LIPIDE

1. Lipidele sunt:a) [ ] substanţe organice solubile în apăb) [ ] substanţe neorganice solubile în apăc) [x]substanţe organice solubile în solvenţi organicid) [] omogene după structurăe) [x] substanţe organice insolubile în apă

2. Funcţiile lipidelor:a) [ x] energeticăb) [ x] izolatoarec) [ ] cataliticăd) [x] structuralăe) [ ] contractilă

3. Clasificarea structurală a lipidelor:a) [] protoplasmatice b) [] de rezervăc) [x] saponifiabile d) [] neutre e) [ x] nesaponifiabile

4. După rolul biologic lipidele se clasifică în:a) [x] structurale b) [x] de rezervăc) [] saponifiabile d) [] neutree) [ ] nesaponifiabile

5. După proprietăţile fizico-chimice lipidele se clasifică în:a) [x] amfifile b) [] esenţialec) [] saponifiabile d) [x] neutree) [ ] nesaponifiabile

6. În celulele şi ţesuturile omului predomină următorii acizi graşi: a) [ ] caprinicb) [ ] caproic c) [x ] oleic d) [x] palmitic e) [x] stearic

7. Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi graşi: a) [ ] lignoсericb) [ ] oleicc) [ ] palmitoleicd) [x] linolenice) [x] linoleic

8. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?a) [ ] stearic (С18)b) [x] arahidonic (С20:4)c) [] nervonic (С24:1)d) [ ] palmitic (С16)e) [] oleic (С18:1)

9. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?a) [ ] lignoceric(C24)b) [ ] miristic (C14)c) [x] butiric (C4)d) [] caprilic (C8) e) [ ] lauric (C12)

10. Acilglicerolii:a) [] sunt constituenţi ai membranelor biologiceb) [x ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşic) [x ] reprezintă o formă de stocare a energieid) [ ] sunt mai grei decât apa şi se dezolvă în eae) [ ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic

11. Glicerofosfolipidele:a) [] sunt insolubile în solvenţi organicib) [ ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor grşic) [x ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidicd) [ ] reprezintă o formă de stocare a energieie) [x] sunt componentele membranelor biologice

12. Lecitinele şi cefalinele:a) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidicb) [x] sunt lipide structuralec) [ ] sunt derivaţi ai sfingozinei d) [] sunt grasimi neutree) [x] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele cu generarea acidului fosfatidic

13. Fosfatidilcholina: a) [ ] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilareb) [ ] capătul polar posedă sarcină negativăc) [ ] se mai numesc şi cefalined) [ x] sunt componente principale ale surfactantului pulmonare) [x] rezultă prin metilarea cefalinelor

14. Fosfatidiletanolamina:a) [ ] reprezintă o formă de depozitare a energiei b) [ ] conţine sfingozinac) [ ] conţine ceramidad) [ ] se mai numeşte şi lecitinăe) [x] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare

15. 446) Fosfatidilcholina şi fosfatidiletanolamina:a) [ ] sunt reprezentanţi ai ceridelorb) [x] sunt componenţii principali ai membranelor celularec) [ ] prezintă o rezervă de energie d) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidice) [ ] se deosebesc după sarcina electrică

16. Care din compuşii de mai jos au caracter acid?a) [ ] lecitineleb) [ ] cefalinelec) [x] fosfatidilserinad) [ ] trigliceridelee) [ ] cerebrozidele

19. Sfingomielinele conţin:a) [ ] sfingozină, acid gras, glucoză, acid fosforicb) [ ] etanolamină, acid gras, ceramidă, acid fosforicc) [ ] polialcool ciclic, ceramidad) [x] ceramidă, acid fosforic, colinăe) [ ] acid fosfatidic, cholină, glicerol

20. Sfingozina:a) [ ] este un aminoalcool dihidroxilic saturatb) [x ] e component al sfingomielineic) [ x] este constituent al glicolipidelord) [] este baza structurală a glicerofosfolipidelore) [ ] nu intră în structura ceramidei

21. Cerebrozidele:a) [x] se află în cantităţi mari în substanţa albă a creieruluib) [] nu conţine sfingozinăc) [x] rezultă din unirea ceramidei cu beta-galactoza sau beta-glucozad) [] conţin oligozaharidee) [ x] din ele se formează sulfatidele

22. Gangliozidele:a) [ ] conţin câteva resturi de glicerolb) [x] conţin acid N-acetilneuraminic (NANA)c) [ ] oligozaharidul este prezentat numai de glucozad) [ ] conţin şi resturi sulfat legate de galactozăe) [ ] se conţin pe suprafaţa internă a membranelor

23. Gangliozidul conţine in structura sa:a) [ ] acid N-acetilneuraminic (NANA), hexoze, acid fosforic, ceramidăb) [ ] acid sialic, etanolamină, acid grasc) [ ] glicerol, acid fosfatidic, NANAd) [x] NANA, oligozaharid, sfingozină, acid grase) [ ] fosforilserină, NANA, sulfat, hexoze

24. Glicolipidele:a) [x] reprezintă ceramida legată de mono- sau oligozaharideb) [x ] gangliozidele conţin unul sau mai multe resturi de acid sialicc) [ ] gangliozidele sunt glicerofosfolipided) [ ] gangliozidele conţin acid fosfatidice) [] gangliozidele conţin cardiolipină, acid N-acetilneuraminic

26. Colesterolul:a) [x] este derivat al ciclopentanperhidrofenantrenuluib) [x ] posedă o grupă hidroxil în ciclul A la C3c) [ x] posedă o legătură dublă în ciclul B la C5d) [ ] posedă o legătură dublă în ciclul A la C3e) [ ] catena laterală se finisează cu gruparea carboxil

27. Acizii biliari:a) [x] sunt derivaţi ai colesteroluluib) [ ] constau din 28 atomi de carbonc) [ ] se conjugă în ficat cu bilirubinad) [x] sunt compuşi polari

e) [x] participă la emulsionarea grasimilor

28. Metabolismul acizilor biliari:a) [x ] se sintetizează în ficat din colesterol b) [] se conjugă cu acidul glucuronic şi ionul sulfat în formele lor activec) [x] se conjugă cu taurina în raţia alimentară bogată în proteined) [x] se conjugă cu glicina în raţia alimentară bogată în glucidee) [ ] acizii biliari se excretă în bilă numai în formă liberă

29. Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt:a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii colesteroluluib) [ ] prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridelec) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele, cerebrozidele şi colesteroluld) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesteroluluie) [ ] ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi

31. Caracteristicile principale ale membranei:a) [] simetriab) [x ] fluiditateac) [x ] asimetriad) [ ] imobilitatea componentelore) [ ] monostratul lipidic

33. Proteinele membranelor biologice:a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integraleb) [x ] formează legături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele membranarec) [] posedă numai capacitate de mişcare lateralăd) [ x] îndeplinesc funcţiile de transport transmembranar, recepţie, comunicare intercelulară, antigenicăe) [] sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+

34. Glucidele membranelor biologice sunt:a) [x] prezentate masiv pe suprafeţele ce nu contactează cu citoplasmab) [x ] fixate covalent de lipide sau proteinec) [] aranjate izolat fără a forma catene oligo- sau polizaharidiced) [ ] responsabile de permeabilitatea membraneie) [x] responsabile de identificarea intercelulară

35. Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei alimentare, deoarece:a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi nesaturaţi esenţialib) [ x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubilec) [ ] servesc ca sursă de substanţe proteiced) [ ] participă la sinteza nucleotidelore) [ ] sunt sursă de intermediari pentru sinteza bilirubinei

36. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:a) [] are loc în stomacb) [ x] are loc în duodenc) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliarăd) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl al sucului gastrice) [x ] se digeră doar lipidele emulsionate

37. Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastro-intestinal necesită:a) [x] lipazele pancreatică şi intestinalăb) [ ] lipoproteinlipaza

c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, Dd) [ ] lipaza gastricăe) [ ] colesterolesteraza

38. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-intestinal:a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează fosfoglicerideleb) [ ] colesterolesteraza scindează colesterolul liberc) [ ] ceramidaza scindează sfingozinad) [ ] lipaza gastrică este activă la adulţie) [ ] lipaza pancreatică scindează restul acil din poziţia beta a trigliceridelor .39. Activarea fosfolipazelor în tractul gastro-intestinal are loc prin:a) [ ] fosforilareb) [ ] defosforilarec) [ ] conjugarea cu activatoruld) [ ] interactiunea cu coenzimae) [x] proteoliza limitata sub actiunea tripsinei

40. Hidroliza lipidelor alimentare duce la formarea:a) [x] monogliceridelorb) [x] acidului fosforicc) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă micăd) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă lungăe) [ ] bazelor azotate

41. Sub ce formă se absorb componentele lipidice în tractul gastro-intestinal:a) [ x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul – prin difuzie simulăb) [ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele – prin transport activ c) [x] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul – prin difuzie micelară d) [ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul – prin difuzie facilitată e) [ ] acidul fosfatidic – prin transport pasiv

42. Referitor la micelele lipidice şi difuzia micelară sunt corecte afirmatiile:a) [ ] se absorb numai în duodenb) [x] conţin acizi graşi cu catenă lungă, monogliceride şi colesterolc) [x] se absorb în spatiile intervilozitare la nivelul jejunuluid) [ ] conţin glicerol, acizi graşi cu catenă micăe) [ ] sunt secretate în sistemul capilar al enterocitelor

44. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în intestin:a) [ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei portab) [ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidalec) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocited) [] se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul grose) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu apoproteinele şi formează chilomicronii

45. Chilomicronii:a) [] se sintetizează în ficatb) [] se secretă din intestin direct în sîngec) [ ] apoproteina de bază este apoB100d) [ ] lipidul predominant este colesterolule) [x ] trasportă trigliceridele exogene

46. Catabolismul chilomicronilor:a) [x ] resturile chilomicronice se supun hidrolizei in hepatociteb) [ ] lipoproteinlipaza este activată de apoB

c) [ x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza d) [ x] lipoproteinlipaza este activată de insulinae) [] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă

48. VLDL:a) [ ] apoproteina principală este apoB48b) [ ] reprezintă substrat pentru trigliceridlipaza hormon-sensibilăc) [x] sunt sintetizate în ficatd) [x] transportă trigliceridele sintetizate în ficat din excesul de glucidee) [ ] au rol antiaterogen

49. Catabolismul VLDL:a) [x ] sunt degradate de lipoproteinlipază b) [ ] prin pierderea de colesterol se transformă în LDLc) [] insulina inhibă catabolismul VLDLd) [x] se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de colesterole) [] sunt degradate de lecitincolesterolacil transferază

50. LDL :a) [x ] contin apoB100b) [ x] procentul colesterolului atinge cota de 45%c) [ ] se formează în plasmă din chilomicronid) [] se sintetizează în ficate) [x] transportă colesterolul spre tesuturi

53. HDL: a) [x ] sunt sintetizate ăi secretate de hepatocite şi enterociteb) [x ] lecitincolesterolacil transferaza transformă HDL discoidale in maturec) [] transportă colesterolul spre tesuturile extrahepaticed) [] sunt lipoproteine proaterogene e) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc aterogen înalt

56. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):a) [ ] carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADPb) [ ] AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-Pc) [x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PPd) [] AG + ATP + HSCOA + H2O → acil-AMP + HSCoA + AMP +2Pe) [ ] coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P

57. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):a) [ x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturib) [ ] se petrece în mitocondriic) [ ] reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilazăd) [x] reacţia este catalizată de acil-CoA sintetazae) [] activarea este o reacţie reversibila

58. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-oxidării:a) [ ] necesită energieb) [x] în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi IIc) [x] sistemul-navetă transportă numai AG activaţid) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberăe) [x] AG sunt transportaţi în formă de acil-carnitină

60. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):a) [x] se desfasoară în matricea mitocondriilorb) [ ] se oxidează AG liberic) [ ] se desfasoară in citozold) [x] constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetil-CoAe) [ ] acetil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi

61. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor corectă este:a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivareb) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivarec) [ ] aditie, oxidare, reducere, hidratared) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivaree) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare

62. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):a) [ ] are loc decarboxilarea substratuluib) [ ] are loc hidratarea substratuluic) [] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentăd) [x ] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentăe) [ ] are loc dehidratarea substratului

63. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a beta-oxidării acizilor graşi) sunt:a) [ ] acil-CoA + NADH + H+b) [x] enoil-CoA + FADH2c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+e) [ ] enoil-CoA + NADH + H+

64. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:a) [ ] este o dehidratareb) [ ] este o dehidrogenarec) [x ] este catalizată de enzima enoil-CoA hidratazad) [] este catalizată de enzima acil-CoA hidratazae) [ x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA

65. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi: a)[ ] enoil-CoA + H2O b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+ c) [x] beta-hidroxiacil-CoAd) [ ] acil-CoA + NADH + H+ e) [ ] cetoacil-CoA

66. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoAb) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoAc) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoAd) [ ] decarboxilarea acil-CoAe) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA

67. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-CoA dehidrogenazab) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilazac) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil-CoA dehidrogenaza

d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA dehidrogenazae) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+ tioesteraza

68. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:a) [ ] hidroliza cetoacil-CoA cetoacil hidrolazab) [ ] hidratarea cetoacil-CoA cetoacil hidratazac) [ ] dehidratara cetoacil-CoA cetoacil dehidrataza d) [x] scindarea cetoacil-CoA tiolazae) [ ] oxidarea cetoacil-CoA cetoacil oxidaza

69. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi suferă urmatoarele modificări:a) [ x] se oxideazăb) [] se reducc) [ ] se scurtează cu 4 atomi de carbond) [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon e) [x] se formează o moleculă de acetil-CoA

70. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2) şi câte molecule de ATP (3) se formează la oxidarea completă a acidului palmitic (C16):a) [ ] 6 8 131b) [] 6 7 114c) [x] 7 8 130d) [ ] 5 6 121e) [ ] 8 9 143

71. Utilizarea acetil-CoA:a) [x] se oxidează în ciclul Krebsb) [ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilorc) [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşid) [ ] se include in gluconeogenezăe) [x] se utilezează in cetogeneză

73. Oxidarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită:a) [x] prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazeib) [ ] o moleculă de HSCoA suplimentarac) [x] prezenţa trans-Δ2-cis-Δ4-dienoil-CoA-reductazeid) epimerazei ce modifică configuraţia grupei OHe) [ ] o moleculă de NAD+ suplimentarăf) [ ] randamentul energetic este acelaşi ca şi la oxidarea acizilor graşi saturaţi

74. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:a) [x] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o molecuă de propionil-CoA şi una de acetil-CoAb) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită vitaminele H şi B12c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs d) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită CO2, ATP, Mg2+e) [ x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de succinil-CoA

75. Corpii cetonici sunt urmatorii compuşi:a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiricb) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lacticc) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malicd) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutirice) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic

76. Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt corecte afirmaţiile:

a) [x ] este un corp cetonicb) [x] formula prezintă acidul acetoaceticc) [ ] se utilizează in ficatd) [ ] se sintetizează în ţesuturile extrahepaticee) [ ] concentraţia sangvină a compusului este micşorată în diabetul zaharat

77. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat pentru:a) [x] sinteza corpilor cetonicib) [ ] sinteza aminoacizilorc) [ ] beta-oxidared) [x] sinteza colesteroluluie) [ ] sinteza glucozei

78. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturia) [ ] sunt utilizaţi doar de ficatb) [x] sunt utilizaţi efectiv de miocard, muşchii scheletici ca sursă de energiec) [x] necesită prezenţa oxaloacetatuluid) [ ] pot fi convertiţi in piruvat, apoi in glucozae) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoza

80. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:a) [x] în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonicib) [ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie c) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în diabetul zaharat insulino-dependentd) [x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocarde) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în boala Hartnup

81. Cetonemia: a) [x] poate apărea în inaniţieb) [ ] poate fi generată de o dietă săracă in lipidec) [ ] este determinată de o raţie bogată în glucided) [x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici în ficate) [ ] este determinată de utilizarea intensă a corpilor cetonici în ţesuturi

82. Referitor la acetoacetat sunt corecte afirmaţiile:a) [x] spontan prin decarboxilare generează acetonab) [x] poate fi redus la beta-hidroxibutiratc) [ ] se sintetizează din malonil-CoAd) [ ] sinteza lui are loc in citozole) [ ] se utilizează ca substrat energetic în ficat

83. Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea – în citozolb) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de ACP, iar la oxidare – cu HSCoAc) [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză – NADPHd) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei – nue) [x] la sinteză participă restul malonil, iar la beta-oxidare – nu

84. Biosinteza acizilor graşi:a) [ ] are loc in mitocondriib) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complexe polienzimaticec) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociered) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPHe) [ ] ca donator de H se utilizează NADH

85. Biosinteza acizilor graşi:

a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACPb) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintazac) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonild) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoAe) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2

86. Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi forma sa de transport din mitocondrie în citozol (2):a) [ ] butiril-CoA citratb) [ ] hidroxibutirat carnitinăc) [ ] acidul fumaric oxaloacetatd) [ ] acetil-CoA aspartate) [x] acetil-CoA citrat

87. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):a) [ ] transportul este activb) [x] este realizat de sistemul-navetă al citratuluic) [ ] pentru transport se utilizează GTPd) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar pentru biosinteza acizilor graşie) [ ] la transport participă enzima acetil-CoA carboxilaza

88. Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):a) [ ] piruvat dehidrogenazab) [x] citratliazac) [x] enzima malicad) [ ] succinat dehidrogenazae) [ ] fumaraza

89. Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoAb) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează vitamina B6c) [x] carboxilarea necesită ATP şi biotinăd) [x] în coenzimă vitamina H se fixează de gruparea NH2 a lizineie) [ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP

90. Sintaza acizilor graşi:a) [ ] este um complex enzimatic cu organizare funcţionalăb) [x] catalizează reacţiile sintezei acizilor graşi, cu excepţia formării malonil-CoAc) [x] conţine proteina purtătoare de acil (ACP)d) [ ] reprezintă um tetramer enzimatice) [ ] conţine două grupări -OH la care se leagă intermediarii biosintezei

91. Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei (enzima reglatoare a sintezei acizilor graşi):a) [ ] ATP ADPb) [ ] AMP ATPc) [ ] malonat AMPd) [ ] acetoacetat citrate) [x] citrat palmitoil-CoA

94. Donator de echivalenţi reducători în sinteza acizilor graşi serveste NADPH generat în:a) [ ] ciclul acizilor tricarboxilicib) [ ] glicolizăc) [x] reacţia catalizată de enzima malicăd) [ ] oxidarea acidului glucuronic

e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei

95. Biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi:a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP b) [ ] ambii radicali se leagă la gruparea –SH a cisteineic) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil se utilizează ATPd) [x] reacţiile sunt catalizate de aciltransacilaza şi maloniltransacilazae) [] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază

96. Reacţia de sinteză a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):a) [x] este reacţia de condesare a acetilului cu malonilul b) [ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor graşi c) [ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2 d) [x] este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACP sintaza e) [ ] este catalizată de enzima tiolaza

97. Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPHb) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACPc) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACPd) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACPe) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH

98. Enzima (1) şi produsul reacţiei (2) de transformare a beta-hidroxiacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):a) [ ] beta-hidroxiacil-ACP hidrataza butiril-ACPb) [ ] beta-hidroxiacil-ACP dehidrogenaza crotonil-ACPc) [ ] beta-hidroxiacil-ACP reductaza hidroxibutiril-ACPd) [x] beta-hidroxiacil-ACP dehidrataza trans-enoil-ACPe) [ ] beta-hidroxiacil-ACP dehidrataza cis-enoil-ACP

99. Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FADb) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + FADH2c) [ ] enoil-ACP reductaza hidroxibutiril-ACP + NADP+d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP + NADPHe) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+

100. Prima spiră de sinteză a acizilor graşi saturaţi cu număr par de atomi de carbon:a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACPb) [x] utilizează 2 molecule de NADPHc) [x] finalizează cu formarea butiril-ACPd) [ ] finalizează cu formarea unui compus alcătuit din 5 atomi de carbone) [x] forţa motrice a procesului este eliminarea CO2

101. Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoAb) [ ] 7acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+c) [ ] 8acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2d) [ ] 8acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+e) [x] acetil-ACP + 14 NADPH + 14H+ + 7malonil-ACP

105. Biosinteza triacilglicerolilor: a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adiposb) [ ] se intensifică în inaniţie

c) [ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul Id) [x] este activată de insulină e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este nelimitată

106. Biosinteza triacilglicerolilor: a) [ ] se produce din glicerol şi acizi graşi liberib) [x] substraturile necesită să fie activate la glicerol-3-fosfat şi acil-CoAc) [ ] în sintă se utilizează acizii graşi liberi şi glicerol-3-fosfatd) [ ] constă în ataşarea concomitentă a resturilor acil la grupările –OH ale glicerolului e) [x] acidul fosfatidic este intermediar în sinteza trigliceridelor

107. Glicerol-3-fosfatul se formează:a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol fosforilaza b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol kinazac) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatuluid) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatuluie) [ ] în ţesutul adipos – se obţine exclusiv prin fosforilarea glicerolului

108. În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor acidul fosfatidic: a) [ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se transformă în trigliceridb) [ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se transformă în lecitinăc) [x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se transformă în digliceridd) [ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se transformă in diacilglicerole) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă în lizolecitina

109. Intermediarul comun in sinteza trigliceridelor şi a fosfatidelor:a) [ ] monogliceridb) [ ] UDP-digliceridc) [x] acidul fosfatidicd) [ ] CDP-digliceride) [ ] acidul fosforic

113. 567) Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a fosfatidilcolinei:a) [ ] serinab) [ ] cisteinac) [x] S-adenozilmetioninad) [ ] S-adenozilhomocisteinae) [ ] tetrahidrofolatul

114. 567) Sinteza fosfogliceridelor:a) [x] se poate realiza de novo din acid fosfatidic şi serinăb) [x] se poate realiza din produse gata (calea de rezervă)c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novo serveşte ATP-uld) [ ] ca activator al intermediarilor căii de rezervă serveşte GTP-ul e) [x] ca activator al intermediarilor ambelor căi serveşte CTP-ul

115. Sinteza de novo a fosfogliceridelor:a) [ ] serina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină b) [ ] iniţial serina se activează, formând CDP-serinăc) [ ] ulterior CDP-serina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserinăd) [x] iniţial acidul fosfatidic se activează, formând CDP-digliceride) [x] ulterior CDP-digliceridul interacţionează cu serina, formând fosfatidilserină

116. Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea fosfatidilserineib) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea fosfatidilserinei

c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea fosfatidilserinei d) [x] ca cofactor serveşte vitamina B6 e) [ ]ca cofactor serveşte biotina

117. Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea fosfatidiletanolamineib) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea fosfatidiletanolaminei c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea fosfatidiletanolamineid) [ ] ca cofactor serveşte vitamina B6 e) [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina

120. Fosfatidilinozitolii: a) [ ] sunt precursorii vitaminelor liposolubileb) [x] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi şi diacilglicerolic) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi şi triacilglicerolid) [ ] inozitolul este un compus azotat şi poate fi fosforilat e) [x] inozitolul este un polialcool ciclic şi poate fi fosforilat

130. Biosinteza colesterolului:a) [ ] are loc numai în ficatb) [x] necesită NADPHc) [x] substrat serveşte acetil-CoAd) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicinae) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de colesterol

131. Reacţia limitanta în sinteza colesterolului este:a) [ ] generarea acetoacetil-CoAb) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG-CoA)c) [ ] ciclizarea scualenuluid) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatuluie) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA

132. Reglarea biosintezei colesterolului: a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-sintazab) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-reductazac) [ ] enzima reglatoare este activată de colesterol şi de acidul mevalonic d) [x] insulina activează enzima reglatoare prin defosforilarea eie) [ ] insulina activează enzima reglatoare prin fosforilarea ei

135. Ateroscleroza:a) [ ] este cauzată de creştera concentraţiei HDL-colesteroluluib) [x] are loc acumulare de colesterol în macrofage c) [ ] chilomicronii sunt lipoproteine proaterogened) [ ] LDL sunt lipoproteine antiaterogenee) [x] LDL oxidate favorizează ateroscleroza

136. Obezitatea:a) [ ] se caracterizează prin acumulare excesivă de fosfolipide în ţesutul adiposb) [ ] este cauzată de hiperinsulinismc) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzutăd) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat tipul II

e) [ ] este prezentă în hipertiroidie

143. Precursorul eicosanoizilor:a) [ ] acidul arahicb) [x] acidul arahidonic c) [ ] acidul linolenicd) [ ] acidul fosfatidice) [ ] acidul behenic

144. Eicosanoizii:a) [x] sunt substanţe cu acţiune autocrină şi paracrinăb) [ ] sunt substante de natura proteicac) [x] derivă de la acidul prostanoic - C20d) [ ] sunt secretate de glandele endocrinee) [ ] sunt derivaţi ai steranulii

145. La eicosanoizi se referă:a) [x] tromboxaniib) [ ] endotelinelec) [ ] endorfineled) [x] prostaciclinelee) [x] leucotrienele

155. Vitaminele liposolubile:a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul pantotenicb) [x] includ vitaminele A,E, K şi Dc) [ ] nu se depozitează în organismul umand) [ ] se acumulează în ţesutul musculare) [x] sunt derivaţi izoprenici

156. Vitamina A:a) [ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferoliib) [x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoicc) [ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei d) [x] are acţiune antioxidantăe) [ ] se depozitează în ţesutul muscular

157. Vitamina E:a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferoliib) [ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoicc) [x] favorizează fertilitatea d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic naturale) [ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos

158. Vitamina K:a) [ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei Kb) [x] tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza Kc) [x] posedă acţiune antihemoragică d) [ ] posedă acţiune anticoagulantăe) [x] este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic din componenţa factorilor coagulării II, VII, IX şi X

159. Vitamina D:a) [ ] nu se sintetizează în organismul umanb) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de origine vegetalăc) [ ] este derivat al gliceroluluid) [x] se poate depozita în organismul omului (ficat)e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală

160. Metabolismul vitaminei D:a) [x] se sintetizează în piele sub acţiunea razelor ultraviolete b) [ ] forma activă a vitaminei D este colecalciferolulc) [x] forma activă este calcitrioluld) [ ] calcitriolul se sintetizează în piele prin hidroxilarea colesteroluluie) [ ] formarea calcitriolului este inhibată de hormonii tiroidieni

161. Calcitriolul:a) [ ] este vitamina D de origine vegetalăb) [x] se sintetizează prin două hidroxilări consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferolc) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemieid) [ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca2+ din intestine) [ ] acţionează prin AMPc