 1 0 4-1 73. Letonia 3 1 0. ■2 1-15 . 34. Croaţia 2 0 ; 2 0 l-.l , 25. San Marino 3 0 0 3 1-13 0în 24 martie: Croaţia - Letonia şi Scoţia - Belgia.

Zona CO NCACAFPrima etapă în zona CONCACAF, soldată cu rezultatele:• Jamaica - Trinidad Tobago 1-0• Costa Rica - Honduras 2-2 , f -• S.U.A. - Mexic 2-0 (au marcat Wolff şi Stewart).

C LA SA M EN T1. S.U.A. 1 1 02. Jamaica 1 1 03-4 Costa Rica 1 0 1

Honduras 1 0 15. Trinidad T. 1 0 06. Mexic 1 0 0ETAPA VIITOARE: Costa Rica - Trir

2 -01 -02 -22 -20 -10 -2

Jamaica (ambele în 24 martie) si Honduras - S.U.A. (în 28 martie).Romeo V. CIRTAN

R e d a c ţ i a S a P O K F ^ ^

Tei: M I I ? .

Cutremur de gradul...?Forţa distructivă a cutremurelor se măsoară în grade, pe scările

Mercalli şi Rithter. în fotbal, forţa distractivă a cutremurelor din cadrul cluburilor, respectiv a echipelor este dată de frecvenţa seismelor. Cu cît sînt mai rare cu atît e mai bine.

La “U” echipa de suflet a fotbalului clujean, de vreo cîţiva ani buni cutremurele se ţin lanţ, unele din ele cu grad ridicat de periculozitate şi distrugere, soldate cu două retrogradări consecutive, din “A” în “B” şi din “B” în “C”. Una din echipele de tradiţie a fotbalului românesc, a Diviziei “A” (a cincea ca număr de prezenţe pe această scenă) a devenit de nerecunoscut.

Cine este de vină că în al 82-lea an al existenţei echipa de.

fotbal “U” se bate pe baricadele Diviziei “C”? întreaga Cetate este de vină. O dovadă elocventă ultimul “cutremur”, cel de vinerea trecută. Nu ştiu în ce grad al scărilor Mercalli şi Richter poate fi încadrat, ca o comparaţie distractivă, dar el nu este de bun augur cu o săptămînă înaintea startului returului.

Dă Doamne să nu lase urmări “cutremurul”. Şi, mai ales, dă Doamne să se trezească întreaga Cetate pentru a clădi o echipă cu adevărat puternică, gata să reziste tuturor seismelor. Doar Clujul este al doilea oraş al ţării!

Victor E. ROMAN

O cursă de debut sobră (marcată de decesul unui oficial) şi liniştită, în care ieşirea lui Hakkinen în decor (turul 27) a clarificat duelul pentru prima poziţie, s-a încheiat cu al 45-lea succes de Grand Prix în contul lui Michael Schumacher, pornit lansat în tentativa de a deveni cel mai titrat pilot din istoria Formulei 1. Cu acest 1-3, Ferrari a făcut un prim pas cu dreptul în campania de apărare a titlurilor cucerite sezonul trecut.

La revenirea în Fonnula 1, Olivier Panis a adus BAR-ului 3 puncte, dar surpriza plăcută a rundei a furnizat-o echipa Sauber: debutul neexperi­mentatului Kimo “Pericol public” Raikkonen (urcat din Fonnula Renault britanică, fară “stagiul obligatoriu” în Formula 3000 sau Formula 3) s-a încheiat cu un promiţător loc 7, iar Nick Heidfeld a cucerit primele sale puncte din carieră după ce, pe ultimele 18 tururi, a reuşit să îl ţină la respect pe mult mai experimentatul Heinz- Harald Frentzen - creditat cu o

Marele Premiu al Australiei

V i c t o r i e î n d o l i a t ă p e n t r u S c h u m i & M J 1W O R L D

' ^ 3 î E i : r “ :

r

: A * xt—A 1maşină superioară.; în fine, Michelin a pierdut prima manşă în “războiul cauciu­curilor”, toţi piloţii clasaţi în puncte concurînd pe gume Bridgestone. -

După o uşoară aventură (cîteva tonouri) în ziua de antrenamente cronometrate, în ultimul minut al calificărilor Michael Schumacher i-a suflat pole position-ul principalului

poziţia secundă după startul slab al lui Barrichello, dar Schumi a pornit bine şi îşi crease un avans de două

secunde la intrarea în turul 5, cînd s-a produs d r a m a : Villeneuve l-a ciocnit pe Rplf Schumacher

jjg (acuzat că a frînat nejustificat) şi canadianul, a fost proiectat în gardul de p r o t e c ţ i e , monopostul său fiind dezmem­

brat în zeci de bucăţi. Piloţii au scăpat nevătămaţi, dar - tristă analogie cu Monza 2000 - o roată desprinsă a-lovit un oficial, care a decedat la spital în timpul desfăşurării cursei.

După 9 tururi în spatele safety car-ului, Michael Schumacher a forţat desprinderea' la revenirea pe “verde”, creîndu-si un avans de

baraj de cauciucuri. în turul 34, Coulthard a reuşit să treacă de Barrichello după un frumos atac pe exterior, moment în care

Quantas Australian Grar. Prix (Albert Park, 58 x 5.30. km = 307,574 km): 1. M Schumacher (lh 38:26,53;

Schumi avea 15 secunde avans. “Căluţii cabraţi” au efectuat apoi intrarea la standuri (Schumi în turul 37, Rubens în turul 38), scoţianul preluînd conducerea cursei preţ de trei “bucle”. McLaren a apreciat mai bine evoluţia traficului şi s-a “mişcat” mai bine la pitstop, David ieşind de la boxe cu. un handicap de (doar) 5,5 secunde, dar “locotenentul lui Mika” nu a reuşit să ameninţe_efectiv poziţia campionului mondial, chiar dacă acesta a rulat mai prudent

, -

lOp, 2. Coulthard (+1>7';. 6p, 3. Barrichello (+33,491 4p, 4. Panis (+1:02,050) 3p.' Heidfeld (+1:11,479) 2p,‘

• Frentzen (+1:12,807) lp-

său rival Ia titlu, Hakkinen - finlandezul retrogradînd în poziţia a treia după ce a condus ostilităţile. Mika a recuperat

4 secunde în faţă lui Hakkinen. Încercînd să refacă handicapul, finlandezul a greşit în turul 27, sfîrşind prin a aborda frontal un

r n -• final - ' ' terminîndînvingător cu - un avans de 1,7 secunde.

McLaren;. ' BAR ;

Sauber 2, Jor(i’1.

Radu C. MUNTEAN

ar putea iireclama dumneavoastră Vet J9.2J.27

r < a n D

• “U ” C a r b o c h im - V e g a S O C E D P lo ie ş t i 5 9 - 6 6Sîm bătă s -a ju ca t b a sc h e t în

9 oraşe d in ţa ră, u rm ărite fiind partidele e tape i a X lX -a la fe te , respectiv a X X -a la bă ie ţi, e tape în ca re a u l ip s it s u rp r iz e le , oarecum ieş ind din tip a r v ic to ria t im iş o re n ilo r d e la E L B A , o b ţin u tă în d a u n a m a i b in e cotatei R apid.

în c e p e m cu în t r e c e r e a b ă ie ţ ilo r , m a i d is p u ta tă în anum ite zone ale c lasam entu lu i, o d a tă ce n e a p ro p ie m d e d e z n o d ă m în tu l s e z o n u lu i

re g u la t, can d id a te le la po d iu m u l a c tu a le i ed iţii ş i c e le c e lu p tă p e n t r u e v ita re a e x i lu lu i d in lu m e a bună , e v o lu în d cu g îndu l la p la y -o ff ş i p lay -au t, fa ze ce v o r s tab ili ie ra rh iile fina le . în S a la s p o rtu r ilo r . “H o ria D e m ia n " a m a s is ta t, a lă tu ri d e în c ă v re o 50 0 d e spec ta to ri, la p a rtid a d in tre “U ” C a rb och im şi V e g a S O C E D P lo ie ş ti. O aspe ţii s e a flă în tr-o d is p u tă acerb ă cu C S U S ib iu şi W e s t P e tro m A ra d ( to a te la e g a l i ta te d e p u n c te ) p e n tru

t * y <p

1

i?:

- w , , ,'■ x ' \ . »> - r . j

f: y i ţ % y ,1 1 - " j

| • •« th , : ‘«A * i : l * r? ' v V

o c u p a re a p o z iţ ie i s e c u n d e a c la s a m e n tu lu i, p o z i ţ ie c e , a p ro a p e s ig u r, d u c e în fin a la cam p iona tu lu i. P e c în d ga zd e le (a fla te pe locu l 5)

■ orice a r fa c e , e x c e p t în d o m in u n e în p la y - o ff, au locu l b ă tu t în c u ie în c l a s a m e n t .A c e s te a f i in d da te le p rob lem e i, c e s -a în tîm p la t p e te re n n -a surprins, d e c ît pe n a iv i, c a re , i g n o r î n d r e a l i t a te a , a u v is a t p în ă în u l t im e le m in u te a le d ispu te i la un p o s ib i l s u c c e s c lu je a n , c e n u s -a p ro d u s , p e n tru s im p lu l fa p t că m o tiva ţia ş i argum ente le au l ip s i t cud e s ă v î r ş ir e . în fa p t , p r o ta ­gon is te le au în lă tu ra t o rice dubiu asup ra rezu lta tu lu i fina l, în c ă din p r im u l “s fe r t” a l în tî ln ir ii, c înd p lo ie ş te n i i a u fă c u t le g e a , p a r c u rg în d c u d e z in v o ltu r ă tra seu l sp re coşu l a d ve rs , av în d la d ispoz iţie la rg ile b u le va rd e din d e fe n s iv a s tu d e n ţ i lo r . T r io u l C h ira n ( in s p ira t la “p u p itru ”) - P ă lî i - T o a d e r , a lă tu r i d e A r a n a v to v ic i ş i M ir c e a C onstan tin (pe p o s t d e se rvan ţi), a p r o f i ta t d in p l in d e c o m p le z e n ţa e le v ilo r lu i D a n M o ra ru , în s c r i in d d in to a te p o z iţiile şi m o d a lită ţile , a lte m în d c o n tra a ta cu rile c u “p o z iţio na lu l" ş i a tacurile rap ide , re u ş ite le lo r f i in d n e o b s t r u c ţ io n a te d e o ap ă ra re fo rm a lă . D ec i, în m in. 1 0 , ta b e la in d ic a s c o ru l d e

1 1 -2 7 ( !? ) , d e z n o d ă m în tu l m e c iu lu i fiin d d e ja p re v iz ib il, mai re m a re în d “ p e r fo r m a n ţa ” ga zd e lo r ca re d e la 5 -0 (m in . 3)

z ş jr .S t l S fi i »

• V

~ i*

v.

fl

d in c îte a m în ţe le s ) o p rive a , ech ip a t to tu ş i în tre n in g , fă ră a s e im p l ic a e f e c t iv în t r - u n s p e c ta c o l p e c a re p u te a s ă - l s trice . S c o r fin a l 5 9 -6 6 (11 -27 , 32 -47 , 4 9 -5 6 ), m a te r ia liz a t de : P o p a 19 (3 ) , M a r in 14 (2 ) , P in te a 1 3 , S e b e s ty e n 1 1 , C r is te s c u 2 , p e n t ru “ U ", A ra n a v to v ic i 2 2 (4 ), P ă lîi 15 (1), T o a d e r 11, C h ira n 8, M irce a 6, G h işo i 2, C io ro b e a 2 / A rb itr i M . O p re a (B ra ş o v ) - S . D a b ija (B ucu re ş ti), a u c o n d u s confuz, f lu ie r în d p a rc ă a l tc e v a d e c î t c e e a ce s e în tîm p lă în te ren , p ă rînd ş i e i d e ru ta ţi. R e zu lta te le e tape i: R o m ra d ia to a re B ra ş o v - D in a m o 4 4 -8 4 , C S U S ib iu - H e rlitz Tg . M u re ş 118-65 , W e s t P e tro m A ra d - P o lite h n ica la ş i 1 0 8 -5 8 , C S U IS A P ite ş t i - C im e n tu l F ie n i 7 5 -5 9 , E L B A

T im iş o a ra - R a p id 65 -58 .în d is p u ta f e te lo r to a te

fa v o r i t e le a u c îş t ig a t fă ră p ro b le m e ş i e fo r tu r i, ia r “ U ” B o g d a n V o d ă A C S A a s ta t. în u rm a re z u lta te lo r în re g is tra te şi p a rcu rg în d p ro g ra m u l ce lo r do uă e ta p e ră m a s e d e ju c a t, n e fa c să o d ă m ca s ig u ră ocu p a n tă a p r im u lu i lo c d in c la s a m e n tu l s e z o n u lu i r e g u la t p e R a p id B u c u re ş ti, c u m a ri ş a n s e la titlu . D a r ia tă d e z n o d ă m în tu l e tape i: S p o rtu l S tu d e n ţe s c - S om eşu l D e j 6 5 - 5 4 , R a p id - B N R B u c u re ş ti 7 5 -5 1 , P h o e n ix R m . V îlc e a - L iv a s T îrg o v iş te 65 -96 , L P S G a la ţ i - U n iv e r s i ta te a O ra d e a 7 7 -5 7 , B C IC IM A ra d - O lim p ia B u c u re ş ti 81-51 (m e c i ju c a t în d e va n s ).

Mircea Ion RADU

C L A S A M E N T E :

au re u ş it s ă a ju n g ă la 7 -2 5 (m in. 9), ceea ce , să re cu n o a ş te m , nu e la în d e m în a o ricu i! C iudăţen ia este că ce lo r de la V e g a SO C ED le -a fo s t s u fic ie n tă c îş tig a re a aces tu i s in g u r “s fe r t” (în ce le la lte s c o ru l a fo s t : 2 1 -2 0 , 1 7 -9 , 10-10), m a i de pa rte lă s în d u -i pe clu jeni să im prov izeze , să se mai a p ro p ie p e n t r u a în c ă lz i a s is te n ţa , lu c ru r ile f i in d în s ă repede pu se la pu n c t d e V lad im ir A ran av tov ic i, ca re c înd g lum a se în g roşa , pu n c ta cu d e z invo ltu ră de la lin ia de 6 ,2 5 m . C varte tu l P opa (M iţă a fo s t a z i insp ira t, da r ce fo lo s ), S e b e s ty e n , M arin ş i P in te a (m u lt p re a ne rvo s şi ira s c ib il) a u fo s t c e i c a re au re p lica t p e ta b e la d e sco r, pe care C o m e i S ă ftescu (acc identa t

F em in in1. R ap id B ucu re ş ti2 . B C IC IM A ra d3. L ivas4 . S po rtu l .5 . “U ” B o g d a n V o d ă AC S6. S om eşu l D e j7 . O lim p ia B u c u re ş ti8 . B N R B u cu re ş ti9. P hoen ix10. LPS G ala ţi11. U n iv . O ra d e a

M ascu lin1. D ina m o B ucu re ş ti2 . V e g a S O C E D P lo ieş ti3 . C SU A s tra l S ib iu4 . W e s t P e tro m A ra d5 . “U ” C a rb o ch im6. C S U IS A P iteş ti7 . R ap id B u cu re ş ti8. P o lite hn ica la ş i9. H erlitz Tg . M u reş10. R o m ra d ia to a re Bv.'11. C im en tu l F ie n i12. E LB A T im işo a ra

18 16 2 13 41 :10 09 3418 15 3 1240 : 979 3318 14 4 13 54 :10 35 32

• 18 12. 6 13 72 :11 33 3018 10 8 11 95 :10 52 2819 9 10 12 20 :12 44 2817 9 8 11 24 :11 92 2618 4 14 11 92 :13 40 2218 4 14 10 83 :12 78 2218 4 14 98 1 :1 36 2 2218 2 16 9 1 1 :1 3 8 9 20

20 18 2 17 87 :11 88 382 0 16 4 15 96 :12 89 3620 16 4 16 62 :14 15 3620 16 4 1831:1401 3620 11 9 1527 :1497 3120 10 10 14 22 :14 06 3020 7 13 15 30 :16 98 272 0 7 13 15 64 :18 13 272 0 7 13 14 67 :16 57 2720 4 16 14 77 :17 56 242 0 4 16 13 59 :16 99 242 0 4 16 1 3 15 :17 23 24

S o m e ş D e j - “U ” M o d e n a 1 :3

“II Modesta la prima victorie in deplasare!Dej, sîmbătă, 3 martie, spectatori circa 200 • Someş Dej:

Lazăr, Mărginean/c (Barna), Ion (Cocoradâ), Giurgiu, Moldovan (Bama), Balint, Manţ/ libero, antrenori Ovidiu Tămaş, Tiberiu Schubert. “U” Modena: Lobonţ/c, Boroianu,

: Colcer, Filip, Verdeş (Stupar), Lotei, M. Moldovan/ libero, antrenor Ovidiu Vasu • arbitri: Dumitru Gigi/ Baia Mare, Gheorghiţă Mitraşca/ Zalău; observator FRV Octavian

. Drăgan/ Timişoara « durata 71 minute « puncte din servicii 2-1;,servicii ţgreşite 8-11; greşeli tehnice 1-7; puncte din: blocaje 4-18! « remarcaţi: Balint, Ionuţ lon (Someş); Verdeş, Filip, Boroianu, Colcer (“U”).

“U” Modena a reuşit, nici nu se putea altfel, prima victorie “afară”. Cît de preţioasă este ea nu are rost să comentăm, acest 1:3 (22, -28, -22, -17) reprezentînd un adevărat balon de oxigen pentru gruparea universitară. Cea care a excelat la Dej printr-o apărare impecabilă, evidenţiindu-se cuplurile Filip/ Colcer, Verdeş/ Colcer, Lotei/ Lobonţ, Lotei/ Filip, Colcer/ Lobonţ dar şi Colcer, Lotei şi Verdeş în blocaje individuale. Apărarea este, cel puţin în momentul de faţă, unul dintre punctele forte ale echipei, punct triplat de atacurile în forţă ale lui Verdeş, Filip şi Boroianu. Minusul? Deocamdată serviciul, de nerecunoscut la meciul de sîmbătă. Someş Dej si-a apărat şansele apelînd la aproape toate mijloacele posibile, nu insist asupra lor, s-a văzut depăşită la toate capitolele, inclusiv cel fizic. Le rămîne meritul de a fi încercat... imposibilul. “U” Modena care l-a avut alături de ea pe managerul Petru Călian, a dedicat victoria unui alt mare iubitor de volei, Ion Astăluş (Remodis), a avut alături o galerie inimoasă venită la Dej cu trenul, cei opt, nouă suporteri clujeni neavînd ce regreta.

• Rezultatele etapei a 18-a: Midia - Tractorul 3:0, Someş - “U” Modena 1:3, Petrom - Delta 3:1, “U” Baia Mare - “U” Bacău 3:0, Arcada Galaţi - Dinamo 0:3, RIFIL - “U” Craiova(amînat la cererea craiovenilor).

C L A S A M E N T

Poli Timişoara - U Dacia Felix

0:3 (-22,-16 ,-13)Clujencele au cîştigat fară prObl eme, într-un meci în care victoria

nu le-a fost pusă la îndoială nici o clipă. “U” Dacia Felix mai are de disputat două întîlniri, cu Banatul Lugoj, respectiv Bihorul Oradea, ambele la Cluj-Napoca, avînd absolut toate şansele sâ termine fară set pierdut!

C L A S A M E N T1. “U” DF 8 8 0 24:0 -162. CSU Tg. Mureş 7 5 2 15:11 123. Lugoj 7 4 3 14:11 114. Braşov 7 2 5 9:16 95. Timişoara 7 1 ' 6 8:20 86. Bihorul 6 1 5 5:17 - 6*

* - punct pierdut prin neprezentare la jocEtapa a ll-a, sîmbătă, 10 martie: “U” DF - Banatul, Bihorul

Oradea - Romradiatoare Braşov.Demostene SOFRON

1. Petrom 18 14 4 48:20 322. Delta 18 ■ 14 4 47:28 323. Dinamo 18 13 5 • 43:21 314. RIFIL 17 12 5 41:21 295. Craiova 17 11 6 38:30 28

‘ '5 6. “U” Bacău 18 10 8 36:37 281 7. “U” Cluj 18 8 10 37:42 26

• ■ 8. Baia Mare 18 7 11 . 28:42 . 25ţ 9. Midia 18 6 12 28:40 24

’ • ' ■ • * -fc 10. Braşov 18 4- 14 25:45 22- .. 11. Dej 18 4 14 25:47 22

12. Arcada 18 4 14 22:45 22

Etapa a 19-a, miercuri, 7 martie: “U” Modena - Petrom (ora 16,30), RIFIL - Midia, “U” Craiova - Arcada, Dinamo - “U” Baia Mare, “U” Bacău - Someş Dej, Delta - Tractorul (3:0, partidă disputată în devans).

Verdeş a fost din nou MVP-ul meciuluiFoto: I. PETCU

Liga avansează fără convulsii

Rezultate înregistratesîmbătă, în etapa a X-a, penultima a turului Ligii feminine:

• Rapid - Oţelul 21-20• Era Baia Mare - Remin

Deva 20-20• Hidrotehnica C-ţa - “U”

Ursus 29-27• Rulmentul Bv. - Fibrex

Săvineşti 26-27• Oltchim - RATB Antilopa

34-21Partida CSM Iaşi - Silcotub

Zalău a fost amînată,

zălăuancele disputînd ieri prima manşă a “sfertului” din Cupa Cupelor cu formaţia rusă Kuban Krasnodar, scor 29-21.

Clasament: 1. Oltchim 28; '2. Silcotub 24 (un joc mai puţin); 3. Rapid 24; 4. Fibrex 23; 5. Hidrotehnica 23; 6. Remin 22; 7. Oţelul 18; 8. Rulmentul 16; 9. “U” Ursus 16; 10. CSM Iaşi 15 (un joc mai puţin); 11. Antilopa 14; 12. Era Baia Mare 13.

Ultima etapă a turului (11 martie) programează jocurile:

• “U” Ursus - Rulmentul• Oţelul - Era Baia Mare• Remin - Hidrotehnica• Fibrex - Oltchim• Antilopa - CSM Iaşi• Silcotub - Rapid.

Nusa DEMIAN

Fm pintcfc 'LY - perfaadB ff - 9 iLiarite

Miercuri,%7?marti^ 7 ,0 0 T e le m a t in a l ; 9 , 0 0 J u rn a l

j re g io n a l; 9 ,4 0 P ra c tic T V ; 1 0 ,3 0 T V R U m aT u a C lu i ; 1 1 -2 0 T V R la ş i ; 1 2 ,1 0 T V R

T im iş o a ra ; 1 3 ,0 0 O ra G ( r ) ; 1 4 ,0 0

7 ,0 0 T e le m a t in a l ; 9 ,0 0 J u rn a l reg ion a l; 9 ,40 P rac tic TV ; 10 ,30 T V R C lu j ; 1 1 ,1 0 T V R la ş i; 1 1 ,5 0 T V R

J u rn a lu l d e p rîn z ; 1 4 ,1 5 m ă ! ( r ) ; 1 5 ,3 0 A i v re a , tu ! (s ) c a rd in a le ; 1 6 ,3 0 K ron ika (m a g a z in c u ltu ra l în lim ba m a g h ia ră ) ; 1 7 ,3 0 H o te l P a y n e (s ); 1 8 ,0 0 C o re c t!;1 8 .1 0 P e n tru d v ,, D o a m n ă !; 1 9 ,0 0 In fo -M a n ia ;1 9 .1 0 A v a n p re m ie ră Ş tir i; 1 9 ,1 5 P a s iu n i (s); 20 ,00 J u rn a l. M e te o ; 2 0 ,4 0 S p o rt; 2 0 ,4 5 B a lo n a ş e de s ă p u n (c o .S U A ’98 ); 2 2 ,2 0 Ş a p te z ile (s ); 2 3 ,2 0 J u rn a lu l d e n o a p te ; 2 3 ,3 5 E c o n o m ia ; 0 ,2 0 V ă p la c e o p e ra ?

7 ,0 0 T e le m a t in a l ; 9 ,0 0 J u rn a l re g io n a l; 9 ,4 0 P rac tic T V ; 10 ,30 T V R

fc: t v iS S C lu j ; 1 1 ,2 0 T V R la ş i ; 1 2 ,1 0 T V R ______R O M AH iA T im iş o a ra ; 13 j0 0 T e z a u r fo lc lo ric (r); I * * u * a h ia ' T im iş o a ra ; 12 ,3 0 R ecurs la m o ra lă (r);

C ib e rF a n - 14 3 0 Ia rtă - i 14>00 Ju rn a lu l d e p rînz ; 14,15 C ib e rF a n ; 14 ,30 I 14 .°° Ju rna lu l d e Pr 'n5 ; 14’15 C ibe rF an ; 14 ,30 , .u , (a ” '6 0 0 p ™ v m C ra io v a ; Z o A i v ra a ,u l ( . ) ; 1 6 .0 0

P anoram a; 17 ,30 H o te l Payne (s); 18 ,00 C o re c t!; I ’ H o tf a y e f j ’1 8 ,1 0 Im p a s în d o i; 19 ,00 In fo -m a n ia ; 1 9 ,1 0 | 18’10 M e d ic in a p e n tru J o ţi; 19 ,00 In fo -m a n ia .

I Avanpremierătir?;'' 1EL 15 Pasiuni"(s); 20,o5 j ^ l l ^ p S f î ) - 20 !SJu rn f : o,e Y ° V 2 0 '40h S p° rt: o Y f ,ReC? T 'a îu rn a L M e teo ; ! o ,4 b S p o rt; 20 ,45 J u it i t ia r i i (s);m o ra la ; 2 2 ,1 5 C u o c h iîn 4; 2 3 ,1 5 Ju rn a lu l d e I 91 R p flp rtii m tip rp . „ nn Mar1nrtl, ^ r .nt

| n o a p te ; 2 3 ,3 0 M a rto r la M artorii (p .l); 0 ,10 Lu m e aI d a n s u lu i. | an i (d ram ă S U A 1997).

21 ,45 R e flec ţii ru tie re ; 2 2 ,0 0 M arto ru l tă c u t (s j; 23 ,30 Ju rn a lu l d e n o a p te ; 2 3 ,4 5 în să rc in a tă la 15

7 ,0 0 Poftă b u n ă c u P e tr işo r (r); 1 ( L V I 7,15 J im şi Ja m ; 8 ,0 5 A rc a lu i |

f 7 ,0 0 T e le m a t in a l ; 9 ,0 0 J u r n a l j ' reg ion a l; 9 ,40 P ra c tic TV; 10 ,30 T V Rî C ' i v S J C |u j; 1 1 ,2 0 T V R la ş i; 1 2 ,1 0 T V R I «.QM AHiA T im iş o a ra ; 13 ,10 Mfedicina p e n tru to ţi | (r) ; 14 ,00 J u rn a lu l d e p r în z ; 14 ,15 C ib e rF a n .• G a m e m a n ia ; 1 4 ,3 0 G a ra n ta t 100% (r); 1 5 ,3 0 | T ru p a d e ş o c (r ) ; 1 6 ,3 0 T r ib u n a p a r t id e lo r• p a r la m e n ta re ; 1 7 ,0 0 F e re a s tră spre A m e r ic a :• 17 ,30 Hote l P a y n e (s); 18 ,00 Corect!; 1 8 ,1 0 O | v e d e tă . . . p o p u la ră ; 1 9 ,0 0 In fo -m a n ia ; 1 9 ,1 0• A v a n p re m ie ră Ş tir i; 1 9 ,1 5 P a s iu n i (s ); 2 0 ,0 0 I J u rn a l. M e te o ; 2 0 2 ,4 0 S p o r t ; 2 0 ,4 5 B ra v o , | B ra v is s im o l; 2 2 ,1 5 C a z u r i c iu d a te (s ); 2 3 ,0 5 ■ Ju rna lu l de no ap te ; 23 ,20 P rofes ion iştii; 0 ,2 0 R ock I la m iezu l nop ţii.

7 ,0 0 P o ftă bună cu P e tr iş o r (r);. 7 ,1 5 A v e n tu r i în ... pa tru la b e (r);

7 ,0 0 A v e n tu r i în ... p a tru labe ; , N o e (r) ; 8 ,3 5 T o ţi, îm p re u n ă ; 9 ,35 D ru m u l o a s e lo r , 8 ,05 Fe rm a (r); 9 ,10 F ru m u s e ţe b le s te m a tă (f/r); 7 ,30 B ă ie ţi b u n i, b ă ie ţi ră i (s/r); < (f/r); 11 ,30 Ş tiri; 1 1 ,3 5 Puls 20 00 (r); 12 ,35 B ă ie ţi I 10 ,30 Ş tiri; 10 ,40 D ’a le Iu ’ M itică; 11 ,45 A fa ce ri

8.20 A u to g ra f m u z ica l (r); 8 ,3 5 T o ţi, îm p re u n ă ; I bun i, bă ie ţi ră i (s /r); 13 ,15 D o m n iş o a ra A n d re a | la che ie (r); 12 ,00 B ă ie ţi bun i, bă ie ţi răi (s/r); 12 ,459 .2 0 O b s e s ia v iteze i (r); 1 0 ,0 5 în n u m e le s p o rtu lu i I (s); 1 4 ,1 0 A v e n tu r i în ... pa tru la b e ; 15 ,30 Ş tiri; j T r ib u n a p a r t id e lo r p a r la m e n ta re ; 1 3 ,1 5(r); 1 0 ,3 5 Ş tiri; 10 4 0 S p o rt p lu s ( r ) - 11 3 0 R e fo rm a t 15-35 T ru Pa D p 2 - 1 7 .° ° Poftă b u n ă cu P e trişo r!; J D om n işoa ra A n d re a (s); 14 ,10 A ven tu ri în ... pa trula b a n i m ă ru n ţi- 1 2 0 0 T e le v iz iu n e a ’ (rV 1 2 5 5 ‘ 1 7 ,1 0 S o ra ş i p r ie te n ii e i; 17 ,15 A rta a p ă ră r ii; 1 labe ; 15 ,30 Ş tiri; 15 ,35 T ru p a DP 2 ; 1 7 ,0 0 P o ftăD o c u m e n ta r ; 13 ,30 T r ib u n a p a r t id e lo r ; 14 ,00 ! 17 .45 S ta ţio n a re a ob lig a to rie ; 18 ,00 M it ş i is to rie ; | bună C" V A IA v e n tu r i în n a trn la h e - 1 a A n n n m n ic n a ra I 18 ,30 T e le ju rn a l T V R 2 ; 19 ,00 A u to g ra f m u z ica l; • G a la c e tâ t 'i (d o ). 1 7 1 ,4 5 P U ls 2 0 0 1 , 1 8 ,3 0A v e n tu r i in . . . p a tru la b e , 1 4 ,4 0 D o m n iş o a ra | 1 9 1 5 T ti î m n re u n ă -2 0 05 B ă ie ţi b u n i hă ie ti ră i I T e le ju rna l T V R 2 ; 19 ,00 A u to g ra f m u z ica l; 19 ,15A n d re a (s ); 15 ,30 Ş tin ; 1 5 ,3 5 T ru p a D P 2 ; 17 ,10 | ’ 2Q 5 5 ’s j p r ie te n ii e r 2 \ 0 0 P e m u ch ie I T ° !i.îm Pre u n â ; 2 0 ,0 5 B ă ie ţi buni, b ă ie ţi ră i (s);C ă lă to r in d p r in ţa ră ; 1 7 ,4 0 P a tr im o n iu ; 11 8 ,3 0 d e Cu tit 22 00 R L c m Y 22 30 S tiri- 2? v ; s t ri 20’55 S a ra ?> Prie te n ii e i: 21 -00 0 ra a d e v ă ru lu i; T e le ju rn a l T V R 2; 19 ,00 A u to g ra f m u z ic a l; 2 0 ,2 5 r i n e L ^ ^ d L l ă 1 22, 33 Ş tirii 2 2 ,4 0 Ş tiri b a n c a re şi b u rs ie re ; 2 2 ,4 5B ă ie ţi b u n i, bă ie ţi ră i (s ); 2 1 ,1 5 P ra g u l d e sus; 2 2 ,4 0 Ş tir i; 2 2 ,4 5 Ş tiri b a n c a re ş i b u rs ie re ; 22 ,50 F ilm a r t is t ic ; 0 ,3 0 T V M M e s a g e r

. b a n c a re şi b u rs ie re ; 22 ,40 C ine m a tog ra fu l d e artă : * F ru m u s e ţe b le s te m a tă (co .F ra n ţa 1 9 9 9 ); 0 ,0 0 | C ro n ic i v o tiv e (r); 0 ,3 0 TVM M e sa g e r.

7 ,00 O b s e rv a to r; 8 ,0 0 ‘N ea ţa ; 11 ,00 M o lo n e y (s ); 12 ,00 R e g e le

L e a r (d ra m ă S U A 1971); 1 4 ,0 0 S h a m u s (f.S U A ’7 3 ); 1 6 ,0 0 Z ile d in v ia ţa n o a s tră (s ); 1 7 ,0 0 Ş tiri; 1 7 ,2 0 îm b ră ţ iş ă r i pă tim a şe (s ); 1 9 ,0 0 O b s e rv a to r 2 0 ,0 0 B ile tu l c îş tig ă to r ( th r i lle r S U A 1997 ); 22 ,00 M a r iu s T u c ă S h o w ; 2 3 ,0 0 O b s e rv a to r ; 2 3 ,3 0 N o a p te a tîrz iu cu M irce a B a d e a ; 0 ,3 0 E x p lo ra to rii v is e lo r (s ); 1 .30 In trig i in P a ra d is (s ); 2 ,3 0 S im ţu l o re p tă ţii (s ); 3 ,3 0 C a p c a n e le d e s tin u lu i (s ); 4 ,30 A p e lin iş tite (s ); 5 ,30 îm b ră ţ iş ă r i p ă tim a ş e (s /r).

7 ,0 0 O bse rva to r; 8 ,0 0 'N e a ţa ; 1 1 ,0 0 Z ile d in v ia ţa n o a s tră (s /r);

12 .00 E le n a , v ia ţa m e a (s); 13 ,00 Ş tir ile am iezii; 13 ,15 M o lo n e y (s ); 1 4 ,0 0 B ile tu l n o ro c o s (f/r);16 .00 Z ile d in v ia ţa no as tră (s); 1 7 ,0 0 Ş tiri cu

I

N ăscu t în A m e r ic a (d ra m ă S U A .1991); 0 ,3 0 T V M M esage r; 1 ,00 T e le ju rn a l T V R 2 (r); 1 ,25 T ru p a D P 2 (r).

7 ,00 P o ftă bu nă cu P e tr iş o r (r); 7 ,15 A v e n tu ri în ... patru la b e ; 8,10

I S ta ţio na re o b lig a to rie (r); 8 ,2 5 Patrim oniu (r) ; 9,15 , T ra d iţii (r); 9 ,5 0 T e le v iz iu n e a ... (d iv./r); 1 0 ,5 0 Ştiri I 11 ,00 M eda lion de in te rp re t; 11 ,30 A rta ap ără ri ;| 12 ,00 B ă ie ţi bu n i, bă ie ţi ră i (s /r); 12 ,45 M it ş . is to rie (r); 13 ,15 D o m n iş o a ra A ndrea (s ); 14,1;1 A ve n tu ri în ... p a tru labe ; 1 5 ,3 0 Ş tiri; 15 ,35 T rup:I D P 2; 17,00 P o ftă b u n ă cu P etrişo r!; 1 7 ,1 0 Sa-:: ş i p rie ten ii ei; 17 ,15 S p e c ta c o lu l lumii v ă z u t d:I Io an G rigo rescu (r); 17 ,45 E dreptu l tă u !; 18,CC i R e fo rm a la b a n i m ă run ţi; 18 ,30 T e le ju rna l TVR J 2 ; 19 ,00 P u lbe re m ito lo g ică (do ); 19,30 Teatr.I T V : „M u şa tin ii” ; 20 ,30 S a ra ş i prie ten ii e i; 20.3:■ D e z a s tre (d o ) ; 2 1 ,1 0 D ’a le Iu ’ M itic ă ; 22,13 J M isiune pe che i (s); 23 ,00 Ş tiri; 23 ,05 Ştiri ba n ca -; . I ş i bu rs ie re ; 2 3 ,1 0 D ia m a n te le m o rţii (f. S U A '93 ; 0 ,4 5 T V M M e sa g e r; 1 ,15 T e le ju rna l T V R 2 (r)

7 ,0 0 O b se rva to r; 8 ,0 0 ‘N ea ţa ; 1 1 ,0 0 Z ile d in v ia ţa n o a s tră (s/r);

12 ,00 E lena , v ia ţa m e a (s ); 1 3 ,0 0 'Ş tir ile am ie z ii; 13 ,15 M o lo n e y (s ); 1 4 ,0 0 V a le n tin o (f.b io g ra fic S U A 1977); 1 6 ,0 0 Z ile d in v ia ta no as tră (s ); 17 ,00

îI anten£-| Ş t ir i le a m ie z ii;

7 ,00 O b se rva to r; 8 ,00 ‘Neaţa11 .00 Z ile d in v ia ţa n o a s tră (s ’r12 .00 E le na , v ia ţa mea (s ) ; 13.C3 1 3 ,1 5 M o lo n e y (s); 1 4 ,0 0 D -

R a d u P u re c e ; 1 7 ,20 _ îm b ră ţ iş ă r i p ă t im a ţe (s ); I Ş tir i cu R a d u P u re ce ; 17 ,20^ îm b ră ţişă ri p ă tim a ş e I Ş w ’S F îS d u p5reTO *f 1d7 ? 2 o lS b î ^ î ă r i p ă t i S *1 9 .0 0 O b s e rv a to r ; 2 0 ,0 0 U n d e -s d o u ă .. . (c o . ro m a n tic ă S U A 1 9 9 5 ); 22 ,00 M a riu s T u c ă S h o w ;2 3 .0 0 O b s e rv a to r; 2 3 ,3 0 N oap tea tîrz iu cu M irce a B a d e a (d iv .); 0 ,3 0 în ch id e re a p ro g ra m u lu i.

I a

S 7 ,0 0 N o ile a v e n tu r i a le lu i F lipp e r (d .a .) ; 7 ,4 0 M u z ic ă ; 8 ,00

n r - r z r z r i ş tir ile P ro T V ; 9 ,0 0 N e m u rito ru l(s ); 10 ,00 T în ă r şi n e lin iş t it (s /r); 11 ,00 C o rb u l, îngerul n e g ru (s/r); 11 ,50 J a ilb ird s ( f.S U A 1992); 1 3 .3 0 Film a rtis tic ; 16 ,00 T înăr ş i neliniştit (s); 1 6 ,5 5 J o c u r i m a g ice ; 1 7 ,0 0 Ş tir ile Pro T V ; 17 ,40 T e o ; 1 9 ,0 0 Ş tirile P ro T V ; 2 0 ,0 0 E x p e rtu l (s); 2 1 ,0 0 S p ita lu l d e u rg e n ţă (s ); 2 1 ,5 5 Ş tir i le P ro T V ; 2 2 ,0 0 C h e s tiu n e a z ile i; 2 3 ,4 5 Ş tir i le P ro TV ; 0 .0 0 X ş i Z e ro ; 0 ,10 P ro T V te a s c u ltă c e vez i; 0 ,1 5 N e b u n d u p ă tin e (s ) ; 0 ,4 5 C o rb u l, în g e ru l n e g ru (s ); 1 ,4 5 N e m u rito ru l (s /r) ; 2 ,3 0 C h e s tiu n e a z ile i ( r ) ; 4 ,3 0 P oveş ti în tre tă ia te (d ra m ă S U A ’93).

7 ,0 0 Ş t i r i le P ro T V ; 9 ,0 0 ■ N e m u r ito ru l (s ); 1 0 ,0 0 T în ă r şi| E S 3 j3 . £ = 3 3 n e l in iş t i t (s / r ) ; 1 1 ,0 0 C o rb u l, i în g e ru l n e g ru (s /r); 1 2 ,0 0 B ebe (s ); 1 2 ,2 0 M u rd e r ‘ T im e s S e v e n ( th rille r S U A ’90 ); 1 4 ,1 5 S p ita lu l d e I u rg e n ţă (s /r); 1 5 ,0 0 E xpe rtu l (s /r); 16 ,00 T în ă r 'ş i I n e lin iş t it (s ); 1 6 ,5 5 J o cu ri m a g ice ; 1 7 ,0 0 Ş tirile , P ro T V ; 1 7 ,4 0 T e o ; 19 ,00 Ş tirile P ro T V ; 1 9 ,4 5* K iile r: A J o u rn a l o f M u rd e r (d ra m ă S U A 1 9 95 ); | 2 1 ,3 0 F o tb a l M e c i d in L iga C a m p io n ilo r ; 2 3 ,4 5 | Ş tir ile P ro T V ; P ro fit; 0 ,0 0 X ş i X e ro ; 0 ,1 0 P ro T V . te a s c u ltă c e v e z i; 0 ,1 5 Fo tba l R e z u m a t U E F A ;• 1 ,15 C o rb u l, în g e ru l n e g ru (s); 2 ,1 5 B e b e (s /r); | 2 ,4 5 H ă r ţu i r e a ( d r a m ă S U A 1 9 9 2 ) ; 4 ,4 5 | N e m u r ito ru l (s /r); 5 ,4 5 T e o (r).

(s); 19 ,00 O b s e rv a to r; 1 9 ,5 0 D in d ra g o s te (d iv.); 2 1 ,3 0 B rig a d a m o b ilă ; 2 2 ,0 0 M arius T u că S how ; 2 3 ,0 0 O b s e rv a to r; 2 3 ,3 0 N o a p te a tîrz iu c u M ircea B a d e a ; 0 ,3 0 T e le E u ro b in g o 2 ; 1 ,3 0 In tr ig i în P a ra d is (s ) ; 2 ,3 0 S im ţu l d re p tă ţ i i ( s ) ; 3 ,3 0 C a p ca n e le d e s tin u lu i (s ); 4 ,3 0 S cand a lu l (s); 5 ,30

| îm b ră ţişă ri p ă tim a ş e (s /r).

1 l i r i c i i 9 7 '00 Ş t i r i ie P ro T V ; 9 ,0 0I H e r d u le ( s ) ; 1 0 ,0 0 T în ă r ş ii • M Ş S ja ^ S S ă , n e l in iş t i t ( s / r ) ; 1 1 ,0 0 C o rb u l, ' în ge ru l n e g ru (s /r); 11 ,50 B eb e (s); 12 ,25 L igh t o f | D ay (d ra m ă S U A 1 9 87 ); 14 ,15 K iile r: A Jou rn a l i o f M u rde r (f/r) ; 16 ,00 T în ă r ş i n e lin iş tit (s ); 16 ,55 J Jo cu ri m a g ice ; 17 ,00 Ş tir ile P ro TV ; 17 ,40 Teo; I 19,00 Ş tirile p ro T V ; 2 0 ,0 0 S peed - C u rsa in ferna lă I ( th rille r S U A 1994 ); 2 1 ,5 5 Ş tirile P ro TV ; 22 ,00 ■ C h e s tiu n e a z ile i; 2 3 ,4 5 Ş t ir i le P ro T V ; 0 ,0 0 I C h ip pe nd a le s ; 1 ,00 P ro T V te ascu ltă ce vez i; | 1,15 C o rb u l, în g e ru l n e g ru (s); 2 ,15 în o n o a re a • fra te lu i p ie rd u t (th rille r S U A 1989). .

| (s ); 19 ,00 O b s e rv a to r; 1 9 ,5 0 E chipa s p e c ia :■ ( th rille r S U A ’9 8 ); 2 1 ,3 0 P e rico l im inent (s ) ; 2 2 ,1 : I S ta rg a te S G -1 (s ) ; 2 3 ,0 0 O b s e rv a to r; 2 3 . ; : | N oap tea tîrz iu cu M irce a B a d e a (div.); 0 ,3 0 în —■ N o rd ş i S u d (s ); 1 ,30 N u -m i înşe l p a r te n e r , I (co .e ro tică F ra n ţa 1996 ); 3 ,0 0 Intrigi în P a r a c : | (s); 3 ,45 C a p ca n e le d e s tin u lu i (s); 4,30 S c a n d a l­

os); 5 ,30 îm b ră ţişă ri p ă tim a ş e (s/r).

l 7 ,0 0 S a lva ţi d e c lo p o ţe l (s /r); I r i 7’00 S a lva ţi de c lo p ° îe l (s/r):I C J / J i i i Y 8 ,0 0 P rim a M ix; 1 3 ,3 0 C in e m a g ia I V I J I J S J J 8 .0 0 P rim a M ix; 13 ,30 C rea tu ri

j- * > , . - . R n rn An ia /f5\|a rn R / r \ . s ă lb a tic e (d

7 ,0 0 Ş t i r i le P ro T V ; 9 ,0 C H e rc u le ( s ) ; 1 0 ,0 0 T î n ă r s n e l in iş t i t ( s / r ) ; 11 ,00 C o r b c în g e ru l n e g ru (s/r); 12 ,00 B e b e

(s ); 12,25 S c a n d a lo u s (co .A n g lia 1984); 1 4 .1 5 I S pe ed (f/r); 16 ,00 T în ă r ş i ne lin iş tit (s ) ; 1 6 ,5 : I Jocu ri m ag ice ; 17 ,00 Ş tirile P ro TV; 1 7 ,4 0 T e c l 19 ,00 Ş tirile P ro TV ; 2 0 ,0 0 V in e ri seara ne d is t r s - ! cu F lorin C ă lin e scu ; 2 2 ,3 0 Ş tirile Pro T V ; 2 2 .2 :I O fa m ilie de p o liţ iş ti II ( f .S U A 1997); 0 ,0 5 P ro * : . 0 , 1 5 P ro T V te a s c u ltă c e vez i; 0 ,30 C o r b - 1 în ge ru l negru (s); 1 ,30 P ro b ă fiz ică ( th rille r S l ' ;| 1989); 3 ,00 V in e r i s e a ra ne d istrăm c u F lc ."■ C ă line scu (r); 5 ,4 5 T e o (r).

(r ) ; 1 4 ,0 0 R o m â n ia @ la rg e (r); 1 5 ,3 0 V ip e r (s. S U A 1 9 9 4 ); 1 6 ,3 0

(do /r); 1 4 ,3 0 C ro n ica^ 7 ,0 0 S a lv a ţi d e c lo p o ţe l (s /r); I ^ 4 3 0 s t ih

L L f U i i i S J 8,00 P r im a M ix ; 13,30 ,m p a c t (r); I S a iva ţF d e c lo p o ţe l (s ); 17 ,30 C a m e ra de rîs (d iv .); ■ K 1/1 nn n n n m „ w . 1 8 0 0 F o c u s ; 1 9 0 o L u n a s ă lb a tic ă (s ); 2 0 ,0 0

■ C ro n ic a c îrco ta ş ilo r; 2 1 ,0 0 lu b ă re ţu l (co . S U A ’89 ); • 2 3 ,0 0 F o c u s P lu s ; 0 ,0 0 V ip e r (s /r); 1 ,0 0 -F o c u s | P lu s (r).

14 ,30 E x p lo z iv (r) ; 1 5 ,0 0 M o to r (r); 1 5 ,3 0 V ip e r (s); 1 6 ,3 0 S a lv a ţi d e c lo p o ţe l (s); 1 7 ,3 0 C a m e ra de rîs ; 1 8 ,0 0 F o c u s - p r im e le ştiri a le s e r ii; 1 9 ,0 0 R ea l T V ; 1 9 ,3 0 Im p a c t; 2 0 ,0 0 V a c a n ţă la V e n e ţia (d ra m ă Ita lia 1 9 9 0 ); 2 2 ,0 0 S til; 2 3 ,0 0 F o cu s - ş tir ile n o p ţii; 2 3 ,3 0 Im p a c t (r); 0 ,0 0 V ip e r (s /r); 1 ,00 F o c u s (r)

| c îrco ta ş ilo r; 1 5 ,3 0 V ip e r (s ); 16 ,30 S a lv a ţi d e | c lopoţe l (s); 17 ,30 C a m e ra d e rîs ; 18 ,00 Focus; J 19 ,00 Lu na s ă lb a tică (s); 2 0 ,0 0 C op iii sp u n lucru ri I tră sn ite ; 2 1 ,0 0 S u p ra v ie ţu ito ru l; 21 ,45 O b ie c tiv ;

23 ,00 F o cus P lus; 0 ,0 0 V ip e r (s/r).

T E L

l/c A

Z / aa fc> c7 ,0 0 M u z ic ă ; 9 ,5 9

^ T e le c a r ic a tu ra z ile i; 1 0 ,0 0 T e n ta ţii (r); 10 ,30 C u tia m u z ic a lă (r); 11 ,30

I T E L L .I « C I - V z 7 0 0 M u z ic ă ; 9 ,5 9T e le c a r ic a tu ra z i le i ; 1 0 ,0 0 L a o r d in e a z i le i ( r ) ; 1 1 ,2 9

T e le c a r ic a tu ra z ile i; 11 ,30 A s s h o w (r) ; 1 2 ,2 9 T e le c a r ic a tu ra z ile i; 12 ,30 M ăştile p u te rii (r); 13 ,45 L u m e a m is te re lo r (r); 14,45, D o c u m e n ta r (r); 15 ,15a t > c vi/ ___

A s s h o w (r) ; 12 ,29 T e le c a r ic a tu ra z ile i; 12 ,30 i 2 4 d in 2 4 (r); 1 5 ,2 9 T e le c a ric a tu ra z ile i; 16 ,00O fs a id (s ); 14 ,45 D o c u m e n ta r (s ); 1 6 ,0 0 D ’a le lu i | D ’a le lu i C ă tă lin ; 1 7 ,5 9 T e le c a ric a tu ra z ile i; 18 ,00C ă tă lin ; 1 7 ,5 9 T e le c a r ic a tu ra z ile i; 1 8 ,0 0 2 4 d in J A s s h o w ; 19 ,00 D ocum en ta r; 19 ,29 T e le c a ric a tu ra2 4 ; 1 8 ,3 0 A s show ; 1 9 ,2 9 T e le c a r ic a tu ra z ile i; « 1 9 .3 0 La o rd in e a z ile i; 2 1 ,0 0 T e le ju rn a l;1 9 ,3 0 L a o rd in e a z ile i; 2 1 ,0 0 T e le ju rn a l; 2 1 ,3 0 2 1 ,3 0 D o c u m e n ta r ; 2 1 ,5 9 T e le c a r ic a tu ra z ile i; ^ u ia y u 3 U ) MOUUI1<1 ţa;>D o c u m e n ta r ; 2 1 ,5 9 T e le c a r ic a tu ra z ile i; 2 2 ,0 0 1 2 2 ,0 0 R e p o rte r T e le 7 ; 23 ,00 T e le c a r ic a tu ra z ile i; ( în şe lă to a re (s); 2 2 ,4 0 Lu iza F e rn an da (s); 23 ,20M ă ş t ile p u te r ii; 2 3 ,0 0 T e le c a r ic a tu ra z ile i; 2 3 ,1 5 j 2 3 ,1 5 V ia ţa n o a s tră c e a de to a te z ile le ; 1 ,00 D ’a le | D ragoste ş i p u te re (s/ r) . 2 3 ,50 D e 3 x fe m e ie (r);

lu i C ă tă lin (r); 3 ,0 0 M u z ică (r); 4 ,3 0 R e p o rte r T e le j 0 2 5 ş t i rjje d e A c a să (r); 1 ,15 M uzica d e A casă .

7 ,1 5 T e lesho pp ing ; 7 ,3 0 Ş tirile d e A c a s ă (r); 8,10 în g e ra şu l (s /

| r); 9 ,00 S e d u c ţie (s /r); 9 ,3 0 F iore lla (s /r); 10 ,15 ■ C ăsuţa p o ve ş tilo r (r); 10 ,25 A casă la b u n ica (r); J 10,35 D ra g o s te şi p u te re (s/r); 11,00 D e 3 x fe m e ie I ' (r); 11 ,50 Iu b ire fă ră lim ite (s/r); 12 ,50 D rag oste | nebună (s /r); 13 ,45 Lu isa Fernanda (s /r); 14 ,45 1 la -m ă a c a s ă (m a g ./r); 15 ,30 în ge r s ă lb a tic (s); j 16,20 C ăsu ţa poveştilo r; 16 ,30 îngeraşu l (s); 17,30 1 D ragoste ş i p u te re (s); 17 ,55 A casă la bun ica ; | 18,05 S e d u c ţie (s); 19 ,00 Iub ire fă ră lim ite (s); l 20 ,00 Ş tirile d e A c a s ă ; 2 0 ,4 0 v D e 3 x fe m e ie ;

2 1 ,1 5 D ra g o s te n e b u n ă (s ) ; 2 2 ,1 0 F e m e i

7 ,0 0 S a lva ţi de c lo p o ţe l (sh 8 ,0 0 P rim a M ix; 13,30 C u T ib a r. la p e s c u it ş i v în ă to a re ; 14,3.' O b ie c t iv ( r ) ; 15 ,30 V ip e r (s

I 16 ,30 S a lva ţi d e c lo p o ţe l (s ); 171,30 C a m e ra ce I rîs (d iv.); 18 ,00 F ocus ; 1 9 ,0 0 Lumea sălbatic i I (s); 20 ,00 V re i să fii m ilia rd a r? ; 21,00 O femee . fa ce carie ră (co .S U A ’88); 2 3 ,0 0 Focus P lu s ; 0.C- • I V ip e r (s/r); 1 ,00 Focus P lu s (r); 2 ,00 P rie ten i pîre | la capă t (d ra m ă S U A ’97 ).

Tl/cA7 ,0 0 M u z ic ă ; 9,5: j

T e le c a r ic a tu ra z ile i; 1 0 ,0 0 Le; f o r d in e a z i le i ( r ) ; 11 ,2--iQ D C T e le c a r ic a r ica tu ra zilei; 11 ,30 Ae;

I s h o w (r); 12 ,29 T e le c a ric a tu ra z ile i; 12,30 Muzice f I 1 4 ,4 5 D o c u m e n ta r; 1 5 ,5 9 Te leca rica tu ra zile I 1 16 ,00 D om ino; 17 ,00 M uzică ; 17,5 9 Telecaricature ţ | z ile i; 18,00 A s show ; 1 9 ,0 0 Docum entar; 19,2;;: T e leca rica tu ra z ile i; 19 ,30 La ord iriea z ile i; 21.C.I T e le ju r n a l; 2 1 ,3 0 D o c u m e n ta r ; 2 1 ,ci | T e le c a r ic a tu ra z ile i; 22,00 în ju s tiţ ie ; 2 3 ,Pi

T e leca rica tu ra z ile i; 2 3 ,3 0 V ia ţa noastră cea dr- to a te z ile le ; 1 ,00 T e n ta ţii; 4 ,3 0 Dom ino (r); 5,3.:M u z ică (r); 6 ,3 0 T e le ju rn a l.

V ia ţa n o a s tră cea d e to a te z ile le ; 1 ,0 0 D ’a le lu i « ' a l <-a ia lln W . MUZIca 1 'C ă tă lin (r): 3 .0 0 m u z ică (r): 4 .3 0 M ă ş t ile p u te rii . 7 ( r).' 5 .30 D o c u m e n ta r (r).

I T E L

II U c x ka b c

7 ,0 0 M u z ic ă ; 9 ,5 9 T e le c a r ic a tu ra z ile i; 1 0 ,0 0 Lao r d in e a z i le i ( r ) ; 1 1 ,2 9

'C ă tă lin ( r); 3 ,0 0 m u z ică (r ) ; 4 ,3 0 M ă ş t ile p u te rii

( r ) ’ t 7 ,1 5 T e le s h o p p in g ; 7 ,3 0 Ş tirile^ 7 30 R e lu ă r i - 9 5 5 D e 3 x d e A c a să (r); 8 ,1 0 în g e ra ş u l (s /

e i S B S a fe m e ie ( r ) ; 1 0 4 5 D ra g o s te ş i , î T e le c a r ic a tu ra z ile i; 1 1 ,3 0 A s s h o w (r); 12 ,29p u te re (s /r ) ; 11 ,10 S e d u c ţ ie (s /r) ; 1 1 ,4 0 F io re lla 1Q 3 ^ j te re (s/r);-1 1 ,00 D e 3 x fe m e ie I T e leca rica tu ra z ile i; 12 ,30 R e p o rte r T e le 7 (r);(s /r ) ; 1 2 ,1 0 Iu b ire fă ră l im ite (s /r); 1 3 ,0 0 D ra g o s te j ^ Q0 | | jb ire fă ră ,jm ite (s /r); 13 0 0 D o c to ru | | 13 ,45 C u tia m u z ica lă (r); 14 ,45 D o c u m e n ta r; n e b u n ă (s /r ) ; 13 ,45 L u is a F e rn a n d a (r); 14 ,35 I ,-3 ^ (’m a g / r ) . ! 3 3 0 M uzica d e a c a s ă (r); 14 ,45 | 15,59 T e le c a ric a tu ra z ile i; 16 ,00 D ’a le lu i C ă tă lin ; A c a s ă la b u n ic a (r); 1 4 ,4 5 S p u n e d re p t (r) ; 15 ,30 [ L g ^ d e v is (m a g ./r); 15 ,30 în g e r s ă lb a tic (s); I 17.59 T e le c a ric a tu ra z ile i; 18 ,00 A s show ; 19 ,00 în g e r s ă lb a t ic (s); 1 6 ,2 0 C ă s u ţa p o v e ş tilo r ; 16 ,30 j 16 2 0 c ă s u ţa p 0 v e ş tilo n 16,30 în g e ra ş u l (s); 17 ,30 | D ocum enta r; 19 ,29 T e le ca rica tu ra z ile i; 19 ,30 La în g e ra ş u l (s ) ; 17 ,30 D ra g o s te ş i p u te re (s ); 17 ,55 . D râ g 0 s te ş i p u te re (s); 17 ,55 A c a s ă la bu n ica ; j ord inea z ile i; 21 ,00 T e le ju rn a l; 21 ,30 D ocum enta r; A c a s ă la b u n ic a ; 18,05 S e d u c ţie (s); 1 8 ,3 0 F io re lla J . 1 8 ,05 S e d u c ţie (s ); 18 ,30 F io re lla (s ); 19 ,00 Iu b ire J 21 ,59 T e le c a r ic a tu ra z ile i; 22 ,00 T e le m e d ic in a ; (s ) ; 1 9 ,0 0 Iu b ire fă ră l im ite (s ); 2 0 ,0 0 Ş tir i le d e I ^ r ă lim ite (s ); 2 0 ,0 0 Ş tirile d e A c a s ă ; 2 0 ,4 0 D e • 22 ,59 T e leca rica tu ra z ile i; 23 ,00 Loto; Joke r; Pariu A c a s ă ; 2 0 ,3 5 D e 3 x fe m e ie ; 2 1 ,3 0 F o tb a l M eci | 3 x fe m e ie ; 2 1 ,1 5 D ra g o s te n e b u n ă (s ); 2 2 ,1 0 I T rio ; 2 3 ,1 5 V ia ţa n o a s tră cea de to a te z ile le ; 1 ,00 d in L ig a C a m p io n ilo r (d ); 2 3 ,4 5 D ra g o s te ş i p u te re j L u is a F e rn a n d a (s ); 2 3 ,1 0 D ra g o s te ş i p u te re (s / J D "ale lu i C ă tă lin (r); 3 ,0 0 M uzică (r).

j r); 0,20 Ş tir ile d e A c a s ă (r); 1 ,10 M u z ica d e A c a să , j ţ

| Ţ & "IhT 0 6 ,0 0 -0 6 ,3 0 V id e o c lip u r i ; 0 6 ,3 0 - I ; 0 7 ,0 0 R e p o rta je ; 1 8 ,0 0 -2 0 ,0 0 T o p u l j 0 7 ,0 0 D o c u m e n ta re ; 1 8 ,0 0 -2 0 ,0 0 |

7 ,1 5 Te leshopp ing ; 7 ,30 Ştiri; |d e A c a să (r); 8 ,10 îngeraşul (s;

9 0 0 s e le c ţ ie (s /r ) ; 1 0 ,h î- C ăsu ţa p o ve ş tilo r (r); 10 ,20 A casă la bun ica (: L I 10,30’ D rag oste şi p u te re (s/r); 11,00 De 3x femes ţ• (r); 11 ,50 Iu b ire fă ră lim ite (s /r); 12,50 DragcsR ,• ne bu nă (s/r); 13 ,45 F e m e i înşe late (s/r); 1^,1: [I L u is a F e rn a n d a (s /r); 14; 4 5 A casă la rom ân j ■ C întă-m i, lău ta re (r); 15 ,30 în g e r sălbatic (s); 16x- ţ

C ăsu ţa p o ve ştilo r (d .a.); 16 ,30 îngeraşul (s); 1 7,j~ 1j D rag oste şi p u te re (s); 17 ,55 Acasă la b u n ic s . | 18 ,05 S ed uc ţie (s); 19 ,00 Iub ire fără lim ite (s.1 20 ,00 Ş tirile d e A casă ; 2 0 ,4 0 D e 3x femeie; 21,1- | D rag oste n e b u n ă (s); 2 2 ,1 0 Femei înşe la te

i F e rn a n d a (s ); 23 ,20 D ragosti pu te re (s/r); 2 3 ,5 0 D e 3x fe m e ie (r); 0 ,25 Ş tir

(s / r ) ; 0 ,1 0 D e 3 x fe m e ie (r).

0 6 ,0 0 -0 6 ,3 0 V id e o c lip u r i ; 0 6 ,3 0 -

m e s e r ii lo r - re a liz a to r N ic o le ta Ţ ă ra n u . I

EiţhoPAnoJa 0 6 ,0 0 -0 6 ,3 0 V id e o c lip u r i; 0 6 ,3 0 - ccu£NAPpCA 07 ,00 D ocum en ta re ; 18 ,00 -19 ,15 în tre

prie ten i / C a v a le rii r is cu lu i; 19 ,15 -19 ,30 S po tu riL a b ir in tu l tra n z iţ ie i - re a liza to r N ic o le ta Ţ ă ra n u . | pub lic ita re ; 19 ,30 -20 ,00 M icro fonu l s ind ica te lo r.

(sU ; e n . ttirle S :

Y0 6 ,0 0 -0 6 ,3 0 Videoclipuri; 0 6 ,3C-,

i7 ,0 0 D o c u m e n ta re ; 1 8 ,0 0 -1 9,1-J

2 2 ,4 0 Lu isa F e rn a n d a (s ); 23 ,20 D ragoste * p u te re (s/r); 2 3 ,5 0 D e 3x fe m e ie (r);I d e A casă (r); 1 ,15 M u z ica d e acasă,

E l i R O P A N b t e 0 7 , L „ ------------------------------- ţ

I c a u-NAPpC A D rum u ri a le cunoaştem ; i» , io - i3 . - - î v • S po tu ri p u b lic ita re & D ocum entare ; 19,30-20,0 ^I M e d ic in a p la n te lo r - re a liza to r Nicoleta Ţăranu

I

P O L IŢ IA C LU J: 955 şi 4 3 -2 7 -2 7 J A N D A R M E R IA : 956 P O M P IE R II : 981

m m m9

1 9 9 4 - fn M a re a E g e e s -a sc u fu n d a t c a rg o u l ro m â n e s c “Fălticeni".

— sau b ă rb a ţi d e b ă rb a ţi —Impertinenţa occidentalilor

care vizitează meleagul este mereu alimentată de “bărbaţii” care s-au aşezat mai sus. Ca să conducă destine, vasăzică. Brigitte'Bardot a venit cu insolenţa matroanei care, ignorind cozile imense de la Primăria Capitalei, se vîră în faţă, făr’ de programare. Traian Băsescu - altfel afişînd fermitate uliţamică - vîsleşte pe apele neliniştite ale propagandei politice. Şi pentru că, înainte de alegeri, dă bine să pupi chiar şi necosmetizate ţîţe, s-a gudurat pe Iîngă fosta divă. A obţinut însă ce a vrut, ba chiar mai mult. După ce s- a lăsat o ţîră mozolită, în amintirea vremilor cînd săgeta cu crăcii lampa la fiece purtător de pantaloni, şi a sclieunat penibil întru evitarea eutanasiei, B.B. şi-a deschis punga capitalistă pentru cîini şi copia (?!?). Primarul Capitalei a lătrat la luna sînilor stafidiţi, gemînd ca după o sforţare la'parîme în amintirea balcoanelor de altădată. N-a pomenit nimic de miile de cetăţeni care cer audienţe şi sînt respinşi numai pentru vina de a-i fi dat o pîine (albă), că nu-s francezi, foste glorii, sau actuale ruine umane.

vv Primul ministru, Adrian Toastase, s-a dovedit a fi însă

un diplomat elegant. “Agenda încărcată” şi “timpul limitat” nu i-au permis să lingă labele nesimţitei, care a crezut că vine la un şef de guvem ca Ia privata lu’ mă-sa. Băiat subţire, premierul a eschivat grobianismul lui B.B., a adoptat un maidanez şi a dat cu flit la cererea de audienţă.

Emulul său întru politichie,. Ion Iliescu - singur împotriva tuturor - şi-a dat din nou arama (nu, pleul, că-i mai ieftin) pe faţa-i umană. Preşedintele Franţei (prin reprezentanţii săi de la ambasadă, desigur) ar fi anulat orice viză pentm cea mai teribilă personalitate din România, care şi-ar fi dorit să facă ordine în curtea din spate.

■ a Delfinilor. Iliescu nu numai că a primit-o cu flori şi preş roşu pe obraznica purtătoare de

bun, iubitor de păduchioşi şi gazdă bună pentm emisari de nimeni trimişi şi de nimeni primiţi! Pe cînd mai marele Guvernului României e un parşiv, faţă de... cîine, ce trebuia să facă sluj în faţa Madamei. Mai mult, Iliescu n-a schiţat nici un gest, n-a zis nici un cuvinţel cînd Căţălara a scrişnit să fie “dat afară primul ministru”. A încremenit populaţia, nu şi Ilievici! Nimeni din asistenţă nu se aştepta ca la asemenea “indicaţii” Iliescu să-i chiar tragă o doasă peste muia galică. Dar nici să nu găsească în bagaju-i brusc franţuzit măcar o replică la “amestecurili” de grasă insolenţă ale babetei!

Ne gîndim că ar trebui să se găsească un consilier cu

propoziţii a jigodiilor, dar a tras- momiţe în gaci, care să-i. la mulţumiri de parcă ar fi venit şoptească preşedintelui că una

30

minerii să-l găbjească pe premier. Şi pentru că, la noi, orice pupăză trebuie să aibă şi colac (?!?), saliva prezidenţială s-a prelins pe mîna zbîrcită, otrăvind şi mai mult atmosfera dintre Cotroceni şi Palatul Victoria.

Preşedintele a anunţat-o pe B.B. că nu el este vînător (de cîini, se înţelege), că primul ministru este (pe bune) “onorific” la Asociaţia Vînătorilordin România. în traducere liberă: el e băiatul

e să dănţuieşti la prohab deschis cu “Alexandru Cuza” şi “Kogălniceanu” şi alta să ţi se urce prostata netratată la cap cînd adastă pe hol prezidenţial menopauză de cinematografie înhîită. Şi că menstruaţia veibală împotriva alor tăi, chiar şi elevată, dovedeşte calpuzan de neiertat.

Am zis!

Radu VIDA

D o u a infracţiuni dintr-un foc

In g e n e ra l, gările şi autogările sînt locuri u n d e hoţii se simt ca... acasă. U n u l d in tre in fractorii "îndrăgostiţi” d e G ara C F R este şi C orne l D e ja n , din com una Laslea, ju d e ţu l S ib iu. A ces ta descindea în g a ra c lu je a n ă , desigur, n u p e n tru a p r iv i fotografiile e x p u s e pe pereţi. Şutea o rice . A ş a a sustras de la două p e rs o a n e un ceas şi suma d e 2 0 0 .0 0 0 ’ de le i. Surprins d e po liţiş ti, e l ş i-a declinat o fa lsă identitate. Pentru comiterea infracţiunilor de furt calificat (d o u ă fap te ) şi falsul cu privire la identita te, Cornel D ejan a fost a re s ta t . în prezent, îş i ispăşeşte p e d e a p s a în puşcărie; acolo s -a p re z e n ta t cu da te le personale rea le .

Deci, m a r e a ten ţie cu c ine stăm de vo rb ă pe holurile gărilor. Surprizele nep lăcute pot apărea la orice p as .

SZ. Cs.

CRONICA JUDICIARA'>B r u n e t ă c u o c h i ca... m u r a

Totul s -a petrecut pe n eaştep ta te . D e cînd a v ăzu t-o pe barm ana de la "M onlay’’ nu a m ai avut som n. Fătuţa era frum oasă şi rîvnită de mulţi bărbaţi, care “roiau” în jurul e i. M an Dum itru, că despre el es te vorba în acest “Iove story”, a uitat câ este căsătorit şi a re acasă doi copii şi o nevastă bo lnavă. în urm ă cu doi ani ş i-a luat lum ea în cap şi s-a instalat tocm ai la Focşani, îm preună cu ibovnica. S oţia leg itim ă l-a dat în "urm ărire generală". D u p ă o v re m e ... “R o m eo ” a fost identificat în Cluj, unde trăia fericit pe post de “proxenet". C înd l-a găsit Poliţia de la moravuri, “M ăm uţiu" tocm ai trata cu un basarabean cît face o oră de sex cu “protejata” sa. Pentru proxenetism şi abandon familial, instanţa l-a condam nat ia 8 ani d e înch isoare şi 5 0 d e m ilioane lei, daune m orale.

S e x o r a l în m ie z d e n o a p te ...îrf cartierul M ănăştu r s-a săvîrşit un viol. Cum s -a întîm plat?

Sim plu. în noaptea de 16 ianuarie, două fete se în torceau de la D isco teca “Bianco & N ero”. Lucia R . şi Nonica S. (m inore) au fost acosta te d e o gaşcă de “băieţi de cartier”, care le-au propus fetelor să fa c ă “d ra g o s te ” în tr -o b a ra c ă d e pe s trad a M a re ş a l Ion A ntonescu. Fiind refuzaţi, “cocoşeii” le-au bătut, le-au dus la subsolul unui bloc şi le-au forţat să facă sex oral!! V ictim ele au depus rec lam aţie la Poliţia C Iu j-N apo ca . Instanţa urm ează să se pronunţe în aces t caz, în care violatorii nu m ai au nici un alibi. r

val m.urdtiene'tpreyede

0 prăpastie intre cererea si oferta serviciilor sociale!;i _ Pentru C o m is ia E urop eană e s te c la r că în5 : întreaga U n iu n e Europeană, în următorii 2 0 -3 0,-j. - - de s e v a produce o creştere a cererii pentru

’ K 'ilet'

iciile s o c ia le . Acest fapt es te cau za t d e două •sndinţe. “P e d e o parte, populaţia îm bătrîneşte topede, ia r p e de alta, im portante m oduri d e

j c o m p o rta m e n t pot fi în t îin ite în s o c ie ta te a: | europeană, în legătură cu structura fam ilia lă , cu

r_ţ migraţia s a u cu angajările. D ac ă tendinţele din2- ş prezent v o r continua, prăpastia dintre cere re şi3- j ofertă d in cad ru l serviciilor de asigurare socială£ I Pentru fa m ilii s e va m ări”, se prezintă în raport,s! ! C om isia a scos în evidenţă 5 factori care , în jş t Viitor, v o r p u n e la încercare to a te s istem ele de s). [ f ig u r a r e s o c ia lă din Uniunea E uropeană: ş t . . . ’ N u m ă ru l tinerilor scade, în mod deosebit în

îs m ed ite ra n ee n e . C eea ce s-a întîm plat deja înf germania,, u rm ează să se petreacă si aici: facilităţile j Acordate îngrijim copiilor vor fi anulate. Astfel se ţ KJune p r o b le m a transfo rm ării e d u c a to rilo r din

" i grădiniţe în asistenţi, pentru cei în vîrstă.A i * S tru c tu ra populaţiei în cad ra te în m uncă ’n !f SJ8-65 d e a n i) va fi modificată. Tinerii t re b u ii să

! î?^reva ca rnat m ult timp învăţînd o m eserie , iar numărul a n g a ja ţilo r cu vîrstâ peste 5 0 de ani este

ntr-o c o n t in u a c re ş te re . A s ta în s e a m n ă că

p o p u la ţ ia c a re lu c r e a z ă , lu a tă c a un to t, îm bătrîneşte .

• C n ia r dacă speranţa de v iaţă în ţările U n iu n ii E u ro p e n e a c re s c u t cu 8 -1 0 a n i, com parativ cu anii 50 , prezenţa bărbaţilor în vîrstă (6 0 -6 4 d e ani) pe piaţa muncii a scăzut de la aproxim ativ 8 0% la doar 30% . Ţările europene s e s tră d u ie s c s ă s to p e z e , p e c ît p o s ib il, pensionarea înainte de term en. 4 0 % dintre aceşti pensionti afirm ă că nu au făcut această a legere voluntari C oncluzia este câ numărul persoanelor s ăn ă to ase şi active, cu vîrste în tre 6 0 şi 7 0 de ani, şi c are a r dori să fie integrate social şi să aibă un loc de m uncă este în creştere.

• P ersoanele cu vîrstâ p e s te '7 5 de ani sînt tot m ai num eroase, preconizîndu-se o creştere de la 9 m ilioane la 11 milioane şi asta p înă în 2 01 0 . D e aici şi nevoia m ai m are pentru îngrijire şi asistentă

• Locurile de m uncă “part-time” (cu jum ătate de norm ă) sînt încă ocupate, în cea mai m are m ă s u ră , de fe m e i. L ipsa unui ech ilib ru în tre situaţia fem eii şi c ea a bărbatului poate fi depăşită doar prin im punerea egalităţii între cele două sexe în c ee a c e priveşte îm părţirea m uncilor casnice. T ra d u c e re ş i a d a p ta re d e A n d re e a V IL C O V S C H I

"MEJERIA DE PĂRINTE”loan şi Dacian Dorin Dolean ne oferă o

carte extrem, extrem de utilă, importantă prin conţinut, tematică şi mod de tratare, Meseria de părinte, apărută în condiţii, deosebite la editura clujeană Motiv. Lansată într-un cadru deosebit, de înalt profesionalism, cel al Liceului “Onisifor Ghibu”, în prezenţa unei alese asistenţe.

Cartea îşi depăşeşte menirea şi adresabilitatea. Ea se adresează părinţilor şi,- în aceeaşi măsură tuturor adulţilor implicaţi în educaţia copiilor. Scopul principal fiind acela de întărire a legăturii dintre familie - copil - şcoală, scoţînd în evidenţă responsabilităţi, obligaţii, necesităţi şi urgenţe. Concentrate în şase- capitole, egale ca întindere, însoţite de motto-uri adecvate.Le voi lua îri ordinea lor, Părintele (“Ai grijă ce-ţi doreşti, căci dorinţa poate deveni realitate”, proverb american), Şcoala (“Analfabetul de mîine nu va mai fi cel care nu ştie să citească, ci va fi cel care nu a învăţat cum să înveţe”, Herbert Gerjouy), Mediul (“Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să-ţi spun cine eşti”, proverb românesc), Cunoaşterea copilului (“Atunci cînd ne cumpărăm o maşină de spălat nouă, o primim cu instrucţiunile în paisprezece limbi diferite, Cînd apare pe lume un copil, ce primim? Nimic!”, Parent Talk), Situaţii problemă, Metode de modificare a comportamentului. Toate merită o tratare aparte. Mă voi opri asupra unuia dintre ele, situaţii problemă, de actualitate prin cazuistica cotidiană. Este vorba despre violenţa în şcoală, tot mai greu de controlat, fenomen în care pînă şi forţele abilitate sînt depăşite,

comunice eficient cu cei din jur, să rezolve pe pale paşnică conflictele apărute, să înţeleagă calităţile unui părinte bun, să aprecieze corect rolul şcolii şi al cadrului didactic în viaţa copilului, să îmbunătăţească tehnicile de educaţie, să identifice rapid influenţele pozitive şi negativepe care programele TV le au asupra copiilor, să cunoască rolul grupului în viaţa copilului. Şi aş

timiditatea şi obrăznicia, stresul şcolar, " adăuga eu, să conştientizeze rolul familiei în minciuna şi chiulul, analizate pe baza unor viaţa copilului, singurul care poate asigura oobservaţii şi experienţe serioase.

Concluziile? Le oferă chiar autorii, cititorii reuşind după lectura cărţii sâ se cunoască mai bine, să (îşi) cunoască mai bine copiii, să

dezvoltare normală şi firească copilului, prin exemplele pozitive oferite. într-o meserie deloc uşoară, cu mari obligaţii însă.

Demostene ŞOFRON

u ă B t iQ S s E t e F ' ( i j R s t i î W B S f i B t i F

“ jîE I tL P L d E l j - i & J & X ţ B u - S #

H a* « J r e f l i f c j j p ţ ş s&

C luj - S tr. A u re l V la icu n r . 25", te l: 0 6 4 /4 4 8 .8 6 2 , 0 6 4 /4 1 1 .2 2 3 ro m sto LUNIVERSUL INSTALAŢIILOR.

,e"“a‘- “ "dianul tel9rad6i>n ■G|“ - 0 l;a iR e p re z e n ta n ţ ii p a r t id e lo r n a ţio n a lis te c r o a t e

B o s n ia a u vo ta t în u n a n im ita te , s îm b ă tă , pentru u n s t ş t - d e a u to n o m ie a c o m u n ită ţii c ro a te d in B o s n ia -H e r ţe g o v " -n s

în c u rsu l un e i reu n iu n i ca re a a v u t lo c la Mostar, î n s u c -_ ţării, relatează

şi Banca Mondială penlni un împrumut destinai dezvoliării zonelor rurale se vor finaliza pină la sfîrşitul lunii manie

Andrew Vorkink, reprezen­tantul Băncii Mondiale pentru Europa Centrală şi de Sud, a declarat, la Palatul Cotroceni, că negocierile dintre Guvernul României şi Banca Mondială pentru lin împrumut destinat dezvoltării zonelor rurale, în valoare de 80 de milioane de dolari, se vor finaliza, probabil, la sfîrşitul acestei luni.

Vorkink a precizat că, dacă negocierile pentru acest împrumut se vor' încheia la

sfîrşitul lunii, pentru ca în aprilie să se semneze acordul de împrumut, cele 80 de milioane de dolari vor fi acordate la jumătatea acestui an. Fondurile vor fi acordate sub. formă de credite prin intermediul băncilor comerciale •şi al cooperativelor de credit pentru ferme şi proiecte de afaceri.

.Andrew Vorkink şi-a exprimat speranţa ca peste trei ani Guvernul României să

încheie un nou acord cu Banca Mondială pentru un împrumut de 70 de milioane de dolari destinat, de asemenea, zonelor rurale. Reprezentantul Băncii Mondiale a apreciat modul rapid de acţiune al noului. Guvern de la Bucureşti pentru soluţionarea lipsei resurselor financiare pentru dezvoltarea zonelor rurale.

Preşedintele Ion Iliescu l-a primit, vineri, la Palatul Cotroceni, pe Andrew Vorkink.

"Stabil trebuia obligat să-şi infernali cetăţenii”

Un partid carenu prat® cresta

u rm a re d in p a g in a 1

s-a dovedit bună. Liderii PUNR erau la ananghie, aşa că fuziunea celor două partide, sub titulatura de Alianţă Naţională, a devenit în scurt timp fapt împlinit. Măgureanu, Tabără, Gavra si alţii şi-au menţinut poziţia de conducători ai unei formaţiuni politice, iar Marian Munteanu a fost invitat să candideze ia preşedinţia ţării. Nici dc această dată treaba n-a mers aşa cum sperau iniţiatorii mişcării de alianţă. Alegătorii au refuzat să ia în seamă eforturile unor lideri a căror carieră era compromisă.dexhiar încercarea lor disperată de a rămîne cu orice preţ la suprafaţa vieţii politice.

Lucrurile, în loc să fie acceptate aşa cum sînt, adică foarte simple: nu mai c nimic dc făcut, s-au complicat în momentul în care PUNR (sau fostul PUNR) a dorit sâ se despartă de PNR (sau fostul Pis'Ii) şi a băgat acţiune de divorţ. După cum am văzut, Virgii Măgureanu şi ai iui nu sînt de acord. S-au obişnuit in sedii pe care nu le-aveau înainte de a-i ademeni spre alianţă pe disperaţii şefi de la PUNR şi acum nu vor să iasă din ele. Pentru ci, PUNR nu mai există, aşa că “dizidenţii'’ dc la Braşov pot sâ bată tribunalele în căutarea libertăţii, nimeni nu este de acord să le-o dea. îşi închipuie oare Măgureanu că, refuzînd cererea PUNR, va rămîne în fruntea unui partid mare, pe care sâ-1 conducă spre ce anume? în atîţia ani n-a dovedit calităţi de lider politic, aşa că este greu sâ convingă de acum înainte că, prin fuziuni şi alianţe forţate, poate încropi o formaţiune politică cu adevărat credibilă. Partidul său a rămas pitic - probabil asta îi este soarta.

u rm a re d in p a g in a 1

NATO, de imaginea României în lume, cele care vor fi legate de lupta împotriva violenţei, cele în care gîndesc reconstrucţia cetăţeniei române, a imaginii, dimensiunii pozitive a identităţii individului, fie că este vorba de identitatea comunitară, fie de identitatea naţională. Deci acestea sînt linii directoare ale unor proiecte pe care vreau sâ le pun în practică în comunicarea publică şi în comunicarea socială. Şi, din acest punct de vedere, ceea ce o să fac are o oarecare legătură îndepărtată cu activitatea pe

care a depus-o Goebels în vremuri de tristă amintire.

Rep: Această “propagandă albă” şi porecla pe care v-aţi atras-o după aceea, nu credeţi că sînt legate de apariţiile d:voastră în presă care sînt, totuşi, învăluite de un “minister academic”?

V.D.: Eu mi-am făcut doctoratul în publicitate şi în comunicare persuasivă, apoi m-am ocupat foarte mult de cercetare şi de sondare a opiniei publice, care a adus în mintea oamenilor ideea că de fapt cunosc totul şi că, în contextul cunoaşterii unor mecanisme ale

mentalităţii şi gîndirii colective poţi să manipulezi, sâ te foloseşti de aceasta. Lucru care este adevărat. în perspectiva apariţiilor publice eu construiesc un minister structural care are o funcţie foarte importantă în interiorul guvernului, eu încerc să-i vizibilizez pe alţii în primul rînd, încerc să vizibilizez anumite nevoi sociale fără să mă prezint prima dată pe mine. Asta mi se pare o chestiune de decenţă şi modestie. Şi poate şi asta ar fi putut avea ideea că stau undeva în spate şi lucrez la butoane sau la manete.

Hidiologii aveitizează cu priviră la riscul unor noi inundaţii, in urma creşterii

debitelor rinriior din nordul si vestul tăriiHidrologii au avertizat, ieri,,

asupra riscului producerii unor noi inundaţii, avînd în vedere că debitele nurilor din nordul" şi vestul ţârii sînt în creştere, ca urmare a topirii zăpezii şi a căderii unor precipitaţii care, pe alocuri, au depăşit 120 de litri pe metrul pătrat.

Compania Naţională Apele Române a anunţat că, în perioada următoare, "topirea zăpezii şi ploile vor duce la depăşirea cu 20-50 de

f i"CapaMărţişorul

Cea de a X-a ediţie a competiţiei rezervată femeilor a fost, practic, ultima care &-a disputat la Cluj, în Sala Sporturilor “Horia Demian’-. Din păcate, organizatorii au declarat că, din motive financiare, această interesantă competiţie nu mai poate fi găzduită de oraşul nostru. în cele trei zile de întrecere, Sala Sporturilor a fost aproape neîncăpătoare. La întrecere au participat patru echipe: Clepsidra Seniori, Clepsidra Tineret, FC Boda Pecs şi AS Flamura Satu Mare. Sîmbătă, în cadrul semifinalelor,' AS

Flamura a depăşit clar, cu 6-2, pe Clepsidra Seniori, golurile învingătoarelor fiind semnate de Anton Teodora (4) şi Bumbar (2). Clepsidra Tineret (fără îndoială, revelaţia acestei ediţii) a învins cu 2-0 pe FC Boda Pecs. Oprişor a izbutit “dubla” pentru clujence. Ieri, în finala pentru locurile 3-4, Clepsidra Seniori a surclasat cu 7-1 pe FC Boda Pecs. ? Goîurile învingătoarelor au fost semnate de Sălcudean, Roman (3), Kadar (2) şi Jula. Pentru oaspete, golul de onoare a fost reuşit de Matuska Eva. în finalar mare a turneului s-au întîlnit Clepsidra Tineret şi AS Flamura. După un meci de foarte bună calitate, spectaculos, victoria a revenit jucătoarelor din Satu Mare cu 1-0, gol Nagy Erika (45). De menţionat că

s-au jucat două reprize a cîte 25 de minute.

Iată rezultatele finale:1. AS Flamura Satu Mare, 2.

Clepsidra Tineret, 3. Clepsidra Senioare, 4. FC Boda Pecs.

Cea mai bună jucătoare a turneului a fost desemnată Ramonâ Man de la Clepsidra Senioare. Cea mai bună portăriţâ a turneului a fost desemnată Adrian Gotu de la Clepsidra Tineret. Golgetera turneului, cu patru goluri, a fost desemnată Anton Teodora de la Flamura Satu Mare.

Au fost premiate, de asemenea, cea mai tînără jucătoare a turneului (Pummer Emoke - FC Boda Pecs) şi cea mai frumoasă jucătoare a turneului (Mihaela Jula - Clepsidra Senioare).

C ris tia n F O C S A N U

centimetri a cotelor de apărare de pe rîurile Lăpuş, Vişeu, Iza, Tur, Someşul Mare, Someşul Mic, Someş, Crasna, Barcău, Crişuri şi Arieş. Ei prognozau că, ieri seară, debitul rîului Lăpuş va avea cea mai mare valoare înregistrată în ultimii 30 de ani. în nordul şi în vestul ţării au căzut, sîmbătă, precipitaţii mixte care au ajuns la peste 20 de litri de apă pe metru pătrat, în judeţele Bihor, Sălaj şi Bistriţa Năsăud, şi la peste 40 de litri pe metrul pătrat în judeţele Maramureş, Alba şi Satu Mare. La Cavnic, în judeţul Maramureş, cantitatea de apă pe metrul pătrat a ajuns la 122 de litri, la Arieşeni - Alba au fost precipitaţii de 86 de litri pe metrul pătrat, iar la Barajul Lesu - Bihor au fost 84 de litri

pe metrul pătrat. Hidrologii afirmă că au fost depăşite cotele de atenţie şi de inundaţie pe mai multe rîuri din bazinele hidrografice Someş-Tisa, Crişuri şi Mureş.

Suprapunerea precipitaţiilor pe straturi de zăpadă cu grosimi între cinci şi 80 de centrimetri a generat alunecări de teren pe rîurile secundare din bazinele hidrografice Someş-Tisa, Arieş şi Crişuri.

Comisiile locale de apărare împotriva dezastrelor au fost avertizate cu privire la producerea unor inundaţii. Autorităţile locale, împreună cu protecţia civilă şi cu specialiştii hidrologi, sînt pregătite să intervină pentru a evacua populaţia din zonele afectate de calamităţi.

PSM Cluj a făcut un bilanţL a s f î r ş i t u l s ă p tă m în ii t re c u te a a v u t lo c ş e d in ţa C o n s il iu lu i

ju d e ţe a n a l P S M . A fo s a n a liz a tă a c t iv ita te a f i l ia le i pe a n u l 2000 ş i m ă s u r ile o rg a n iz a to r ic e c a re s e c e r a fi lu a te în p re z e n t p e n tru c a , în 20 04 , P S M s ă d e v in ă p a r t id p a r la m e n ta r . U n p u n c t im p o r ta n t p e o rd in e a d e z i a c o n d u c e r i i lo c a le a P SM a f o s t d is c u ta re a b u g e tu lu i p a r t id u lu i. S -a p ro p u s c h ia r m o d if ic a re a , în s e n s a s c e n d e n t , a c o t iz a ţ ie i lu n a re a f ie c ă ru i m e m b ru d e p a r t id . P S M C lu j n u m ă ră , la o ra a c tu a lă , 31 0 m e m b r i ş i 93 d e s im p a t iz a n ţ i. T o to d a tă , s -a p u s p ro b le m a c o o p tă r i i în p a r t id d e n o i m e m b r i, d e p re fe r in ţă t in e r i ( "p în ă în 4 8 a n i" ) . C o n d u c e re a PSM C lu j a p ro p u s e d ita re a u n u i z ia r lo c a l a l p a r t id u lu i. L a ş e d in ţa d e s ă p tă m în a tre c u tă s -a d is c u ta t ş i c o m p o n e n ţa d e le g a ţ ie i la C o n g re s u l E x tra o rd in a r d in lu n a m a i a PSM .

M .L .

FER protestează împotriva

reducerilor de personal d in

Agenţiile de m ediuF ilia le le d in şase ju d e ţe a ie

F e d e ra ţ ie i E c o lo g is te s - a u în tî ln it , la sfîrşitu l s ă p t ă m î n i i t r e c u te , la , A r a d , î s s im p o z io n u l „ P o l u a r e a t r a n s f r o n ta l ie r ă ş i r o l u l p o l i t i c i l o r e c o lo g ic e ” . A u p a r t ic ip a t s p e c ia l iş t i d i n ju d e ţe le A lba, Arad, B r a ş o v . C lu j, H unedoara şi T im iş c a re au re le v a t efectul g lo b a iiz ă r i : p o lu ă r i i în R o m â n ia P a rt ic ip a n ţii la s im p o z io n a - c o n s id e r a t - in o p o r t u n ă re d u c e re a cu 30 la s u tă a p e rs o n a lu lu i A g e n ţ i i lo r c s - m e d iu ş i s -au m a n i fe s te : p e n tru un irea tu tu ro r f o r ţ e ’ : - e c o lo g is te din R om â n ia . Cs p r e z e n ţ i au d e c is s i o rg a n iz e z e , în v i i t o r ; a p r o p ia t , un C o n g re s E x t r a o rd in a r al F e d e r a ţ ie E c o lo g is te d in R o m â n e p e n tru a adopta un s ta tu t : o p la tfo rm ă-p rog ram a FE : c o r e la te la l e g i s i a ţ s ro m â n e a s c ă ş i la c e i in te rn a ţio n a lă .

M.L

Dosarul FMI este atît dc încîlcit In ci; va trccc încă mai.

timp pînă cînd v a f. soluţionat definitiv

D o s a ru l FNI este a t î t c s t în c îlc it îne ît va trece în c ă m - : L t im p p înă cînd va fi s o l u ţ i o n a i i d e fin itiv , decizia de s ă p t ă m î r ? . • tre c u tă a Curţii S u p re m e d e I J u s t iţ ie f i in d doar o e t a p ă 7 ; , r e z o lv a re a aces tu i c a z , z d e c la r a t , ie r i, c o n s i l i e r e g u v e rn a to ru lu i BNR, A d r i a - V a s ile scu .

“ D ec iz ia Curţii S u p re m e cs J u s t iţ ie nu înseamnă m a i m u : d e c ît epuizarea unui m o m e r i d in tr -o su ită de trei m o m e n t ; le g a te în tre ele, al d is p u ts d in t r e C EC si M in i s t e r ; F in a n ţe lo r Publice p e d e -* p a rte ş i investitorii F N I p e a l tă p a r te . A c e s t p r î - m o m e n t, la finalul său, a a d -; d o a r un verd ict cu p r iv ire ; v a la b il ita te a c o n tra c tu lu i f- c a u ţiu n e existent în tre CEC s S O V In v e s t ” , a p r e c iz : V a s ile s cu .

“ A c u m aşteptăm cu interes să ve d e m cum îşi va m o tiv : in s ta n ţa această d ec iz ie . O ricu m , decizia luată răm lrs . în p ic io a re . Dar, va urm a i r ţ a l d o ile a moment, de fa p t e n o u ă ju d e c a tă c a re se c o n s ta te cum anume se va a p lic a aces t contract, dacă se v a ap lica . Investitorii FN I v : r da în judeca tă SOV In ve s t ş v o r c e re e xecu ta rea c re a n ţe lo r . SOV In v e s t, i r : s ch im b , în baza c o n tra c tu l; ■ se va în toa rce îm potriva CEC . N um ai că CEC invocă anurnfe c lau ze d in cotract, s u s ţin în : că n u a r f i fost respectate cs că tre SO V Invest Are dreptate C E C ? A s ta va h o fă r ■ in s ta n ta ” , a adăugat o f ic ia ! ; ;BNR. ’ . ■

V as ilescu a mai s p u s că ; d o a r “ a l treilea m om ent” v i i a v e a pe ro l s u m e le ce ( u rm ează a fi returnate. ?

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22 .03 .1991 cod fiscal R 204469

IL IE C Ă L IA N ( r e d a c t o r ş e f ) ;V A L E R C H IO R E A N U ( re d a c to r ş e f a d ju n c t ) ; C R IS T IA N B A R A ( re d a c to r ş e f a d ju n c t ) . T e l . 1 9 . 1 6 . 8 1 ; f a x :1 9 - 2 8 .2 8 ;E -m a il:a d e v c j@ m a il.d n tc j.ro - re d a c ţia

R E D A C Ţ IA : C lu j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

CULTURĂ: TEL: 10.74.90 - -MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC:

i TEL.: 19.75.07 - ALIN TUDOR BĂI ESCU; SPORT:TEL.: 19.21.27 -CODIMSAMOILĂ; PUBLICITATE:TEL./FAX:19 .73 .04-RÂUL

S e c r e t a r d e r e d a c ţ ie : H o r e a PETR U Ş ’ 19.74.18 SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23

SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

t iV u i!

« '- jw îi 'r t lu i'K ' r n v li fc -.l/ iS T ’■ -..f;

E -m ail- rec lam a_adevc j@ m aii.d n tc j.ro - publicitate SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81 -

t e l / f e x ; ““ ' STELA PETCU; C0NTABILITATE: TEL : 1973 07 ‘ LIVlA p o p '

■N

T IP A IU L E X K flT A T LA 5 5 “ j G a r a m o n d“ " ^ 7 / — ltnoei-mlV'