Colectia: IST0RII SICRETE

Coperta: Stelian BIGAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafonale a RomdnieiBOERESCU,DAN-SILVIU

Istorii din \/echiul Regat:,,Republica de la ploiesti", Falansterul siurnbra circiurnarului caragiale : docu-drame si mituri istorice insotitede consemniri din presi / prezentate de Dan-Silviu Boerescu. -Bucuresti : Integral, 2018

Conline bibliografie

ISBN 978-606 -992-233-0

94

O INTEGRAL,2OIS

Editor: Costel POSTOLACHETehnoredactor: Stelian BIGAN

Tiparit la Monitorul Oficial R.A.

Orice reproducere, totali sau partiali, a acestei lucrlri,fhri acordul scris al editorului, este strict interzisi

9i se pedepsegte conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606 -992-233-0

lstorii din Uechiul Regat

,,Republica de la Ploiqti",talan*erul r ag?ntul recret lminescu

d umbra circiumarului (aragialet

Docu-drame ;i mituri istorice

insofite de consemniri din presd

prercnt^te de Dan-Silviu Boerescu

aU

INTEGRAL

i

Sumar

,,Rspublira de la Ploiepti";i ciudatr caderi r revolulionarului

(andiano-Popercu, devenit ashiotant... rcgal! / I

,,6odinurile" prahovene ;i falanrterul de h lciieni,

expeilnrentul rccial utopic al f iului viltiernicului

lamandrthe Mshtupciu, zk Diamandi / 2I

Umbra cirtiumarului (aragiale intnun exil berlinez

neinfelel de nimeni/ [l

[mineicu, agent re<ret;i cifiator al corerpondenlei diplomaticc

h Bedin, fondatoral unei ,,rodetifiteroilrte" / vicimi

a unui complot politigoldat tu aradnarer lui? / 6l

Hrdle nelinirti ale lui litu llaiotertul

re cilugirea pe furf;i ;i-a iubit pitimq rora / 9I

limudri bibliografice / l0l

,, Republica de Ia Ploiqti" ticiudata carieri a revolutionarului

(and iano- Popercu,

devenit aghiotant... regal !

A;adar, in secolul nostru s-a ndscut ;i s-a sfdr;it un stat

foarte interesant, pe care nu-i este permis unui istoric con;tiincios

sd-/ piarza din vedere. E aorba de Republica de Ia Ploie;ti, un

stat care, de;i a durat numai vreo cincisprezece ore' a marcat,

desigur, o pagina celebrd in istoria contem?orana. Ndscutd din,

prin / pentru ?o?or ?e la doud' ceasuri in diminea/a zilei de 8

august 1870, tdnara republic,i afost sugrumatd in aceea;i zi pe

la ceasurile patru dupd-amiezi. Nuface nimica! mdrirea;i impor-

tanla statelor nu sejudeca dupd extensiunea;i durata lor, ci dupa

rolul mai mult sau mai puyin strdlucit pe care l-au jucat in

complexul universal.

Caragiale aridictiizat-o in in nuvela Boborul gi in come-

diz Conu Leonidafay,i cu reac/iunea,iar farsa istorici,,Republica

de la PloiestT" aintrat 9i in limbajul comun ca un alt numedat esecului comic si nepotrivirii mijloacelor cu scopul ide-alizat.Aceasti miscare conspirativi nu este insd., deloc, ceea

ce a fost prezenta;t de presa vremii, ca o actiune subversivd a

unui ,,grup de cheflii'l, ci o miscare organizatd, care a ciutatinliturarea Monarhiei si a Principelui Carol I al Romdniei.La aceastb.miscare au participat aproximativ 3.000 de oameni,printre care au fost si demnitari din rindul prefecturii gi poli,tieiorasului, dar si multi dintre politicienii importanti ai epociinoastre moderne, intre care inclusiv membrii familiei Briti-anu, viitorii stdlpi ai regalitnfii(!).

Evenimentul este o parte memorabili din istoria Ploieg-tiului. Pentru unii coment atori, ,,earimdne o expresie a voinfeide a se asigura un regim democratic in RomAnia , de abaraeventualele tendinte autocratice ale Domnitorului Carol I".Pentru aducerea aminte a acestui eveniment, din initiativa luiDimitrie Britianu a fost ridicati in Ploiesti Statuia Libertd,tii.

Daci il reducem doar la acfiunile din ziua de 8 augustL870, episodul poate fi cu greu eliberat din registrul in care

l-a fixat Carugiale. Miscarea aceasta politici trebuie abor-dati insd in contextul anilor 7866-7871,.Cu tot eclectismulsi incoerentele ei, chiar a existat o gdndire politici antidi-nastici, republicani si ,,democratd" care trebuie pusi in lu-mini.,,Republica de la Ploiesti", punctul culminant al serieide acliuni republicane, devine astfel,,revelatorul unui anumittip de republicanism parlamentar si al unei dinamici institu-tionale si electorale ce permite asez teaparlamentarismului"(dupe cum conchide Silvia Marton). De aceea, nu putemreduce ideile actorilor de la 1,870 si practicile 1or politice lasimple interese conjuncturale si nici la registrul comic al lui

Caragiale. Cei poreclili in epoci ,,rosii" meritd cu prisosinli

si fie luati in serios si ,,recitili" intr-o lumind nepirtinitoare.

Pe 8 august 1870, peste 3.000 de oameni au iegit in stradi

la Ploiesti gi au protestat fa!6 de monarhie. ,,Revolulionarii"doreau si-l inliture de la tron pe Regele Carol I. La doar

patru ani de la aducerea pe tronul Romdniei a Principelui

Carol de Hohenzollern, Monarhia era puternic contestati,

in contextul luptelor acerbe pentru putere purtate intre libe-

rali si conservatori. Pe de alti parte, si rdzboiulfranco-prusac

izbucnit in iulie 1870 era o problemi, intrucdt majoritatez

rominilor simpatizau cu francezii, iar Carol, ca prin! ger-

man, era de partea Prusiei. Pe acest fond, in cercurile politice

ale vremii s-a creat o migcare conspirativi meniti a-l inliturade pe tron pe Principele Carol, ulterior urmdnd sd fie insci-unat un vir al impiratului Napoieon aI III-lea. S-au coagu-

lat doui organizatiiconspirative, conduse de deputatul C.TGrigorescu si Radu Stlnian, din care au mai fhcut parte gi

alli politicieni importanfi, precum avocatul 9i ziaristul Can-

diano-Popescu, Stan Popescu, preotul Nicolae Ioachimescu,

locotenentul Comiano, Miticd Cilinescu, Titu Biliceanu,

Petre Apostolescu sau Guli Andronescu-Gridinaru. Acegtia

gi-au impirgit sarcini precise in ,,proiectul" de detronare a lui

Carol I. Planul era ca revolutionarii si ocupe telegraful, sd

pund mdna pe armatd,, iar mai multe orage mari, precum

Bucuregti, Ploiesti, Craiova, Pitegti, Buz[u, precum gi tabira

militard de la Furceni, aproape de Focgani, sd pactizeze cu

mi;carea. Principalii agitatori erau liberalii radicali: C.A.

Rosetti,Ion C. Britianu, Eugeniu Carada,Constantin Cio-

cdrlan, fost prefect al Polipei Capitalei, maiorul C. Pilat,

Alexandru Candiano-Popescu gi dr. D. Sergiu. Migcarea a

fost pregitite pentru noaptea de7/8 august, desi ofiterii mi-litari de la Furceni solicitaseri o amdnare pentru a aflatndeznoddmdnt in rizboiul dintre Franla si Prusia. Creierul ac$-unii, Candiano-Popescu, nu a fost de acord si, impreunl cugrupul siu, a ocupat prefectura gi telegrafi.rl din Ploiegti. Dimi-nea+a,in fa;a populatiei chemate de clopotele bisericilor,Candiano-Popescu a citit o telegrami atribuiti ministruluide dzboi Ion C. Britianu, prin care fhcea cunoscut ci Prin-cipele Carol I a fost detronat si ci el, Candiano-Popescu, a

fost numit prefect al judegului Prahova. in aplauzele mul!-mii, care se bucura cd, ,,2 scdpat de neamg", Candiano a por-nit spre cazatma dorobantilor. Dar, pAni la urmI, printr-uncomplicat j oc al imprej u rdrilor,intr-un clim at politic ab soiutvolatil, cu risturnS.ri imprevizibile de situapii, PrincipeleCarol I a fost insi detronat doar la Ploiegti...

,,Candiano-Popescu i-a prezentat maiorului Polizu,comandantul unititii, o telegrami <semnati>> de Ion C. Bri-tianu - ministrul de Rizboi, si Manolache Costache Epu-reanu - ministrul de Interne, cu urmitorul conginut: "Vd.faccunoscut ci Printul Carol s-a detronat asti noapte de citrepopor. in numele guvernului provizoriu vi ordon a lua co-manda garnizoanei si pe dati a supune armatala jurimdntpentru noul guvern. Totodati, vi veti pune la ordinul pre-fectului Alexandru Candiano-Popescu, veti mentine ordi-nea,iar de urmare veti raporta pe dati>. Maiorul Polizu nua dat crezarc telegramei si a declarat cdva apdra cazarmz.Fdrd.

si intre in discutii contradictorii cu respectivul maior, Can-diano-Popescu s-a depiasat la inchisoarea orasului unde a eli-berat un numir de arestati. Pentru a face cunoscuti actiunea

pe plan international, uprefectul" a expediat ziarului romd.nesc

Adevlrul, carc apdr ea la Pesta, urm dtoar ea telegrami: "Prin-cipele Carol risturnat, guvernul provizoriu infiinlat sub titlulde Regeng[. in Ploiegti ,mare entuziasm>. $eful stafiei tele-

grafice din Predeal,Iuliu Filipescu, s-a ardtat circumspect, a

oprit cele doui telegrame gi a anunfat guvernul de la Bucu-

resti", arati istoricul Ioan Scurtu, unul dintre cei care au stu-

diat evenimentele de la Ploiegti.

Afldnd despre rebeliune, autorit5lile au procedat la ares-

tarea capilor misclrii, dar 9i a cAtorva sute de algi cetIleni.

Candiano-Popescu, care ^fugit,

a fost prins la Buziu. Acu-

zafii,in numir de 4t,au fost trimigi in fafa justitiei,IaTdr-

govigte. Au invocat in apdrarea lor faptul ci domnitorul

Cvaafost inliturat, cu patru ani mai inainte, intr-o mani-

erI similari , ftrd. ca nimeni si fie arestat. Doui luni mai

tdrint, in octombrie 1870, actzalii au fost achitagi. Istoricii

spun ci acliunea din august 1870 nu a ^vut,

in fapt, nicio

legituri cu instaurarea republicii, aga cum au sugerat in spe-

cial umorigtii wemii, in special scriitorul loan Luca Caragi-

ale, in nuvela Boborul gi in comedia D-ale carnartalului.De

menlionat ci un singur lider al migcirilor antidinastice,

Eugeniu Caradz, a rdmas pe pozitie,iar toli ceilalf partici-

panli ,,au intors-o ca la Ploiegti",pactizdnd cu Carol, unii

devenindu-i apropiagi, precum uneltitorul principal Candi-

ano-Popescu, numit la 1880 aghiotantul Regelui, sau lon.

C. Brdtianu, devenit cel mai apropiat colaborator al luiCarol 9i prim-ministru intre 1"87 6-7888.

Migciri impotriva lui Carol I au mai avut loc 9i in anul

urmitor, in martie 7871,, cirnd prim-ministru era Ion Ghica,

un alt opozant al Monarhului, care era gi ministru de interne.

,,La Bucuregti, in sala Slitineanu, colonia germani., cu avizul

gi se pare la initiativa lui Carol, organizeazd.un banchet pro-vocator, pentru sdrbitorirea zilei de nagtere a Regelui Pru-siei,Wilhelm,7a care participi gi consulul prusian Radovitz.Tineretul,la care se asociazi mari mase ale populaliei bucu-restene, sparg cu pietre geamurile silii de banchet, sun[ clo-potele in semn de alarmi, strigdnd lozinci republicane. Ungrup de poliligti intervin fXri a reugi si potoleasci 9i sd imprig-tie multimea. Carcl, ingtiintat de cele ce se petrec, trimitesi-l cheme pe primul ministru, rispunzitor de ordinea in

fari. Ghica insi nu e gisit acasi.timisului i se rispunde cise afli la Prefectura Poliliei. in acest timp, din parteaguver-nului nu se remarci nicio mdsurd,,inafafi.de unele intervenliicu totul anemice ale politiei, ceea ce indrept[te9te presupu-nerea cd. Ghica a sprijinit indirect reactiamul,timii, in dorintasecreti de a trage foloase, poate de a-i succede lui Carol.Multimea a fost imprigtiati dupi miezul nopfii, cind gene-ralul Solomon, fiul colonelului de tristi amintire de la 1848,

fhri ordin din partea guvernului a scos amata in stradi.Atuncisi-a fXcut aparitia si Ghica, cerdnd generalului sd. rctragd.

trupele spre a nu da nastere la o ciocnire cu multimea gi lavirsare de sdnge. La palat s - a pr ezentat abia Ia 1. 00 noaptea,

iar Carol, i*a cerut furios si pe un ton jignitor sI demisio-treze",scrie istoricul D. Picuraru, intr-o lucrare inchinati luiIon Ghica. A doua zi, primul ministru Ghica si-a dat demi-sia, iar ulterior s-a retras definitiv gi din viala politicl.

La inceputurile statului modern romdn, curgile cu juratideveniserl o realitate. Fuseseri impuse de cdtre radicalii ii-berali drept cea mai democratici formd de justi,tie. Desprefelul cum funclionau ele detinem o dovadi din luna sep-

tembrie a anului L871. Atunci are loc procesul in care sunt

IZ

implicagi cei ce participaseri la eguata,,Revolulie republicanl

de la Ploiegti", din dimineata zilei de 7 spre 8 august 1871".

Toti fruntagii aripii radicale, cu I.C. Brdtianu 9i Eugeniu

Carzdain frunte, sunt pusi sub acuzare (nu gi C.A. Rosetti,

care,prevdzitor, plecase la Paris indat5 dupd eguarea incer-

cirii de loviturd de stat). Felul cum sunt ftcute arestlrile si

comportamentul anchetatorilor sunt simptomatice pentru

ceea ce avea si trmeze.Arestalilor li se oferi in citeva rdn-

duri ocaziasi fugn de sub arest sau si distrugi documentele

compromildtoare. Procesul nu se judeci la Ploiegti ori la

Pitegti (in regedinta de judel prahoveanl a\,'usese loc incer-

carcaderevolulie a lui Candiano-Popescu, iar din Argeg, de

la Florica, era Britianu, creierul politic al migclrii). Teama

de alte incercdri de revoltd transformi intregul Proces intr-o

penibiln parodie a actului de justigie. Astfel c[ unii revolulio-

nari, cu Eugeniu Canda in frunte, sunt dugi pe Drumul

Tdrgovigtei no aptea,,,Ia adipostul intunericului", ins i oragul

ii agtepta impodobit festig cu lumdniri gi sfegnice aprinse la

ferestre. Prefectul Rizu ii intimpin[ pe acuzali ca pe nigte

inal,ti oaspegi 9i se pune servil la dispozigia 1or.

Alti arestati sunt condusi, intr-o manieri asemdndtoare,

la Cimpulung Muscei. Povestes,te Sabina Cantacuzino, fiica

lui I.C. Britianu:,,Se zvonise c[ pe drum ii vor face sclpali

9i ii vor impugca, deci, in dimineala pornirii, cind ii urcaseri

in trisurile escortate de ciliragi (mama tot impreund cu tata),

un sir de birji cu cetdfeni fruntagi ai oragului se luari dupi

ei ca s6-i pdzezscl. in Stdlpeni,Iz jumdtztea drumului, iideteri in primire cdmpulungenilor, sosili intru intdmpinarea

lor cu acelagi ceremonial". Cdnd arestagii ajung in Cimpulung,

i

insusi staretul ministirii pune spatiile acesteia la dispozi-gia lor.

Pentru apdrarea inculpatilor se oferi sd.pledeze nu maiputin de 35 de avocali celebri, cu Ion Cdmpineanu,AnastaseStolojan, Nicolae Fleva gi Alexandru Papiu-Ilarian in frunte.Presa, foarte liberi, atacl violent guvernul,justitia si, fireste,

pe Rege, dar Carol isipdstreazl,cumpitul si gestioneazi lucidsituagia, fbrd nicio implicare emotionald (...prusacul nu i9iinsugise deloc temperamentul latin!). Arestafii sunt conside-rali victime ale abuzurilor autorititilor gi,,patriofi eminengi".

Se rispindesc stiri, evident inventate, despre torturile 7a care

ar fi fost supugi noaptea in temnitele sordide (...degi ei nicinu fuseseri intemnitagi!).

La proces se aduc probe concludente de pregitire a uneilovituri de stat, ceea ce, in orice alte circumstan,te, s-ar fi do-vedit argumente decisive pentru o eventuali condamnare a

conspiratorilor. Bunioari, ordinele trimise de Candiano-Po-pescu sefilor garntzoanelor de la granita cu Austro-Ungariagi cu Rusia (ca semnate de I.C. Britianu), prin care li se

cerea acestora si se indrepte cu unitdtile lor citre Bucuregti,lesand granitele nepdzite, sunt mai mult decdt condamna-bile. Ministru de justitie era Alexandru Lahovari, o valoare

politici. in devenire, iar procuror gen erd.- fratele acestuia,Jean

Lahovari, viitor lider conservator de frunte. Ei insl nu potface nimic pentru a influenta deciziile juratilor, care sunt deja

influentali de starea din !ard.,proftancezd. gi anticarlistl, si

de pledoariile infldcdrate ale avocatilor apiririi. Este nostimiintdmplarea cu procurorul Jean Lahovari care se duce laCdmpulung, dar nu gise;te nicio gazdd.,to,ticei la care apeleuzd,

refuzdnd si-l primeasci pe unul care urmirea condamnarea

eroului local I.C. Britianu. A fost nevoie ca Lahovari sd.facd

apel chiar 1a I.C. Britianu pentru a gisi o locuingi! La pro-ces, Jean Lahovari line un discurs violent, acuzdndu-i pe

inculpagi de tridare a intereselor ldrii. Apoi ii telegrafiazd

fratelui siu, ministru,la Bucuregti: ,J'ai 6td sublime. Con-damnation certaine". Numai ci, doui ore mai tdtziu, toliaulzalii erau achitali si plecau acasi. purtati de multime pe

bra1e. De drept, inculpalii din acest proces chiar erau vino-va1i. insi procesul era unul politic gi a9a a si fostjudecat de

opinia publicd, consideri 9i istoricul lon Bulei.

Avdnd ca surse de inspiralie nu numai BoborulhiCara-giale, ci gi cartea de memorii a lui Candiano-Popescu,Amin-

tiri din viala-mi, romanul Republica al lui Bogdan Suceavi

pornegte la drum urm[rind atdt pregitirile din casele conspi-

rative, iscate de pregdtirile din toatl fara, suprapuse peste

probabila victorie a Frangei in rdzboiul cu Prusia, hotdrdtor

pentru viitoarea soarti a pringului striin de origine germand.,

care conduce taranoastri de doar patru ani, c6.t si viata unor

familii mai simple, cum ar fi cea a copistului de doar 18 ani,

Iancu Caragiali. intreaga carte este structurati sub forma unei

piese de teatru clasice, cu prezentarea personajelor, cu prolog

si epilog, cu mai multe acte, fiecare cu scenele proprii. Plo-iegtiul era o urbe preponderent liberall, una care suslinea

aproape in totalitate c rLZa republicand. Tocmai de aceea,

oragul in care se intrepitrundea cea mai importanti retea de

drumuri aldrii a fost ales ca unul de la care pornea viitoarea

revolu,tie care sd ristoarne prinprl striin, fiind cunoscuti sus-

finerea celor mai importangi cetifeni, fie ci vorbim de pri-mar, de politicieni, de cdrciumarul Ghiln Calup, de ofileri 9i

de invifltori. De la intrevederea de la Radu Stenian si pdni

la sosirea soldagilor trimisi de 1a Bucuregti, evenimentele sunt

urmirite pas cu pas, personaj cu personaj, fiind expuse dorin-gele 9i ndzuintele fieciruia, pasiunea romAnilor pentru trebu*

rile politice (doar ne pricepem la tot!), dar 9i pentru chermezele

gratuite oferite de politicieni si conducitori (nu s-a schimbat

nimic, nu-i asa?), implicarea mereu ,yoluntaril'apreogilor intreburile cetefii. Istoria Republicii se suprapune cu sfArgitul

adolescentei lui LL. Caragiale,personaj de seamd in iste-ria revolutionard., fiind singurul care intreprinde o acliune

semi-violen td., dezat mdndu-l pe comisarul llarion Dumitriu,

9efu1 politiei locale, aflat printre cei care se impotrivesc re-

voltei populare. Iancu Caragiale este urmirit atdt din punctde vedere al relafilor familiale (tatil sdu este suferind, inultimele luni de viagd., familia este sirmani, singurul venitfiind cel al lui lancu, copist la tibunalul Prahova), cat gi al

viitoarei sale relatii cu artele, cu literatura. Ambifa sa este o

reusiti in domeniul teatrului, atras de cariera unchiului siuIorgur iar literatura nu se intrevede deocamdatd Ia orizont.Dar este un exaltat, un inconstient, aga cum sunt toli tineriila 18 ani (nici mdcarvdrsta nu si-o recunoagte) gi intr-o situagie

in care toat5. lumea petrece, doar el are curajul si fac un pas

inainte in cursa revolutiei,ludnd arma din mina reactiunii.Mai titrzirt insi., se ascunde chiar in postul de copist 9i ste-

nograf aI dusmanilor, sperdnd sI nu fie recunoscut. Pe ldngifaptele propriu-zise, ceea ce conferi farmec acestei cirli este

similitudinea evenimentelor istorice de atunci cu ceea ce se

intdmpli acum in politica si societatea romdneascd. Se

amintegte deseori ci, in nicio clipd, Caragiale nu a cdzutindesuetudine, cI ceea ce a povestit el in comedii, in nuvele, inmomente si schi,te, este o caracterizategenerali a metehnelor

politicii romdnegti, iar tipologiile nu au displrut niciodatl,

dimpotrivi, au prosperat. ,,imprumutind din mica prozd'

Boborul alui Caragiale cdteva fraze,dar 9i din memoriile lui

Candiano-Popescu, Bogdan Suceav[ a fhcut ceva in plus,

construind dialoguri gi imagindnd felul in care au gdndit in

acele zile personajele isprivii de la Ploiegti, iar imaginea de

ansamblu este aceea cI politichia romineasci 9i defectele ei

s-au propagat de-a lungul timpului, pdndair,hrd' s5' reugim

s[ eradic[m deloc problemele (incluzdnd aici coruPfia' rasis-

mul, cameleonismul, traseismul). "

Cdteva exemple:,,Ei, acum 9i dumneata... Se mai schimbi

omul in politici. Tof suntem oameni, azi avem o pirere,

mdine alta. Doar nu vrei si stea omul leapin ca reteveiul la

liturghie".,,Tofi injurau guvernul cum aveau ocazia,tofi spu-

neau ci erz mai bine inainte, tofi se ar}Lta:u nemulgumigi 9i

gtiau de unde li se trage nefericirea: de la stlpdnire. $i tof, fhri

osebire, injurau poligia. Comisarul gtia foarte bine ci tot ro-

mdnul crede sincer cd. ar fifost mult mai fericit daci stlpAni-

reaar frfost alta. Lucrul de care nu-gi dddea seama comisan-rl

era daci rominii ar fi dispugi la efort ca sI schimbe stipdnirea.

Or, mullimea aceasta venea spre el ca o stxprizd: atAt de mul1i

oameni, atdt de hot5ri,ti...",,Oamenii igtia vorbesc ca 9i cum

ar fi sinceri, dar ascund atdt de multe lucruri, incit uneori nu

po$ sn gtii cine ti-e inamicul sau cine prietenul."

DupI tentativa de risturnare a prinlului striin 9i dupn

achitarea vinovagilor dupl procesul de laTirgovigte, Carol Is-a gdndit mult timp la abdicare ftcind gi cdteva demersuri

in acest sens. Cu toate acestea, ,,Republica de la Ploiegti" a

intirit domnia lui Carol I, a adus calmul in politica romineasci

la nivel de stat, iar Candiano-Popescu a devenit, ciliva ani