LP - Fiziologia si explorarea cordului.pdf

5/27/2018 LP - Fiziologia si explorarea cordului.pdf

1/13

Dr Dionisie Bogdan Fiziologia si Explorarea Cordului

1

Explorari Functionale

EXPLORAREA CARDIAC

A.EXPLORAREA PARAMETRILOR BIOUMORALII. TESTE NESPECIFICE DE EVALUARE CARDIO- VASCULARA1. ColesterolulValorile normale variaza in functie de virsta, regim alimentar si

zona geografica. Limita superioara admisa este de 200 mg % ml.(Europa)

Utilitatea testului : detectarea tulburarilor lipidelor plasmatice invederea evaluarii riscului potential al unor afectiuni coronarieneaterosclerotice.

2. HDLValori normale : barbati - 140-300 mg%;femei - 140-450 mg%.

Utilitatea testului : aprecierea riscului afectiunilor coronarieneaterosclerotice, monitorizarea pacientilor cu niveluri scazute de HDL.

Nivelurile scazute de HDL sint asociate cu cresterea riscului deateroscleroza coronariana. Se cunoaste ca activitatea fizica duce lacresterea nivelului HDL. Dintre persoanele sanatoase, cele caredesfasoara activitati fizice au nivelurile cele mai crescute.

3. TriglicerideleValori normale: barbati: 150 mg% ml. ser;femei: 100 mg% ml. ser.

sint dependente de virsta si de regimul alimentar. In primele doua deceniide viata valorile sint mai scazute . La femeie valorile sint mai scazute cuaproximativ 10 mg/100ml decit la barbat.

Utilitatea testului : indicator al capacitatii organismului de ametaboliza grasimile, evalueaza riscul de ateroscleroza. Deoarececolesterolul si trigliceridele pot varia independent, determinarea lorsimultana este mai utila.

4. Alte teste nespecifice : turbiditatea plasmei, glicemia, T4 -RIA, acidul uric.

II. TESTE SPECIFICE DE EVALUARE A LEZIUNIICARDIACE

1. Creatin fosfokinaza (CPK)Valori normale: 25 350 u / l variaza in functie de virsta si sex.Utilitatea testului : determinarea CPK este un test specific pentru

cord, deoarece enzima se gaseste in concentratii mari in miocard simuschiul scheletic. Lezarea fibrelor miocardice (infarctul miocardic acut

IMA) duce la cresterea nivelului plasmatic al enzimei.2. Lactic acid dehidrogenaza (LDH)


2/13


2

Valori normale : variaza considerabil in functie de metoda dedeterminare . Pentru metoda piruvat - lactat la 30 oC si pH 7,4 - valoareanormala este de 95 - 200 U/l.

Utilitatea metodei : LDH este o enzima intracelulara prezenta in

toate tesuturile. Valorilor plasmatice ale enzimei cresc in caz de necrozamiocardica (IMA)

B. EXPLORAREA PARAMETRILOR MORFOLOGICII. EXAMENUL RADIOLOGICEste o sursa majora de informatii in stabilirea diagnosticului si

urmarirea evolutiei afectiunilor cardiovasculare. Examenul radiologicclasic (standard) are avantaje care explica utilizarea in continuare pe scaralarga (examen de rutina): raspindire larga, executie usoara, inocuitate.

Se utilizeaza urmatoarele tehnici:

1. Radiografia plana (tele-radiografie) se executa ca test derutina- screening la toti pacientii suspecti de afectiuni cardiace-Utilitate: in determinarea dimensiunilor cordului2. Radioscopia (fluoroscopia)permite:

- investigarea dinamicii cardiace, a peretelui toracic, diafragmului,vaselor mari si hilurilor pulmonare;- investigarea exudatelor pericardice suspecte;- verificarea pozitiei pace- maker- ilor cardiaci;- ghidarea miscarilor cateterului in timpul cateterizarii.

3. Radiografii cardiace seriateSe realizeaza in patru planuri de examinare (antero- posterior;lateral; oblic drept anterior; oblic sting anterior), simultan cu probaesofagului baritat.

II. ECHOCARDIOGRAFIATehnica neinvaziva de examinare cu ultrasunete a cordului,

furnizeaza informatii cu privire la:- pozitia, marimea, miscarile structurilor cardiace;- velocitatea fluxului sanguin.

Ecourile undelor de inalta frecventa permit localizarea si studiereamiscarilor / dimensiunilor structurilor cardiace (valve, pereti ventriculari,sept).

Indicatii1. determinare disfunctiile valvelor biologice sau artificiale;2. evaluarea exsudatelor pericardice;3. evaluarea velocitatii fluxului sanguin;4. monitorizarea pacientilor cardiaci.Un mare avantaj al tehnicii il constituie neinvazivitatea si

posibilitatea realizarii la patul bolnavului sau in laborator. Explorarea se

poate realiza in trei moduri: uni dimensional, bidimensional si echo-Doppler, fiecare varianta furnizind parametri de diagnostic specifici.


3/13


3

Echocardiografia unidimensionala se poate realiza in mod A, modB sau mod M.In mod A si B se inregistreaza amplitudinea semnalului subforma de virfuri de intensitate variabila. Modulul M masoara atitamplitudinea cit si deplasarea, permitind evaluarea mobilitatii structurilor

cardiaceIn varianta bidimensionala se utilizeaza un traductor care emite maimult decit un fascicol de ultrasunete, permitind observarea structurilor cuorientarea lor spatiala.

Echografia Doppler inregistreaza velocitatea obiectelor inmiscare, incluzind si deplasarea singelui prin inima; ofera informatiiasupra dinamicii fluxului sanguin prin sunturi si regurgitari. Tehnicilemoderne utilizeaza monitoare color pentru a creste valoarea informatiei.

De utilitate mai recenta mentionam echocardiografia in conditii de

solicitare cardiaca (mecanica, electrica, farmacologica), care oferainformatii referitoare la functionarea cordului in conditii necesar deejectie crescuta. Se obtin informatii utile referitoare la adaptareafrecventei si velocitatii contractiei cardiace.

III. SCINTIGRAFIA CARDIACAExplorare neinvaziva care implica injectarea i.v. a unei substante

radioactive care se fixeaza electiv in anumite tesuturi. Un contor descintilatie inregistreaza radiatia gamma a izotopilor si descrie o imaginecare ofera informatii referitoare la marimea, forma, pozitia si activitateafunctionala. Exista mai multe variante de scintigrafie cardiaca.

Indicatii:1. stenoze coronariene;2. evaluarea dimensiunilor si functionalitatii cavitatilor cardiace;3. angina pectorala, anevrism, infarct (dureri precordiale atipice);4. cardiomiopatii de etiologii diverse;5. evaluare pre- si postchirurgicala.a). Scintigrafia cu Technetiu- pirofosfat (99Tc- PYP)Tehnica scintigrafica "calda" (hotspot) utila in identificarea precoce

a localizarii, marimii si extinderii infarctului de miocard in primele 24- 96

de ore dupa producere (limite extreme 12 ore-6 zile); este posibila sidiferentierea zonelor vechi de infarct de cele noi.

Infarctul de miocard acut se asociaza cu o zona de fixare crescuta(hotspot) pe imaginea scintigrafica. Utilitatea maxima a testului este incazul in care determinarile enzimatice sau studiile electrofiziologice nusint concludente.

b). Marcarea cu anticorpi monoclonaliAceasta tehnica necesita administrarea intravenoasa a anticorpilor

anti- miozinici marcati radioactiv, care permit identificarea sediului

infarctului. Este o tehnica mai sensibila decit cea cu 99Tc, care esteinfluentata de captarea osoasa a radiotrasorului.


4/13


4

c). Scintigrafia de efort cu Thalium- 201Principiul metodei il reprezinta analogia fiziologica a Ta- 201 cu K,

extras si utilizat de celulele miocardice.Tehnica se utilizeaza in diagnosticarea afectiunilor cardiace

ischemice, in conditii de inregistrare simultana a unui traseu ECG inconditii de solicitare cardiaca (proba de efort). Injectarea radiotrasoruluise face in momentul solicitarii cardiace maximale.

Indicatii ale scintigrafiei de efort:- diagnosticul diferential ischemie / infarct (in caz de ischemie

aspectul scintigrafic revine la normal dupa 4 ore de la incetarea efortuluisi ramine anormal in caz de infarct);

- evidentierea defectelor de mecanica parietala si de pompacardiaca in conditii de cereri crescute de oxigen;

- evaluarea trombozelor coronariene inainte de injectare destreptokinaza.Un aspect scintigrafic normal in conditii de solicitare cardiaca

poate elimina necesitatea cateterismului cardiac in evaluarea durerilorprecordiale si ale modificarilor ECG neconcludente.

Utilizarea tehnicii SPECT permite localizarea mai precisa a zonelorischemice.

IV. CATETERISMUL CARDIAC {I ANGIOCARDIOGRAFIAEste o metoda de diagnosticare a conformatiei si defectelor de la

nivelul cavitatilor cardiace, al valvelor si vaselor cordului. Prin inserareade catetere arteriale sau venoase se abordeaza cavitatile cardiace dreptesau stingi, se injecteaza substanta de contrast care permite definireastructurilor cardiace.

Aprecierea statusului functional se realizeaza prin fluoroscopie sauimagini Rx. Un osciloscop montat linga patul bolnavului permiteinregistrarea simultana a altor parametri cardiaci : traseu ECG, frecventacardiaca, ritm, presiune vasculara.

Indicatii:

1. angina pectorala, dureri precordiale invalidante, sincope;

2. afectiuni valvulare;3. dureri precordiale asociate cu hipercolesterolemie si si istoric

cardiac familial;4. aspecte ECG anormale in repaus;5. simptome recurente aparute dupa revascularizare cardiaca;6. pacienti tineri cu istoric de insuficienta coronariana si anevrism

ventricular.Tehnica poate fi realizata in stadiul acut al IMA si, la nevoie,

pacientul poate fi transportat imediat in sala de operatie.

C. EXPLORAREA PARAMETRILOR BIOELECTRICII. ELECTROCARDIOGRAFIA {I VECTORCARDIOGRAFIA


5/13


5

Reprezinta inregistrarea impulsurilor electrice care determinaactivarea si contractia cordului. Pe baza parametrilor specifici- voltajul(amplitudinea) undelor, durata intervalelor si undelor, se analizeazaanomaliile in formarea si conducerea impulsului electric.

Inregistrarea ECG de rutina utilizeaza 12 derivatii culese simultan:6 plasate in plan frontal (DS, DUM), 6 in plan orizontal (DT). Ocazionalse utilizeaza derivatii esofagiene.

Vectorcardiograma (VCG) inregistreaza spatial activitatea electricaa cordului, diferenta fata de ECG fiind modalitatea de investigare sireprezentare a acestei activitati: tridimensional in VCG (frontal, sagital,orizontal), in plan in ECG.

Indicatii :ECG poate fi utilizata in diagnosticul urmatoarelor stari patologice:

a) tulburari de ritm (formarea, conducerea impulsului electric);b) tulburari de nutritie a miocardului (leziune, ischemie, necroza);c) hipertrofia atriala si ventriculara;d) pericardita.

Uti li tatea clinica a vectorcardiogramei (VCG):a) VCG este o metoda mai sensibila decit ECG in diagnosticareainfarctului de miocard, dar nu atit de specifica;

b) VCG este mai specifica decit ECG in evaluarea hipertrofiei saudilatarii cavitatilor ventriculare;c) Permite diferentierea etiologica a anomaliilor de conducereintracardiaca.

2. MONITORIZAREA ECG TIP HOLTEREste o metoda de inregistrare continua pe banda magnetica a ECG

pe durate mari de timp (24 sau 48 de ore). Clasic inregistrarea serealizeaza pe un casetofon miniatural, portabil cu viteza mica de derularea benzii (1, 2 - 2 mm /sec). Sistemul de inregistrare dispune de un ceas(sincronizat cu sistemul magnetic de inregistrare) si de un canal deinregistrare / marcare a evenimentelor (durere, palpitatii) percepute de

pacient.

Se inregistreaza simultan doua trasee ECG. Pacientul are un carnetin care noteaza: :- activitatea desfasurata;- simptome aparute in timpul monitorizarii;- momentul aparitiei simptomelor (marcat prin apasarea tastei"eveniment").

Analiza automata a traseului se face la viteze de 60, 120, 180 de orimai mari decit cea de inregistrata.

Indicatii :

a) analiza tulburarilor de ritm (mecanism de producere, corelareacu simptomele clinice);


6/13


6

b) verificarea functionarii unui pace- maker;c) verificarea eficientei si a lipsei de toxicitate a medicatiei

antiaritmice.3. INREGISTRARI DE POTENTIALE HISSIENE (Hissiograma)

Este un test invaziv utilizat pentru diagnosticul si tratamentularitmiilor ventriculare. Hissiograma exploreaza sistemul conductorcardiac prin electrod- cateter inserat prin vena (datorita riscului mare alinsertiei arteriale) si avansat pina in inima dreapta sub control radiologic.

Electrograma fascicolului Hiss este inregistrata simultan cu / sitrebuie raportata la ECG de suprafata.Deflexiunea atriala (A) corespundeundei P, iar cea ventriculara (V) corespunde complexului QRS.Deflexiunea hissiana H este plasata intre acestea (in intervalul P- Q) si nuapare pe ECG de suprafata. Intervalul A-V este impartit de deflexiunea H

intr-o portiune suprahissiana (A-H) si una infrahissiana (H-V). IntervalulA-H exprima timpul de conducere atrio- nodala, iar H-V pe cel dinsistemul Hiss- Purkinje. Electrograma hissiana permite interpretarea unoraritmii care nu pot fi descoperite pe ECG de suprafata.Utilitate clinica:

a) intervale A - H prelungite indica afectiuni ale nodului A - V inconditiile eliminarii oricaror influente vegetative;

b) intervale H - V prelungite indica afectiuni ale sistemului Hiss -Purkinje;

c) timp de recuperare sinusala prelungit = disfunctia noduluisinusal (sick sinus sindrome);

d) conducere sino-atriala prelungita semnifica bloc sinusal (deiesire);

e) complex Hiss larg / desfasurat semnifica o leziune a fascicoluluiHiss;

f) inducerea unei tahicardii ventriculare sustinute prin utilizareaunui stimul prematur confirma diagnosticul de tahicardie ventriculararecurenta.

D. EXPLORAREA PARAMETRILOR BIOMECANICI

I. FONOCARDIOGRAFIAReprezinta inregistrarea grafica a aparitiei, frecventei si lungimii

sunetelor cardiace Zgomotele cu originea la nivelul cordului si marilorvase sint inregistrate la suprafata corpului, corespunzind sunetelorascultate cu ajutorul stetoscopului. Tehnica moderna implica utilizareadetectiei electronice, a amplificarii si inregistrarii sunetelor cardiace.Fonocardiograma este inregistrata simultan cu ECG, pulsul carotidian sifrecventa respirator

Utilitate clinica:

- depistarea afectiunilor valvulare- detreminarea timpilor sistolici.


7/13


7

Fonocardiografia poate fi utilizata in completarea ascultatiei, fara ao putea inlocui.

II. SFIGMOGRAFIA.Reprezinta inscrierea grafica a variatiilor de volum ale unei artere

in timpul ejectiei ventriculare stingi. Sfigmograma centrala(carotidograma) se diferentiaza de cea periferica atit ca forma cit si camoment de aparitie. Graficul inregistrat central (carotidograma) traducefidel variatiile presionale; cu ct ne apropiem de periferie, momentul deaparitie al undei catacrote va fi mai tardiv, unda va avea vrful mairotunjit, amplitudinea mai mica, iar unda dicrota va fi mai intirziata si maistearsa.

Utilitate clinica:1) Calcularea timpilor sistolici

a) Perioada de preejectie (PPE) de la unda q (ECG) pina in punctul"e" (carotidograma), din care se scade timpul de propagare a undeipulsatile (TTI= 0,02 s). PPE este formata din timpul necesar cuplariiexcitatiei cu contractia si perioada de contractie izovolumetrica.

b) Perioada de ejectie a ventriculului stng (PEVS): situata intrepunctele "e" si "i"(carotidograma).2) Aprecierea cronologieizgomotelor si a suflurilor:

- zgomotul de inchidere a valvelor aortice (A2) se inscriefonocardiografic inainte de incizura "i" la 0, 02 s ;

- clicul sistolic aortic se inscrie putin inaintea piciorului "e", sauconcomitent cu el ;

- suflul sistolic de regurgitare sting incepe inainte de "e" si setermina dupa "i".3) Aprecierea gradului stenozei aortice, insuficientei aortice sicardiopatiei hipertrofice obstructive, in functie de morfologie.4) Determinarea vitezei de propagare a undei pulsatile. Se inscriesimultan pulsul unei artere principale si a unei ramuri periferice (carotida- radiala ; humerala - radiala) prin utilizarea a doua traductoare. Sestabileste diferenta de timp ntre momentele aparitiei virfurilor la aceeasi

revolutie cardiaca (T) si se masoara distanta dintre cele doua puncte deexplorare .

Unda pulsatila prezinta o viteza de propagare de 7- 9 m/s diferita deviteza de propagare a undei sanguine de aproximativ 0, 5 m/s.

III. JUGULOGRAFIAReprezinta inregistrarea retrograda, la nivelul venei jugulare , a

variatiilor presionale din cordul dreptUtilitatea clinica :

1. Aprecierea zgomotelor diastolice ale cordului drept : Z IV drept

coincide cu vrful undei a ; Z III drept coincide cu nadirul undei y;clacmentul de deschidere a tricuspidei este sincron cu unda v.


8/13


8

2. Aprecierea patologiei cordului drept :a) stenoza tricuspidiana: unda a ampla, iar panta descendenta a

undeiyeste lenta.b) insuficienta tricuspidiana: stergerea depresiunii x, care poate

deveni chiar pozitiva.IV. APEXOCARDIOGRAFIAInregistreaza miscarile virfului inimii, corespunzind in cazurile

obisnuite cu activitatea mecanica a ventriculului sting.Utilitate clinica:

1. Identificarea zgomotelor cardiace. Virful undei A este sincron cuZ IV atrial sting iar virful undei F este sincron cu Z III de umplereventriculara stinga . Nadirul undei O este un punct de reper pentruclacmentul de deschidere a mitralei

2.cresterea amplitudinii undei A este legata de cresterea presiuniitelediastolice in VS, care va fi ampla in toate situatiile care se insotesc deinsuficienta ventriculara stinga;

TESTE DE EFORT IN EVALUAREA FUNCTIEI

CARDIO -PULMONAREI. METODOLOGIA TESTELOR DE EFORTII. PARAMETRII MONITORIZATIIII. FACTORI LIMITANTI AI CAPACITATII DE EFORTa) Indicatii1.Preventive:- masurarea gradului capacitatilor fizice (conditia fizica);- depistarea afectiunilor coronariene latente la subiectii cu risc

crescut.2.Diagnostice:- diagnosticul diferential al durerii toracice (angina de efort, angina

de repaus, dureri atipice);- aprecierea capacitatii functionale a a bolnavului cardio pulmonar;- determinarea prognosticului si gravitatii bolii.3.Reabilitare: desemnarea candidatilor la programul de reabilitare

cardio pulmonara.b) Tipuri de teste de efort:1.Cicloergometrul:- permite masurarea efortului (in wati sau in kg / m / min);- permite mentinerea relativ imobila a toracelui (culegere EKG

facila);- cost mic, spatiu ocupat redus.2. Covorul rulant (treadmill):- tip de efort obisnuit, fiziologic pentru persoane neantrenate;

- permite realizarea celui mai mare consum de oxigen ( lacalcularea consumului O2 intra si greutatea corporala) .


9/13


9

3.Proba de efort dinamic cu bratele(se aplica in caz de handicapmotor la membrele inferioare).

4. Proba scaritei (Masters): proba clasica, dar rar utilizata inprezent.

5. Stimularea atriala cu sonda electrod (pacing atrial).c) Metodologia testului de efort:- efort continuu (rectangular) ;- in trepte ( cu repaus sau fara repaus intre treptele de efort) .

Cel mai utilizat teste este cel cu cicloergometrul.Tehnica probei:1.Pretestarea:- informarea pacientului asupra modului de desfasurare a probei cu

obtinerea acordului acestuia;

- examenul clinic complet;- EGC standard de repaus.2. Testarea:- se fixeaza derivatiile EKG, se masoara TA;- se executa incalzirea cu pedalare la 10 Wati timp de 1 minut;- se creste puterea in trepte de 3 minute cu cite 30 Wati;- monitorizarea EKG (pe osciloscop) cu inregistrare la fiecare

treapta de efort;- se masoara TA la fiecare treapta de efort ;- in cazul aparitiei complicatiilor se intrerupe proba;3.Post testarea:- se continua efortul la 25 Wati (pentru evitarea colapsului

circulator)- se monitorizeaza TA si EKG timp de 5 minute- repaus in clinostatism pentru 30 minuteII. Parametrii monitorizati :a) Parametri electrici (EKG ):1.Modif icari ale segmentului ST i n raport cu punctul J

(jonctiunea S - ST) :

- coborirea ST la 0.08 sec dupa punctul J cu mai mult de 1 - 1.5mV este considerata patologica (gradul subdenivelarii apreciazagravitatea ischemiei);

2. Unda R in derivatii le precordiale:- cresterea ampplitudinii semnifica suferinta coronariana;3. Al te modif icari :

- tulburari de conducere (bloc atriventricular);- tulburari de ritm.

b) Parametri mecanici:

1. Frecventa cardiaca : corelatii frecventa / putere dezvoltata inwati


10/13


10

2. Presiunea arteriala : sitolica, diastolica, diferentiala(converganta, divergenta)

3. Consumul de oxigen :3.1.Consumul maxim de oxigen ( V O2 max) depinde de modul de

efectuarea exercitiului, gradului de antrenare si evalueaza starea functieicardio-pulmonare

3.2.Indicele de antrenare(F itness index - F I )se poate deduce dinrelatia dintre frecventa si cons. max. de oxigen:

V O2 max (ml / kg / min )

FI = ----------------------------

Fc (batai / min )Indicele de antrenare se evalueaza astfel:- foarte bun > 20,5

- bun 16,5 - 20, 5- satisfacator 12, 5 - 16, 5- slab 8, 5 - 12, 5- foarte slab < 8,5

Pe durata sustinerii efortului dozat , subiectul va trece prin 3 fazefunctionale de adaptare la efort :1.Faza de adaptare ( 3 4 min ) a functiei respiratorii , circulatorii si

metabolice ; incepe sa se acumuleze o datorie de oxigen care va fi

platita in fazele terminale ;

2.Faza de echilibru functional ( steady state ) , care poate dura untimp variabil , in functie de gradul de solicitare a organismului ; inacest interval , consumul de oxigen si generarea de CO2 sint

proportionale cu consumul metabolic , ventilatia corespundenecesitatilor schimburilor gazoase , iar debitul cardiac raminenemodificat ;

3.Faza de reveni re (68 min) reprezinta perioada de timp de dupaintreruperea efortului , in care parametrii functionali revin la valorilede repaos. Durata perioadei de revenire dupa efort depinde de

intensitatea efortului .c ) Parametritermici: Temperatura cutanataIII.Factorii care limiteaza capacitatea de efort :

- Greutatea corporala ;- Virsta persoanei ;- Sexul persoanei ;- Frecventa pasului ;- Inaltimea treptei ( pentru testul scaritei ) .

Fiecare din acesti factori poate aduce prin variatia lui , modificarearezultatuli final al efortului depus , si de aceea este necesara stabilireaunui raport precis intre valorile fiecaruia . Calculul individual este


11/13


11

laborios si se prefera cercetarea corespondentei individuale cu cea dintabele sau nomograme.

BIOMONITORIZAREA PARAMETRILOR VITALIReprezinta metoda de supraveghere continua a functiilor vitale ale

unui pacient prin intermediul unor aparate si tehnici corespunzatoare.Utilitatea biomonitorizarii rezulta din faptul ca, identificnd o perturbarefunctionala chiar n momentul aparitiei sale, da posibilitatea corectieiterapeutice imediate.

Scopul oricarei forme de biomonitorizare este obtinerea de date cepermit:

- elaborarea unor decizii terapeutice- aprecierea evolutiei n timp a starii unui pacient, cu eventuala

modificare a planului de supraveghere clinica,

- stabilirea prognosticului imediat si de perspectiva (tendinta =trend).I. PARAMETRI VITALI CARDIO- VASCULARIPractica uzuala n monitorizarea cardio- vasculara necesita

observarea si inregistrarea parametrilor electrici (electrocardiograma) simecanici (presiunea arteriala, presiunea venoasa centrala si / sau

presiunea capilara pulmonara, debitul cardiac).1. Monitorizarea parametrilor electrici

Se realizeaza prin monitorizarea traseului ECG. Derivatia ECG sealege astfel incit sa permita decelarea cu acura-tete a undei P sicomplexului QRS, pe un traseu cu linie izoelectrica stabila si faraartefacte. De obicei se aleg derivatiile precordiale sau derivatia I standard.

n cadrul monitorizarii ECG se realizeaza si urmarirea simultana avalorilor frecventei cardiace (instantanee sau medii), tehnica denumitacardiotahometrie, cu urmatoarele variante:.

- cardiotahometria cronometrica- cardiotahometria osciloscopica (semiautomata)- cardiotahometria integrata, digitalica (automata)

Indicatii de utilizare:

- afectiuni cardiace cu risc vital,- ventilatie asistata,- tulburari electrolitice majore.In cadrul monitorizarii ECG intra si efectuarea unor

electrocardiograme standard pe 12 derivatii, zilnic sau cu ocazia fiecaruiepisod aritmic, pentru compararea cu aspectele vechi si surprinderea unormodificari cu implicatii terapeutice si prognostice.

2. Parametri mecanicia). Presiunea arteriala sistemica

Monitorizarea acestui parametru poate semnala deficienta unormecanisme cardiovasculare reglatoare (compensatorii).


12/13


12

Determinarea presiunii arteriale se poate face prin:- metode neinvazive(sfigmomanometrie, Riva- Rocci)- metode invazive: plasarea intraarteriala a unui cateter, cu avantajul

determinarii simultane a altor parametri (ABG- arterial blood gases,

oximetria, etc.).La cateter se ataseaza un traductor de presiune arteriala si un sistemde afisare grafica / numerica a valorilor obtinute; este utila mentinerea laindemina a unui sfigmomanometru cu mercur care permite etalonareatraductorului la intervale regulate.

b). Presiunea venoasa centrala (PVC).Semnifica relatia dintre volumul sanguin circulant si capacitatea

inimii drepte de a se adapta la acest volum. Se determina prin manometrie(Claude): manometru cu apa simplu , cuplat cu un traductor si cu un

dispozitiv de afisare a valorii.Valori normale: 6- 12 cm H2O.Utilitate clinica: verificarea terapiei de reechilibrare hidrica si

electrolitica la pacienti care nu au semne clinice de afectare cardio-pulmonara.

c). Presiunea capilara pulmonara (PCP).Permite sa apreciem presiunea din atriul stng, egala cu presiunea

telediastolica a ventricolului stng (PTDVS); reflecta capacitatea VS de araspunde adecvat la ncarcarea sanguina sistemica. Determinarea PCP seface prin introducerea intracavitara a unui cateter cu balonas (sondaSwann- Ganz) ntr- un ram periferic al arterei pulmonare.

Valorile normale: pna la 18 mm Hg.Valoarea este modificata la pacientii cu tulburari hemodinamice

severe.Depasirea valorii de 24- 26 mm Hg nseamna depasirea valorilorpresiunii oncotice plasmatice si posibilitatea producerii edemuluipulmonar.

d). Debitul cardiacPermite aprecierea statusului contractil al cordului, masurarea

presiunilor vasculare pulmonare si sistemice. Se determina prin metoda

termodilutiei sau conform legii lui Fick:consum oxigen

Debit cardiac = ---------------------------------------diferenta A-V de continut n oxigen

Actualmente se utilizeaza etaje de biomonitorizare care cuprind:- un canal pentru traseul ECG,- 2 canale de nregistrare a presiunii sanguine ( arteriala,venoasa),- o unitate de afisare digitalica si mediere electronica,-unitate de alarma n caz de depasire a valorilor prestabilite (limite

de frecventa sau presiune).Etajul de monitorizare trebuie sa aiba acces direct si imediat la o


13/13


13

unitate de nscriere grafica pe 12 canale a ECG compatibila cubiomonitorul plasat la patul bolnavului, fiind astfel posibila nregistrareaunor momente semnificative in evolutia pacientului (episoade aritmiceetc.).

SISTEME DE TELEMETRIEReprezinta mijloace speciale de diagnostic (cu precadere diagnosticcardio- vascular), destinate situatiilor de urgenta n care pacientul se aflaizolat, n afara posibilitatii de a i se acorda asistenta medicala competenta: acasa, la locul de munca, n mijloace de transport (vapor, avion) etc. Inaceste situatii este necesar un diagnostic precoce si corect, lucru pe care l

pot realiza sistemele de telemetrie.Principiu de functionare: inregistrarea ambulatorie a traseului ECG

si transmiterea prin linii de telefon sau radio- telefon.

Unitatile componente principale: sistem de nregistrare a ECG;transmitator; receptor; sistem de afisare / nregistrare. Semnalul ECGcules de la pacient prin electrozi obisnuiti este preluat de transmitatorulcuplat acustic la microfonul unui set telefonic. Acest etaj amplifica simoduleaza semnalul n vederea transmiterii lui printr- o retea de telefonsau radio- telefon.

Sistemele moderne de telemetrie utilizeaza transmiterea semnaluluiECG prin unde radio, receptorul fiind prevazut cu un sistem de antenacorespunzator. Receptorul demoduleaza si amplifica semnalul ECG, caredevine astfel disponibil pentru afisare/ nregistrare si prelucrari secundare.Parametrii urmariti: traseul ECG, frecventa cardiaca, cu prezentarea lor

pe module separate.Receptorul este de obicei prevazut cu un sistem de apreciere

continua a nivelului semnalului de la iesirea transmitatorului si unindicator de depasire a limitelor prestabilite (documentatie PhilipsMedical Systems). Diminuarea semnalului sau disparitia lui declanseazaun sistem de alarma optica / acustica la nivelul receptorului.

Indicatii de utilizare:- monitorizarea pacientilor cardio- vasculari in sectiile de terapie

intensiva coronarieni;- diagnostic si reabilitare cardiaca n diverse circumstante;- ergometrie;-stress-testing n conditii climaterice modificate (hiperbarism,

hipertermie);- medicina sportiva si igiena ocupationala, unde solicitarea fizica

("work- load") se determina pe baza frecventei cardiace.Sistemul de telemetrie si- a dovedit utilitatea si n investigarea

sistemului nervos central (telemetrie EEG).

Documents

LP - Fiziologia si explorarea cordului.pdf