Upload
mihaela-cristina-corduneanu
View
261
Download
2
Embed Size (px)
Citation preview
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
1/89
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale EducaţieiSecţia Psihologie I.D.
LUCRARE DE LICENĂFACTORI PERTURBATORI AI INFORMĂRII ADOLESCENŢILOR (15-16 ani)
Ă
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
2/89
Ă
2008
CUPRINS
PREMISE TEORETICE
Argument
CAPITOLUL I:
ADOLESCENŢA JUVENILĂ (15-16 ani) - CARACTERIZAREI.1.Adolescena - particularităi biologice, psihice, psihosociale icultural - valorice......................................................................................….6I.2 Funciile adolescenei............................................................................14I.3 Identitatea la adolescenţi.......................................................................15
CAPITOLUL II:
Ă
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
3/89
PARTEA EXPERIMENTALĂ
CAPITOLUL IV Cercetare proprie privind factorii perturbatori aiinformării adolescenţilor (15-16 ani) privind viaţa sexualăIV.1 Scopul cercetării................................................................................49IV.2 Ipoteze de cercetare............................................................................49IV.3 Metodologia utilizată..........................................................................50IV.3.1. Metode şi instrumente de cercetare...............................................50
IV.3.2 Planul experimental......................................................................51IV.3.3 Lotul de subiecţi...........................................................................51IV.3.4 Desfăşurarea cercetării.................................................................52IV.4 Modalităţi de măsurare......................................................................52IV.4.1 Operaţionalizarea variabilelor.......................................................52IV.5 Rezultatele şi interpretarea psihologică..............................................55Ipoteza de cercetare 1................................................................................55
Ipoteza de cercetare 2................................................................................58Ipoteza de cercetare 3................................................................................60Ipoteza de cercetare 4................................................................................61Concluzii.....................................................................................................65
Bibliografie...................................................................................................
68
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
4/89
PREMISETEORETICE
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
5/89
mi)loc de trezire a curiozităii sexuale şi de ali părini ca un avanta)- o variantă comodă care îi
scuteşte de discuii şi între%ări st"n)enitoare.*olul educaiei sexuale este extrem de important mai ales în condiiile în care mass-media
a%undă în mesa)e de natură sexuală sporind curiozitatea adolescenilor. În cadrul educaiei sexuale
se pune accentul pe prevenia sarcinilor şi a apariiei infeciilor cu transmitere sexuală prin
utilizarea prezervativelor şi a altor metode +fidelitate reciprocă, a%stinenă. entru cei care şi-au
început viaa sexuală se va pune accentul pe efectuarea controalelor medicale periodice la medicispecialişti pentru urmarea unor tratamente cu anticoncepionale şi pentru depistarea precoce a
apariiei infeciilor cu transmitere sexuală. !e modul în care educaia sexuală este realizată va fi
influenat drumul pe care adolescenii acionează responsa%il sau nu în ceea ce priveşte viaa
sexuală.
Doresc să precizez că pe parcursurul ultimilor patru ani şcolari am desfăşurat săptămânal activităţi la clasele de la toate nivelele în calitate de referent la Autoritatea de Sănătate Publică
Vaslui, activităţi ce au avut ca scop fundamental promovarea sănătăţii %iectivele principale ale
acestor activităi au fost.
informarea-comunicare-educarea tinerilor privind' comportamentul sexual, metodele
i i f ii i l + 0 i ii di l + l i f ili l
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
6/89
o realitate, pe care dacă o acceptăm se poate constitui într-un punct de plecare în încercările de a
a)uta adolescenii să reziste tentaiilor şi să se respecte pe ei înşişi.În concluzie, adolescena este perioada din viaă cu cele mai multe transformări, at"t în plan
fizic c"t mai ales în plan psi$ic, afectiv. ste perioada în care începe să se contureze o concepie
despre viaă şi apar o serie de între%ări legate de formarea identităii de sine' !$ine sunt eu#! ! ste
perioada c"nd se face tranziia de la perioada copilăriei la perioada adultă, un moment al vieii în
care apare dorina de independenă, de desprindere faă de planul familial, încadrarea în grupurisociale care au aceleaşi concepii şi atitudini sau c"nd adolescenii pot începe viaa sexuală foarte
devreme fără a fi suficient informai, ci doar din dorina de a se simi integrai într-un anumit grup.
$ine poate %otări c"t este de bine sau c"t este de rău să&ţi începi viaţa sexuală la '( sau ')
ani # Sau la câţi ani ar trebui#
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
7/89
sine +ca percepie de sine mai înt"i, inclusiv sc$emă corporală, ca expresie a identităii egoului.
;odificările şi transformările ce condiionează ieşirea din conformismul infantil au loc în opoziie,încărcată de cerina de căutare a identităii.
În această perioadă are loc găsirea unei identităi vocaionale ce vizează autocunoaşterea şi
autodescoperirea de posi%ilităi sau incapacităi.
I.1. Adolescena - particularităi biologice, psihice, psihosocialei cultural- valorice
entru că tema lucrării vizează elevii-adolesceni cu v"rste cuprinse între 1 şi 1: ani voi
prezenta caracteristicile dominante ale adolescenţei de mi*loc, 1(-1< ani. 0pecific acestei perioade
sunt' nevoia de independenă, nemulumire legată de interferena părinilor cu propria independenă, perioade de tristee, care însoesc =pierderea psi$ologică> a părinilor, preocupări excesive în
legatură cu propriul corp, efort de sta%ilire a unor noi prietenii, accent sporit pe noul grup de
prieteni cu identitatea de grup definită prin selectivitate, superioritate şi competitivitate, implicarea
propriei persoane altern"nd între expectane nerealist de înalte şi un concept de sine rudimentar,
li lifi i % f i ) l i f i l i i l l
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
8/89
adulii tratează fetele care s-au maturizat mai rapid într-un mod mult mai restrictiv şi mai
dezapro%ator, comparativ cu restul fetelor de aceeaşi v"rstă. 7$iar şi celelalte adolescente o pot privi într-un mod stereotip, arunc"ndu-i pe umeri o cantitate de presiuni pe care adesea t"năra nu le
mai poate duce. 7$iar dacă diferena de nivel, at"t în raport cu %ăieii, c"t şi în raport cu celelalte
fete, o poate face pe t"nără să se simtă exclusă, s-ar părea că rodul unei asemenea experiene este
unul %enefic pe termen lung - a face faă unor astfel de pro%leme de timpuriu o poate a)uta să se
descurce mult mai %ine mai t"rziu. ricum, este greu de generalizat, deoarece efectele psi$ologice
ale momentului maturizării %iologice depind de felul în care şi adolescenta, şi cei din )urul său
valorizează acest eveniment. 6dulii pot minimaliza impactul %rutal pe care asemenea sc$im%ări
le-ar putea avea asupra tinerelor, pentru a le =uşura> trecerea prin aceşti ani. 7el mai dramatic semn
de maturizare sexuală a fetelor este menar$a - prima menstruaie. În medie, acest lucru se înt"mplă
în )urul v"rstei de 12 ani, cam la doi ani după ce s"nii au început să se dezvolte şi uterul a început să
crească. !eşi, în multe culturi acest moment este cele%rat ca moment al devenirii întru feminitate,
primele menstruaii nu sunt ovulatorii şi de o%icei tre%uie sa treacă aproximativ 12-1C luni p"nă
c"nd organismul fetei este +ata de concepţie- ;ulte tinere adolescente trăiesc acest moment ca
pe un adevărat prag al trecerii înspre maturitate. 5ansele de apariie a unei reacii negative sunt cu
at"t mai mari cu c"t menar$a se instalează prea devreme sau dimpotrivă prea t"rziu de asemenea,
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
9/89
În cazul %ăieilor, creşterea explozivă - mai înt"i în greutate, apoi în înălime şi în fine în
fora fizică - reprezintă primul semn evident al intrării în pu%ertate, c$iar dacă unele modificări$ormonale preced acest moment. e l"ngă explozia în creştere, un alt set de sc$im%ări vine să
marc$eze transformarea %ăieilor în tineri %ăr%ai' creşterea testiculelor, alungirea penisului, lărgirea
sacului scrotal duc, către sf"rşitul pu%ertătii, la maturizarea organelor sexuale masculine, astfel înc"t
reproducerea devine posi%ilă. &ndicatorul capacităii reproductive este e)acularea - descărcarea de
lic$id seminal care conine spermă, în )urul v"rstei de 13 ani. Ea aceste modificări se adaugă şi
caracterele sexuale masculine secundare. Fevoia şi dorina de a avea experiene sexuale este legată
de modificările $ormonale care apar în pu%ertate. !e o%icei, interesul %ăieilor pentru experiene
sexuale urmează momentului primei e)aculări, în timp ce la fete perioada de latenă este mai lungă.
!e aici apare şi pro%lema - cel mai adesea supralicitată şi prezentată exagerat - a fetelor care sunt
=$ăituite> în adolescenă de nevoile sexuale =fără ast"mpăr> ale %ăieilor. e de altă parte, prezena
dorinei sexuale face ca un procent foarte mare de %ăiei adolesceni +CGH să recurgă la
mastur%aie.
0c$im%ările fizice din pu%ertate au un impact puternic asupra funcionării psi$ologice a
adolescentului, a comportamentului său şi a relaiilor cu ceilali. !e fapt, un număr important din
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
10/89
Particularităţile psi%ice.
a/ atenţia - se dezvoltă şi se manifestă tot mai mult atenia voluntară şi sta%ilă, cu posi%ilităi realede concentrare sau distri%uie, după caz. 6ctivităile şcolare interesante, %ine documentate şi active,
însoite de unele aplicaii intelectuale sau practice - după caz - sunt de natură să menină
voluntariatul şi sta%ilitatea ateniei, cerute de o activitate mai îndelungată şi eficientă
% memoria - creşte ponderea memoriei logice, care permite predarea şi însuşirea de date a%stracte,
generale şi eseniale
c +ândirea & o%ine tot mai multă pondere g"ndirea logică, a%stractă, cu elemente de independenă,
flexi%ilitate, adapta%ilitate şi creativitate. Ea v"rsta adolescenei pe fondul g"ndirii logice, a%stracte,
se pot implementa elemente de g"ndire specializată ca urmare a influenelor pregătirii prosesionale,
transpun"ndu-se în g"ndire te$nică, economică, pedagogică, medicală sau artistică
d ima+inaţia & creşte în pondere imaginaia realist - ştiinifică, %azată pe însuşirea %azelor ştiinelor
şi a unor discipline de pregătire profesională se manifestă elemente de imaginaie fantastică,
realist - fantastică şi ştiinifico-fantastică
e operarea asupra posibilului - desc$iderea lumilor posi%ile +ceea ce este real nu reprezintă decât
un subset din ceea ce este posibil, ceea ce reprezinţi tu este doar o posibilitate desprinsă din tot
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
11/89
ipocriziei. ărinii sunt detronai, nemaifiind =%uni> şi atotcunoscători la modul a%solut, ci doar
simpli muritori. 7ontrastele percepute acut dintre ceea ce există în realitate şi ceea ce ar fi tre%uit să
fie, dintre ideal şi real, fac ca să se reverse foarte mult criticism împotriva =sistemului>, a
instituiilor şi a părinilor. 0anciunile sunt aplicate cu mult =spirit>, la modul satiric ironizarea
celorlali este o armă des utilizată, înelesurile du%le sunt speculate în conversaie, iar o voluptate
nouă este =gustată> prin a%ordarea su%iectelor interzise. !eziluzia provocată de realitate îi
motivează să îşi construiască propriile modele +ficionale despre cum ar tre%ui să funcioneze
lumea - viziune exagerat de optimistă şi idealistă
%/ e+ocentrismul - adolescentul presupune că toată lumea este preocupată de propriile g"nduri şi
comportamente aşa cum este el - de aici sentimentul că se află pe o scenă unde îi sunt expuse
sentimentele înaintea unei audiene imaginare. 7a urmare, apare o exagerată conştiină a propriei
persoane. 7a reacie de apărare în faa acestui fapt, muli adolesceni se retrag în sine, îşi ascundsentimentele şi preferă să fie singuri. ornind de la prezumia de =vinovăie> a tuturor celorlali,
consideră că toi ceilali sunt la fel de critici ca ei înşişi, şi le =permit> acestora să le scadă stima de
sine aproape instantaneu. 6dolescena este şi un timp al convingerii în propria =istorie>, sau
=poveste> personală. 7onvingerea în propria unicitate şi în caracterul =special> al propriei istorii
poate distorsiona sau c$iar nega realitatea. 7u alte cuvinte, nimeni nu le poate înelege sentimentele
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
12/89
unor eforturi intelectuale, fizice şi practice sporite şi de mai lungă durată şi astfel se pot asigura'
asimilarea unui %ogat orizont de cultură generală şi profesională, dezvoltarea unor valoroase
capacităi şi deprinderi intelectuale, profesionale şi moral-civice.
m afirmarea de sine & poate avea, în funcie de trăsăturile de manifestare, un caracter pozitiv sau
unul negativ' caracter pozitiv - manifestarea de iniiativă şi spirit de independenă, responsa%ilitate,
autodepăşire şi autonomie corect înelese, autocontrol, autoapreciere şi autoregla) +feed%acL
caracter ne+ativ - nonconformism, rezistenă şi opunere la normele de activitate şi disciplină,încăpă"nare, autoadmiraie, îng"mfare, %ravare, evadare, vaga%onda) etc., p"nă la delicvenă etc.
n aspiraţiile şi idealurile adolescenţilor & devin mai realiste şi mai sta%ile, at"t din punct de vedere
al nivelului lor intelectual, moral şi socio-profesional, al capacităilor de autocunoaştere şi
posi%ilităilor lor reale, c"t şi al posi%ilităilor şi ofertelor sociale prezente şi în perspectivă
o modele de urmat de către adolescenţi & aprecierea propriei valori a adolescenilor se face printr-oraportare şi comparare cu alte persoane, îndeose%i cu adulii, fiind preocupai de găsirea unor
modele c"t mai valoroase şi mai demne de urmat, dar adolescenii manifestă un spirit critic
intransigent faă de aduli, faă de deose%irile ce apar adesea dintre vor%ele şi faptele acestora.
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
13/89
îndeplinească aspiraiile intime este necesară o descoperire a vocaiei. falsă imagine a
adolescentului despre sine, în virtutea afirmării unui rol ce l-a ales drept model, influena climatului
familial şi social, respectarea voinei părinilor, îl pot face pe adolescent să aleagă o profesie care să
nu corespundă vocaiei sale. îndrumare vocaională adecvată conduce la realizarea personalităii,
presupune o %ună autocunoaştere şi o imagine de sine %ine conturată, precum şi o optimală integrare
a t"nărului în viaă. *eversul acesteia poate reprezenta un factor de generare a unor consecine
negative at"t pentru individ c"t şi pentru grupul social care îl include. Feîmplinirea vocaională
poate duce la neîmplinire sufletească, la nemulumire şi la sentimentul eşuării în viaă, ceea ce nu
poate genera o imagine pozitivă despre sine.
#n alt factor important ce intervine în descoperirea vieii interioare este propria cameră în
care adolescentul are ocazia să mediteze asupra sa.
roiectarea în viitor este alt factor în dezvoltarea identităii. ste interesul pentru profesia ce
o va îm%răişa. 6dolescentul se analizează pentru a-şi cunoaşte calităile, reaciile asupra propriei
persoane sunt foarte frecvente. !upă unii psi$ologi, preocuparea de propria persoană duce la
solitudine, motivele fiind diverse.
Particularităţi cultural& valorice
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
14/89
6dolescentul nu-şi poate forma singur o concepie morală. !e multe ori îi lipsesc criteriile
autentice pentru a deose%i moralul de imoral, %inele de rău. !e asemenea au nevoie să fie a)utai de
aduli pentru a pune de acord criteriile aprecierii morale. l simte nevoia să afle c$eia pătrunderii în
fondul care identifică %inele şi frumosul.
Întruc"t tendina adolescentului este de a fi considerat o fiină li%eră, independentă, care nu
acceptă să fie tutelată sau condusă în c$ip autoritar, se consideră că formarea conştiinei sale etice
tre%uie să urmărească scopul realizării sale reale, în cadrul vieii sociale. Ei%ertatea nu poate fi dec"t
o realizare a vieii sociale şi nu individuale, întruc"t el aparine societăii, iar interesele sale
personale tre%uie puse de acord cu interesele societăii.
xperienele do%"ndite pe parcurs, pot duce la reevaluarea şi reorganizarea conduitelor, de
aceea pro%lemelor de educaie în familie, în şcoală, etc., tre%uie să li se acorde o mare importană,
pentru a evita greşelile, îndeose%i cele două procedee extreme deopotrivă de periculoase' educaia
prea indulgentă, de răsfăare, lipsă de exigenă pe de-o parte, şi educaia prea severă, cu
constr"ngeri şi interdicii, care nu anga)ează voina şi personalitatea adolescentului, pe de altă
parte.
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
15/89
a/ conduita revoltei, concretizată în refuzul de a se supune unor norme, în tendina de a ieşi
din comun, în acte de indisciplină, în refuzul unor valori considerate tradiionale şi inaccepta%ile
pentru generaia sa, în exprimarea unei ,,originalităi4 ostentative, în lim%a), comportare,
vestimentaie, etc.
b/ conduita înc%iderii în sine, se concretizează prin retragerea din viaa socială, prin ocolirea
participării la viaa colectivă, prin meditaii şi reflecii asupra propriei sale lumi, cu intenia de a se
descoperi şi cunoaşte pe sine. /oate acestea sunt semne ale unei intense dezvoltări a conştiinei desine, a cristalizării sentimentului propriei valori.
0tudiind această pro%lemă, N. Mames consideră că, 4sineleOO include, de fapt, trei elemente'
sinele corporal 1fizic/, sinele social şi sinele spiritual . Sinele corporal se referă la corp şi la
trăsăturile fizice. Sinele social se exprimă în statusul pe care persoana îl ocupă într-o structură
psi$osocială, în recunoaşterea de către alii a valorii sale sociale, în reputaia do%"ndită şiconsideraia ce i se acordă. Sinele spiritual se exprimă prin conştiina propriilor aptitudini,
capacităi, dorine şi trăiri psi$ice
c/ conduita exaltării şi afirmării, concretizată prin confruntarea desc$isă cu alii, prin
etalarea propriilor opinii. +1J:J, pp.11C-1(:.
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
16/89
!atorită faptului că adolescenţa reprezintă o perioadă de tensiuni ce se manifestă între
sentimente de dependenă faă de trecut şi cele de independenă faă de viitor, între dorinele unui
individ ce se află într-un cerc al influenelor şi cel care încearcă să-şi controleze propriul 0ine, apare
firească nevoie pentru 23dentitate- !in punct de vedere psi$ologic, în această perioadă
adolescentul cunoaşte destul de %ine motivaia aciunilor sale, dar nu poate folosi rezultatele
acestora, ce-i sunt necesare c"ştigării unui sens matural propriului 0ine. 0e pot da o serie de
explicaii în acest sens, şi anume'
o în această perioadă, adolescentul , ca şi actor social, devine activ în cadrul procesului
propriei socializări, încerc"nd să )oace un rol mult mai activ dec"t în copilărie. 6re astfel şansa de
a-şi defini drepturile pe care le posedă, modalitatea în care vrea să fie tratat şi modul în care vrea
să se definească pe 0ine. Între%ări de genul' 47e profesie vrei să-i alegiP4 , 47e facultate vrei să
urmeziP4 , 47"t de serioasă este relaia ta cu această fatăP4 , 4#nde vrei să lucrezi c"nd terminiliceulP4 îşi capătă acum conturul
o adolescenţa nu este încă perioada responsa%ilităilor adulte. 6dolescentul poate să-şi
exploreze propriul 0ine, pentru a-şi descoperi propriile limite şi pentru a-şi afirma propria
identitate. !e aceea, răspunsul la între%area 47ine sunt uP4 nu tre%uie dat de un copil, pentru că
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
17/89
adolescenţa este perioada deciziilor ce implică propria personalitate, în special a deciziilor ce
privesc viitoarea viaă adultă a individului adolescenţa este marcată de un statut social foarte am%iguu societatea nu are încă clar
formulate expectaiile pe care le-ar putea aştepta de la un adolescent. Beed%acL-ul este formulat
am%iguu, fie în termenii specifici o%edienei din copilărie, fie în termenii standardului de
independenă şi încredere, specifici perioadei adulte.
ro%lema identităii are şi conotaii psi$ologice legate de aşa numita criză de identitate Baptulcă individul se află la v"rsta formării identităii, acest lucru nu înseamnă implicit că este necesară o
sc$im%are a imaginii de 0ine. /eoriile sociologice despre socializarea adolescentului, analizează la
un nivel 4metateoretic4 relaia dintre su%iectul uman ca şi construct al realităii sociale şi această
realitate care devine o%iectivă. rin acest proces, sociologul analizează procesele sociale ce
influenează individul, procesul interacionării în cadrul grupurilor sociale şi în cadrul contextelor situaionale, precum şi dinamica structurii %io-psi$o-sociale a individului care permite realizarea
unui feed%acL al tuturor acestor procese.
;omentul în care adolescentul porneşte în construcia propriei identităi este foarte ?discret> şi
este numit de către ricLson ?difuzia identităii>. În această fază, adolescentul nu se implică pe plan
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
18/89
CAPITOLUL II:
SURSE DE INFORMARE ALE ADOLESCENŢILORPRIVIND VIAŢA SEXUALĂ
II. 1 Părinţii/familia
Foiunea modernă de familie provine din latinescul familia 7onstituind cea mai vec$e
instituie creată de om, de-a lungul existenei sale social-istorice, familia reprezintă o formă de
comunitate umană ale cărei relaii între mem%rii săi +relaii de esenă natural-%iologică, spiritual
afectivă şi moral )uridică permit continuitatea speciei umane şi evoluia societăii. /ermenul de
=familie> nu are un coninut şi o sferă noională %ine circumscrise. !efiniiile de tip sintetic +Q.;urdocL, 7laude Eevi-0trauss, F. !amian, K. 0tănoiu şi ;. Koinea au doar valoare orientativă, ele
prezent"nd multiple limite. În toate definiiile prezentate apare termenul +rup social-. rin grup
social se înelege o pluritate de indivizi, asociai prin legături de tip normativ, comunicativ, afectiv
şi funcional. Qrupul social mic sau restr"ns este caracterizat prin dimensiunile sale reduse, +min.2,
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
19/89
IoRen, 1J
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
20/89
timp +constană, pentru a se asigura că respectivele cerine şi reguli au fost înelese de către copii
şi ştiu care sunt consecinele încălcării lor
comunicarea desc%isă presupune ascultarea activă a celor spuse de copil şi încercarea de a
înelege, din manifestările ver%ale şi nonver%ale, mesa)ul real pe care acesta doreşte să ni-l
transmită +sunt recomanda%ile luările de decizii prin consens şi nu prin ma)oritate, fiind importantă
în acelaşi timp şi argumentarea raionalităii deciziilor
fără pedepse fizice reprezintă un principiu, susin"ndu-se că prin aplicarea pedepselor fizice +cuat"t mai mult %ătaia, c$iar dacă se rezolvă un comportament nedorit pe termen scurt, costurile
psi$ologice pe termen mi)lociu şi lung sunt mai mari pentru copii +m"nie, resentimente, frică şi
ură, iar uneori şi pentru părini, ei simindu-se vinovai, confuzi, necă)ii, suferind alături de copii.
!incolo de varietatea comportamentului parental, categoriile de practici cel mai frecvent
analizate au fost' permisivitatea şi autoritarismul . 6naliz"nd stilurile educaionale parentale înfuncie de gradul de control şi de manifestările afective ale părinilor în relaia lor cu copilul, !iana
Iaumrind +1J
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
21/89
capacitatea de cooperare necesară în situaiile sociale. 7$iar dacă dispun de un nivel ridicat al stimei
de sine, de creativitate şi autonomie, aceşti copii au dificultăi în a-şi su%ordona, atunci cînd este
necesar, interesele personale celor ale grupului +!iana Iaumrind 1J
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
22/89
su%minate de celălalt. 6stfel, grania dintre sistemul executiv şi cel al copiilor poate fi serios
afectată. !e aceea este nevoie de o linie fermă de demarcaie între cele două su%grupuri în scopul
realizării eficiente a îndrumării părinteşti.
0. ;inuc$in +1J
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
23/89
d/ funcţia educativă4
7reşterea şi educarea copiilor reprezintă îndatoriri şi responsa%ilităi deose%it de importante alefamiliei, oricare ar fi dificultăile economice sau de altă natură. ;ediul educogen familial are
influene deose%it de puternice asupra formării personalităii copilului, a comportamentului lui, care
îşi menin fora educativă uneori toată viaa. !e aceea se acordă o importană deose%ită educaiei
celor 5 ani de acasă- !upă integrarea copiilor la grădiniă sau la şcoală, funcţia educativă a
familiei nu încetează, ci ea continuă să ai%ă aceeaşi importană, realiz"ndu-se însă într-o ipostazănouă, de interaciune a familiei cu instituiile de învăăm"nt. !ealtfel, funcia socio-educativă a
familiei nu încetează toată viaa, căci şi atunci c"nd au a)uns aduli şi şi-au întemeiat o familie,
părinii îi consideră tot copii lor şi nu pot să nu-i a)ute.
II.1.3. Comunicarea părinţi – adolescenţi; definiţie, forme, funcţii
$omunicarea este unul dintre aspectele cele mai importante ale'
vieţii familiale4
relaţiilor părinţi & copii4
dezvoltării psi%ice normale ale membrilor familiei
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
24/89
persoană +stimă de sine mai ridicată sau mai scăzută şi faă de persoana +persoanele cu care
comunică +simpatie, antipatie sau indiferenă.
6spectele diverse ale comunicării părini-copii +ver%al, nonver%al, paraver%al, coninut
relaional direct-indirect se pot întări reciproc sau se pot opune unul altuia +ver%alul şi paraver%alul
se desfăşoară întotdeauna simultan, pe c"nd comunicarea nonver%ală poate să le anticipeze,
succeadă, sa fie simultană sau să compenseze lipsa lor.
$omunicarea în cadrul relaiilor părini @ copii îndeplineşte următoarele funcţii'a/ asi+ură funcţionarea sistemului familial4
rin intermediul comunicării sunt definite'
- rolurile părinilor şi ale copiilor
- graniele dintre su%sistemul parental şi cel al copiilor
- structura puterii - strategiile educaionale şi de control folosite în familie.
/oate acestea vizează comportamentul aşteptat şi autoritatea atri%uită fiecărui mem%ru al
familiei.
b/ are funcţia de susţinere şi suport4
Î
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
25/89
f/ îndeplineşte şi funcţia de dezvoltare a copiilor4
Împărtăşirea semnificaiilor cuvintelor, faptelor, înt"mplărilor permite sc$im%area mediului familial,trecerea spre noi etape ale relaiilor părini-copii, ale unor relaii mai profunde. !ezvoltarea
relaiilor părini @ copii necesită ca regulile, expectanele comportamentale şi noile li%ertăi să fie
continuu re-negociate şi clarificate. /oate etapele'
- învăarea acceptării autorităii parentale,
- do%"ndirea succesului în perioada şcolară,
- modul de adaptare la relaiile egalitare,
- do%"ndirea unei mai mari autonomii,
- realizarea tranziiei spre v"rsta adultă, necesită un dialog constant între părini şi copii.
Comunicarea constructivă / distructivă
7omunicarea părini @ copii do%"ndeşte adevărata valoare, permi"nd %una funcionare şi
o%inerea satisfaciei familiale, atunci c"nd modalităile comunicării constructive devin preponderente în raport cu cele ale comunicării distructive
► Formele comunicării constructive sunt:
a/ -întoarcerea celuilalt obraz- @ tre%uie să implice o evaluare onestă a propriului comportament,
în scopul de a determina în ce grad a contri%uit la insatisfacia celorlali mem%ri
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
26/89
Kor%itorul se poate autoevalua ca fiind mai inteligent, mai informat cu privire la un su%iect ori la
viaă în general, sau poate încerca să-şi ascundă astfel sentimentele de inadecvare sau insecuritate.
+M. *. 0trong, 1JC3 M. *. Qi%%, 1J
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
27/89
de un moment fondator, anume acela al originii. 6ceastă poveste anga)ează mem%rii grupului să
acioneze în sensul valorilor pe care ea le ve$iculează.
;iturile tradiionale se transmit cu uşurină din generaie în generaie în cadrul nucleului
familial prin educaia informală transmisa de mem%rii familiei. /ransmiterea şi ve$icularea
miturilor tradiionale se realizează la nivel macrosocial, deci în cadrul comunităii , un alt mod de
transmitere a acestora realiz"ndu-se în afara familiei, direct între mem%rii comunităii +religie,
moravuri, folosirea timpului, politică, carieră, mediul profesional, rolurile sexuale, educaia
tinerilor, categoriile sociale, stilurile de viaă, modă, felul de a se îm%răca, a vor%i.
8iturile tradiţionale au anumite caracteristici.
în educarea copiilor muli părini apelează la pre)udecăi dec"t să se raporteze la fapte de
viaă
emit o părere eronată în legătură cu o anumită categorie de oameni +oameni care provindin alte regiuni a ării, orientări religioase diferite
apar atunci c"nd nu se )udecă un om după însuşirile şi faptele lui, ci în funcie de părerile
noastre despre grupul căruia îi aparine omul respectiv
ne împiedică să apreciem în modul propriu o persoană, un grup de persoane, o categorie
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
28/89
În dezvoltarea adolescenilor un rol foarte important îl )oacă relaţiile cu părinţii 7el mai
frecvent mit referitor la relaiile dintre părini şi copiii lor adolesceni, este că aceştia nu se pot
înţele+e În lipsa unei comunicări desc$ise, a acestor stări contradictorii, este firesc să apară
conflictele. entru evitarea A rezolvarea conflictelor acute sunt %enefice'
- exprimarea desc%isă a emoţiilor4
& evitarea etic%etelor şi a blamării4
& descoperirea împreună a unor strate+ii rezolutive eficiente în situaţiile conflictuale4
& conştientizarea faptului că orice relaţie implică şi apariţia unor conflicte4& considerarea adolescentului ca partener e+al în discuţii4
& prote*area adolescenţilor de erorile datorate lipsei de experienţă4
& discutarea oricăror teme care îi preocupă4
& ascultarea şi luarea în considerare a ar+umentelor lor4
& explicarea motivelor din spatele unei decizii referitoare la ei
II.2 Profesorii
6lături de familie, şcoala +principal izvor de cultură şi civilizaie influenează prin condiiile
concrete în care se desfăşoară procesul de învăăm"nt personalitatea elevului.
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
29/89
• su%iectul poate fi acoperit doar parial.
;odalităile de depăşire a acestor pro%leme pot include'• sta%ilirea unor relaii de parteneriat cu' lideri politici, .F.Q.-uri sau reprezentani ai
;inisterului 0ănătăii, ;inisterului ducaiei şi 7ercetării, alte instituii
• ela%orarea unui program extraşcolar, adaptat la circumstanele culturale locale
• ela%orarea de programe educaionale pentru elevi şi părini astfel înc"t aceştia să-şi
împărtăşească informaii şi să menină o cale desc$isă de comunicare în familiile lor.
II.2.1. Comunicarea educaională/didactică
7omunicarea educaională sau pedagogică este cea care mi)loceşte realizarea fenomenului
educaional în ansam%lul său, indiferent de coninuturile, nivelurile, formele sau partenerii
implicai. 6t"t comunicarea educaională c"t şi cea didactică, pot fi considerate ca fiind formespecializate ale fenomenului extrem de complex şi dinamic al comunicării umane.
Funcţiile comunicării
7omunicarea ca instrument social '
a facilitează realizarea sarcinii şi asigură ?locomoia> grupului către o%iectivul său
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
30/89
sociale4 prezentarea sinelui 1comportamentul care vizează influenţarea manierei în care suntem
văzuţi de ceilalţi- determină sta%ilirea unui anumit tip de comunicare.
II.2.2Relaia elevi/ adolesceni - profesor
0tilul educaional +. Qeissler, 1J
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
31/89
ultimelor momente frumoase ale copilăriei, deoarece şi perioada adolescenei este o v"rstă a
copilăriei, desigur a copilăriei mari, ce-i apropie de aduli +tineri.
6dolescena se caracterizează prin dezvoltarea, dar şi prin manifestarea parială a înclinaiilor şi
aptitudinilor, mai ales c"nd şcoala îi oferă şi o profesionalitate, dezvoltare şi manifestare cărora
tre%uie să li se acorde atenia corespunzătoare.
!acă se amplifică caracteristicile negative ale afirmării de sine, atunci adolescena este
considerată o v"rstă =critică>. În acest context, tre%uie să cunoaştem tendinele comportamentalenegative ale unor adolesceni pentru a le putea preveni +contracara. 6stfel, unii adolesceni sunt
atraşi de anumite acte ce pot denatura comportamentul ca' alcoolul, agresiunile, distrugerile de
%unuri, etc. 0unt foarte receptivi la =modă>, moda este un fenomen firesc, care poate aduce şi
elemente pozitive dar şi negative, comportamentul excentric, extravagant. !acă strategiile
educaionale nu vor fi descoperite şi aplicate cu măiestrie şi tact, nu se va reuşi prevenirea sauînlăturarea fenomenelor negative ale =afirmării de sine>. 6dolescena se poate caracteriza şi ca o
v"rstă =critică> cu consecinele ei negative în dezvoltarea adolescenilor. !acă strategiile sunt
aplicate în mod conştient, adolescenii pot fi antrenai ca parteneri loiali, ca su%ieci ai educaiei şi
vor fi prevenite sau înlăturate fenomenele negative ale =afirmării de sine>, iar v"rsta adolescenei va
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
32/89
d/ constrân+erea sau persuadarea unei persoane să acţioneze contrar conştiinţei sale este un motiv
în plus pentru a-şi leza stima de sine. 7oerciiile exterioare, supraeul psi$analitic, odată
interiorizate, acceptate, adoptate, devin propria instană morală, forul intim care veg$ează să ne
comportăm =corect>. #n om care acionează în acord cu conştiina sa, se preuieşte şi este ec$ili%rat
afectiv. rice încălcare a propriei conştiine, orice ignorare a =vocii interioare> nu numai că
determină indispoziia psi$ică, dar mai ales lezează stima de sine. mul se dispreuieşte pentru
slă%iciunea de a fi cedat şi devine ostil celui care l-a constr"ns sau l-a influenat în această direcie.
"erespectarea normelor, explicite sau implicite. Formele sunt standarde sau comportamente
comune, acceptate de mem%rii grupului şi aşteptate de ei. #nele norme sociale sunt explicite şi pot
fi afişate' =Bumatul interzis>, =În această mănăstire se intră numai cu capul acoperit>. 6ltele sunt
nerostite şi nescrise, dar şi ele influenează comportamentul.
xistă comportamente neadecvate, la modul a%solut sau relativ. 6ici putem sesiza c"teva genuridistincte'
a comportamente ne+ative poate c$iar antisociale, manifestate într-un climat normal şi care pe
%ună dreptate sunt respinse de celălalt, ceilali indivizi cu care interacionezi +un act de egoism, o
minciună
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
33/89
persoane care ar fi cele mai în măsură să-i pregătească pe copii sau adolesceni pentru viaa de
cuplu.
În realitate nu există, încă, în *om"nia suficieni profesori pregătii să discute pro%lemele
vieii sexuale cu elevii. rofesorii de %iologie, dincolo de cunoaşterea termenilor ştiinifici şi a
modului de desfăşurare a proceselor fiziologice, răm"n complet descoperii.
6l doilea lucru demn de semnalat este conştientizarea adevărului că fiecare copilA adolescent
îşi percepe într-un mod propriu sexualitatea, iar mediul şcolar nu prea poate oferi cadrul adecvatunor discuii intime, discrete între un consilier sexual şi elev.
&ar dacă inem seama de punctul de vedere al elevilor, ei vor ine întotdeauna cont de cele
spuse de persoana pe care o consideră cea mai demnă de încredere. !in categoria ?persoanelor de
încredere> fac parte prietenii lor +de aceeaşi v"rstă sau mai mari, părinii @ aceştia doar dacă
reuşesc, prin eforturi susinute, să-şi c"ştige acest titlu şi, uneori, modeleleA idolii.
II.3. Colegii
7lasa şcolară reprezintă un grup de elevi supuşi unor influene educative organizate şi
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
34/89
legi, ordine, decizii. 6re o structură formală reflectată în organizarea ierar$ică şi funcională a
grupului.
Particularităţile clasei şcolare ca +rup.
V îndeplineşte c"teva dintre motivele fundamentale ale condiiei umane' nevoia de afiliere, de
altul, nevoia de participare, nevoia de protecţie, de securitate. 6cest grup are o imensă influenă
asupra mem%rilor săi, alcătuind =creuzetul> în care se conturează personalitateaV este un +rup de muncă specific, format dintr-un număr de mem%ri egali între ei +elevii şi dintr-
un animator +profesorul, ale căror raporturi sunt reglementate oficial, de tipul sarcinii şi normele de
funcionare +Feculau, 1JC3, p.1G
V este un +rup formal , constituit pe %aza unor reglementări şcolare în funcie de anumite reguli şi
prin distri%uirea unor roluri diferite educatorilor şi educailor
V este un +rup mic prin numărul de mem%ri +2-3G
V este un +rup educaţional prin natura scopurilor
V este un +rup de formare, de modelare a unor capacităi şi trăsături de personalitate, de învăare a
unor comportamente, de însuşire a cunoştinelor şi a%ilităilor necesare
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
35/89
7ele mai importante funcii ale grupului, care asigură mem%rilor săi o serie de =servicii> sunt
considerate următoarele'
T de inte+rare şi de securitate' grupul oferă adolescentului posi%ilitatea sau şansa de a fi el însuşi,
lipsit de in$i%iii păgu%itoare şi stresante +în grup, adolescentul se simte prote)at, apărat prin şi de
simpla prezenă fizică a celorlali mem%rii grupului sunt suportul iniiativelor celor care fac parte
din grup, fie că acestea sunt pozitive +apărarea victimei, argumentarea unui punct de vedere care
nu-i aparine, fie că sunt negative +%ravadă, teri%ilism
T de re+lementare a relaţiilor interindividuale prin apro%are sau dezapro%are mutuală @ adolescentul
consimte să vină în relaii cu ceilali din interiorul grupului şi din perspectiva normelor grupului
+prezena în grup ec$ivalează cu acceptarea cerinelor altora, cu respectarea şi promovarea lor
T de re+lementare a relaţiilor intraindividuale @ făc"nd parte dintr-un grup, adolescentul descoperă
prin relaiile interpersonale pe care le sta%ileşte' propria imagine despre sine şi imaginea altoradespre el
T nevoia de participare la activităţile comune @ individul simte nevoia să fie acceptat, să fie admis
între ceilali.
6lături de grupul formal, adolescenii +marea ma)oritate aderă la diferite grupuri informale.
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
36/89
Eumii tuturor +o lume nesigură, de spectatori, a%stractă, ostilă sau percepută ca fiind ostilă,
căreia îi este indiferentă identitatea lui, adolescentul îi opune lumea grupului său'
lume care îl încura)ează şi îi respectă identitatea
lume concretă +pentru care ştie că face sau că poate face ceva
lume sigură
lume de actori.
În gaşcă, adolescenii sunt în centrul ateniei, se simt pe scenă +în spectacol, în rol, se întrec
să st"rnească r"sul, să şoc$eze, să surprindă. i aşteaptă reacia imediată a celorlali +care nu
înt"rzie să apară @ răspunsurile fiind imediate şi particularizate. 6dolescentul este foarte sensi%il la
reacia grupului, vrea să fie pe placul grupului.
6titudinile adolescenilor în grup sunt +uşor ironice la adresa celor monotoni şi uzai,
depăşii, ei folosind gluma nu numai pentru a crea %ună dispoziie dar şi pentru că se află la=)umătatea drumului> dintre o afirmaie şi o afirmaie a%solut gratuită, încerc"nd astfel să spună
indirect ce au de spus.
II.3.2 Mituri ale colegilor/ prietenilor ca sursă de informare privind viaa sexuală
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
37/89
oral se poate constitui într-un uimitor şi foarte eficient mi)loc de apropiere între parteneri, pe toată
durata actului sexual şi după.
II.4. Mass-media
V televiziuneaV internetul V literatura beletristică
V literatura interzisă-. erotică, porno+rafică
;ass-media este o denumire generală a tuturor mi)loacelor şi modalităilor te$nice moderne
de informare a maselor' presa scrisă, radioul, televiziunea, internetul şi alte mi)loace de stocare şi
transmitere a informaiei +discuri, casete audio şi video, 7!-uri.
;ass-media sau mi)loacele de comunicare în masă sunt o foră deose%ită, av"nd diferiteroluri'
V are un rol informativ - alimentează pu%licul cu ştiri sau informaii despre evenimentele sociale,
afaceri pu%lice şi viaa politică
V are un rol interpretativ - evenimentele sau faptele cotidiene difuzate de mass-media sunt
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
38/89
- 7e ştiri sunt selecionate pentru a fi trasmiseP + De cele mai multe ori ştirile de senzaţie.
- 7e este prezentat la ştiriP + "u se prezintă întotdeauna ceea ce este mai important .
- &nformaia este corectă şi ec$ili%ratăP +=neori, nu/
?n cazul televiziunii, ar tre%ui găsite răspunsurile la următoarele între%ări'
- xistă unele programe care tre%uie analizate, discutateP + Da, multe dintre ele.
- 7are sunt valorile persona)elor pe care le urmărimP +Valorile promovate sunt. libertina*ul,
frumuseţea fizică, banii, puterea, distracţia
- 7are sunt metodele folosite pentru a focaliza atenia asupra unor persona)eP + 8odalităţi te%nice
ca. iluminarea, un+%iul de filmare, costumele, mac%ia*ul
;ass-media este ?îm%i%ată4 de pu%licitate. u%licitatea are ca scop' informarea oamenilor
cu privire la calităile unor %unuri şi servicii - care pot fi reale sau nu - influenarea lor, astfel înc"t
ei să devină cumpărători sau consumatori ai acestor %unuri sau servicii. !ar dorinele de lucruri,
%ani, plăcere, distracia şi confortul inoculate prin pu%licitate, nu sunt la îndem"na oricui şi devin
astfel sursă de tensiune, făc"nd posi%ilă apariia comportamentelor de risc.
;ass-media în general, dar televiziunea în special, reprezintă o minune şi o extraordinară invenie a
omului, care a transformat lumea într-un sat glo%al, este o %ună sursă de cunoaştere, de educaie şi o
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
39/89
dispariia sentimentului de vinovăie asupra tinerilor care trăiesc împreună
stimularea simurilor prin prisma senzualului
tendina de a se întoarce la primitiv care se reflectă în comportament socio-sexual.
7artea-oglindă a evoluiei media din ultimii ani se numeşte sugestiv... !Sexul vinde-, carte
scrisă de *odger 0treitmatter. Eucrarea pune accentul pe !aventura mass&media de la reprimare la
obsesie! 6utorul su%liniază faptul că sexul a acaparat toate aspectele vieii pu%lice. !upă G de ani,
sexul este prezent peste tot, de la panourile pu%licitare cu fotomodele aproape goale, 0treitmatter
su%liniind procesul prin care mass-media a a)utat la propagarea *evoluiei 0exuale. !e asemenea,
autorul încearcă să puncteze şi aspectele pozitive ale acestui %oom de sexualitate. voluia media,
oferă părinilor şi educatorilor o cale de a a%orda su%iecte dificile precum 9&K-0&!6, identitatea
sexuală şi comportamentul sexual adecvat al tinerilor.
&nfluena negativă a televiziunii în viaa de familie contemporane se exercită su% mai multe
forme. Bora distructivă a televiziunii se manifestă at"t direct, prin' promovarea avortului, a
libertina*ului şi prin reducerea relaţiei de dra+oste la satisfacerea mecanică a plăcerii sexuale, c"t
şi indirect, prin' promovarea unei vieţi lipsite de +ri*i, comode, cu mult confort şi multă distracţie,
pentru care familia sau copii ar putea constitui un serios impediment
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
40/89
e &nternet şi în mass-media sunt prezentate tot felul de comportamente imorale, deviante şi
nesociale despre care adolescenii pot g"ndi că at"t timp c"t unii le practică sunt accepta%ile, fireşti
şi deci pot să şi le însuşească şi ei.
Între%area care apare este' îneleg adolescenii diferena între ficiune şi realitate sau tre%uie
să li se explice că ceea ce ei văd nu descrie întotdeauna viaa adevăratăP 7ă este o%ligatoriu să
analizeze cu un oc$i critic tot ceea ce vădP 7ă z"m%etele, zgomotele, aciunea sunt )ucate şi nu sunt
adevărateP 7ă actorii nu fac sex în direct, ci se prefacP
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
41/89
CAPITOLUL III:
SURSE AUTORIZATE PENTRU INFORMAREA
ADOLESCENILOR PRIVIND VIAA SEXUALĂ
III.1 Terminologie
!e-a lungul timpului sexolo+ia a fost definită în moduri diferite, în funcie de atitudinea pe
care societatea a avut-o faă de această pro%lemă. !e aceea se poate vor%i despre o dimensiune
?istorică> a modului de a interpreta şi defini sexualitatea şi sexolo+ia ;tiinţa sexualităţii are ca
o%iect, ansam%lul de fapte %iologice şi în special umane, în raport direct cu noiunea de 2sex-,
motiv pentru care tre%uie avute în vedere două aspecte şi anume'
a noţiunea de sex, ce desemnează o conformaie particulară a fiinelor vii, care îi asigură un
rol special în actul de procreaie, sau ansam%lul de caractere fizice, intelectuale sau morale
ce-i disting unul de altul, pe %ăr%at de femeie
% noţiunea de sexualitate, care desemnează ansam%lul de fapte %iologice în raport cu
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
42/89
imaginaia, influena imitativă între tineri şi spiritul de generaie. Qrupul de referină, de protecie,
reprezintă principala sursă de informare pe care adolescentul o ia în considerare, c$iar dacă multe
din ideile ve$iculate sunt eronate. *olul mediului familial se micşorează %rusc. &nfluena nefastă a
grupului poate determina debutul precoce în viaţa sexuală, înainte de deplina maturizare
%io-psi$ică, din simpla curiozitate de a experimenta ceva nou. !ecizia sexuală este psi$ologică,
morală, religioasă, socială.
Precocitatea în relaţiile sexuale sporeşte vulnera%ilitatea adolescentului gener"nd adesea
decepii, afectarea carierei, scăderea preocupării pentru performanele şcolare, scăderea
ataşamentului faă de valorile tradiionale şi familiale.
Definiri de concepte & sănătate sexuală, excitaie sexuală, mastur%are, pedofilie,
pornografie, planificare familială.
Sănătatea sexuală este integrarea somatică, emoională, intelectuală şi a aspectelor sociale
în existena sexuală pentru o dezvoltare pozitivă, acestea intensific"nd personalitatea, comunicarea
şi dragostea. +.;.0., 1J
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
43/89
;astur%area nu este un indiciu al unei tul%urări emoionale sau mintale, dar simăm"ntul vinovăiei
şi ruşinii poate apărea datorită educaiei sau îndoctrinării religioase şi poate duce la tul%urări
anxioase şi de comportament. Sentimentul vinovăţiei este mai periculos pentru sănătatea morală a
adolescentului dec"t mastur%aia. nanismul, considerat p"nă nu demult izvorul tuturor relelor,
cauza o%oselii, lenei, rezultatelor scăzute la învăătură, este astăzi apreciat ca fenomen normal, care
nu numai că nu dăunează, dar c$iar a)ută la descărcarea tensiunilor sexuale, cunoaşterea de sine
+anatomică şi funcională, iar la fete s-a dovedit util în inducerea şi recunoaşterea orgasmului.
III.2Instituii abilitate să ofere informaii adolescenilor privind
viaa sexuală
!ezvoltarea psi$osexuală este un proces de durată, dependent de factori genetici, $ormonali,
psi$oafectivi, educaionali, etnici, sociali.
În domeniul sexualităii, individul învaă prin o%servare, imitare şi identificare cu un model
etalon +parental, social, din experiena altora sau din date mediatizate +prin generalizare şi
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
44/89
În timp ce fetele sunt atrase de calităi afective sau sociale, impresionate fiind de indicatori
de clasă socială superioară' succes financiar sau putere, băieţii sunt fascinai iniial de detalii fizice.
oligamia masculină are determinism genetic, scopul fiind acelaşi, procreerea. Însetai de sex,
interesai de procurarea plăcerii, doritori de variaie, %ăr%aii se laudă cu numărul lor mare de
cuceriri, sexul fiind o modalitate de rezolvare a necesităilor fiziologice. ;ai puin interesai de
afectivitatea investită, mai mult su% impulsul medular al ereciei dec"t cere%ral al conştiinei, ei
sta%ilesc înt"i relaii sexuale şi apoi afective, consider"nd că de virilitatea lor depinde respectul de
sine.
3dealul sexual individual, imaginea înc$ipuită, ceea ce aşteaptă individul de la partener,
performanele dorite, pot fi neconcordante cu realitatea, conflictul dintre sperane +expectane şi
starea de fapt explică adesea insatisfaciile.
Ea adolescenţi erotismul este dezvoltat, dar ceva mai in$i%at şi stăpînit voluntar,
afectivitatea este în curs de maturizare, conduita sexuală este încă impregnată de nelinişte şi
anxietate. /înărul, fiziologic şi sexual matur, îşi organizează şi reglementează responsa%ilităi
privind viaa sexuală. $onduita sexuală devine complexă, căci poate să intervină intimitatea.
Sarcina se suprapune de multe ori cu perioada adolescenei, la fel de traumatizantă pentru
adolescente ca şi pentru familiile lor. 6%sena informaiei, teama de consultaie, necunoaşterea
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
45/89
• ste aceasta dorinţa mea, sau pot identifica presiuni care se fac asupra mea în această
direcţie#
• Vreau să impresionez sau să fac cuiva pe plac# & nu este un motiv bun
• ste acest comportament în concordanţă cu valorile şi credinţele mele personale#
• 8ai pot aştepta# Pot spune "u#
• ste o ale+ere despre care voi putea vorbi şi părinţilor mei#
• $e implică o astfel de %otărîre, există urmări şi care sunt acestea#
6 începe viaţa sexuală este un act ce solicită deplină maturitate. astfel de decizie este
corectă numai atunci c"nd se face în mod conştient, după o %ună analiză anterioară. 5i aici intervine
rolul colii prin intermediul tuturor factorilor posi%il a fi implicai în realizarea educaiei sexuale'
medici specialiti- !inecolo!i, reprezentani ai "inisterului Sănătăţii prin 6utorităile de 0ănătate
u%lică , #.$.G.-uri.
%ecizia de a avea o relaţie sexuală are consecine pentru sănătatea unei persoane'
sănătate fizică.
o 7orpul meu este pregătit pentru astaP
o 7e înseamnă pentru mine şi corpul meu o sarcinăP
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
46/89
o Koi avea mai mult succes aşaP
o 7"t contează pentru mine reputaia pe care o amP
o Koi aparine mai mult grupului de prieteni pe care într-adevăr îi admirP
o ;erită prietenul meu A grupul acest sacrificiuP
o Koi fi într-adevăr acceptat A exclus din grupP
III.3. Oportunitatea introducerii „Educaiei sexuale” ca disciplină de
învăământ opională/obligatorie
ducaţia sexuală face parte din viaa cotidiană a omului.
Dar ce este educaţia sexuală# ;i de cine poate fi predată#
'ducaţia sexuală este un termen larg, folosit pentru a descrie educaia, despre anatomia
sexuală umană, reproducerea sexuală, relaiile sexuale şi alte aspecte ale comportamentului sexual
uman. rincipalii transmiători ai educaiei sexuale sunt părinii, programele şcolare şi campaniile
de sănătate pu%lică. ducaia referitoare la reproducere descrie, în mod tipic, crearea şi dezvoltarea
http://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C5%A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C5%A3ie
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
47/89
minorităi sexuale, deviaii sexuale şi implicaiile medico-legale ale acestora
prevenirea infeciilor cu transmitere sexuală +&/0 @ inclusiv 9&K-0&!6
consultaia sexuală şi particularităile ei - teama ca părinii să nu afle de începerea activităii
sexuale şi de folosirea contraceptivelor, frica de controlul ginecologic
contracepie prin reeaua guvernamentală de plannin+ familial.
ducaţia sexuală include informaii multiple menite a facilita cunoaşterea de sine, sta%ilirea
de relaii, prietenia, dragostea şi valorile morale. 8esa*ele importante de transmis în cadrul educaiei sexuale'
• indivizii şi societatea au de c"ştigat cînd copiii pot discuta cu adulii despre sexualitate
• sexualitatea implică aspecte fizice, etice, spirituale, psi$ologice, emoionale
• fiecare persoană are demnitate şi tre%uie s-o respectăm
• toi copiii tre%uie să fie îngri)ii cu dragoste
• începerea prematură a vieii sexuale comportă riscuri
• a%stinena, reinerea de la contactul sexual este cea mai eficientă metodă pentru prevenirea
sarcinii şi infectării cu &/0, inclusiv 9&K-0&!6.
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
48/89
• dezvoltarea %iologică mai rapidă su% aspect sexual caracteristică ultimelor decenii +maturizarea
trupului înaintea maturizării psi$ice
• lipsa de suport afectiv în familiile dezorganizate, cu nivel educaional scăzut
• aspiraii modeste în relaie cu cariera profesională, nivel socio-economic precar
• atitudinea permisivă faă de sex a familiei şi societăii.
'ducaţia sexuală nu tre%uie să se marginalizeze doar la o amplă informare de nivel'
anatomic, igienic, fizic, logic, ci tre%uie corelată cu valori morale, sociale, educative. Ea educareasexuală tre%uie să participe următorii factori'
familia, care este prima sursă de informare +tre%uie să accentueze importana
sexualităii în viaa umană. ste important ca familia să nu utilizeze explicaii fanteziste
în educaie, ci să implice sinceritatea şi cunoaşterea.
şcoala, este cea care va continua educaia sexuală, sistematic incluzînd cunoştine
din domeniul fiziologic, psi$ologic, social. !ar şi aici se întîlnesc reineri din partea
pedagogilor.
mass&media, din care face parte televiziunea, ziarele, revistele. 6cestea au o mare
putere în educarea sexuală, care de multe ori, este prezentată în mod pervers. ste
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
49/89
PARTEA EXPERIMENTALĂ
CAPITOLUL IV Cercetare proprie privind factoriiperturbatori ai informării adolescenilor (15-16 ani)
privind viaa sexuală
IV.1 Scopul cercetării
7ercetarea de faă îşi propune să analizeze sursele de o%inere a informaiilor privind viaasexuală şi factorii distorsionării acestor informaii în cazul adolescenilor +elevi cu v"rsta cuprinsă
între 1- 1: ani.
Obiectivul general:
7unoaşterea surselor de informare a adolescenilor privind viaa sexuală şi identificarea
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
50/89
IV.3 Metodologia utilizată
IV.3.1. Metode şi instrumente de cercetare
;etodele pe care le-am folosit pentru realizarea acestei cercetări au fost' anc$eta
psi$o-socială + pe %ază de c$estionar şi metoda corelaională.
(nc&eta se defineşte ca o metodă de culegere a datelor despre entităile sociale cuprinse într-un
eşantion, de o%icei, pe %aza c$estionării orale sau scrise. rincipalele caracteristici ale anc$etei sunturmătoarele'
a standardizarea +anc$eta este un tip de cercetare care presupune utilizarea unor instrumente
de investigaie standardizate
% eşantionarea +anc$eta foloseşte eşantioane reprezentative, care permite ulterior estimarea
rezultatelor la nivelul întregii populaii din care s-a extras eşantionulc c%estionarea +anc$eta foloseşte, în general, două te$nici' c$estionarea şi interviul,
c$estionarul permi"nd o evaluare statistică de mai mare precizie
d amploarea şi elaborarea +anc$eta are în vedere un univers social mai larg comparativ cu alte
metode de cercetare şi se realizează în ec$ipe de cercetători, uz"nd de operatori şi un
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
51/89
IV.3.2Planul experimental
Variabilele cercetării. variabilele independente.
- mediul de rezidenăA provenienă
- genul %iologic.
"a#el 1 Plan experimental de tip E 1F +rupe independente
VARIABILA INDEPENDENTĂ
VI2
Genul biologic
Băiei Fete
VI1
Mediul derezidenă
Urban I II
Rural III IV
variabilele dependente.
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
52/89
mediul de rezidenţă şi +enul biolo+ic
0u%iecii testai sunt adolesceni, cu v"rste cuprinse între 1 şi 1: ani - elevi din toate clasele
a-&X-a şi a-X-a +Eiceu sau 0.6.;.- 5coală de 6rte şi ;eserii, de la Qrupul 5colar &ndustrial ?&on
;incu> din Kaslui.
"a#el 3 Gotul experimental
Grup I
(N = 30)
&mediul de rezidenţă' ur%an
- +enul biolo+ic' %ăiei
Grup II
(N = 30)
&mediul de rezidenţă' ur%an
- +enul biolo+ic' fete
Grup III
(N = 30)
&mediul de rezidenţă' rural
- +enul biolo+ic' %ăiei
Grup IV
(N = 30)
& mediul de rezidenţă' rural
- +enul biolo+ic' fete
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
53/89
7$estionarul %.&.%.'.&. +6nexa 1, a vizat identificarea surselor de informare aadolescenilor privind viaa sexuală. 7$estionarul cuprinde 2G de între%ăriA afirmaii - c"te
între%ări pentru fiecare sursă de informare şi anume'
1. părinţi,
2. (coală,
3. mass-media,
!. prieteni) cole*i.
6cest c$estionar a fost construit pornind de la o dimensiune psi$ologică vag definită, fără
informaii clare despre posi%ilii factori componeni. 6vanta)ul acestei modalităi de construire a
c$estionarului, a constat în faptul că mi-a permis să surprind factoriiA sursele de o%inere a
informaiilor privind viaa sexuală cu adevărat relevante în cazul elevilor @ adolesceni, cu v"rste
cuprinse între 1- 1: ani. !upă parcurgerea etapelor o%ligatorii în construcia acestui c$estionar,
+variantă de operaionalizare fără model teoretic existent am identificat ca factoriA surse de o%inere
a informaiilor despre viaa sexuală în cazul elevilor adolesceni +1-1: ani' părinii, şcoala,
mass-media şi prieteniiA colegii. 7$estionarul final are 2G de itemi, itemi care se referă la toate
sursele de informare şi o scală de evaluare a itemilor în 3 trepte. 7ei 2G itemi sunt afirmaii pe care
su%iecii le cotează în funcie informaiile lor pe care le dein, pe o scală cu trei trepte, de la'
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
54/89
implicaii sociale şi psi$ologice.
CHESTIONARUL A. M.(“Adevăr/mit”) - ANEXA 2
7$estionarul final are 3 de itemi, itemi care se referă la calitatea +distorsionarea informaiei
privind viaa sexuală cu o scală de evaluare a itemilor în ( trepte. 7ei 3G itemi sunt afirmaii pe care
su%iecii le cotează în funcie de informaiile lorA pe care le dein, pe o scală cu patru trepte astfel'
1 H niciodată, 2 Y rareori, 3 Y deseori şi ! Y întotdeauna
Factorii c$estionarului:
%. adevăr' calitatea informaiilor vizează veridicitatea,corectitudinea acestora funcie de temele prezentateanterior
%%. mit: vizează informaiile incomplete sau eronate funcie detemele prezentate anterior.
Scorare:0e face suma valorilor o%inute la fiecare dintre itemii factorilor de mai )os şi se împarte la 1'
%. adevăr: 1 3 ! / 0 1 13 1! 1 1 1 10 23 2 20
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
55/89
IV.5 Rezultatele şi interpretarea psihologică
poteza de cercetare 1
Bbiectiv. &dentificarea ierar$ieiA ponderii surselor de informare a adolescenilor +familie,
şcoală, colegiA prieteni, mass-media, funcie de genul %iologic şi mediul de rezidenă.
3poteza de cercetare. 0ursele de informare a adolescenilor privind viaa sexuală sunt
ierar$izate astfel' &. ărini, &&. 5coala, &&&. 7olegiA prieteni şi &K. ;ass-media, cînd în
realitate ierar%ia este. 3 8ass&media, 33 ;coala, 333 $ole+i9 prieteni şi 3V Părinţi
entru a verifica această ipoteză, am folosit F-N6Z-6FK6 pentru a evidenia influena
unui factor de variaie, în cazul acesta genul %iologic şi apoi mediul de rezidenă, asupra varia%ilei
dependente surse de informare.
0-au o%inut următoarele rezultate +'456' 3'a7 8enul #iolo*ic #7 ediul de re9idenţă
;edia pentru părini Y 1,3G ;edia pentru părini Y 1,3:(
B +1,11C Y1,CG B +1,11CY G,3J1
p Y G,211 ≥ G,GG1 p Y G,33 ≥ G,GG1
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
56/89
adolescenii încearcă să afle răspunsurile la între%ările lor din alte surse' mass-media. 5coala
încearcă să răspundă între%ărilor, dar nu într-o manierăA modalitate sistematică şi astfel se explică
locul && al şcolii în ierar$ia informaiilor.
!e aici apare ca necesară introducerea educaţiei sexuale ca disciplină o%ligatorie în şcoală.
În acest context o varia%ilă importantă o constituie modul cum reacionează persoanele
semnificative din viaa adolescentului' părinii şi grupul de prieteni.
Comentariu
erioada adolescenei este cea în care se dezvoltă interesul înspre tot ceea ce înseamnă
relaii între cele două sexe şi este necesară acordarea ateniei mesa)elor şi informaiilor pe care cei
aflai în această perioadă a dezvoltării le primesc şi le înregistrează în acelaşi timp.
6dulii vor să creadă că adolescenii sunt prea tineri să se g"ndeasca la sex şi atunci preferă
să păstreze o tăcere în ceea ce priveşte acest su%iect.
Eocul ultim al părinilor în ierar$ia surselor de informare a adolescenilor, indiferent de
genul %iologic sau mediul de rezidenă, se explică prin lipsa comunicării permanente a
adolescenilor cu părinii şi a întăririi pozitive din partea acestora. 7elor mai multi părini le este
ruşine să aducă în discuie su%iectul vieii sexuale şi preferă să tacă, presupun"nd că adolescenii
vor prinde din z%or nişte informaii privind acest su%iect, de la şcoală sau din mass-media. 6lii cred
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
57/89
u e c u e c e g en emnn
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
58/89
e e u ur an
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
59/89
0-au o%inut următoarele rezultate +'456' !'
; adevărY 2,C
; mitY 2,2
t +11J Y 2,: şi p Y G,G12 ≤ 0,05
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
60/89
poteza de cercetare
Bbiectiv. influena genului %iologic în ceea ce priveşte calitatea informaiilor
adolescenilor privind viaa sexuală.
3poteza de cercetare. Cetele sunt mai corect informate sexual dec"t băieţii , în sensul că
informaiile fetelor privind viaa sexuală sunt mai complete dec"t ale %ăieilor
+elevi- adolesceni.
entru a verifica această ipoteză am folosit F-N6Z-6FK6 pentru a evidenia influena
unui factor de variaie, în cazul acesta genul %iologic asupra varia%ilei dependente- calitatea
informaiilor + adevărA mit.
0-au o%inut următoarele rezultate +'456' '
B Y 1,33< p Y G,2G
Fi*ura ! Calitatea inormaţiilor adolescenţilor uncţie de *enul #iolo*ic
0!00
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
61/89
!in analiza rezultatelor o%inute se o%servă că ipoteza de cercetare nu se confirmă, în sensul că,elevii adolesceni %ăiei au informaii complete comparativ cu fetele. 6cest rezultat se poate explica
prin faptul că %ăieii - adolesceni analizează afirmaiile celorlali şi sunt mai puin dispuşi să
accepte fapte sau adevăruri a%solute.
Comentariu
/răirile şi simirile sufleteşti intense evidente în adolescenă, fac posi%ilă îm%inarea trăirilor sufleteşti cu raionalul, cu g"ndirea logică, oferind posi%ilitatea adolescenilor să-şi dezvolte şi să-şi
manifeste acte afective superioare su% formă de sentimente.
poteza de cercetare
Bbiectiv. influena mediului de rezidenă în ceea ce priveşte calitatea informaiilor adolescenilor privind viaa sexuală.
3poteza de nul. Fu există diferene între calitatea informaiilor adolescenilor privind viaa
sexuală indiferent de mediul de rezidenă.
3poteza de cercetare. &nformaia adolescenilor provenii din mediul ur%an este dominant
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
62/89
MediulurbanMediulrural0
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
63/89
Mediul urbanMediul rural
###$#$!#$0#%&#%$
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
64/89
$BIGAJ33
entru a sta%ili existena unei legături între adevăr şi mit +calitatea informaiei în ceea ce
priveşte informaiile adolescenilor privind viaa sexuală, am calculat coeficientul de corelaie
earson şi am o%inut următoarele rezultate +'456' /7' r + - ,1 , la un p + ,!.
Valoarea ne+ativă a coeficientului de corelaţie indică faptul că există o legătură invers
proporională între calitatea informaiei @ adevăr şi mit în cazul elevilor adolesceni, iar valoareaG,1CC indică că între cele două varia%ile există o legătură sla%ă. 6ceastă semnifică faptul că pentru
adolescenii există un permanent %alans în ceea ce priveşte calitatea informaiei sexuale.
Valoarea pra+ului de semnificaţie de G,G(G indică faptul că poate fi luată în considerare
existena unei relaii între cele două varia%ile.
Comentariu
xistă o legătură invers proporională +r Y -G,1CC între adevăr şi mit +calitatea informaiei,
în ceea ce priveşte informaia pe tema vieii sexuale, legătură ce poate fi explicată prin faptul că în
cazul adolescenilor o%inerea informaiei se face pe căi diverse, exist"nd situaii în care informaia
este transmisă de surse autorizate în cadrul unor campanii organizate de informare.
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
65/89
Concluzii
Biecare copil sau t"năr are un model intern despre ce e =normal> sau =corect> să i se
înt"mple odată cu venirea pu%ertăii şi despre momentul c"nd tre%uie să traverseze toate sc$im%ările
fizice pe care le presupune aceasta. 7u c"t este mai mare discrepana dintre ceea ce crede el că ar
tre%ui să i se întample şi ce i se înt"mplă în realitate, cu at"t impactul psi$ologic al acestor
sc$im%ări este mai mare. #nul din marile paradoxuri ale adolescenei, stă în faptul că există o luptă
continuă între dorina de a fi =tu însui A însăi>, de a-i afla propria identitate, şi dorina de a fi c"t
mai asemenea prietenilor tăi. rice ar putea să îl îndepărteze pe adolescent de grupul său, are efecte
negative şi din această cauză tinerii sunt adesea tul%urai de o maturizare sexuală prea rapidă sau
prea lentă, pe care o catalog$ează şi o resimt drept a%erantă.
6dolescena este v"rsta afirmării demnităii personale, a principiilor şi a )udecării severe a
celorlali. 6dolescentul simte nevoia să fie devotat unei cauze, are nevoie de o concepie despre
lume şi viaă.
0c$im%ările fizice din adolescenă au un impact puternic asupra funcionării psi$ologice a
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
66/89
Ea un număr mare de adolesceni, normele şi valorile societăii, responsa%ilităile, implicarea
imaginii de sine, acionează în sensul autocontrolului şi evaluării mature a situaiilor de viaă şi a
oamenilor, a consecinelor actelor acestora.
*ezultatele acestei cercetări arată că, indiferent din ce perspectivă am a%orda su%iectul,
informaiile adolescenilor privind viaa sexuală sunt dominant incomplete +parial corecte şi la
nivelul şcolii şi al celorlalte instituii a%ilitate pentru a face educaie sexuală se fac puine activităi,
ceea ce determină apariia sarcinilor nedorite, infeciilor cu transmitere sexuală şi comportamentelor
de risc, cu o frecvenă mărită faă de anii anteriori.
3poteza +enerală de la care am pornit a fost aceea că, informaiile elevilor adolesceni
+1-1: ani privind viaa sexuală sunt o%inute din surse diferite +părini, şcoală, mass-media, colegiA
prieteni şi sunt supuse influenei unor factori pertur%atori, ceea ce determină existena unor
informaii distorsionate. În acest sens, pentru aspectele investigate' ierar$ia surselor de informare a
adolescenilor privind viaa sexuală şi calitatea acestor informaii, rezultatele au fost concludente.
!in analiza rezultatelor se evideniază faptul că există diferene în ceea ce priveşte
clasificarea surselor de informare ale adolescenilor privind viaa sexuală, în sensul că
aceştia au ierar$izat aceste surse' &. ;ass-media, &&. 5coală, &&&. 7olegiA prieteni şi &K.
ărini deşi s-a plecat de la ideea că părinii ar tre%ui să fie prima sursă de informare
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
67/89
*eferitor la influenţa +enului biolo+ic în ceea ce priveşte calitatea informaţiilor
adolescenilor privind viaa sexuală, se infirmă ipoteza de cercetare conform căreia fetele
sunt mai corect informate sexual dec"t băieţii , în sensul că informaiile fetelor privind viaa
sexuală sunt mai complete dec"t ale %ăieilor +elevi- adolesceni. /răirile şi simirile
sufleteşti intense evidente la adolescenă, fac posi%ilă îm%inarea trăirilor sufleteşti cu
raionalul, cu g"ndirea logică, oferind posi%ilitatea adolescenilor să-şi dezvolte şi să-şi
manifeste acte afective superioare su% formă de sentimente.
În ceea ce priveşte influenţa mediului de rezidenţă aupra calităţii informaţiilor
adolescenilor privind viaa sexuală, se confirmă ipoteza de cercetare informaia
adolescenilor provenii din mediul ur%an este dominant adevărată, comparativ cu
informaia adolescenilor provenii din mediul rural, care este dominant falsăA mit. 6cest
rezultat se poate explica prin accesul elevilor adolesceni din mediul ur%an la o paletă mai
largă de surse de informare, aceştia %eneficiind şi de participarea la diferite campanii de
informare pe tema vieii sexuale derulate în şcoli.
0oluiile pot să vină din partea şcolii +dirigini şi psi$ologul şcolar, din partea %isericii +prin
intermediul profesorilor de religie din şcoli şi din partea comunităii prin înfiinarea unei reele de
servicii +centre educaionale pentru adolescenii care doresc să se informeze în acest domeniu.
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
68/89
;i#lio*raie
6l%u, Q. +1JJC. 23ntroducere într&o peda+o+ie a libertăţii-, ditura olirom, &aşi.
Iadea, lena +1JJ
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
69/89
Eungu, . +2GG2. 3nformatică& îndrumar practic +7urs tipărit, #niversitatea =6l. &. 7uza>,&aşi.
;oise, 7. +2GG2. Didactica +7urs tipărit, #niversitatea =6l. &. 7uza>, &aşi. ;uc$ielli, 6. +2GG. 2Arta de a comunica-, ditura olirom, &aşi.
"nişoară, &.. +2GG3. ?$omunicarea eficientă-, ditura olirom, &aşi.
escaru- Iăran, 6dina +2GG. ? Camilia azi B perspectivă sociopeda+o+ică>, ditura6ramis, Iucureşti.
escaru- Iăran, 6dina +2GG. ? Parteneriat în educaţie-, ditura 6ramis, Iucureşti.
*icman ;ara +1JJC. ?$opilăria, pubertatea, adolescenţa-, ditura ;edicală, Iucureşti.
0toica-7onstantin, 6na +2GG(. Psi%opeda+o+ia rezolvării conflictelor +7urs tipărit,#niversitatea =6l. &. 7uza>, &aşi.
0tan, 6. +2GG3. Statistică aplicată în psi%olo+ie +7urs tipărit, #niversitatea =6l. &. 7uza>,&aşi.
0tănciulescu, lisa%eta +1JJ:. 2@eorii sociolo+ice ale educaţiei-, ditura olirom , &aşi. 0tănciulescu, lisa%eta +2GG2. 2Sociolo+ia educaţiei familiale-, ditua olirom, &aşi.
5c$iopu, #rsula +1J, ditura !idactică şiedagogică, Iucureşti.
/urliuc, Ficoleta +2GG(. Psi%olo+ia cuplului şi a familiei +7urs tipărit, #niversitatea =6l. &.7uza>, &aşi.
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
70/89
ANEXA 1- CHESTIONAR I.S.I.A.S.
Vă rugăm să citiţi întrebările de mai jos şi să bifaţi răspunsul pe care îl consideraţicorect. Acest chestionar este anonim.
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
71/89
12. În grupul tău de prieteni, vorbiţi despre sexul oral, anal? DA NU NICIODATĂ13. Pentru prima dată ai primit informaţii despre viaţa sexuală
de la părinţi ?
DA NU NICIODATĂ
14. Urmăreşti cu interes emisiunile în care se discută despre viaţa sexuală la adolescenţi ?
DA NU NICIODATĂ
15. O adolescentă poate rămâne însărcinată cu ocaziaprimului contact sexual ?
DA NU NICIODATĂ
16. Despre folosirea metodelor contraceptive şi prevenirea uneisarcini ai aflat de la părinţi?
DA NU NICIODATĂ
17. Ca adolescentă, dacă rămîi insărcinată înseamnă că eştiîndrăgostită ? DA NU NICIODATĂ
18. Povestirile pornografice te pot influenţa în comportamentultău faţă de ceilalţi ?
DA NU NICIODATĂ
19. La ora de biologie ai aflat că în timpul pubertăţii,organismul adolescenţilor trece prin mai multe schimbări?
DA NU NICIODATĂ
20. De la prietenii tăi ai aflat că e mai bine să ai mai mulţiparteneri (re) sexuali pentru a căpăta experienţă ?
DA NU NICIODATĂ
Vârsta:Sexul:'M 'FDomiciliul: 'Urban 'Rural
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
72/89
12. Dacă îţi începi viaţa sexuală cât mai devreme înseamnă că eştimatur.
1 2 3 4
13. O igienă corectă, limitarea partenerilor sexuali contribuie lascăderea riscului de a contacta o infecţie cu transmitere sexuală. 1 2 3 414. Adolescentele nu pot rămâne însărcinate în timpulmenstruaţiei.
1 2 3 4
15. În timpul pubertăţii organismul (băieţilor şi fetelor) trece prinmai multe schimbări.
1 2 3 4
16. Adolescentele sunt mai atrase de calităţile afective şi socialeale băieţilor decât de relaţiile sexuale.
1 2 3 4
17. Un adolescent este cu atât mai viril cu cât are mai mult păr pecorp. 1 2 3 4
18. În adolescenţă îngroşarea vocii la băieţi este mai evidentădecât la fete.
1 2 3 4
19. Adolescentele nu pot să se angajeze în relaţii sexuale fără asimţi dragoste faţă de partener.
1 2 3 4
20. Dacă o adolescentă arată interes în a face dragoste, ea trebuiesă aibe o moralitate dubioasă.
1 2 3 4
21. Este dăunător pentru un adolescent să aibă erecţii fără săejaculeze. 1 2 3 4
22. Pilule contraceptive previn infecţiile cu transmitere sexuală. 1 2 3 423. Un adolescent se poate infecta cu HIV dacă are relaţii sexualeorale cu o adolescentă.
1 2 3 4
24. Dacă o adolescentă este violată, înseamnă că este doar vina ei. 1 2 3 425. Este normal ca băieţii să experimenteze cu mai multepartenere sexuale.
1 2 3 4
Ă Î
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
73/89
PRELUCRĂRI STATISTICE ALE DATELOR ÎN S.P.S.S.
ANEXA 3 - ANOVA- Influena VI-genul biologic asupra VD-surse de informare.Descriptives
( Mean Std# )eviation Std# *rror
&5+ onfidence nterval for Mean
Minimum Ma.imum/oer 1ound 2""er 1oundParinti Subiecti de gen masculin 60 #&333 !#0$%!6 #!4035 #655 !#!4 #00 4#00
Subiecti de gen feminin 60 !#000 !#333 #!5&0& #$$!% !#5!$3 #00 4#00
otal !0 !#066% !#!64$4 #!0634 #$56! !#%% #00 4#00
Scoala Subiecti de gen masculin 60 #%$33 #&03%0 #!!66% #54&& 3#0!6$ !#00 5#00
Subiecti de gen feminin 60 #4333 !#0&4&3 #!4!35 #!505 #%!6 #00 4#00
otal !0 #60$3 !#0!4&$ #0&65 #44& #%&!$ #00 5#00
Mass-media Subiecti de gen masculin 60 #$!6% !#!%34 #!4554 #554 3#!0%& #00 5#00
Subiecti de gen feminin 60 #3333 !#06$& #!3%& #05%4 #60&3 #00 4#00
otal !0 #5%50 !#!0!& #!06 #3%5 #%%%5 #00 5#00
Prieteni Subiecti de gen masculin 60 !#$000 !#460! #!60$6 !#4%$! #!!& #00 4#00
Subiecti de gen feminin 60 !#!333 !#!5666 #!4&3 #$345 !#43! #00 5#00otal !0 !#466% !#430 #!!34% !#40 !#6&!4 #00 5#00
ANOVA Influenavariabilei independente- mediul de rezidenă asupravariabilei dependente-surse de informare
Sum of Suares df Mean
Suare Sig#
Parinti 1eteen rou"s #!33 ! #!33 !#5$0 #!!
7it8in rou"s !5ō !!$ !#350
otal !6!#46% !!&
Scoala 1eteen rou"s 3#6%5 ! 3#6%5 3#64% #05&
7it8in rou"s !!$#&!% !!$ !#00$
otal !#5& !!&
Prieteni 1eteen rou"s !3#333 ! !3#333 6 #003
7it8in rou"s !%0#533 !!$ !#445
otal !$3#$6% !!&
Mass-media 1eteen rou"s %#00$ ! %#00$ 5#$!! #0!%
7it8in rou"s !4#3!% !!$ !#06
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
74/89
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
75/89
Subiecti deenfeininSubiecti deenmasculin
##!#!0!#05!#000#&50#&0
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
76/89
Subiecti deenfeininSubiecti deenmasculin
###%0#60#50#40#30
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
77/89
Subiecti deenfeininSubiecti deenmasculin
###!#50!#40!#30!#0!#!0
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
78/89
ANOVA Influenţa VI-mediului de rezidenţăasupra VD- surse de informare
Descriptives
( Mean Std# )eviation Std# *rror
&5+ onfidence nterval for
Mean
Minimum Ma.imum/oer 1ound 2""er 1ound
Parinti Mediul rural 60 !#!333 !#!!!$3 #!4354 #$46! !#405 #00 4#00
Mediul urban 60 !#0000 !#!$ #!5%6% #6$45 !#3!55 #00 4#00
otal !0 !#066% !#!64$4 #!0634 #$56! !#%% #00 4#00
Scoala Mediul rural 60 #%000 #&&660 #!$66 #445 #&5%5 !#00 5#00
Mediul urban 60 #5!6% !#033! #!333& #4&$ #%$36 #00 4#00
otal !0 #60$3 !#0!4&$ #0&65 #44& #%&!$ #00 5#00
Mass-media Mediul rural 60 #6500 !#054$5 #!36!$ #3%%5 #&5 #00 5#00
Mediul urban 60 #5000 !#!$60$ #!53! #!&36 #$064 #00 5#00
otal !0 #5%50 !#!0!& #!06 #3%5 #%%%5 #00 5#00
Prieteni Mediul rural 60 !#4333 !#6%!4 #!635& !#!060 !#%60% #00 5#00
Mediul urban 60 !#5000 !#$0 #!5$56 !#!$% !#$!%3 #00 4#00
otal !0 !#466% !#430 #!!34% !#40 !#6&!4 #00 5#00
ANOVA
Sum of Suares df
MeanSuare Sig#
Parinti 1eteen rou"s #533 ! #533 #3&! #533
7it8in rou"s !60#&33 !!$ !#364
otal !6!#46% !!&
Scoala 1eteen rou"s !#00$ ! !#00$ #&%& #35
7it8in rou"s !!#5$3 !!$ !#030
otal !#5& !!&
Prieteni 1eteen rou"s #!33 ! #!33 #0$6 #%%0
7it8in rou"s !$3#%33 !!$ !#55%
otal !$3#$6% !!&
Mass-media 1eteen rou"s #6%5 ! #6%5 #536 #466
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
79/89
otal !45 !!&
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
80/89
Mediul urbanMediul rural
##!#0%5!#05!#05!#00
CG
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
81/89
Mediul urbanMediul rural
###60#55#50
C1
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
82/89
Mediul urbanMediul rural
###5$#55#5
C2
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
83/89
Mediul urbanMediul rural
###!#4%!#46!#45!#44!#43
C3
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
84/89
ANEXA 4- Influenţa VI-genul biologic asupra VD-calitatea informaţiilor (adevăr/mit)
INDEPENDENT SAMPLES TEST- calitatea informaţiei (adevăr/mit)
Group Statistics
enul biologic ( Mean Std# )eviationStd# *rror
Mean
Adevar Subiecti de gen masculin 60 #$500 #3600$ #0464&
Subiecti de gen feminin 60 #%66% #465 #05506
Mit Subiecti de gen masculin 60 #0500 #!&%$ #0$3%
Subiecti de gen feminin 60 #4500 3#$!& #4!6%6
Independent Samples est
/evene9s est for *ualit: of ;ariances t-test for *ualit: of Means
Sig# t df Sig#
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
85/89
ANEXA 5- ANOVADescriptives
Adevar
( Mean Std# )eviation Std# *rror
&5+ onfidence nterval for Mean
Minimum Ma.imum/oer 1ound 2""er 1ound
Subiecti de gen masculin 60 #$500 #3600$ #0464& #%5%0 #&430 #00 3#00
Subiecti de gen feminin 60 #%66% #465 #05506 #6565 #$%6$ #00 3#00
otal !0 #$0$3 #3&56 #0360$ #%36& #$%&$ #00 3#00
ANOVA
Adevar
Sum of Suares df Mean Suare Sig#
1eteen rou"s #0$ ! #0$ !#33% #50
7it8in rou"s !$#3$3 !!$ #!56
otal !$#5& !!&
C
$5
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
86/89
Subiecti degenfeininSubiecti degenmasculin
##$5#$0#%%5C:
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
87/89
ANEXA 6- Influenţa VI-mediul de rezidenţă asupra VD-calitatea informaţiei (adevăr/mit)
INDEPENDENT SAMPLES TEST-
Group Statistics
Mediul de "rovenienta ( Mean Std# )eviationStd# *rror
Mean
Adevar Mediul rural 60 #%$33 #4!545 #05363
Mediul urban 60 #$333 #3%5$ #04$5
Independent Samples est
/evene9s est for *ualit: of ;ariances t-test for *ualit: of Means
Sig# t df Sig#
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
88/89
ANEXA 7- Corelaţia Pearson pentrru calitatea informaţieiadevăr-mitCorrelations
Mit Adevar
Mit Pearson orrelation ! -#!$$=
Sig#
8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie
89/89