LP02

Dr. Ana Segarceanu Thursday, October 18, 2012

1

LUCRAREA PRACTICA NR. 2

DR. ANA SEGARCEANU

EXAMEN FARMACOLOGIE

�FARMA 1 – 4 credite

�FARMA 2 – 4 credite


2

FORMELE FARMACEUTICE LICHIDE

� Excipientul = Vehicul

� FF lichide apoase – apa.

� FF lichide alcoolice –alcoolul etilic.

� FF lichide uleioase – ulei.

� FF lichide ce folosesc ca vehicul solventi nepolari.

FF LICHIDE APOASE

� APA – cel mai utilizat solvent

� foarte bun solvent pentru electroliti

� permite sterilizarea prin căldură

� sterilă – fără microorganisme vii

� apirogenă – fără particule bacteriene care ar putea declanșa un răspuns imun

� Clasificare după conținutul în zahăr:

�Nezaharate

� Solutii apoase

� Suspensii

� Emulsii

�Zaharate


3

SOLUTIILE APOASE NEZAHARATE

1. se obtin prin dizolvarea in apa a uneia sau mai multorsubstante medicamentoase

2. pot fi administrate intern, extern sau parenteral

3. pot fi preparate magistrale, oficinale sau industriale

4. o solutie apoasa nezaharata se prepara prin adaugareacantitatii de apa necesara (grame) peste substantamedicamentoasa (grame).

5. trebuie sa fie clare

6. daca apar modificari de culoare, miros, gust, precipitate –solutia respectiva nu se utilizeaza.

7. se pastreaza in flacoane bine inchise, ferite de lumina si la loc racoros.

TIPURI DE SOLUTII APOASE NEZAHARATE

� Solutii destinate administrarii parenterale

� Solutii injectabile

� Solutii perfuzabile

� SOLUTIILE INJECTABILE

� FLACOANELE


4

� FIOLELE

� Seringi de capacitate mică (seringi preumplute / auto-

injectoare)


5

SOLUTIILE PERFUZABILE

� Solutii pentru uz extern

� Solutii oftalmice – colire – picături pentru ochi

� Picături pentru nas


6

� Picături pentru urechi – soluții otice

� Solutii pt tratamentul cav. buco-faringiene

� Solutii pt spalaturi bucale

� Colutorii

� Lotiuni

� Clisme


7

SUSPENSIILE

� substante insolubile fin divizate, dispersate in apa

� preparate de agitat

� Conțin agenti de dispersie cu rol de stabilizare a suspensiei.

� Suspensiile reprezinta alternative ale solutiilor in lipsa

solventilor potriviti.

� Intern / injectabil

� dimensiunea particulelor < 1 µm – injectabil

� Suspensiile injectabile = preparate retard / depozit

� Ex. Moldamin

EMULSIILE

� lichid fin dispersat (faza

dispersata) intr-un alt lichid

(faza continua / mediu de

dispersie) (A/U sau U/A).

� Contin agenti emulgatori.

� un efect lent si prelungit pentru

preparatele injectabile si au o

stabilitate crescuta in timp.

� Emulsiile injectabile i.v. =

nanoemulsii

� Ex. propofol


8

FF LICHIDE APOASE ZAHARATE

� Siropuri

� Potiuni

� Limonade

FF LICHIDE ALCOOLICE

� Solutiile alcoolice sunt reprezentate de substante medicamentoase

dizolvate in alcool sau in amestecuri de alcool si apa.

� Alcoolul etilic este un solvent polar ce se amesteca in orice proportie

cu apa.

� Dizolva multe substante anorganice sau organice.

� Datorita actiunii antiseptice solutiile alcoolice sau hidroalcoolice

sunt mai stabile decat cele apoase.


9

FF LICHIDE ULEIOASE

� Uleiuri vegetale – ulei de floarea soarelui

� Uleiuri animale – ulei de peste

� Uleiuri minerale – uleiul de parafina.

� In contact cu aerul, lumina si umiditatea, uleiurile vegetale si

animale se oxideaza astfel incat FF lichide uleioase sunt

dificil de conservat si pastrat.

� Preparatele uleioase injectabile folosesc ca vehicul uleiul de

floarea soarelui neutralizat si sterilizat si constituie preparate

retard sau de depozit (cu eliberare lenta prelungita). !!! Nu

se administreaza i.v.

SOLUTII EXTRACTIVE SI EXTRACTELE

VEGETALE

� Solutiile extractive sunt FF lichide obtinute prin extragerea, cu

ajutorul unui solvent, a unor substante din diferite produse vegetale

(radacina, tulpina, frunzele sau florile unei plante).

� Extractele vegetale se obtin prin concentrarea unei solutii

extractive prin evaporarea solventului acesteia.

� 1. hidrolate – solventul utilizat este apa.

� 2. tincturi – solventul utilizat este alcoolul etilic

� 3. solutii extractive uleioasa – solventul = un ulei (frecvent ulei

de floarea soarelui).


10

FORME FARMACEUTICE GAZOASE

� 1. gaze si lichide volatile – se administreaza pe cale inhalatorie

folosind aparate care asigura un debit masurabil si constant. Ex.

Anestezicele inhalatorii – halotan, izofluran.

� 2. aerosoli sau spray-uri – sunt reprezentate de particule foarte

fine solide sau lichide dispersate in gaz. Pentru administrare

inhalatorie dimensiunile particulelor dispersate nu trebuie sa

depaseasca 5 µm, in timp ce in cazul administrarii externe

(tegumente si mucoase) dimensiunea particulelor este de

aproximativ 30 µm. Administrarea se realizeaza cu ajutorul unor

flacoane presurizate.

FARMACODINAMIA (FD)

• Mecanismele de actiune si efectele

medicamentelor


11

RECEPTORUL FARMACOLOGIC

� Macromolecula proteica ce interactioneaza cu diferiti

liganzi ( endogeni = neurotransmitatori / hormoni

sau exogeni = medicamente / alte substante)

� sunt localizati la nivelul membranei celulare sau

intracelular

� reprezinta locul de actiune al liganzilor

fiziologici (de exemplu receptorul beta adrenergic

este activat de catre adrenalina – ligand endogen)

� prezinta un situs de legare -> ligandul este

caracterizat de anumite proprietati : marime , forma,

stereospecificitate.

Interactiunea Medicament – Receptor (M-R)

2 tipuri principale de actiuni:

Agoniste - legarea medicamentului de situsul de

legare al receptorului initiaza transducerea unui

semnal cu aparitia unui efect biologic

Antagoniste – legarea medicamentului de situsul de

legarea al receptorului impiedica initierea

transducerii semnalului. Efectul biologic ce

apare se datoreaza cresterii predominantei

sistemelor de contrareglare.


12

EXEMPLU

M + R Complex M-R

�Afinitatea – capacitatea unui ligand de a se lega de

receptorul sau; gradul de “atractie” dintre ligand si

receptor

�Activitate intrinseca (eficacitate) – capacitatea unui

ligand de a initia modificarile conformationale ale

receptorului in sensul initierii transducerii unui semnal cu

aparitia ulterioara a unui efect.

Afinitate

Effect


13

RELATIA DOZA- EFECT (RASPUNS)

[M] + [R] [MR] effect

k 1

k2

La echilibru:

[D] x [R] x k1 = [DR] x k-1

rezulta: [DR] = k1

[D] [R] k2

k1/k2 = constanta de

afinitate

k2/k1 = constanta de

disociere (kd)

Evoluţia efectului unui medicament asupra unui sistem

biologic, în funcţie de doza administrată (relaţia doză/efect)


14

Reprezentarea logaritmică a relaţiei doză-efect pentru două

medicamente notate a şi b.

�Potenta – doza de medicament necesarapentru a obtine un efect de o anumitaintensitate (pentru a compara potentele a 2 medicamente utilizam DE50)

�Intensitatea de actiune (intensitatea efectului/ eficacitatea) este dependenta de numarul de complexe M-R formate

�Intensitatea maxima de actiune este atinsaatunci cand toti receptorii au fost ocupati de catre medicament.


15

AGONISTII

�Sunt substante ce prezinta:� Afinitate

� Activitate intrinseca

�2 tipuri

� deplini – au activitate intrinseca

(eficacitate) maxima

�Partiali – cu activitate intrinseca intre 0

si activitatea intrinseca maxima


16

Raspuns

Doza agonist

Agonist deplin

Agonist partial

Relatia doza agonist – raspuns


17

ANTAGONISTII

�Au afinitate fata de situsul receptor dar fara a determina modificarile conformationale necesare transducerii unui semnal

�NU au activitate intrinseca

�2 tipuri

� Competitivi

� Necompetitivi


18

TIPURI DE RECEPTORI FARMACOLOGICI

1. Canale ionice

2. Receptori cuplati cu proteinele G

3. Receptori enzimatici

4. Receptori nucleari (intracitoplasmatici)


19

TRANSDUCEREA SEMNALULUI

1. Receptori enzimatici(actiuni multiple)

2. canale ionice(efect instalat rapid)

3. Receptori cuplati

cu proteine G

(sistem de amplificare)

4. Receptori nucleari(efect de durata lunga)

1.Canale ionice


20

2. Receptorii cuplati cu proteine G


21

3. Receptorii enzimatici

4. Receptorii nucleari (intracitoplasmatici)


22

REGLAREA RECEPTORILOR

�Up-reglarea sau sensibilizarea receptorilor

�utilizarea unui blocant pe o perioada lunga de timp

� Inhibarea sau blocarea sintezei/eliberarii de hormoni / neurotransmitatori

�Down-reglarea sau desensibilizarea

1. Utilizarea prelungita a unui agonist

2. Inhibarea degradarii agonistului

Controlul tonic

• 2 sisteme de reglare -

contrareglare cu stabilirea unui

echilibru in functie de necesitatile

organismului

• Controlul vegetativ: PS vs. S

• Efectele unei substanţe agoniste

sau antagoniste asupra unui

anume organ, aparat, sau sistem

sunt în mare măsură dependente

de importanţa sistemului de

reglare pentru respectiva

structură.

Controlul fazic

• Sistem de reglare activat doar

in anumite situatii; de ex.

stimularea secretiei de HCl

post-prandial

• Dacă există un control fazic

blocantul nu va avea nici un

efect, însă va împiedica

declanşarea efectului

caracteristic al agonistului

fiziologic.


23

CONCLUZII

� cele mai multe medicamente actioneaza prin intermediul receptorilor

farmacologici

� exista 4 tipuri de receptori farmacologici

� interactiunea dintre medicament si receptor poate fi descrisa in

termeni matematici si grafici

� agonistii prezinta afinitate (kd) si activitate intrinseca

� antagonistii prezinta doar afinitate (kd)

� potenta = parametru dependent de afinitate si care apreciaza doza de

medicament necesara pentru a obtine un efect de o anumita intensitate.

�Intensitatea maxima de actiune este atinsa atunci cand toti receptorii

farmacologici au fost ocupati.

Documents

LP02