Liuda Prezentare

8/13/2019 Liuda Prezentare

1/12

Impactul economic

al turismului de

croaziera


2/12

Introducere

n industria mondial turismul naval a aprut cu muli ani n urm,evideniindu-se ca un mijloc de transport ide transportare a mrfurilorfoarte ieftin, nsnoiunea de croaziera aparut ceva mai recent i seimpune pepiacupairapizi. Turismul de croazierse referla timpulpetrecut pe un vas cum ar fi navigarea cu flot,croazierelungi, croazierepe ruri, navigare cu yachturi decapotabile etc.

Cea mai importantfunciea turismului de croazierpare sfie cea deagrement, de relaxare. n general, oamenii apeleaz la vasele decroazier n vacan, pentru a-i oferi clipe memorabile,ncercnd scombine ntr-un mod ct mai confortabil nevoia de a cltoricu dorina

de cunoatere. Deoarece croaziera se ntinde pe o perioadde timp maindelungat,pasagerii intr n contact cu diferite tipuri de oameni dintoat lumea icu stiluri de viavariate, ceea ce arat latura social aacestui tip de turism.


3/12

Avnd n vedere faptul cse afln continumicare,departe de rm,vasele decroaziertrebuie sia n considerare toate nevoile celor de la bord, sle oferetoate facilitile,n funciede categoriile de vase (personal, pasageri, oameni de

afaceri, etc).Aadar serviciile oferite s-au extins de la cazare (care acoperaceeai perioad de timp pentru toi pasagerii), la alimentaie (baruri irestaurante) iagrement (saun,piscin, saloane de nfrumuseare,gimnastic,discotec,terenuri de sport, slide cinema, capele pentru nuni,galerii de art,centre pentru copii iserviciul oferit de ghizii turistici, care sunt nelipsii).


4/12

Apariia si evoluia turismului de croazier

Din punct de vedere istoric, cltoria n secolele trecute a fost sinonimcu luxul. De mii de ani, cltoriile erau motivate de curiozitate,distracieide afaceri (fie pentru comersau ncercarea de a cuceri unnou teritoriu) fiind domeniul celorbogai. Cei de clasmedie rareori seaventurau dincolo de satul lor. Cnd Thomas Cook a nfiinat primaagenie modern de turism cu peste 150 de ani n urm, care vindea

bilete de vapor, el nu-ivedea activitatea ca un serviciu pentru ntreagapopulaie. Acesta era un serviciu pentru cltoriinstrii.

Treptat piaa de lux a evoluat i si-a extins accesibilitatea produselorsale pentru o grup mai mare de consumatori. Produsele de lux au

devenit mai accesibile i din cauza creterii veniturilor populaieiprecum i a politicii de marketing pe piaa. Astfel, modul de viaschimbtoral societiimoderne a dus la faptul cceea ce era consideratlux n secolele trecute acum reprezinto necesitate.


5/12

Contr ibutia tur ismului de croaziera in economia EuropeiConsiliul European al Croazierelor (ECC) a efectuat o analiza despre industriacroazierelor si contributia acesteia in economia europeana in anul 2011.

Astfel pot fi mentionate cele mai importante caracteristici ale turismului decroaziera:- In 2011 erau 41 linii de croaziercu sediul n Europa, care operau cu 120nave de croazier. Alte 76 nave au fost lansate n Europa, de 25 de linii non-europene.- Aproape 6.2 milioane de locuitori europeni si-au rezervat croaziere, astfel

observindu-se o creterede 9 % fade 2010. Totodata aceasta reprezentnd n jurde 30% din totalul de pasageri de croazierdin lume.- Aproximativ 5.6 milioane de pasageri au fost mbarcati pe croazieredintr-un port european, cu 7,1% mai multi decit in 2010. Dintre acestea, circa 4.8milioane au fost cetenieuropeni icirca 0,8 milioane - veniti din afara Europei.- Marea majoritate a acestor croaziere au vizitat porturile din Marea

Mediteran,Marea Balticialte regiuni europene.Ca urmare a investiiilor in navele de croazier,aceast industrie a generat efecteeconomice semnificative n ntreaga Europ. n 2011, cheltuielile directe inindustria de croazierau crescut cu 3,3% fata de 2010, ajungind la 15 miliardede euro.


6/12

Efectele economice s-au rspnditn ntreaga Europ. Cu toate acestea, aacumeste indicat n tabelul de mai jos majoritatea acestor efecte au fost concentrate ncinci ri,care reprezenta aproximativ 80% din impactul industriei de croazier

n ntreaga Europ.


7/12

Primele trei tari: Italia, Marea Britanie si Germania aureprezentat 66% din cheltuielile directe ale industriei de

croazier. Acestea au nregistrat o creterea cheltuielilor directede 4,2% in comparatie cu anul 2010. Aceste riau participat latoate segmentele industriei:

- Furnizarea echipajului,

- Prestarea serviciilor de construcii navale i reparaii,- Aprovizionarea i alimentarea navelor de croazier,- Serveau ca piee de destinaie de croazier pentru pasageri.

Celelalte 2 tari nu s-au implicat in toate segmentele industriei.Astfel Spania reprezenta doar piata de destinatie pentru turismulde croaziera. Franta, pe linga asta, mai activa in domeniulconstructiilor navale.


8/12

Pasager i i croazierelorS-a estimat ca in anul 2011, pe plan mondial, numarul pasagerilor decroaziera a fost de 20,6 milioane. Dintre acestea, 30 % apartin tarilor

europene.


9/12

Pe parcursul anului 2011 circa 6.18 milioane de locuitori ai Europei au calatoritcu croaziere. Primele cinci piee surse de pasageri, Marea Britanie, Germania,Italia, Spania iFrana,au reprezentat peste 83% dinpiaa.

Piaa european a crescut cu 24% n ultimii trei ani ani i cu peste 180% nultimii zece. aizeci la sut din europeni au navigat n Insulele MariiMediterane i in Oceanul Atlantic n 2011, 20% n Europa de Nord i restul20% au navigat n afara Europei, n special n Caraibe.


10/12

In 2011 un numar de 5.6 milioane de pasageri aufost mbarcati in croazierele lor din porturileeuropene:

- porturi italiene, conduse de Veneia, Savona,Genova i Civitavecchia au fost lideri pe piataeuropeana cu 1,9 milioane de cltoriimbarcati n2011.- Spania a ocupat pozitia a doua, cu aproape 1,4milioane de cltori imbarcati n 2011. BarcelonaiPalma erau principalele porturi de mbarcare ale

Spaniei.- Regatul Unit a ocupat locul trei dupa Spania cu878.000 de imbarcari. Principalele porturi dembarcare pentru Marea Britanie erau Southamptonsi Dover.- Urmtoarele trei riau fost Germania, Grecia iDanemarca. Porturile din Germania au imbarcat375.000 pasageri, urmatde Danemarca iGrecia,cu 313.000 si respectiv 220.000 pasageri. Cele maiimportante porturi de mbarcare n aceste trei riau fost Kiel iHamburg n Germania, Piraeus dinGrecia iCopenhaga, n Danemarca.


11/12

Tendinte ale tur ismului de croaziera

Turismul de croaziera urmareste o larga paleta de obiective, cum ar fi:protejarea mediului si crearea oportunitatilor pentru viitor, satisfacerea nevoilorturistilor si ale industriei turistice, satisfacerea tuturor nevoilor economice,sociale, estetice ale actorilor din domeniul turismului, mentinindu-se, inacelasi timp, si integritatea culturala, ecologica, si diversitatea biologicaspecifica fiecarei zone.In ultima perioada turismul de croaziera urmeaza un curs ascendent, turistiibeneficiind de un mai mare confort si de lipsa obligatiei de efectuare atranzitului de aeroport, evitind traficul si agitatia marilor orase.Se estimeaza ca in urmatorii 3 ani numarul pasagerilor va creste de doua ori.Pentru a obtine mai mult din economia turismului de croaziera, forma de turismcare cunoaste cea mai mare crestere la nivel mondial, trebuie sa creeze noi

destinatii, aparind necesitatea ridicarii standardelor tuturor porturilor. Inconformitate cu studiile de marketing turistic, s-a constatat ca turistii europeni,dar si acei americani si asiatici, doresc sa viziteze orase si situri arheologice maiputin cunoscute. Astfel prin generarea de noi destinatii atragatoare se poateobtine un mai mare profit din practicarea turimului de croaziera.


12/12

Va multumesc

pentru atentie!

Documents

Liuda Prezentare