Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA'' ARTIFEX'FACULTATEA DE FINANTE SI CONTABILITATE
SPECIALIZAREA FINANTE SI BANCI
LUCRARE I}E I}IPLOMA
Coordonator stiintific,Prof. Univ. Dr. Anghelache Constantin
Absolvent:Stanca Alina Mariana
Bucuresti2012
UNIVERSITATEA'' ARTIFEX'FACULTATEA DB FINANTE SI CONTABILITATE
SPECIALIZAREA FINANTE SI BANCI
STRATEGII PRJVII{DASIGTIRARILE DE VIATA LA S.C.
GEII{ERALI ASIGURARI S.A.
Coordonator stiintific,Prof. Univ. Dr. Anghelache Constantin
Bucuresti2012
Absolvent:Stanca Alina Mariana
---=---""fu
CUPRINS
IntroducereI. Aspecte conceptuale privind asigurarile de viata
1' 1' Evolutie""' ................6
1.2. Conceptul si caracteristicile asigurarilor de viata...... ........................91-3. Tipuri de asigurari de viata...... ....................13
1.3.l.Asigurarea de supravietuire............... .........14
i.3.2.Asigurarea de renta.......... .........15
l.3.3.Asigurarea de deces......... .........17
1.3.4. Asigurarea de viata pe termen limitat....... ....................1g1 .3.5. Asigurarea de viata pe termen nelimitat... ....................191 .3.6. Asigurarea mixta de viata......
....-...............191'3.7.Asigurarea mixta redusa........
..............21I .3.8. Asigurarea tip dota...........
........211.3.9. Asigurarea tip student.......
.......22I .3.10. Asigurarea de tip unit _ linked........
.........23I '3.1 1' Asigurarea pentru ipoteca.......
..................241.4. Clauzespeciale.....
........25
2.2.
2.1.
-
m. Asigurarile de viata in practica S.C. GENERALI Asigurari S.A.
3.1. Aspecte generale privind S.C. GENERALI ASIGURARI S.A. .......................41
3.2. Structura organizatorica a S.C. GENERALI ASIGURARI S.A............ ............42
3.3. Produse de asigurari de viata practicate... ................,.-..43
3.3.1. Asigurari traditionale........... .......................43
3.3.2. Asigurari de tip unit * linked..... .................53
3.4. Metode de stabilire a primelor, tarifelor si sumelor asigurate in practica S.C. GENERALIASIGURARI S.A. ..............563.5. Rezultate financiare... ...............58
CONCLUAI
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
-
INTRODUCERE
Aparitia asigurarilor este legata de necesitatea ca oamenii sa se ajute reciproc in cazul
daunelor in permanenta crestere, iar a reasigurarilor pentru sprijinirea intre ei a celor care
administreaza fondurile si activitatile de asigurare. Altfel spus este vorba de preluarea daunelor
si a procesului de dezdaunare pe cat mai multe umere.
Datorita acuratetii, incertitudinii dar si raspunderilor cu care se intalnesc la hecare pas,
asigurarile bunuri, persoane si raspundere civila, experienta dar si practica curenta au impus
necesitatea reglementarii raporturilor dintre persoanele fizice si juridice care iau parte 1a
asigurare, in calitate de asigurati, si respectiv societatile de asigurare, bunurile si persoanele care
sunt cuprinse in asigurare, riscurile acoperite prin asigurare, drepturile si obligatiile ce revin
partilor din asigurare, etc.
Cunoscand sensul unor notiuni, cum sunt: asiguratorul, asiguratul, contractul de asigurare,
tleneflciarul, contractantul asigurarii, riscul asigurat, valoarea de asigurare, suma asigurata,
clauna sau pagubq despagubirea de asigurare, prima de asigurare. durata asigurarii, etc. pot fi
intelese si aplicate corect prevederile actelor normative care reglementeaza asigurarile de bunuri,
persoane si raspundere civila.
Coroborand practica economica curenta. stiinta asigurarilor si prevederile Lege nr. 32 din
03/0412000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor (actualizata) ne vom
concentra asupra semnificatiilor unor categorii uzuale si esentiale in acelasi timp.
Un aspect esential in viata si evolutia omului, inca din cele mai vechi timpuri l-a constituit
grija fata de viitor, teama combinata cu precautie si intelepciunea cu siguranta unui lucru
implinit.
Asigurarea exprima in principal o protectie financiara pentru pierderile suferite de oameni
saLi companii datorate unor diverse riscuri.
Acordul de vointa este primul principiu debaza care permite realizareaunui contract intre
asigurat si asigurator, prin care asiguratul beneftciaza de protectie pentru riscurile pe care si le-a
asumat asiguratorul. Asiguratorul printr-un contract de asigurare se obliga sa plateasca
contravaloarea daunelor in cazul producerii unuia din riscurile asumate.
Un alt principiu pe care il are asigurarea este principiul mutualitatii prin care fiecare
asigurat contribuie cu o suma de bani, numita prima de asigurare, la crearea fondului de
asigurare din care asiguratorul acopera daunele sulerite de asigurati.
CAPITOLUL IIL, PECTE CONCEPTUALE PRIVIND ASIGURARILE DE VIATA
1.1. Evolutie
Inca din antichitate, oamenii s-au preocupat de protejarea vietii, a sanatatii, a bunurilor lor in
forme diverse, care au evoluat panala cele care se practica in prezent.
Dez,voltarea societatii este marcata de efofiul si stradania oamenilor pentru propria lor propasire si
pentru propria lor aparare in fata unor evenimente care le pot periclita existenta si devenirea.
Viata oamenilor nu este intotdeauna senina. Indiferent cata gija acorda evitarii problernelor sau
protejarii bunurilor, niciodata, nimeni nu poate fi sigur de succes. Unele evenimente negative
ie alarnitati ale naturii, accidente, pierderea sau micsorarea capacitatii de munca in urma unor boli sau a
batranetii) implica traume psihice sau pierderi financiare semnificative.
Cele maivechi forme de asigurare sunt intalnite inca din antichitate si dateaza de circa 6500 de
ani" Mestesugarii taietori de piatra din Egiptul de jos au constituit un fond de intrajutorare, format
anticipat, prin contributia tuturor pentru acoperirea pagubelor provocate de diverse nenorociri ce
loveau membrii colectivitatii.
Prin anul650 i.Hr., in Grecia antica inteleptul legislator Solon a obligat societatile politice si
mestesugaresti sa constituie un fond comun alimentat prin cotizatii lunare, detinat sa repare prejudiciile
survenite in interiorul grupului, Este cea dintai asigurare obligatorie care se cunoaste.
In Roma antica s-a constituit o asociatie de inmormantare pebaza unui Regulament al Colegiului
funciar din Lavinium care functiona pebaza unor cotizatii de inscriere si a unorplati periodice.
Membrii asociatiei aveau astfel de asigurate, la deces un rug si un mormant.
In Evul Mediu, asociatiile de sprijin reciproc care reuneau mestesugarii si lucratorii din acelas
domeniu, cunoscute sub denumirea de "ghildeoo, constituiau fonduri speciale de indemnizatie pentru
urrnasii membrilor lor. Pentru aceste fonduri, fiecare membru platea o cotizatie anuala. Cotizatia
pentru cei mai varstnici era stabilita de regula la o suma mai mare decat cea pentru tineri. Acest lucru
pune in evidenta diferentele in riscul de deces pentru persoanele de varste diferite.
O forma speciala de asigurare a contractelor de renta viagera a constituit-o sistemul de acordare a
rentelor viagere, denumite tontine aparut in Franta in secolul al - XVII - lea si raspandit apoi in
Olanda, Anglia si Germania. Ea reprezenta un fond in care un numar de persoane varsau anual
anumite sume de bani. Profitul anual provenit din banii depusi anterior era impartit intre participanti.
Daca unul dintre acestia murea, urmasii sai pierdea banii depusi de acestya in timpul vietii, profitul
revenind celorlalti participanti. Ultimul supravietuitor devenea beneficiarul intregii sume depuse de-a6
-
lungul timpului. Cand si acesta mureE banii erau preluati de organizator, adesea un organ al conducerii
i*cale. Tontina a evoluat superior spre ideea de case de economii.
In Angli4 in secolele XVI - XVII, se practicau asigurari mai evoluate si mai diversificate,
principalele fi ind urmatoarele:
. Asigurarile pe termen scurt, respectiv pe o perioada determinata, numai pentru acoperirea
riscului de deces, legate in principal de transportul pe mare. Ele mai erau folosite si ca o garantie
pentru imprumuturi, astfel incat; daca asiguratul deceda, creditul putea fi rambursat de catre asigurator.
r Asociatiile mutuale de asigurari, care erau "cluburi de autoasigurare", unde toti membrii acestora
participau cu o anumita contributie baneasca la crearea unui fond din care se plateau anumite sume de
bani familiilor membrilor decedati. Nivelul acestor sume se stabilea in flurctie de numarul membrilor
asociatiei si de numarul de decese.
o Anuitatile, care au reprezentat o alta forma de asigurare de pensie prin care se oferea asiguratilor
un venit pe o anumita perioada de timp. Ele au fost de mare ajutor, in special pentru vaduve dupa
moartea sofului.
In Statele Unite ale Americii, sectorul asigurarilor a fost dominat de societatile de asigurare
engleze.In anul 1852 Elizur Wright a creat mai multe intreprinderi de asigurari americane si a sustinut
legiferarea controlului asupra societatilor de asigurari; a contribuit la elaborarea unei metode de calcul
corecte a rezervei de prime la asigurarile de viata si a unor tebele corespunzatoare, necesare in practica
asigurarilor de viata.
Imbunatatirile calitative in evolutia asigurarilor au fost puternic marcate in secolele al XVII - lea
si al XVIII- lea de abordarea stiintifica a problemei asigurarilor. Aparitia preocuparilor pentru
colectarea si centralizarea informatiilor demografice, tot mai precise, s-a permanetizat, ceea ce a
permis intocmirea tabelellor de mortalitate, pe bazacarora a fost posibila calcularea primelor de
asigurare. Prima incercare de compilare a unor date demografice_pentru elaborarea unor tabele de
mortalitate a fost f-acuta in anul 1693 de catre astronomul Edmund Halley, iar un tabel complet a fost
construit in anul 1775 de James Dodson, profesor de matematica la scoala ce apartinea de Christ's
Hospital. Scopul celor doi oameni de stiinta a fost de a demonstra, asa cum arata Halley, ca pretul
asigurarii de viata poate fi calculat in functie de varsta persoanelor a caror viata se asigura, mai exact
ca se poate plati aceeasi prima de asigurare pe toata durata contractului de asigurare, in functie de
varsta asiguratului la momentul intrarii in risc. Atunci s-a introdus si conceptul de "prima nivelata".
Primele forme de asigurare in Romania se intalnesc inca inainte de secolul al - XIX - lea.
Breslele din Transilvania, infiintate in secolul al - XIV - lea au fost primele organizatii care au
practicat o forma de asigurare pe principiul mutualitatii si intrajutorarii. Aceasta se referea la asigurari
-
de viata si potrivit clauzelor fiecare membru era obligat sa plateasca o taxa de inscriere iar apoi
cotizatti periodice. Sumele astfel stranse erau folosite pentru a suporta cheltuielile de inmormantare
pentru membrii saraci ai bresle, precum si pentru plata de ajutoare pentru familia decedatului atunci
cand acestia ramaneau fara mijloace de trai.
In secolele XIX si XX o data cu dezvoltarea societatii si cu cresterea gradului de complexitate a
activitatilor desfasurate a sporit si interesul oamenilor pentru actiunea de asigurare. Prima organizatie
de asigurare propriu - zisa s-a constituit la Brasov in anul 1844 de catre Asociatia Meseriasilor sub
denumirea Institutul National de Pensii din Brasov, avand caracter specific de asigurari de viata.
In anul 1923 s-a constituit societatea de asigurari Asigurarea - Romaneascs ce a avut o
ascensiune rapida prin introducerea asigurarilor populare de viata fara examinare medicala.
In anul 1952 s-a creat Administratia Asigurarilor de Stat - ADAS, care a pus in practica
asigurarile de viat4 asigurarile mixte de viata.
ADAS a practicat si operatiuni de reasigurare privind asigurarile maritime si de aviatie.
In anul l99l societatea Asigurares Romanesscs s-a constituit pe reteaua organizatorica a fostei
ADAS cu sediul central in Bucuresti, cu sucursale, filiale si reprezentante in toata tara. Societatea a
preluat activele aferente asigurarilor facultative de viata, cele aferente asigurarilorprin efectul legii.
Dupa anul 1990 au aparut in peisajul pietei asigurarilor din Romania o serie de societati de
asigurari cu capital privat, o parte cu capital integral romanesc, o parte cu capital mixt romanesc si
strain, o parte cu capital integral strain, toate incercand sa acapareze cat mai mult din piata de asigurari
romaneasca: societatea de asigurari Romano - Germana "UNITA S.A.' (I990). "AGRAS S.A."
(1991), societatea de asigurare - reasigurare"ARDAF S.A.'(1992),"Ion Tiriuc ASIT 5.A." (1994),
societatea "OMNIASIG 5.A." (1994), iar in 1998 s-a infiintat OMNIASIG - asigurari de viata care
are in portofoliu numai asigurari de viata cu acumulare de capital.
De-alungul timpului, nevoile care au determinat incheierea unei asigurari de viata s-au schimbat
destul de mult. Aslazi, in afara grijilor legate de cheltuielile de inmormantare, se constata nevoia unor
asigurari, printre care mai frecvente sunt urmatoarele: asigurarea unei protectii financiare a familiei sau
a celor dependenti in caz de deces; achitarea datoriilor unei persoan e in caz de deces, caz in care
asigurarea apare ca o garantie pentru credite; alocatia de urmas; alocatia de batranete; economisirea
pentru eventuale datorii viitoare; cheltuieli de spitalizare, ingrijire medicala, compensarea veniturilor
in caz de boala sau invaliditatea temporara; investitii, etc.
-
1.2. Conceptul si caracteristicile asigurarilor de viata
Asigurarea de viata este o forma de protectie financiara a dependentilor sau a altor persoane
desemnate in cazul decesului asiguratului.
Asigurarea de viata se defineste ca fiind asigurarea in virtutea careia societatea de asigurari se
angajeaza, in schimbul primelor incasate de la persoana{rzica (asiguratul), sa plateasca asiguratului
insusi sau unui beneficiar al asigurarii, o suma determinate, in cazul decesului asigurafului sau
supravietuitorului lui dupa varsta inscrisa in contract.
Societatile de asigurari care ofera asigurari de viata acopera cu preponderenta riscul de deces. In
tarile cu traditie in asigurari, cea mai mare parte a populatiei are incheiata o asigurare de viata. Acest
lucru este necesar si firesc datorita grijii pe care fiecare o are si trebuie sa o aiba fata de familia sa.
Elementul de protectie financiara este decisiva. Totusi, pentru ca nu intotdeauna acest tip de asigurare
este foarte atragator, societatile de asigurare combina in produsele oferite elementul de protectie cu cel
de economisire sau investitie.
Astfel daca asiguratul traieste la expirarea contractului, suma asigurata ii va fi platita lui.
Din punct de vedere al societatilor de asigurari, asigurarea de viata reprezinta o modalitate de
transfer a riscului financiar legat de pierderea vietii sau a sanatatii unui individ, asupra unui grup de
indivizi, expusi aceluias risc. Transferul riscului se face de la individ spre grup, si fiecare membru
al grupului participa la constituirea fondului din care se vor plati sumele asigurate (despagubirile)
printr-o cota de participare care nu este altceva decat prima de asigurare.
Din perspectiva individului, asigurarea de viata poate fi definita ca o intelegere prin care
asiguraful plateste o anumita suma de bani - prima de asigurare * in schimbul careia asiguratorul va
plati o anumita suma de bani * suma asigurata - in caz de deces sau de supravietuire.
Asadar se poate afirma ca asigurarea de viata sebazeazape incheierea unui contract de
asigurare - polita de asigurare - prin care asiguratorul se obliga sa plateasca beneficiarului
asigurarii o anumita suma la producerea riscului asigurat - suma asigurata - in schimbul platii de
catre contractantul asigurarii a unei prime de asigurare, respectiv "pretul" protectiei oferite
asiguratului de catre asigurator. Polita de asigurare de viata confera protectie beneficiarului politei (in
functie de tipul de polita).
Asigurarile de viata au un grad de complexitate ridicat. atat prin natura riscurilor, cat si prin
formele si tehnicile de realizare a lor. Dupa caz, ele au o functie de protectie de risc sau o functie de
economisire, dar si pot imbina aceste doua functii in cadrul asigurarilor mixte.
Suma de bani care este platita de catre asigurator la producerea riscului asigurat sau la incheierea
asigrrrarii se numeste suma asigurata. Atunci cand aceasta este acordat4 intr-o singura transa, se
-
considera ca asigurarea este de capital, iar sumele asigurate platite periodic, sunt proprii sistemului
asigurarilor de renta (anuitati).
Riscul in asigurarea de viata este riscul de deces. Totusi, decesul este un eveniment sigur, cert;
incertifudinearezuha din momentul in care el se produce.
Din aceasta definitie rezulta ca, in contractul de asigurare, exista mai multe categorii de persoane
si anume:
r Asiguratorul - societatea de asigurare;
r Asiguratul - persoana a carei viata se asigura;
o Contractantul asigurarii - persoana care incheie contractul de asigurare si care plateste prima de
asigurare. De cele mai multe ori, contractanful este aceeasi persoana cu asiguratul. In caz contrar,
asiguraful trebuie sa fie de acord cu incheierea contractului;
o Beneficiarul - persoana care va incasa suma asigurata in urma decesului asigurafului.
Daca asigurarile generale sunt bazate pe despagubire, in asigurarile de viata aceasta nu poate fi
valabila, deoarece viata, sanatatea sau integritatea nu pot fi evaluate in bani. Privind propria persoana,
interesul asigurat este nelimitat. Insa modul in care o persoana isi determina suma asigurata depinde de
puterea sa financiara si de nivelul de protectie de care are nevoie.
Primele de asigurare se stabilesc pebaza calculelor actuariale, avandu-se in vedere criterii
generale (de exemplu statistici demografice, tabele de morlalitate) si speciale (ce tin de individ). Din
primele de asigurare incasate se creeaza rezewele matematice care se valorifica prin investire, sporind
fondul din care se vor plati sumele asigurate
Concomitent cu conditiile impuse asiguratului si asiguratorului la randul sau, pe langa seriozitate
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii debaza:
- sa fie solid din punct de vedere financiar ;
- sa garanteze cavaplati;
- sa garanteze cava exista si in momentul cand va trebui sa plateasca:
- sa garanteze cabanii clientilor sai sunt in siguranta.
Ele izvorasc din nevoia fireasca de siguranta a omului. Pentru a fi eficiente atat pentru asigurat,
cat si pentru asigurator, asigurarile de viata se incheie pe un numar mai mare de ani (5, 10, 15, 20).
Acestea , de obicei, sunt asigurari pe termen mediu sau lung ( de la 5 1a25 de ani sau chiar pana la
80 de ani), spre deosebire de asigurarile generale, care au o durata redusa ( I an. I luna, o calatorie). In
terminologi a :uzuala a asigurarilor de viata, se considera ca atunci cand, in baza contractului de
asigurare, se acorda o indemnizatie intr-o singura transa, asigurarea este de capital. Indemnizatiile
periodice, se practica in sistemul asigurarilor de renta (anuitati). Cuvantul "renta" are aici, asadar,
l0
-
sesurif,catia de indemnizatie periodica. De regula, atunci cand plata primei este unica, cu scop
stir'.'r;aiiv, societatea de asigurare acorda o reducere. Se incheie cu persoane cuprinse intre anumite
iirlite .r.le varsta, pe durate de asigurare egale sau nu, cu durata platii primelor de asigurare exprimate inani;
- perioada de asigurare si perioada de plata a primelor de asigurare se afla in corelatie cu suma
asigurat4 care are un plafon minim la perioade de asigurare de peste l0 ani;
- persoanele cu o invaliditate permanenta mai mare de 50o/onu sunt primite in asigurare;
- prin contract se asigura o singurapersoana, dar exista si exceptii, incazulasigurarilor
familiale;
- obliga la o deosebita seriozitate in ceea ce priveste plata primelor su aspectul regularitatii si al
perioadei de asigurare; plata primei se face o singura data (intreaga prima) sau in rate anuale,
semestriale, trimestriale, lunar.
- la produsele "pure", asa cum sunt ele descrise de catre asiguratori, se pot adauga si alte clauze
aditionale, in functie de nevoia fiecarui asigurat in parte, prin care se extinde gama riscurilor si
implicit si a protectiei prin asigurare, coferind avantaje suplimentare clientilor in schimbul platiiunor sume modice de bani.
Parte integranta a unui plan de investitii in siguranta financiara a familiei, pe langa investitiiimobiliare, actiunii sau depozite in banca, asigurarea poate garanta un fond de lichiditati necesare incazul unei situatii neasteptate astfel incat sa nu fie afectate celelalte forme de economisire: depozitulbancar nu este lichidat inainte de termen. actiunile nu sunt vandute in pierdere, casa sau terenul nu suntsribevaiuate in dorinta de a gasirapid un cumparator.
Asigurarile de viata clasice nu sunt intotdeauna foarte tentante numai prin protectia pentru risculde deces, motiv pentru care societatile de asigurare au "inventat" noi tipuri de produse prin care, alaturide protectie, sunt oferite si alteavantaje, cum ar fi: economisire, investitii, pensie pe o perioadadete'rminata sau viagera, tratament medical, cheltuieli de inmormantare, etc. Asadar, asiguratul poateheneficia de sume importante pe durata vietii, ceea ce inseamna ca asigurarile pot fi si asigurari desupraviefuire. Aceasta poarta denumirea de "asigurari mixte de viata". Partea de protectie consta in{aptul c4 in caz de deces, beneficiarul politei va incasa suma asigu rata, iar in cazde supravietuire,asiguraful incaseaza aceasta suma la expirarea contractului, asa cum este stabilita in contract.
Asigurdrile de viali au, spre deosebire de asiguririle generale, anumite caracteristici precum:o Valoarea capitalizota este un fond care se acumule aza pe intreaga perioada de viata a politei si la
care detinatorul de polita poate avea acces in mai multe moduri: poate face imprumuturi, poate optapentru cumpararea unei polite de asigurare de viata cu plata integral, sau poate rascumpara polita.
1l
. Drficultatile financiare in cadrul asigurarilor de persoane sunt determinate de: necesitatile banesti
pentru funeralii; asigurarea unor resurse financiare mostenitorului, dupa decesul asiguratului;
restabilirea morala dupa deces.
o Motivatiu incheierii asigurarilor de persoane sunt: stresul; motivatii personale; conceptia despre
moarte-
o Riscul este definit de majoritatea economistilor ca o pierdere propriu-zisa, sau ca o pierdere
produsa de o neglijenta ce poate avea urmari asupra individului sau asupra unei proprietati.
In sens larg, riscul este considerat o intamplare nedorita. Din punct de vedere al asigurarii, riscul
nu se poate asigura decat acele evenimente prin a caror producere pot aparea pierderi.
Riscul apare in asigurari ca un element obligatoriu, esential, deoarece:
- este un eveniment viitor, posibil dar incert, Ia care sunt supuse bunurile patrimoniul, viata sau
sanatatea unei persoane;
- producerea lui nu se realizeaza prin fapta intentionata a asiguratului;
- fara acest element nu poate exista un rapoft de asigurare valabil.
Pentru ca un eveniment sa poata fi considerat risc asigurabil, acesta trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
- sa existe posibilitatea producerii lui, cu o probabilitate cuprinsa intre 0 si 1;
- sa prezinte un anumit grad de periculozitate pentru asigurat;
- sa fie independent de vointa asiguratului sau a persoanelor care traiesc si convietuiesc impreuna
cu acesta;
- sa fie incert, adica asupra momentului si intensitatii lui sa planeze incertitudinea.
o Suma asigurata se stabileste in mod forfetar de catre asigurat, in functie de nevoile si
posibilitatile sale financiare. Asiguratul poate s5 incheie mai multe contracte de asigurare impotriva
aceluiasi eveniment si pentru sume diferite, fara sa fie impiedicat de lege sau de asigurator sa faca
acest lucru. La producerea riscului asigurat, asiguratul sau beneficiarul asigurarii, poate incasa
drepturile de asigurare de la toti asiguratorii deoarece aici nu mai este vorba de dauna ca la asigurarile
de bunuri.
Neavand caracter reparator, asigurarea de persoane nu are restrictii ca asigurarea de bunuri. Daca
in urma producerii riscului asigurat, asiguratul suferb o vatamare corporala sau a contactat o maladie
care i-a afectat capacitatea de munc4 el are dreptul la o indemnizatie de asigurare (suma asigurata),
care sa faca posibila refacerea situatiei sale financiare existente inaintea producerii accidentului sau
contactarii bolii. Interesul asigurarii nu prezinta importanta, intrucat indemnizatia de asigurare este
datorata independent de existenta unei daune.
12
-
o Prima de asigurare reprezintapretul protectiei oferite asiguratului de catre asigurator.
Ca element esential al contractului de asigurare, prima de asigurare constituie principala obligatie
a asiguratului si reprezinta suma de bani pe care o primeste asiguratorul de la asigurat in schimbul
protectiei pentru riscurile asumate. La stabilirea cuantumului primei de asigurare se tine cont de
infl uenta urmatorilor factori :
- tipul si natura riscurilor asigurate;
- numarul, marimea, intensitatea si gradul de dispersie al riscurilor;
- suma asigurata, nivelul fransizei si modalitatea de plata a primei.
Calculul primelor se efectueaza stiintific,pebaza datelor statistice si a matematicii actuariale.
Prima de asigurare se determina prin aplicarea unei cote procentuale la valoarea asigurarii, respectiv a
sumei asigurate, conform relatiei :
Prima platita de asigurat reprezinta prima bruta (tarifara), fiind alcatuita din prima neta si
adaosul de prima care acopera cheltuielile generate de achizitie si administrare ale asiguratorului si
determinarea obtinerii unui profit. Prima neta este destinata acoperirii despagubirilor si sumelor
asigurate. Astfel:
o Contractul de usigurqre se incheie in forma scrisa (prin completarea unei dec'laratii de asigurare).
Dupd analiza raspunsurilor, asiguratorul este de acord cu incheierea contractului, redactarea
contractului in forma scrisa si inmanarea unui exemplar asiguratului. Contractul de asigurare se
considera incheiat prin plata primei de asigurare si emiterea politei.
o Incetarea contractului de asigurare se realizeaza in urmatoarele moduri: modul obisnuit de
incetare il constituie ajungerea la termen, adica expirarea perioadei pentru care a fost incheiat;
contractul inceteaza si prin producerea evenimentului asigurat. Dar, exista si moduri mai putin uzuale
cum ar fi: denuntarca, rezilierea si anularea contractului.
c Denuntarea se face de catre asigurator, daca asiguraful nu a comunicat, in scris, modificarile
intervenite in cursul contractului in legatura cu datele luate in considerare la incheierea contractului.
o Rezilierea inseamna desfacerea pentru un timp a contractului, datorita neexecutarii obligatiei uneia
din parti din cauze care i se pot imputa. Efectele produse de contract pana la rezlliereraman valabile.
o Nulitatea contractului poate fr cauzata de declaratii inexacte sau incomplete facute de asigurat,
sau de lipsa interesului asigurabil din parteacontractantului, in momenful incheierii acestuia.
l3
-
1.3. Tipuri de asigurari de viata
Asigurarile de viata se practica in prezent intr-un numar mare de forme dintre cele mai diverse,
r-:eie rnai multe dintre ele reprezentand creatia ultimelor decenii.Acest lucru a fost determinat de
aevoile tot mai variate ale clientilor, dar si de sofisticarea lor, evident, preponderent pe pietele mature.
O teorie confirmata tot mai mult in ultimele decenii sustine ca un produs este achizitionat pentru
ce reprezinta el pentru client si nu pentru ceea ce este in sine; produsul este cumparat pentru serviciul
pe care il ofera, pentru siguranta, pentru confoft, pentru moda - pentru ceea ce ofera utilizatorului sau.
Asigurarea de viata reprezinta o modalitate de protectie financiara, garantare si pastrare a prorietatilor
unei familii. Ea constituie o parle integranta a unui plan financiar al familiei, alaturi de alte tipuri de
ilvestitii in afaceri imobiliare, actiuni, depozite bancare, asigurarea fiind o garantie legata de
disponibilitatea unui fond de lichiditati necesare in cazul unei situatii neasteptate, fara sa fie efectuate
eelelalte forme de economisire, de regula pe termene stabilite.
Exista in prezent sute de tipuri de asigurari de viata. Unele dintre ele, desi incadrate in aceasta
categorie, nu mai pastreaza toate caracteristicile. De acee4 in cele ce urrneaza, vor fi prezentate numai
Jateva, dintre cele mai reprezentative si mai frecvent intalnite.
1.3. l. Asigurarea de supravietuire
In cazul asigurarilor de suprovietuire, asiguratorul se obliga sa plateasca asiguratului suma
asigurata, cu conditia ca acesta sa fie in viata la sfarsitul perioadei pentru care s-a incheiat contractul
rie asigurare. Daca acesta a decedat inainte de termenul de expirarea a contractului, asiguratorul se
cosidera exonerat de obligatiile contractuale, neavand nici o datorie fata de mostenitorii asiguratului.
Astfel, dupa decesul prematur al asiguratului, primele platite de acesta pe parcursul valabilitatii
eontractului, raman de drept ale asiguratorului.
In perioada de valabilitate a asigurarii, asiguratul, platind primele datorate, acumuleaza o suma de
bani aflata la dispozitia asiguratorului, suma de care poate dispune ( integral sau esalonat, sub forma de
re:lta) la expirarea contractului.
Aceasta suma se constituie din primele de asigurare platite de asigurat, acumulate in decursul
perioadei de asigurare si fructificate prin diferite modalitati de catre asigurator.
Deoarece asiguraful beneficiaza de suma asigurata numai in cazul in care este in viata la expirarea
contractului, in cazul decesului sau, asiguratorul se considera eliberat de aceasta prestatie inscrisa in
contract si, deci, suma acumulata revine de drept societatii de asigurare.
Asigurarea de supravietuire , avand drept consecinta pierderea sumei asigurate, in cazul decesului
asiguratului anterior expirarii asigurarii, nu stimuleaza spiritul de economisire. Ca urrnare, unele
l4
societati de asigurare includ in contracful de asigurare clauza contraasigurarii. Aceasta clauzapermite rambursarea unei parti din primele platite de asigurat (dupa ce asiguratorul a retinut o anumitacota), daca asiguratul inceteaza din viata inainte de expirarea contractului.
1.3.2. Asigurareo de renta
In cazul asigurarii de renta, suma cuvenita asiguratului la expirarea contractului se plateste
acestuia treptat, prin plati periodice sub forma de renta.
Plata rentei se poate efectua in doua moduri; fie incepe imediat dupa incheierea contrctului de
asigurare, fie incepe de la o data ulterioara (de exemplu dupa iesirea la pensie a asiguratului). Inpractica, cel mai frecvent intalnim situatia in care o perioada de timp, mai lunga sau mai scurt4asiguratul achita primele datorate asiguratorului, pentru constituirea fondului, din care acesta din urmava suporta renta.
La expirarea perioadei asigurate, asiguraful poate opta pentru plata indem nizatiei de supravietuire,fie integral, fie sub forma de renta anuala, in variantele urmatoare:
e renta fixata pe o perioada determin ata, cMin care indemnizatia de asigurare se plateste indiferentdaca asiguraful mai traieste sau nu. In momentul in care incepe plata acestei rate.fixe, este importantdaca asiguratul mai este sau nu in viata; ea se plateste pe o anumita perioada (un numar de ani).
o renta viagera (pe viata), caz in care, pentru primirea unei indemnizatii derenta viagera, asiguratul(sau, in cazul in care avem de-a face cu mai multi asigurati, cel putin unul dintre acestia) trebuie sa fiein viata. Asigurarea este incheiat a pe "viata asiguratului". O asigurare de renta viagera poate fiincheiata si in favoarea mai multor persoane. ln astfel de situatii, la moarlea unuia dintre asigurati,renta viagera se transfera asupra vietii celuilalt..
Daca asiguratul decedeaza in perioada de plata a rentei, plata acestuia se inceteaza.
La asigurarea de renta, care este o asigurare de supravietuire, asiguratorul va plati renta numaiatunci cand asiguratul va fi in viata la data expirarii contractului. Si in acest c,az,decesul anterior alasiguratului il elibereaza pe asigurator de orice obligatie fata de mostenitorii asiguratului.
Deoarece in cazul asigurarii de renta asiguratorul plateste o indemnizatie periodica, in functie demodul de aplicare, asigurarea de renta poate fi:
c Renta viagera
Se acorda sub forma de indemnizatie periodica (trimestriala sau lunara) pana la decesulasiguratului. Primul trimestru considerat de la data intrarii in vigoare a rentei are denumirea de primultermen - limita al rentei. Daca la primul termen - limita se constata ca asiguratul a decedat, nu se
l5
-
acorda renta, situatie cunoscuta si sub denumirea de "fara indemnizatie finala". Exista posibilitatea
ca rentn viagera sa se acorde anual sau o data la sase luni, influentand astfel valoarea rentei viagere,
deoarece asiguratorul dispune de bani o perioada mai indelungata si poate obtine profituri mari din
investitii. In plus, are mai putine cheltuieli administrative. ln cazul termenelor lunare, lucrurile sunt
inversate.
La asigurarile de renta viagera cu rambursare, in cazul decesului asiguratului, se ramburseaza
primele de asigurare deja platire. In mod evident, pprimele pentru renta cu rambursare, sunt mai mari
decat cele platite in cazul unei rente viagere fara rambursare. Astfel de asigurari de renta viagera sunt
pentru o singura persoana si se incheie pentru pensie de batranete sau alocatie provizorie pana la
pensie (renta temporara).
In cazul pensiei la batranete sau al pensiei de urmas (pentru sot sau sotie) se foloseste in mod
special asigurarea de renta viagera pentru doua persoane, situatie in care se acorda o indemnizatie
periodica in conditii de supravietuire sau de deces al primului asigurat. Aceasta poate fi comparata cu
asigurarile mixte de viata si prezinta la randul ei urmatoarele forme de asigurare:
- renta viagera pe toata dursta vietii , cu aplicare imediata pentru doua persoane si cu transferare
integrala in beneficiul ultimului supravietuitor;
- rents viugeru temporara, cu aplicare imediata pentru doua persoane si cu transferare integrala in
beneficiul ultimului supravietuitor.
o Renta temporara
ltenta temporara se acorda la anumita data stabilita sau pana la decesul asiguratului, in cazul incare acesta survine inaintea datei respective.
o Renta de supravietaire
Renta de supravietuire se acorda sub forma de indemnizatie periodica, dupa decesul asigurafului,
in favnarea coasiguratului, daca acesta este in viata. ln acest caz, formele specifice mai des intalnite
sunt:
- renta temporara de supravietuire - indemnizatia se acorda panala data stabilita in prealabil in
contract sau pana la data decesului coasiguratului, daca acesta survine mai devreme;
- rento viagera de supravietuire - in cazul in care coasiguratul decedeaza inaintea primului
asigurat, asigurarea expira chiar inaintea acordarii primei indemnizatii.
Aceste forme se practica preponderent pentru alocatie temporara, pentru pensia de urmas si pentru
alc,catie temporara a sistemului de pensii.
t6
-
In majoritatea cazurilor, exista o combinatie cu alocatia de batranete.
Renta de supravietuire pe toata durata vietii acorda o indemnizatie pana in momentul decesului
coasiguratului (cu indemnizatie finala), sau pana la data limita anterioara datei decesului coasiguratului
if;rra coasigurare cu indemnizatie finala). In cazul in care aceasta asigurare se incheie contra platii unei
prime de asigurare, perioada in care se efectuealza aceastaplata este temporara (de exemplu, pana la
implinirea varstei de 60 - 65 de ani de catre coasigurat). Se practica pentru alocatii pe toata durata
vietii din pensia de urmas si sub forma unor scheme colective de pensii.
c Renta viagera pentru doua persoane
Prin asigurarea de renta viagera pentru doua persoane se acorda o indemnizatie periodica in
conditii de supravietuire sau de deces al primului asigurat. Ea poate fi comparata cu asigurarile mixte
de viata. Se foloseste pentru alocatie, pentru pensia de batranete, respectiv pentru pensia de urmas,
pentru sot sau sotie.
1.3.3. Asigurarea de deces
Asigurarea de deces are in vedere protectia asiguratului pentru riscul de deces, "un risc viitor si
sigur, dar incert ca moment".
Practica perfectarii si derularii acestor asigurari retine mai multe solutii:
. angajamentul asiguratului de a plati prime de asigurare toata viata;
o solutia limitarii platii primelor de asigurare la o anumita perioada de timp prevazuta in contract;
o solutia platii primelor de asigurare pe o durata "n" ani, pana la o data '1" (de exemplu : iesirea la
pensie);
r solutia transformarii unei asigurari de deces intr-o asigurare de renta viagera optionala.
Asigurarea de deces incheiata in termen limita obliga pe asigurator sa achite suma inscrisa in
contract, daca decesul asiguratului a avut loc in perioada de valabilitate a contractului. Daca la
expirarea contractului asiguratul este in viata, asiguratorul este exonerat de orice raspundere fata de
acesta. Asadar, asigurarea de deces nu este o sigurare de economisire, ci una de protectie impotriva
unui risc determinat.
O varianta de asigurare mai atractiva pentru asigurat o constituie "asigurarea de deces cu
acumulare de capital in conturi bancare".
Astfel, dupa intrarea in vigoare a contractului de asigurare, societatea de asigurare garanteaza
urmatoarele drepturi:
17
-I
. pe perioada contractului de asigurare , in caz de deces al asiguratului, plateste suma asigurate, timp
in eare beneficiarii sumei sunt scutiti de plata restului de prime de asigurare;
, la expirarea contractului de asigurare, in cazul in care pe perioada asigurarii nu intervine decesul
persoanei asigurate, se plateste suma capitalizataasiguratului sau persoanelor indicate in cererea de
asigurare, din care se scad anual cheltuielile legate de gestionarea banilor.
Societatea de asigurare este exonerata de plata sumei asigurate, in caz de deces al asigurafului,
in perioada contractului de asigurare, daca decesul a survenit in urmatoarele conditii:
. in caz de razboi, indiferent de statutul civil sau militar al persoanei asigurate;
o in caz de fulburari social interne, razboi civil, manifestatie, revolta si atunci cand asiguratul a
participat la ele de partea celor care le-au generat;
r in cazul in care in momentul decesului, persoana asigurata avea o alcolemie peste limita
legala stabilita;
. in caz de sinucidere a asiguratului.
In primele doua cazuri, societatea de asigurare se limiteaza la plata sumelor depuse spre
capitalizare in conturi pana in momentul decesului.
Pe perioada derularii contractului de asigurare, asiguraful are dreptul in orice moment sa-si
schimbe hotararea cu privire la persoanele fizice sau juridice care beneficiaza de despagubirile
prevazute in contractul de asigurare, cu exceptia cazurilor in care drepfurile de despagubire care iirevin asiguratului in contractul de asigurare au fost ipotecate. ln cazul ipotecarii drepturilor de
despagubire, orice schimbare a beneficiarilor despagubirii necesita acordul beneficiarului ipotecii.
Suma asigurata in cazul acestui produs ramane stabilita, in general la un nivel constant de-a
iungul perioadei asigurate. Aceasta desigur se va intampla in cazul in care este refuzata acceptarea
protectiei automate impotriva inflatiei.
Primele de asigurare vor putea fi platite sub forma de prime unice sau sub forma de prime
periodice pana la data pensionarii, sau pana la data producerii decesului (in functie de care dintre cele
doua evenimente se va produce primul).
1.3.4. Asigurarea de viata pe termen limitat
Aceasta este asigurarea tipica si cea mai simpla; ea se incheie pe o perioada de timp si acopera
numai riscul de deces. Asiguraful, plateste periodic prima de asigurare, in schimbul careia beneficiarul
desemnat de asigurat, urmareste sa incaseze suma asiguratala decesul acestuia din urma, conform
contractului incheiat. Daca mediul economic este inflationist, suma asigurata poate fi protejata printr-o
clauza speciala impotriva inflatiei, ceea ce implica adaptarea in consecinta, a primei de asigurare. Ca
18
-
regula, ramane la latitudinea asiguratului sa decida cine este beneficiarul asigurarii, care poate fi opersoana din cadrul familiei sau din afara acesteia.
Caracteristic pentru aceasta polita este faptul ca suma asigurata poate fi platita numai daca decesul
survine in perioada de valabilitate a contractului. Dacala expirarea contractului, asiguratul este in
viat4 asiguratorul este exonerat de orice raspundere privind plata sumei asigurate. La expirarea
contracfului, asiguratul, respectiv beneficiarul asigurarii, nu primeste nimic. De aceea prima de
asigurare nu este mare in comparatie cu celelalte tipuri de asigurari, dar va trebui platita pe toata durata
politei. Date fiind caracteristicile mentionate, rezulta clar ca aceasta asigurare ofera protectie numai
pentru riscul de deces si nu implica o economisire sau o capitalizare, datorita faptului ca la expirarea
perioadei de asigurare, asiguratorul nu va plati nimic.
Asigurarea de deces pe termen nelimitat acopera riscul de deces pe toata durata vietii asiguratului
sau pana la o varsta considerata ca fiind limita de asigurare (de exemplu 95 de ani). fuscul de deces
este acoperit pe toata perioada cuprinsa intre momentul incheierii asigurarii si atingerea varstei
maxime respective. Daca asiguratul ajunge la aceasta varsta, el primeste suma asigurata acfiializala.
1.3.5. Asigurarea de viata pe tennen nelimitat
Aceasta forma de asigurare pe termen nelimitat acopera riscul de deces pe o perioada mai lunga
de timp, respectiv pana la o varsta inaintata (de exemplu, 95 de ani) a asiguratului. ln general, conditia
este ca asiguratul sa plateasca primele de asigurare pana la data pensionarii. Riscul de deces este
acoperit pe toata perioada cuprinsa intre momentul incheierii asigurarii si atingerea varstei respective.
Daca asiguratul ajunge la aceasta varsta, va primi suma asigurata actualizata. Deosebirea fata de
asigurarea de viatape termen limitat consta in marimea primei de asigurare si in faptul ca introduce un
eiement, si anume rambursarea sumei la implinirea varstei respective determinate a asiguratului.
1.3.6. Asigur(rrea mixta de viat(t
Asigurarea mixta de viata reprezinta produsul clasic de asigurare care acopera atat riscul de deces
cat si riscul supravietuirii asiguratului, permitand plata sumei asigurate printr-un singur contract.
Astfel, in cazul decesului persoanei asigurate, beneficiarul asigurarii intra in posesia sumei
asigurate, iar in caz de supravietuire, asiguratul incaseaza personal suma asigurata prevazuta in
contractul de asigurare.
Asigurarea mixta de viata este un produs de asigurare complex care ofera o dubla protectie (arat
in cazul decesului, cat si al supravietuirii la sfarsitul perioadei de asigurare). Asigurarea mixta de viata
se caracterizeaza prin faptul ca printr-un singur contract, acorda protectie impotriva celor doua riscuri:
de dece si de supravietuire.19
Cuprinderea celor doua riscuri intr-un singur contract nu inlatura caracterul lor contradictoriu.
Daca asiguratul este protejat pentru ambele riscuri, aceasta are loc in conditiile in care el suporta prima
de asigurare aferenta ambelor riscuri, in mod cumulat.
Asigurarea mixta de viata prevede si constituirea unui fond de economii disponibil asiguratului
(beneficiarului asigurarii) incazde supravietuire. Pe durata de valabilitate a asigurarii, asiguratul are
acest fond de economii prin intermediul valorii de rascumparare.
Avand in vedere ca asiguratul intra in posesia sumei asigurate atat in caz de deces cat si in caz de
supraviefuire, prima aferenta unui astfel de produs va fi mai mare in acesta situatie decat in cazul unei
asigurari de viata pe termen limitat.
Primele de asigurare se stabilesc in functie de suma asigurata si vor putea fi achitate anticipat si
integral sub forma de prime unice sau esalonat (in rate anuale sau subanuale) pe o anumita perioada
prevazuta in polita sau pana la data cand survine decesul asiguratului.
Acest tip de asigurare este o asigurare cu capitalizare care se deosebeste de cele prezentate
anterior prin gradul de cuprindere. Fata de asigurarea de viata tipica, prin care este acoperit numai
riscul de deces, asigurarea mixta de viata acopera si supraviefuirea.
Ca produs complex, avantajul conta in faptul ca sumele de bani platite de asigurat sub forma
primelor de asigurare reprezintao modalitate de economisire si sunt constituite intr-un fond ce poate fivalorificat la expirarea politei de asigurare. Asiguratul are acces la fond, dar daca doreste retragerea
banilor el renunta la polita. Suma de bani primita inapoi de la societatea de asigurare se numeste
valoare de rascumparare.In primii ani ai asigurarii, de obicei asiguratorii platesc o valoare de
rascumparare a politei mult mai mica decat suma primelor platite. Dupa ce polita are o vechime de mai
multi ani, daca se intrerupe asigurarea, exista posibilitatea ca aceasta sa fie transformata intr-o
asigurare cu suma asiguarata redusa. Astfel, in functie de primele platite pana atunci, acoperirea va mai
exist4 dar la o valoare mai mica. Clientul trebuie sa stie de la inceput ca o polita de asigurare de viata
se cumpara pentru un timp indelungat. Daca el se razgandeste, valoarea de rascumparare este infima.
In Franta, de exemplu, este prevazuta o perioada de o luna in care cei care au cumparat o polita de
asigurare se pot razgandi fara sa ii coste nimic.
Valoarea de rascumparare reprezinta aceea suma cuvenita asiguratului, dupa ce a trecut o
anumita perioada de timp in care asiguratul a achitat primele de asigurare, iar asiguratorul si-a
constituit rezerYa de prime. Solicitarea sumei de rascump arare atrage dupa sine incetarea valabilitatii
contracfului de asigurare. Totodata, dupa solicitarea sumei de rascumparare de catre unii asigurati, in
portofoliul de asiguri ramas creste proportia asiguratilor la care decesul poate interveni. pana la
expirarea perioadei pentru care s-a incheiat asigurarea/ Ca urmare, asiguratorul trebuie sa-si constituie
fonduri banesti suplimentare, absolut necesare pentru acoperirea riscurilor agravane. In acest scop,20
-
asiguratorul retine o cota (de maximum 5%) dinrezerva de prima a asiguratilo care solicita plata sumei
de racumparare si implicit incetarea contractului de asigurare.
ln crzul in care asiguratul a intrerupt o anumita perioada de timp plata primelor de asigurare,
exi sta peri oada reactivarii (reluari i) asi gurari i.
Reactivarea asigurarii poate fi facuta numai daca perioada care s-a scurs de la intreruperea platii
primelor nu depaseste un anumit numar de ani (de exemplu, 3 ani), iar asiguratul accepta sa plateasca
sumeple restante, intr-un anumit numar de rate.
La asigurarea mixta de viata, contractul se incheie pe un anumit numar de ani, cuprins intre
anumite limite (de exemplu, intre l2 si 30 de ani), cu conditia ca asiguratul sa nu depaseasca o anumita
varsta (de obicei 75 de ani) la expirarea acestei perioade.
1.3.7. Asigursres mixta redusa
Prin alegerea acestui tip de contract, este posibila rambursarea primelor aferente riscului de
supraviefuire, ramanand la dispozitia asiguratorului numai prima aferenta riscului de deces. In cazul in
care,la expirarea perioadei de asigurare, asiguratul mai este in viata, el beneficiaza de suma asigwat4
iar daca el decedeaza, asiguratorul va plati suma primelor de asigurare inregistrate pana la momentul
decesului la care, de regula, se adauga si cota corespunzatoare participarii la profit pentru parlea din
rezewele matematice investite de asigurator. Si in acest caz, societatea accepta ca suma asigurata sa fie
nelimitata, lasand la atifudinea contractantului sa decida nivelul ei.
1.3.8. Asigurarea tip dota
Este o forma de asigurare prin care parintii pot oferi drept zestre o suma de bani, in momentul in
care un copil se casatoreste sau doreste sa devina independent financiar.
Este o asigurare de viataprin care se ofera protectie fata de riscul de deces al persoanei asigurate
(parintele sau tutorele copilului). Beneficiarul (copilul) primeste suma asigurata fie in momentul
casatoriei, fie la implinirea unei anumite varste (20,25 ani). Este un produs de asigurare asemanator
celui pentru studii, cu deosebirea ca suma asigurata se plateste integral si nu esalon aI.In cantl
decesului beneficiarului, polita devine ca si la asigurarea de tip student, o polita de asigurare mixta de
viata.
Acest produs ofera acumularea unei sume de bani menite sa asigure o zestre in cazul casatoriei
beneficiarului.
In cazul acestui produs persoana asigurata trebuie sa coincida cu contractantul asigurarii,
procedurile de subscriere ale politei derulandu-se doar pentru persoana asigurata.
21
-
Daca persoana asigurata decedeazape parcursul duratei de plata a primelor, se va proceda la
anularea platii primelor viitoare.
Daea evenimentul asigurat intervine dupa incetarea perioadei de plata a primelor, dar inainte de
expirarea contractului, suma asigurata platibila in acest cazva fi marita cu participarea la profit
corespunzatoare.
Daca beneficiarul decedeazape dwata perioadei de plata a primelor de asigurare, persoana
asigwata este indreptatita sa primeasca valoarea de rascumparare, sau poate opta pentru transformarea
contractului intr-un contract de asigurare mixta pentru sine. ln acest caz, suma asigurata aferenta
asigurarii mixte va avea drept baza de calcul o prima unica, egala cu valoarea de rascumparare a
contractului de tip dota.
Daca decesul beneficiarului se produce dupa incheierea perioadei de plata a primelor , dar inaintea
implinirii varstei de 25 de ani, ori inaintea casatoriei, persoana asigurata va incasa suma asigurata
acumulata pana la acea data.
Primele de asigurare vor putea fi platite pana la implinirea varstei de 20 de ani a beneficiarului sau
pana la data producerii decesului persoanei asigurate.
Perioada minima de plata a primelor este de 5 ani. Perioada de asteptare se intinde intre 0 si 5 ani.
Astfel, durata minima a contractului (adica perioada de plata a primelor : perioada de asteptare) se
intinde intre 0 si 5 ani. Durata maxima a contractului va fr de25 de ani.
1.3.9. Asigurarea tip student
Un alt produs de asigurare de viata cu o logica poate mai altruista decat celellalte il reprezinta
polita tip student. Ea are ca scop economisirea unor fonduri pentru perioada de studii a copiilor, chiar
in conditiile in care platitorul nu ar mai supravietui la momentul inceperii acestora. Asiguratul poate fi,
de regula, parintele sau tutorele copilului, iar beneficiarul politei va fi copilul ajuns la varsta studiilor
universitare. Primele de asigurare vor fi platite de catre asigurat, de obicei pana la inceperea studiilor,
urmand ca beneficiarul * copilul - sa intre in posesia rentelor la varsta specificata in contract. Durata
de plata a rentelor poate fi de 4 sau 5 ani, dupa cum a ales asiguratul sau, la optiunea sa, suma se poate
plati si integral, la implinirea varstei la care incepe studiile, dar intr-o proportie mai mica de 100% (90-
95%) din suma totala a rentelor; motiwl este determinat de faptul ca societatea nu mai poate capitaliza
sumele respective pe perioada care ar fi trecut pana la expirarea perioadei de 4, respectiv 5 ani in care
ar fi platit esalonat. Societatea de asigurari va plati daca una dintre parti (asigurat sau beneficiar) va
deceda, asumandu-si obligatiile de plata a rentelor in cazul decesului asiguratului pe parcursul
perioadei de asigurare sau transformandu-se intr-o polita mixta de viata in cazul in care beneficiarul
'riecedeaza pe perioada de plata a primelor. Daca decesul acestuia se produce pe perioda platii rentelor,22
-
ele vor fin incasate de catre asigurat ca o suma forfetara sau in acelasi mod, adica periodic. O astfel de
polita se poate incheia pe o perioada minima stabilita de societatea de asigurare (minimum 9 sau 10
ani), in functie de numarul de aniales pentru plata rentelor (4, respectiv 5 ani), iar primele de asigurare
trebuie platite, indiferent de nivelul sumei asigurate, intr-u interval de cel putin 5 ani.
1.3.10. Asigurarea de tip unit - Iinhed
Unit - linked este o asigurare pebaza de investitii, care ofera protectia prin asigurare si totodata
posibilitatea investirii. Prima platita de asigurat este investita intr-unul sau mai multe fonduri de
investitiipuse la dispozitie de asigurator, din care asiguratul primeste apoi un anumit numar de'ounit"
- uri (o cota parte). Asiguratul are dreptul de a opta pentru londurile si structura in care se vor investi
prirnele platite de el, avand posibilitatea, pe parcursul derularii asigurarii de a schimba aceasta
structura, de a investi suplimentar. Participarea la aceste fonduri de investitii este conditionata de
curnpararea unei asigurari de viata. Acesta are in structura sa componenta de protectie si componenta
investitionala.
r Componenta de protectie este reprezentata de o asigurare de viata pe termen nelirnitat,
pentru care plata primelor esalonate se face panala implinirea varstei de pensionare. Pe perioada de
protectie, suma asigurata aleasa de client este garantatade asigurator. ln caz de deces, oricand pe
durata contractului, beneficiarul desemnat va incasa maximul dintre valoarea sumei asigurate
corespunzatoare asigurarii de viata si valoarea contului sau la momentul respectiv. Nivelul sumei
asigurate este stabilit de catre client intre o limita minima si una maxima, in functie de varsta sa si de
prima platita. Contul contractantului reprezinta echivalentul valoric al unit - urilor detinute in
fondurile financi are ale asi guratului.
o Componenta investitionala consta in cumpararea de unitati de cont in fondurile special
constituite. Ele sunt fonduri inteme, inchise, reprezentand un portofoliu de diverse tipuri de active
filanciare, administrate de asigurator exclusiv in scopul asigurarii. In mod normal, in functie de
legislatie, piata de capital din tara respectiva si posibilitatile de investire, asiguratorul creeazamai
multe fomduri din care asiguratul are posibilitatea sa aleaga.
Contractantul asigurarii va avea acces la aceste fonduri doar prin intermediul asigurarilor unit -linked, iar prima de asigurare platita va fi destinata in intregime achitionarii de unit - uri in fondurile
financiare.
Plata primelor de asigurare se poate face anual, semestrial, trimestrial sau lunar, dar si in orice
moment se doreste pentru marirea partii de investitie. Contractantul poate alege procentul in care prima
23
-
se va aloca intre fonduri create. Mai mult, in momentul platii viitoarelor prime, oricand pe durata de
plata a primelor, clientul poate opta in mod gratuit pentru schimbarea procentului de alocare.
In cazul asigurarii unit - linked in care, la expirarea contractului, exista posibilitatea transformarii
valorii contului, care consta in transformarea valorii contului contractantului asigurarii la sfarsitul
perioadei de plata a primelor in rente lunare, platibile atata timp cat asiguratul mai este in viata. Odata
cu expirarea perioadei de plata a primelor (la varsta de pensionare), va incepe plata rentelor lunare
viagere. Pretul de cumparare reprezinta pretul la care clientul poate cumpara unit - uri in fondurile
financiare mentionate. Asadar, banii platiti de client sub forma primelor de asigurare sunt convertiti in
unit - uri, pe baza pretului de cumparare.
Produsului unit - linked, ca si celorlalte tipuri de asigurari de viata, i se pot adauga clauze
suplimentare, cu deosebirea ca prima corespunzatoare clauzelor se va deduce lunar din contul
contractantului prin reducerea numarului de unit * uri.
1.3.11. Asigurareu pentru ipoteca
Cumpararea unei locuinte sau a unui teren sunt in mod normal conditionate de incheierea unei
asigurari de viata prin care creditorul (de obicei, banca) se asigura ca, in caz de deces al debitorului, va
incasa sumele restante neplatite. Exista mai multe forme de ipoteca in functie de modul de rambursare
a creditului, dintre care cele mai frecvente sunt:
o lpoteca liniara, prin care debitorul si creditorul stabilesc rambursarea creditului intr-un
anumit numar de ani, pebaza achitarii anuale a unei sume fixe. Debitul global care consta in rata la
care se adauga dobanda la suma imprumutata scade anual, deoarece pentru rata deja platita nu se mai
plateste dobanda. In aceste cazui se incheie o asigurare de deces, care garanteazaachilarearestului
sumei in cazul in care debitorul decedeaza inainte de rambursarea integrala a creditului.
Pentru acoperirea riscului de deces, se incheie asadar o asigurare de capital pentru caz de deces,
cu un capital in descrestere liniara. Aceasta presupune o evolutie a capitalului asigurat similara cu cea
a restului creditului.
. Ipoteca pebaza de anuitate se caracterizezapnn plata dobanzii si a ratei printr-o suma fixaanuala, denumita anuitate. Spre deosebire de ipoteca liniara, suma platita periodic nu se micsoreaza.
Pentru acoperirea riscului de deces se incheie o asigurare de capital in descrestere periodica pentru caz
de deces, in cadrul careia capitalul asigurat sufera o evoluti paralela cu cea a debitului.
. Ipoteca pebaza de asigurare mixta se practica in doua tipuri de contracte: contractul de
credit si contractul de asigurare de deces.
24
-
e Ipoteca in combinatie cu o asigurare de viata care presupune ca, in fiecare an, sa se plateasca
prima de asigurare pentru asigurarea mixta si dobanda la creditul angajat. Suma imprumutata ramane
pe toata durata derularii contractului de credit la valoarea maxima si este rambursata dintr-o dat4
inte gral, prin indemn izati a pl atita in b aza pol itei de asi gurare.
o Ipoteca pebazaunei asigurari de viata cu amortizare sub forma unei prime de economisire
are la baza o asigurare de viata prin care aceasta se diveide intr-o asigurare de risc (cu un capital egal
cu suma imprumutata) si o asigurare de economisire. Creditorul acorda pentru primele de asigurare de
economisire o compensatie la dobanda egala cu dobanda ipotecii. In functie de aceasta suma si de
valoarea dobanzii ipotecii, este stabilita valoarea primei de asigurare de economisire si chiar pentru
perioada pentru care a fost stabilita dobanda ipotecii (de regula de la 10 la l5 ani).
1.4. Clauze suplimentare
Urmatoarele clauze suplimentare sunt valabile pentru oricare dintre asigurarile prezentate mai
SUS:
l. Clauza de scutire de plata a primelor. Aceasta permite incetarea platii primelor daca asiguratul
devine incapabil sa continue plata lor ca urnare a dobandirii unei invaliditati, ca unnare a unui
accident survenit dupa intrarea in vigoare a contractului de asigurare. Perioada de asigurare trebuie sa
fie egala cu cea corespunzatoare platii primelor. Rata de prima aferenta acestei clauze reprezinta 50%
din prima total de asigurare.
2. Clauza temporara flexibila. Aceasta permite marirea sumei corespunzatoare beneficiului in caz
de deces, atat asiguratilor care au optat pentru plata primelor esalonate, cat si celor care au platit o
prima unica. Nu exista o suma asigurata maxima. Perioada de asigurare poate fi mai scufia sau egala
cu cea corespunzatoare politei debaza. Suma asigurata va fi platita beneficiarului daca asiguraful ve
deceda in timpul perioadei de valabilitate a clauzei.
3. Clauza de crestere garantata a sumei asigurate. La fiecare a 3 - a aniversare a contractului,
asiguratii cu o plata esalonata a primelor care adera la aceasta clauzapot sa-si sporeasca atat prima
aferenta asigurarii debaza, cat si pe cea corespunzatoare celorlalte clauze suplimentare cu 30%t, cu
conditia ca perioada ramasa pana la expirarea asigurarii sa fie de cel putin 3 ani. Suplimentul de prima
va fi folosit pentru achizitionarea unei sume asigurate aditionale care arelabazarata de prima aferenta
varstei curente a asiguratului si perioadei ramase pana la expirarea asigurarii.
4. Claaza "asigurarea suplimentara de deces prin accident". Suma asigurata aferenta acestei
clauze va fi platita daca decesul asiguratului va surveni ca urmare a unui accident intamplat pe
perioada de valabilitate a clauzei. Decesul trebuie sa fi intervenit in urmatorii 3 ani de la data
25
-
producerii accidentului. Suma initiala asigurata aferenta acestei clauze nu poate depasi suma asigurata
aferenta asigurarii debaza; durata de valabilitate a clauzei este egala cu cea a politei debaza.
5. Clauza "asigurare suplimentara de invaliditate permanenta din accident". Daca un accident
are ca unnare o invaliditate permanent4 asiguratului i se va achita o suma forfetara, in functie de
gradul de invaliditate. Suma initiala asigurata aferenta acestei clauze nu poate depasi suma asigurata
aferenta politei debaza; durata de valabilitate a clauzei trebuie sa fie egala cu cea a politei debaza.
6. Clauza "asigurare suplimentara de invaliditate permanenta si deces din accident". Suma
asigurata pentru aceasta clauzareprezinta insumarea sumelor asigurate pentru cele doua clauze
anterioare. Aceasta clauza nu poate fi achitionata impreuna cu clauza de asigurare suplimentara de
deces prin accident sau cu clauza de asigurare suplimentara de invaliditate permanenta din accident.
Suma asigurata va fi platita daca asiguratul decedeaza ca uffnare a unui accident survenit pe perioada
de valabilitate a clauzei. Decesul trebuie sa intervina nu mai tarziu de un an de la data producerii
accidentului. Daca accidentul provoaca o invaliditate permanenta asiguratului i se va achita o suma
forfetar4 in functie de procentul de invaliditate asociat pierderii suferite. Daca asiguratul decedeza ca
nrmare a unui accident pentru care aincasat deja suma forfetara aferenta incapacitatii temporare
permanente, el va fi despagubit doar cu diferenta dintre suma asigurata si suma forfetara deja
rambursata. Beneficiul total obtinut nu poate depasi insa 2000,4 din suma asigurata aferenta
pentruurmarile de invaliditate permanenta ce decurg din acelasi accident. Suma initiala asigurata
aferenta acestei clauze nu poate depasi suma asigurata aferenta asigurarii de baza; durata de
valabilitate a clauzei este egala cu cea a politei debaza.
7. Protectia impotriva inflatiei reprezinta o clauza aditionala absolut necesara in tarile care
prezinta un nivel semnificativ al retei inflatiei. Avand in vedere ca o asigurare de viata se incheie pe
termen lung, este necesara mentionarea valorii reale a sumei asigurate. Aceasta necesita corelarea in
permanenta a sumei asigurate si a primelor de asigurare cu rata inflatiei si se aplica numai la primele
platite in mod esalonat. Evident, corelarea implica si cresterea continua a primei de asigurare. ln cazul
contractelor cu plata unica a primei de asigurare, aceasta trebuie sa se justifice si ca atare nu se aplica.
26
-
CAPITOLUL ilSTABILIREA PRIMELOR DE ASIGURARE, TARIFELE DE PRIME
SI REZERVA MATEMATICA LA ASIGURARILE DE VIATA
2.1. Calculul primelor de asigurarein asigurarile de viata
2. 1.1. Factori determinanti
In asigurarile de viata, drepturile si obligatiile specifice in acord sunt dependente de probabilitatea
de supravietuire a asiguratului.
Intr-o societate de asigurari de viata, rolul cel mai important in calcularea primelor de asigurare ilare actuarul, numit si matematicianul asigurarilor de viata. Cele mai importante sarcini ale sale
constau in determinarea primei de asigurare, stabilirea rezervelor matematice, a valorii de
rascumparare pentru produsele cu capitalizare, demoltarea de produse noi, calcularea "embedded
value" si altele.
Tabelele de prima se calculeazapebaza statisticilor demografice, in principal a tabelelor de
mortalitate. Matematica asigurarilor de viata opereza cu probabilitatile de supravietuire si de moarte.
In cazal asigurarilor de persoane, altele decat cele de viat4 se folosesc si alte date statistice precum:
morbiditatea, frecventa accidentelor, tipul de activitate etc.
Pentru estimare, se considera ca ceea ce s-a petrecut se va repeta si in viitor in conditii similare.
ln unele tari, deoarece durata medie de viata difera destul de mult intre barbati si femei primele de
asigurare pot fi diferite pentru persoane de sex opus avand aceeasi varsta. De obicei, femeia va plati
prime de asigurare la acealasi nivel cu un barbat cu 3-5 ani mai in varsta.
Principalele elernente care influenteaza nivelul primei de asigurare au caracter general, cum ar fitubelele rle mortalitate pebaza carora se calculeazapimele de asigurare la nivelul unei populatii
determinate, stareo generala de sanatate a populatiei respective , dar si caracter special, precum
vsrsta si sexul asiguratului, stareu sanatatii acestuia, durata contractului, nivelul sumelor asigurate
ce vor fi platite la producerea decesului sau la maturitatea contractului in cazul asigurarilor cu
capitalizare, rata dobanzii obtinute in urma investirii primelor, cheltuielile legate de emiterea
contractului de usigurare, profitul societatii de asigurari.
Determinarea corecta a primelor sebazeazape respectarea unor principii clare:
o Ratele de prima tretruie sa fie adecvate, ceea ce inseamna ca, pentru un grup de contracte,
suma banilor colectati de la asigurati, la care se adauga dobanda catigata din investirea acestora,
27
,ii'i:huie sa fie suficienta pentru achitarea tuturor sumelor asigurate promise si sa acopere si cheltuielile
C: asigurari;
o F{.atele de prima trebuie sa fie echitabile, adica trebuie sa aiba in vedere riscul fiecarei
rer'$oane asigurate. Aprecierea riscului reprezinta responsabilitatea principala a departamentului de
.,utrscriere a unei societati de asigurari. Astfel, riscul este apreciat ca frind standard sau sub-standard, in
functie de probabilitatea medie de viata a persoanei in cauza. Pentru riscurile sub-standard se pretinde
solicitantului plata unei extra-prime de asigurare;
o Ratele de prima trebuie sa fie excesive in comparatie cu suma asigurata promisa.
2.1.2. Prims de risc si prima nivelata
Primele de asigurare pe care societatile de asigurari de viata le percep de la clientii sai sunt
r:alculate in functie de criteriile mentionate. Dat fiind ca sunt asigurari pe termen mediu sau lung, riscul
de deces creste de la un an la altul datorita imbatranirii naturale, ceea ce inseamna ca societatea ar
trebui sa perceapa in fiecare an o prima de asigurare din ce in ce mai mare, denumitaprima de risc, ce
::.:;:rr:zinta valoarea probabila a riscului asumat de-a lungul fiecarui an de asigurare. Acest lucru nu este
convenabil pentru asigurat si este dificil pentru asigurator. Se calculeaza o pimaanuala, constatata pe
toata perioada asigurarii, numitap rimu nivelata, care aceeasi valoare pe toata durata de plata a
primelor, situandu-se intre valorile extreme ale primei de risc (naturale). Astfel, siguratorul va incasa,
in primii ani ai perioadei de asigurare, o prima mai mare decat cea necesara pentru acoperirea riscului,
iar ulterior datorita inaintarii in varsta a asigurafului, va incasa o prima mai mica decat cea
JrJrespunzatoare riscului. Asiguratorul colecteaza artumite sume din primele de asigurare, neutilizate
un timp si care impreuna cu dobanzile aferente, vor fi utilizate atunci cand primele nivelate nu vor mai
fi suficiente pentru acoperirea riscului asiguratului.
2.1.3" Prima neta si prima bruta
Ca modalitate de plata aprimei de asigurare in asigurarile de viata, aceasta se poate achita o
singura data sub foarma primei unice, sau in transe periodice, esalonat.
Prima unica este astfel calculata incat sa acopere riscul pe intreaga perioada asigurata. In acest
fel, asiguratorul va beneficia de intreaga suma de bani de la inceput, pentru toata durata. Prima unica
incasata, la care se adauga dobanda rezullata din investirea ei, va fi utilizatapentru acoperirea platii
sumei asigurate, indiferent la ce data ar interveni decesul, sau la expirarea contractului. Aceasta
rnodalitate de plata este foarte putin utilizata in practic4 mai frecvent pentru asigurarile de viata pe
termen lung.
28
-
Asigurarile cu plata esalonata a primei sunt cel mai frecvent utilizate, in special in cazul unei
asigurari pe termen lung, deoarece suma ce ar reprezenta prima unica ar constitui un effort financiar
foarte mare al contractantului asigurarii. Calculul primelor esalonate are in vedere faptul ca
asiguratorul poate accepta incasarea aceleaiasi primei * sub aspectul nivelului - esalonat in timp, desi
riscul de deces este diferit de la un la altul datorita imbatranirii persoanei asigurate. In consecint4
valoarea acfuala a ratelor de prima va fi egala cu prima neta unica. Ca urmare, apare necesara
constifuirea unui fond de rezewa,la care se adauga dobanda reztiltala din investirea banilor si primelor
viitoare ce se vor incasa. Acesta trebuie sa fie suficient pentru plata sumei asigurate, indiferent de
momenful la care se produce decesul asiguratului.
Primele nete calculate in asigurarea de viata iau in calcul:
o probabilitatea de producere a evenimentului asigurat
o varsta si sexul persoanei asigurate;
. valoarea actuala aprimelor;
. valoarea actuala a sumei asiguratel
o dobanda tehnica;
o probabilitatea societatii de asigurare;
Trebuie mentionat ca in calculul primei nete nu se iau in calcul cheltuielile asiguratorului impuse
in etapele firesti ale procesului de pregatire avanzarti, vanzarea propriu - zisa si mentinerea politei sau
fondurile de rezewa destinate platilor sumelor asigurate.
Toate aceste cheltuieli trebuie acoperite din activitatea societatii de asigurari si singura modalitate
o reprezinta adaugarea unui supliment (adaos) de prima la prima neta, obtinandu - se astfel prima
bruta, aceasta fiind de fapt, prima efectiv platita de asigurat.
Cheltuielile reprezinta astfel, un factor important in functie de care se calculeaza prima de
asigurare^aceste cheltuieli pot fi initiale sau pennanente si sunt mai mari. in timp ce cheltuielile
permanente se efectueaza in fiecare an, avand un nivel redus.
Suplimentul de prima include urmatoarele elemente:
o cheltuielile de achizitie a politei de asigurare care se fac la incheierea contractului si cuprind
salariile si/sau comisioanele agentilor de vanzai, cheltuielile pentru examinarea medicala a clientilor
(daca este cazul) pentru o evlaloare corecta a riscului, alte cheltuieli de evaluare a riscului, cheltuiel;I
de incasare a primelor etc.
o cheltuieli de reclama, publicitate, tiparituri, calculate ca o anumita cota procentualoa din
primele de asigurari.
o cheltuieli de automatizare.
29
o cheltuielile de incasare a primei de asigurare si gestion Lre, care se stabilesc sub forma unei cote
procentuale din prima net4 cheltuielile cu comisioanele de reinnoire a politelor.
o cheltuielile administratice si gospodaresti ale asiguratorului respectiv cheltuielile legate de
intretinere, chirie, telefon, cheltuieli de reprezentare etc. care se esaloneaza pe toata perioada de
valabilitate a asigurarii.
Depozitul pentru cheltuieli este destinat acoperirii cheltuielilor initiale si celor permanente.
Astfel, asiguratorul plateste la fiecare prima o parte din suma constituind cheltuielile initiale, Ia care se
adauga sumele care reprezinta cheltuielile permanente pentru perioada respectiva.
Un aspect important se refera la reducerile de prima pe care asiguratorul le poate oferi. Acestea
sunt, in principal, de doua tipuri:
o reduceri de frecventa, care se acorda atunci cand plata primelor de asigurare se face la intervale
mai mari de tirnp (plata unica sau anuala, semestriala). Ratiunea practicarii acestei reducei este legata
de faptul ca, pe de o parte, societatea de asigurare beneficiaza de sume mai mari, platite in avans pe o
perioada mai lunga, putand sa le investeasca si, pe de alta parte, ea nu mai face nici un fel de cheltuieli
pentru colectarea ratelor de prima la intervale mai mici de timp.
o reduceri de marime, care au ca scop principal incurajarea asiguratilor pentru incheierea unor
polite de valori mari. In general, ele se acorda atunci cand primele de asigurare anuale depasesc un
anumit nivel stabilit de asigurator.
Ambele tipuri de reduceri sunt stabilite in mod unilateral de catre asigurator care, in functie de
conjunctura pietii, are dreptul de a le modifica periodic, notificand acest lucru clientilor la aniversarea
contracfului. De regula ele se aplica asupra primelor brute de asigurare, la care se adauga si primele
suplimentare pentru clauzele aditionale.
2. 1.4. Rezerva matematicao'Rezerva matematica" este caracteristica asigurarilor de viata. Ea reprezinta o parte din primele de
asigurare constituite carezerva, pe care societatea de asigurari o creeazapentru a putea plati sumele
asigurate indiferent de momentul in care se produce evenimentul.
Prima de risc are ca scop acoperirea tuturor solicitarilor privind plata sumelor asigurate ce trebuie
platite beneficiarilor pentru persoanele care decede aza intr - un an.
Pentru determinarea rezervelor matematice, se folosesc diferite metode de calcul care tin cont de
cheltuielile initiale. Cea mai cunoscuta si mai frecvent folosita este metoda Zillmer, care ia in
considerare raspunderile asiguratorului fata de asigurat la un anumit moment.
30
-
Rezerva Zillmer este egala cu valoarea actualizata a sumelor asigurate viitoare, din care se scade
valoarea actaalizata a viitoarelor prime.
2.1.5, Valoarea de rascumparare
In cazul contractelor cu capitalizare, daca asiguratul, datorita incapacitatii de continuare a platii
primelor sau unui alt motiv, doreste sa intrerupa contracful ianinte de data expirarii acestuia, are
dreptul sa I se ramburseze o anumita, denumita valoare de rascumparare. Ea se calculeaza numai
pentru contractele cu plata esalonata, prin aplicarea unei cote procentuale asupra rezervei matematice.
Acest procent este diferit, in functie de momentul rezilierii contractului. Astfel, rezilierile din primii
ani de existenta ai contractului se concretizeazain valori de rascumparare reduse, datorita nivelului
ridicat al cheltuielilor efectuate de asigurator in aceasta perioada. Asiguratul are dreptul de arezilia
contractul in orice moment si, de aceea, in calculul primelor de asigurare, trebuie sa se tina cont si de
procentul persoanelor care se asteapta sarezllieze polita de asigurare in fiecare an.
Daca asiguraful nu poate sau decide sa nu mai continue contractul de asigurare, asiguratorii accepta
ca el sa ramana asigurat pe toata perioada initial4 insa pentru o suma asigurata redusa, calculata in
functie de valoarea de rascumpararela momentul respectiv. Acea valoare poate reprezentaprima de
asigurare (cu plata unica) prin care se recalculetva suma asigurata, aceasta fiind, evident, mai mica
decat in cani in care s * ar plati primele conform conditiilor convenite.
2.1.6. Ruta tehnica a dobunzii
Termenul de dobanda este potrivit pentru asigurarile de viata, deoarece acestea se deruleaza pe
perioada indelungata in care asiguratorul colecteaza sume mari de bani de la clientii sai, in schimbul
promisiunii de a plati suma asigurata in caz de deces al asiguratului, sau la expirarea asigurarii. Pentru
a-si putea onora obligatiile asumate, asiguratorul creeazaun fond din primele incasate care va fiinvestit mai departe, creand un venit suplimentar, sub forma de dobanda.
Dobanda reprezintapretul platit de societatea de asigurari asiguratului pentru utilizareabanilor din
primele de asigurare. In domeniul asigurarilor, termenul de dobandareprezintaveniturile provenite din
investitii financiare.
Venitul produs de dobanda obtinuta din investirea banilor reprezintao sursa importanta de finantare
a fondului din care se vor achita surnele asigurate in caz de decs, sau la maturitatea politelor.
Deoarece societatea de asigurari nu poate cunoaste dinainte cu exactitate dobanda ce se va obine
din banii investiti de - a lungul timpului, este absolut necesar ca ea sa utilizeze in calcule o rata a
dobanzii realista, in functie de situatia concreta a tarii si posibilitatilor de investire, dobanda ce poate fi
31
-
obtinuta in viitor. Aceasta poarta denumirea de rata tehnica a dobanzii. In unele tari, prin
regelementarile existente, se stabileste un nivel rninim al acesteia. ln matematica asigurarilor de viata,
se au in vedere dobanzile mixte. Rata tehnic a a dobamii este promisa de societatile de asigurare carata
minim4 putand insa depasi acest nivel.
Suma pe care trebuie sa o achite asiguratorul la data limita creste direct proportional cu dobanda.
Daca asiguratorului i se platesc prime, el trebuie sa poata achita pentru fiecare prima o anumita suma
in functie de de numarul de ani si de dobanda respectiva. Pe de altaparle, asiguratorul trebuie sa
calculeze valoarea actaalizatain cazul unei serii de plati viitoare (de exemplu, pentru renta viagera sau
pensia de urmas).
Este important ca, in acest tip de contract, dobanda obtinuta nu se plateste beneficiarului sau
asiguratului decat in momentul producerii decesului, respectiv al maturitatii sau rezilierii politei. In
acest fel, valoarea politei creste in fiecare an cu cota de participare la profit, corespunzatoare dobanzii
obtinute de asi gurator din invest ir ea r ezew elor matematic e.
lncheierea asigurarii de viata pe o durata limitata obliga pe asigurator sa achite suma inscrisa in
contract, daca decesul asiguratului survine in perioada de valabilitate a acestuia.
Daca la aniversarea politei asiguratul este in viata, asiguratorul este exoneraf de orice obligatie
fata de asigurat. ln cazul acesfui tip de asigurare nu se vor aloca valori de rascumparare sau mariri ale
surnelor asigurate ca urrnare a participarii la profit.
Prin urmare asigurarea de viata pe o durata limitata nu este o asigurare de capitalizare (de
economisire) ci una de protectie impotriva unui risc determinat.
Asigurarea de viata pe o durata limitata este recomandata persoanelor cu venituri mai mici dar cu
o nevoie de protectie mai mare prin asigurare. Principiile unui bun management al riscului ne spun ca
familia trebuie sa fie protejata impotriva pierderilor catastrofale. Daca nivelul venitului curent nu
permite clienfului achizitioanrea unei asigurari permanente de viata dar este inerenta necesitatea unei
protectii financiare, atunci clientul poate opta pentru o astfel de asigurare.
Asigurarea de viata pe o durata limitata se poate dovedi utila si persoanelor care au investit multi
bani intr-o noua afacere, aflatain stadiu incipient. Decesul intervenit intr-o asfel de situatie arprovoca
pierderea materiala importanta pentru familie, care s-ar gasi in imposibilitatea de a face fata platilor
restante. De asemenea, in cazul in care este necesara garantarea unor ipoteci sau a unor imprumuturi,
aderarea la o astfel de asigurare poate fi o masura suplimentara de protectie.
Plata primelor de asigurare, Pentru fiecare produs se poate opta pentru plata esalonata a
primelor. Ratele primelor lunare vor fi calculate pentru fiecare produs in parte pentru toate
combinatiile de varsta si perioada de asigurare.
32
-
Valoarea de rascumparare. Toate produsele, mai putin "Asigurarea de viata pe o durata
iittnitata", vor putea beneficia de rascumparari. In primul an de asigurare rezervade polita vafr zero
sau fbarte mica. De aceea contractele cu o plata esalonata nu benefici aza de valori de rascumparare in
prirnul an de asigurare. Beneficiul de rascumparare este calculat pornind de la sfarsitul perioadei de
gratie minus orice eventual imprumut acordat. Prin imprumut se intelege valoarea primelor neplatite in
decursul perioadei de gratie.
Participarea la profit. Pentru fiecare produs, cu exceptia "Asigurarii de viata pe o durata
limitata", asiguratul este indreptatit ca la fiecare aniversare a contractului sa primeasca o cota parte din
excedentul de dobanda realizat din capitalizarea rezervei matematice. Valoarea aferenta participarii la
profit este folosita ca o prima unica pentru a mari suma asigurata. Aceasta valoare sebazeazape rata
de prima aferenta varstei curente a asguratului si perioadei ramase pana la expirarea asigurarii.
Deoarece participarea la profit nu se aplica si clauzelor suplimentare, sumele asigurate corespunzatoare
acestora nu se vor mari.
Valoarea medie arezewei de polita: (valoarea medie arezervei matematice la inceputul si la
,lfarsitul anului) * ( valoarea medie corespunzatoare participarii la profit la inceputul si la sfarsitul
anului, calculata inainte de a adauga participarea la profit corespunzatoare anului in curs).
Protectia automata in caz de inflatie. Prima va fi marita conform ratei inflatiei si va fi aplicata
la calcularea noilor sume asigurate corespunzatoare acestora in functie de rata de prima aferenta varstei
curente a asigurafului si de perioada ramasa pana la expirarea asigurarii. Aceasta operatiune nu se
aplica in cazul contractelor cu o plata unica a primelor de asigurare.
La ftecare aniversare a politei, in cazul in care perioada ramasa pana la expirarea contractului este
de cel putin 3 ani, asiguratii care au optat pentru o plata esalonata a primelor au posilbilitatea de a-si
mari suma asigurata, fara a fi supusi unui control medical prealabil. Suplimentul de prima va fi folositpentru achizitionarea unei sume asigurate aditionale care are labazarata de prima aferenta varstei
curente a asiguratului si a perioadei ramase pana la expirarea asigurarii.
2.2. Tarifele de prime si rezerva matematica la asigurarile de viataLa asigurarile de viata, ca si la cele de bunuri ori de raspundere civila asiguratorul este preocupat
sa asigure stabilirea rezultatelor financiare ale activitatii desfasurate. Angajamentele asumate de acesta
pot fi onorate nu mai daca primele incasate de la asigurati sunt pe deplin acoperitoare. In plus primele
trebuie sa acopere si cheltuielile legate de achizitionarea asigurarilor, incheierea contractelor, incasarea
primelor, plata sumelor asigurate etc.
JJ
-
Pentru stabilirea tarifelor de prime se porneste de la datele cuprinse in tabelele de mortalitate ale
tarii respective. Aceste tabele contin o seama de indicatori calculati pebaza datelor privind numarul
populatiei si cel al deceselor, pe ani de nastere si varste pentru barbali, femei si ambele sexe.
Iata care sunt si ce exprima indicatorii tabelelor de mortalitate:
o Numsrul supravietuitorilor de vorsta x aratacate persoane dintr-o generatie ipotetica de 100
000 nascuti-vii mai sunt in viata la implinirea varstei x ani si senoteazacu l(x).
o Numarul rlecedatilor intre varstele x gi x+I ani aratacati din supravietuitori varstei x mor
inainte de a implini varsta xfl ani, adica in cursul anului considerat, si se noteaza cu d(x).
. Probabilitatea de moarte intre varstele x gi xtl ani arata riscul la care este supusa o
persoana, care a implinit varsta de x ani, sa inceteze din viata inainte de a implini x+/ ani si se noteaza
cu q(x).
o Probabilitatea de supravietuire intre varstele de x gi x*l ani arata sansele pe care le are o
persoana, care a implinit x arf, sa fie in viatala implinirea varstei de x+l ani si se noteaza cu p(x).
o Numarul mediu al supravietuitorilor in intervalul de varsta x la x*l si se noteaza cu lm(x).
o Speranta de viata Ia varsta x indica numarul mediu de ani ramasi de trait pentru o persoana
care supravietuieste varstei x si se determina prin insumarea numarului mediu de supravietuitori lm(x)
de varsta x pana la varsta maxima din tabela si impartirea rezultatului acestei adunari la numarul
supravietuitorilor varstei x, se noteaza cu E(x).
E(x): lm(x) + lm(x +7) + "'lmol(r)
in care: co - varsta la care moare ultimul reprezentant al generatiei initiale de 100 000 de nascuti-vii.
o Speranta de viata Ia nastere, denumita si ,,durata medie de viata", indica numarul mediu de ani
pe care poate sa-i traiasca un nou nascut in conditiile intensitatii mortalitatii pe varste din perioada de
referinta a tabelei de mortalitate si se noteazacu E0(x). O particularitate aasigurarii de viata o
constituie perioada indelungata - de 5- 15 ani sau mai multi ani - pentru care se incheie. In perioada
respectiva, asiguraful plateste prime de asigurare, iar asiguratorul se angajeazasa achite suma asigurata
in caz de deces al asigurafului sau la expirarea asigurarii, in cazde supravietuire a acesfuia. pentru a-si
putea onora obligatiile asumate, asiguratorul isi creeaza pe seama primelor incasate, un anumit fond
care, mentinut in circuitul economic, produce venit.
Venitul produs de fondul astfel constituit se ia in calcul atunci cand se stabileste marimea primei
de asigurare. Veniful realizat de asigurator depinde de marimea sumelor varsate in fond, de durata
pastrarii acestora in circuitul economic si de modul de fructificare. Astfel, venitul depus spre
fmetificare la o institutie de credit se calculeaza cu dobanda compusa. Daca notam cu ,,i" rata dobanzii
34
-
acordata de institutia de credit, atunci depunerea initiala a asiguratorului in suma de 1 leu, la sfarsitul
primului an devine 1*i,la sfarsitul celui de-al doilea an devine (l +i )2 , etc. prin urnare daca avem o
suma de bani depusa spre fructificare pe care o notam cu Sp, dupa n ani, se determina cu ajutorul
formulei So xi si devine:
Sn: 56(1fi)", daci notam I *i:u, obtinem: &: So xr.t' eare se mai numeste si formula de fructificare.
Factorul a' se gaseste calculat in tabele financiare pentru diferite procente.
Ce suma ar trebui depusa astazi spre fructificare cu o anumita rata a dobanzii, pentru ca peste un
numar de ani, aceasta sa atinga nivelul dorit de noi? ln acest scop aplicam formula de mai jos, dedusa
din formula fructificarii banilor cu dobanda compusa:
S(n): Sn(l+i)'
daca notam + = v , formula de fiuctificare devine: So:Snxvn, in care vn - valoarea actualal+ra unei functii monetare optenabile dupa n ani, in conditiile unei rate determinabile a dobanzii.
2.2.1. Prima neta unica la asigurarile de supravietuire - trebuie sa fie astfel dimensionata incat
sa acopere integral riscul pe care asiguratorul sil asuma fata de asigurati. Pentru asigurarea de
supraviefuire pe termen lung, calculul primei nete are labazaurmatorul rationament: asiguratorul
presupune ca toate persoanele care au implinit varsta de l1*; incheie asigurari de persoane pentru
aceeasi durata (n ani) si pentru aceeasi suma asigurata (1 leu). Pana la expirarea asigurarii, dintre
persoanele care au incheiat asigurarea vor supravietui l,**,, persoane si asiguratorul va trebui sa
plateasca dupd n ani,
1 * lr*o
Prima neta se va determina cu ajutorul formulei:
lx-l nXv"E*: ---- in care oE" : prima neta la asigurarea de supravietuire donata de o persoana inlx
varsta de x ani, care incheie un contract de valabilitate pe "n" ani.
Daca suma asigurata se achita dintr-o data, adica in mod forfetar, formula devine:
Dx+nF :
-
"alorile lui D" pentru fiecare varsta devin constante si sunt inscrise in tabelulnlx Dx
t Y(
numerelor de comutatie, intocmit inbaza tabelei de mortalitate si a valorilor pe care le ia v".
Dacd suma asigurata se achita in modfraclional, sub forma de rente viagere anticipate, prima
neta se calculeaza cu ajutorul urmatoarei formule:
lx + 1.r +lXv +-.laXv, daca formula o inmultim cu v* vom avea:
lx
35
-
4*:Dx + D(x +l)+...Do
intrucat suma elementelor de la numarator este calculata si inscrisa, ca
numar de comutatie, in coloana N", a tabelei de mortalitate, formula primei nete devine:
Nx8x-
-Dx
Dacd suma asigurata se achita in mod fractionat, sub forma de rente victgere posticipate, prima
neta se calculeaza cu ajutorul urmatoarei formule.
Dx
N(x + l)DxDx
2.2.2. Prima bruta - pentru ca asiguratorul sa-si poata acoperi si cheltuielile legate de efectuarea
operatiilor de asigurare, este necesar ca la prima neta sa se adauge si un supliment de prima (care
include urmatoarele elemente - cheltuielile de achizitie a asigurarii, cheltuielile de incasare a primei de
asigurare si gestionare, cheltuielile administrativ-gospodaresti ale asiguratorului).
Prima neta bruta sau tarifara se poate calcula cu ajutorul formulei:
A':A*a +p A'+y lnax,
unde: A' - prima bruta unica sau tarifara;
A - prima neta;
cr - cheltuieli de achizitie;
p - cheltuieli de incasare;
P A' - cota procentuala din cheltuieli de incasare;
y - cheltuieli adminisatrativ-gospodaresti ;
y lnax - anuitate viagera anticipata limitata din cheltuieli administrativ-gospodaresti.
2.2.3. Rezerva matematica - diferenta dintre valoarea actuala a obligatiilor financiare ale
asiguratorului si valoarea actuala a obligatiilor financiare ale asiguratului de onorat la un moment dat,
serveste la acoperirea obligatiilor viitoare ale asiguratorului. Marimea rezewei matematice se poate
determina cu ajutorul mai multor metode, gi anume:
o Metoda prospectiva - se caracteizeazaprin aceea ca compara de la an la an, de la incheierea
asigurarii si pana la expirarea ei, valorile actuale ale obligatiilor partilor contractante.
e Metoda retrospectiva - consta in compararea sumelor riscate atat de asigurator, cat si de asigurat
la fiecare an din perioada de valabilitate a asigurarii.
Rezervele de prime sunt de doua feluri teoretice si practice.
36
-
Rezerva teoretics de prima este cea pe care ar trebui sa o calculeze asiguratorul, pornind de la
prima neta incasata de el, fara sa ia in considerare conditiile concrete in care se efectueaza operatiile de
asigurare tar rezerva practica de prima tine cont si de aceste conditii.
2.2.4. Fundamentarea primei nete unice in asigurarile de supravietuire cu plata unica
Aceasta categorie de asigurari se caracterizeazapin faptul ca asiguratorul plateste o singura suma
la scadenta daca asiguratul este in viata. Sa presupunem ca avem o persoana in varsta de x ani ce
contracteaza o asigurare de supravietuire prin care \rmeaza sa primeasca peste n ani (la implinirea
varstei de x + n ani) suma de S u.m- daca este in viata, in caz contrar societatea de asigurari este
absolvita de orice obligatie. Notam cu i procentul mediu anual al pietei caracteristic perioadei de timp
pentru care s-a incheiat contractul de asigurare. Daca operatiunea financiara dintre cele doua parli
contractante ar fi certa atunci am avea de-a face cu un proces de fructihaare a capitalului in sistem de
dobanda compusa. Deoarece in cazul asigurarilor de supravietuire societatea de asigurari isi onoreaza
obligatia de plata doar atunci cand asiguratul este in viata, factorul de actralizare viager utilizat in
teoria asigurarilor are urmatoarea forma :
oE*: op*f unde v: :1 :I+iPrima neta unica (P"") platita de asigurat la momentul semnarii contractului se determinapebaza
principiului valorii actuale probabile sau al echivalentei sarcinilor.
Notam cu VAP(a) : valoarea actuala probabila a asiguratului si cu VAP(A) : valoarea actuala
probabila a asiguratorului.
La momentul initial VAP(a) : Pnu deoarece, prima neta unica este achitata de asigurat odata cu
semnarea contractului. In cazul asiguratorului VAP(A) : S x ,,E* unde S este valoarea sumei
asigurate.
Astfel prima neta unica este: Pno : S x nE*
Factorul de actualizare viager (oE*) se poate exprima in raport cu numerele de comutatie D* dupa
urmatoarea formula:
oE": o(*Jd ,unde D":v*x 1^
Dx
Asadar in functie de numerele de comutatie prima neta unica aferenta unei asigurari de
supraviefuire cu plata unica se poate exprima astfel:
Pn,: S D(x+ n)
Dx
Numerele de comutatie Dx sunt tabelate pentru toate varstele la un procent i dat.
3t
-
Sa consideram o persoana in varsta de 30 de ani ce incheie o asigurare de supravietuire pe termen
de 20 de ani prin care urrneua sa primeasca la scadenta suma de 1 000 000 de u.m., daca este in viata.
Pentru aceasta asiguratul trebuie sa achite o prima neta unica in valoare de 132 500 u.m.deoarece :
Pno= I g99 966 3:9 , unde Dso : 716 iar Dro: 5403D30
P",: 132 500
Numerele de comutatie utilizate in calcule sunt determinate cu procentul de i : 10%.
Daca persoana respectiva ar fi utilizat suma aferenta primei de 132 500 u.m. pentru a forma un
depozit bancar in sistem de dobanda compusa in aceleasi conditii la scadenta ar beneficia de suma de
132 500 (1+0,1)20 : 891 155 u.m.
Deci rentabilitatea unei asigurari de supravietuire cu plata unica este superioara unui depozit
bancar deoarece investind aceeasi suma initiala pe aceeasi perioada de timp in aceleasi conditii de
dobanda asigurarea genereMa un venit de I 000 000 u.m. pe cand depozitul bancar doar o suma
fructificata de 89i i55 u.m. lntr-un fel este normala aceasta situatie deoarece in cazul asigurarii,
asiguratul si-a asumat un risc suplimentar, pentru ca el poate pierde suma initial a daca nu mai este in
r.iata la scadenta, pe cand in canil depozitului banca plateste suma fructificata indiferent daca individul
mai este sau nu in viala.
Superioritatea asigurarii fata de depozitul bancar poate fi explicata si din punct de vedere al sumei
fructificate. Astfel pentru ca la scadenta proprietarul depozitului sa beneficieze de o suma in valoare de
1 000 000 ca in cazul asigurarii el trebuie sa formeze un depozit initial in valoare de 100000
: 148683 u.m. deci trebuie sa investeasca o suma mai mare pentru a obtine acelasi profit.
(t,l)'o
2.2.5. Fundsmentarea primei nete unice in asigurarile de supravietuire cu plata anuala
Asigurarile de supravietuire prezinta o larga diversitate din punct de vedere al modului de plata a
obligatiilor partilor contractante. Daca ne referim la obligatia de plata a asiguratorului, exista
numeroase situatii in care societatea de asigurari achita asiguratului mai multe sume asigurate la
momente diferite, la inceputul sau la sfarsitul anului pe anumite perioade de timp. Astfel, in cazul in
care plata sumelor asigurate se efecfueaza anual atunci acestea se'numesc anuitati si imbraca
urmatoarele forme:
o anuitati imediate nelimitate;
. anuitati imediate limitate;
. anuitati amanate nelimitate;
. anuitati amanate limitate;38
-
2.2.6. Fundamentarea primei nete unice in asigurari de supravietuire cu plata fractionata
Aceste categorii de asigurari presupun impartirea anului financiar in m fractiuni si plata sumelor
asigurate la inceputul sau la sfarsitul fiecarei fractiuni de timp.
Pentru: - m: 12 plata se efectueaza lunar;
- m: 4 plata se face trimestrial;
- m: 2 plata se realizeaza semestrial;
Deoarece plata sumelor asigurate este realizata fractionat in timp, aceste asigurari se mai numesc
si fractionalitati.
Clasificarea fractionalitatilor se face analog cu cazul anuitatilor si anume:
o fractionalitatiimediatenelimitate
. fractionalitati imediatelimitate
o fractionalitatiamanatenelimitate
o fractionalitatiamanatelimitate.
2.3. Facilitati oferite asiguratilor
Asiguratorii ofera clientilor posibilitatea participarii la beneficii care sunt in general stabilite la
sfarsitul fiecarui an de asigurare ca procent din suma asigurata. Daca acest procent se aplica sumei
asigurate debaza, se utllizeaza denumirea de beneficii amanate simple. Daca procentul se aplica
cuantumului sumei asigurate plus beneficiile deja acumulate, se utlhzeazd denumirea de beneficii
amanate compuse. Aceste fonduri de beneficii sunt constituite pe seama excedentului de dobanda
obtinut din investitiarezewei matematice, din care se deduc cheltuielile de administrare ale
asiguratorului.
Suma de asigurare poate fi variabila, astfel, intr-un contract de asigurare de deces cu termen fix,
suma asigurata poate fi crescatoare sau descrescatoare. Astfel, aceasta se poate reduce in fiecare an cu-
un anumit procent, putand ajunge pana la nivelul zero. Pe de alta par1e, exista polite cu sume asigurate
crescatoare, ale caror valori se maresc an de an sau la arumite intervale de timp, cu un anumit procent,
de cele mai multe oi 10Yo.
Suma de rascumparare reprezinta o parte din rezerva de prima, parte care creste proportional cu
timpul cat s-au platit primele. Suma de rascumparare trebuie sa fie mai mica decat valoarea
economiilor acumulate corespunzatoare politei. Aceasta deoarece asiguratorul retine cheltuielile cu
achizitionarea politei, precum si costul asigurarii.
Anumite forme de asigurare de viata pot include in conditiile politei posibilitatea arnortizaii
totale si partiale, inainte de scadenta, a unei polite, prin tragere la sorti. Sumele ce se platesc pentru
39
-
politele iesite castigatoare nu pot fi mai mari decat sumele prevazute a fi platite la scadenta sau in caz
de deces. Prin amortizare, contractul de asigurare inceteaza.
Se pot face imprumuturi in baza politei de asigurare, dar numai daca sunt indeplinite urrnatoarele
conditii: valoarea imprumutului nu poate depasi valoarea de rascumparare1' perioada de imprumut,
suma asigurata si suma de rascumparare continua sa creasca, ca 9i cum nu s-ar fi acordat imprumutul;
daca asiguratul rascumpara polita, sau decedeaza inainte de a refurna imprumutul, suma restanta se
deduce din sumele cuvenite asigurate; rata dobanzii pentru imprumut poate fi fixa, sau variabila;
dobanda pentru imprumut se poate plati imediat, in momentul ridicarii imprumutului, sau la scadenta
acestuia. Deoarece politele incheiate pentru o suma asigurata fixa ofera o acoperire, in valoare reala,
tot mai redusa pe masura trecerii timpului, indexarea permite actualiznea acestuia cu inflatia. Indicele
cel mai utilizat este indicele cresterii preturilor.
Acesta poate fi aplicat atat sumei asigurate, cat si primelor de asigurare. Rascumpararea politei nu
reprezinta singura optiune a detinatorului de polite care doreste sa intrerupa plata primelor de
asigurare. Uneori, asiguratorul ofera posibilitatea transformarii politei de asigurare cu prime achitate
anual, intr-o polita cu prime achitate integral.
40
CAPITOLUL III
ANALIZA ACTIVITATII DE ASIGURARE LA
S.C. GENERALI ASIGURARI S.A.
3.1. Aspecte generale privind S.C. GENIERALI ASIGTIRARI S.A.
Cu o istorie de peste 17 0 de ani, grupul GENERALI este prezent in Romania inca din 1 83 5, cand
a fost infiintatala Braila prima filiala.
In anul 1948, datorita conditiilor politice Generali Group este fortat sa se retraga de pe piata Est
Europeana, urmand sa revina in Romania, date fiind schimbarile politice, in 1993.
De-a lungul celor 10 ani de activitate pe piata romaneasca, GENERALI Asigurari a avut rezultate
notabile, ajungand in topul primelor societati de asigurari din piata. Compania de asigurari
GENERALI a inregistrat in anul 2003 un volum de prime brute subscrise de 816;1 mld. lei. Volumulde prime brute incasate de catre companie in 2003 se ridica 1a745,6 mld. lei. Profitul brut obtinut de
GENERALI a fost estimat la 74,5 mld. lei.
Principalul actionar al companiei este GENERALI Hotding Vienna, care controleazaT2,SSyo
din actiuni. Ceilalti actionari semnificativi sunt: Astra Bucuresti - 15,57yo si Creditco op - 8,49%o.
Conducerea GENERALI Asigurari a anuntat cavrea sa creasca activitatea companiei in acest an
cu aproxim ativ 2Ao/o fata de anul predec ent. " Dorim sa atingem un volum de prime brute subscrise cle
1.000 mld. lei si ne-am planificat un profit de circa 50 mtd. lei" , declaraDirectorul General al
companiei, domnul Guglielmo FRINZI.
GENERALI Asigurari va investi circa 500.000 euro pentru dezvoltarearetelei teritoriale si
diversificarea portofoliului de produse, in special celor adresate persoanelor fizice. "Tinta mea este sa
vindem si polite RCA, lucru care se poate realiza incepand de anul viitor", spune domnul FRINZI. Deasemenea, conducerea companiei a mai anuntat ca este posibila si o mutare intr-un sediu nou in cursul
anului viitor.
Compania de asigurari GENERALI va urmari anul acesta consolidare a pozitiei de pe piata
romaneasca prin intarirea fortei de vanzai si printr-o colaborare mai stransa cu bancile si cu marii
brokeri.
"ln sectorul asigurarilor de viata discutam stabilirea unor colaborari si cu alte banci, cum este
RAIFFEISEN Bank, (n.r. - compania colaboreaza dqa cu HVB pe piata romaneasca), iar in asigurari
4t
-
generale vom intari relatiile cu marii brokeri internationali de asiguranprezenti in Romania", declara
Wemer MOERTEL, responsabil cu operatiunile din Europa Centrala si de Est din cadrul GENERALI
Holding Viena, prin care asiguratorul italian GENERALI coordoneaza activitatile din Romania si din
alte tari din Europa Centrala si de Est.
Domnia sa mai spune ca GENERALI urmareste atingerea unei "mase critice" pe piata romaneasc4
adica o pozitie in primele 5 companii sau o cota de piata de minimum 5o/o-De asemenea se va lua in
calcul pentru atingerea acestui obiectiv inclusiv o posibila achizitie. GENERALI Asigurari are o cota
de piata de 3Yo si se numara intre primele 10 companii de asigurari de pe piata romaneasca.
3.2. Structura organizatorica a S.C. GEI{ERALI ASIGURARI S.A.
Inprezent, Generali este una dintre cele mai mari companii de asigurari din lume, sifuandu-se intre
primii trei asiguratori europeni. Grupul Generali include in prezent peste 630 de companii de pe toate
continentele. 66.000 de angajati deservesc cele peste 54 de milioane de clienti din intreaga lume, din
care unii sunt la a treia sau a patra generatie. Pe plan european Generali este lider pe sectorul
asigurarilor de viata, ramura care genereaza peste doua treimi din veniturile grupului.
GENERALI Asigurari dispune de o retea teritoriala formata din 84 agentii teritoriale sipuncte
de lucru. De asemene4 compania colaboreazaetJ 35 de brokeri in domeniul asigurarilor.
In ceea ce priveste managementul companiei Generali Asigurari, sistemul unitar a fost ?nlocuit on
2007 cu sistemul dualist de administrare a societatii, in concbrdanta cu noile prevederi ale Legii nr.
3l/1990, potrivit carora competentele si obligatiile privind administrarea societatii se exercita de noileorganisme de conducere, si anume: Directoratul si Consiliul de Supraveghere.
o Directorat: Tudor Moldovan - Presedinte
Luciano Cagnato - Membru
Dragos Calin - Membru
o Consiliul de Supraveghere: Emil Boldus - Presedinte
Francesco Bosatra - Membru
Danut Brdrua - Membru
Luisa Coloni - Membru
Werner Moertel - Membru
42
-
3.3. Produse de asigurari de viata practicate de S.C. GENERALI ROMANIA
S.A.
GENERALI Asigurari a dezvoltat asigurari de viata atat traditionale, cat si de tip unit - linked,
analizand situatii de viata concrete si gasind solutii astfel incat clientii sa beneficieze de protectie rapid
si eficient, exact atunci cand au nevoie.
Cu cat planificam mai din timp viitorul nostru si al familiei noastre, cu atat avem mai mult de
castigat. In esenta asigurarea de viata inseamna o serie de prime pe care le platim pe o perioada
indelungata pentru a beneficia de suma asigurata garantata , atunci cand credem ca este momentul.
Asigurarea de viata este un plan complex, care garanteazaprotectie impotriva unor evenimente
nedorite.
In viziunea GENERALI Asigurari, asigurarile de viata inseamna ajutor imediat atunci cand avem
nevoie absoluta de el. Acest tip de asigurari acopera toate riscurile ce pot aparea in legatura cu viata
sau sanatatea noastra.
Asigurarile de viata din cadrul GENERALI Asigurari sunt de doua tipuri: traditionale si de tip
unit - linked. Daca asigurarile din cea de-a doua categorie au caracter investitional, cu posibilitatea de
a lua o suma mai mare la finalul politei, asigurarile de viata traditionale garanteaza incasarea unei
sume la momentul decis de asigurat sau in cazul producerii evenimentului asigurat.
Unit - linked este un produs nou care isi pastreaza modernitatea in cadrul asigurarilor pe plan
mondial, adica acolo unde investitiile reprezinta forma preferata de asociere cu protectia prin asigurare
si unde veniturile obtinute pot fi substantiale.
Un unit reprezinta o diviziune a primelor, asigurand dreptul clientului de a participa la
performanta fondurilor fi nanciare.
3.3.1. Asigurarile de viata traditionale
Asigurarile de viata traditionale acopera trei categorii de riscuri majore:
- riscul de a-ti pierde viata intr-un mod neprevanfi;
- riscul c4 odata cu iesirea la pensie, sa nu ai resurse financiare pe masura nevoilor tale reale;
- riscul de a trai in conditii nedorite.
Asigurarile de viata traditionale sunt polite de asigurarecare ofera celui care le detine garantiaca cei
asigurati - familia sau el insusi - vor obtine beneficii financiare semnificative in cazul in care unul din
evenimentele asigurate se produce sau atunci cand polita ajunge la maturitate (in cazul programelor
Pensia Ta, Comoara Ta)
43
-
Prin programele de asigurare oferite de GENERALI Asigurari putem planifica din timp viitorul
copiilor nostri, ne putem asigura un venit multumitor la retragerea din activitate, putem oferi sprijinul
Itnanciar necesar familiilor noastre, astfel incat cei dragi san u duca povara problemelor financiare in
cazul producerii unui eveniment nedorit.
Principalele avantaje ale asigurarilor de viata traditionale sunt:
a) GARANTIE: GENERAII ofera certitudinea incasarii capitalului gnantat,rn cazul producerii
evenimentului asigurat sau in momentul expirarii contractului. Acest lucru inseamna ca suma de bani
stabilita este garantata inca de la semnarea contractului prin planurile de investitii profesioniste.
b) PROTECTIE SUPLIMENTARA: Asigurarii de viata pentru care ai optat I se poate atasa oricand
asigurari suplimentare. Acestea din urma acopera orice tip de eveniment neprevazut si sunt valabile si
in afara Romaniei.
c) PROTECTIE LA DEVALORIZARE: Mentinerea valorii reale a sumei asigurate prin adaptarea
1a inflatie.
d) PRELUAREA OBLIGATIILOR TALE: Prin atasarea unei asigurari suplimentare de scutire de
la plata primelor in caz de invaliditate, GENERALI se obliga sa plateasca in continuare primele de
asigurare aferente contractului tau, in cazul unei situatii neplacute (de exemplu, invaliditatea
asiguratului).
e) FLEXIBILITATE: Parametrii contractului (capitaluri asigurate, asigurari suplimentare, personae
acoperite de contract, modalitati de plata) pot fi modificati in functie de nevoile si dorinta
contractantului. Mai mult, ai o perioada de gratie de 30 de zile dupa termenul scadent in care
beneficiezi inca de protectia stabilita initial, chiar daca nu ai achitat prima.
Pornind de la nevoile tale - aceea de a-ti asigura copiii, partenerul de viata, parintii in cazul in
care tu nu le mai poti oferi sprijin financiar, aceea de a beneficia de o pensie atunci cand vrei si a carei
valoate o poti influenta. GENERALI a dezvoltat o serie de asigurari de viata traditionale cum sunt:..MAJORAT", "".
. Asigurarea de economisire pentru copii ,,MAJORAT"
Prezenta asigurare ofera acoperire pentru urmatoarele cazun:
a) supravietuirea Copilului Beneficiar la varsta de l8 de ani;
b) casatoria Copilului Beneficiar intre 18 si 25 de ani, in cazul prelungirii asigurarii;
c) studiile Copilului Beneficiar intre l8 si 25 de ani, in cazul prelungirii asigurarii;
d) preluarea platii primelor de asigurare de catre asigurator, in cazul in care asiguratul decedeaza
inainte de implinirea varstei de 18 ani de catre Copilul Beneficiar. ln acest caz asigurarea ramane in
44
-
vigoare pentru suma asigurata mentionata in polita de asigurare, fiind scutitita de la plata primelor de
asigurare. La implinirea varstei de l8 ani de catre Copilul Beneficiar, indemnizatia de asigurare
formata din suma asigurata plus participarea la castig va fi platita Copilului Beneficiar, daca acesta
este in viata.
La datala care Copilul Beneficiar implineste varsta de 18 ani, Asiguratul are urmatoarele optiuni:
a) incetarea contractului de asigurare si solicitarea platii integrale a indemnizatiei de asigurare
Copilului Beneficiar;
b) incetarea Contractului de asigurare si solicitarea platii indemnizatiei de asigware Copilului
Beneficiar sub forma de renta temporara;
c) prelungirea contractului de asigurare faraplata primelor de asigurare (eliberare de la plata primelor
de asigurare), fara examinare medicala, pana la datalacare Copilul
Beneficiar implineste 25 de ani;
d) prelungirea contractului de asigurare cu prima de asigurare calculata corespunzator noii sume
asigurate stabilita de asigurat, fara examinare medicala, pana la data la care Copilul Beneficiar
implineste 25 de w'i. Asiguratorul va comunica asiguratului tabelul noilor sume asigurate.
Daca Copilul Beneficiar a decedat in perioada in care asigurarea este exonerata de la plata prirnelor
de asigurare ca urnare a decesului asiguratului, asiguratorul va plati mostenitorilor legali ai
asiguratului rezerva matematica plus participarea la castig, ambele calculate la data decesului Copilului
Beneficiar.
Daca Copilul Beneficiar a decedat in perioada in care asigurarea a fost transformata intr-o
asigurare libera de plata primelor ca urrnare a neplatii primelor de asigurare, asiguratorul va plati
asiguratului rezewa matematica plus pa{iciprea la castig, ambele calculate la data decesului Copilului
Beneficiar.
In cazul in care Copilul Beneficiar a decedat inainte de implinirea varstei de 18 ani iar asiguratul
este in viata, contracful de asigurare se poate transforma intr-un contract de asigurare mixta de viata. In
cazul in care asiguratul doreste rezllierea contractului de asigurare, asiguratorul va plati asiguratului
rezerva matematica plus participarea la castig, ambele calculate la data rezilierii.
Cu acordul asiguratului, Copilul Beneficiar poate solicita plata indemnizattei de asigurare, intre 18
si 25 de ani, daca contractul de asigurare este in vigoare, dar numai in unul din urmatoarele cazut',
a) cu ocazia oficierii casatoriei;
b) cu ocazia inceperii studiilor intr-o institutie de invatamant superior.
Indemnizatia de asigurare este formata din suma asigurata conform tabelului noilor sume
asigurate, la car0 se adauga participarea la castig.
45
-
In ambele caztri se poate optapentru plata integrala a indemnizatiei de asigurare sau plata sub
forma de renta temporara.
In cazul in care Copilul Benef,rciar a obtinut in toti anii de scoal4 pana la expirarea Contractului
de asigurare, numai calificative de "Foarte Bine" si medii anuale cuprinse intre 9 si 10, asiguratorul va
plati Copilului Beneficiar, odata cu indemnizatia de asigurare, un bonus in valoare de 50% din
valoarea totala a participarii la castig a'contractului de asigurare, calculata.
Asigurarea debaza se poate completa, la incheierea asigurarii sau la aniversare, cu urmatoarele
asigurari suplimentare pentru asigurat.
a) Deces ca ulmare a unui accident (D.A.);
b) Deces ca urmare a unui accident de circulate (D.A.C.);
c) Invaliditate permanenta totala sau partiala ca unnare a unui accident (t.P.A.);
d) Exonerare de la plata primelor de asigurare in caz de invaliditate din oice cauza a asiguratului
(E.P.P.D;
e) Spitalizare continua ca urmare a unui accident (S.A.);
f) Interventii chirurgicale ca urnare a unui accident (l.C.A.);
g) Imobilizare in aparat ghipsat ca urmare a unui accident (l.A.G):
Asigurarile suplimentare sunt in vigoare numai daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele
conditii:
a) asiguratul a platit integral prima de asigurare pentru asigurarea debaza si pentru riscurile asigurate
suplimentar;
b) sunt mentionate explicit in polita de asigurare sau in anexa la polita de asigurare.
. Asigurarea mixta de viata "PRACTIC PLUS"
- "PRACTIC PLUS" este cel mai complex program program de asigurare de viata de la
GENERALI Asigurari, deoarece asigura o dubla protectie: garanteaza o suma de bani de care poate
beneficia asiguraful sau familia acestuia in cazul producerii evenimentului asigurat.
Varstapersoanei asigurate este legata de intervalul 15 - 70 ani,maxim 75 de ani la sfarsitul
contractului, iar durata acestuia poate fi de la 5 la 30 de ani, cu posibilitatea de prelungire I - 6 ani.
Clauze:
o Protectia impotriva inflatiei;
o Plata suplimentara - dupa prima aniversare, contractantul asigurarii poate efectua plati
suplimentare cu scopul de a mari suma asiguratapana la dublul sumei asigurate, fara a fi necesara o
vizita medicala;
46
-
o Inghetare a contractului de asigurare - dupa prima aniversare, contractantul poate ingheta plata
primelor de asigurare de maxim de 3 ani, fwacaprin aceasta sa fie afectate sumele asigurare pentru
deces.
o Flata in avans in vederea efectuarii unei interventii chirurgicale de catre asigurat pentru
redobandirea sau mentinerea sanatatii sale.
Aceasta asigurare se adreseaza in special familiilor cu sau fara copii, cu varsta cuprinsa intre 25 si
45 de ani si venituri de peste 300 Euro / familie / luna.
Asigurarea debazaprevazuta se poate completa cu urmatoarele asigurari suplimentare:
a) Deces ca unnare a unui accident (D.A.);
b) Deces ca urnare a unui accident de circulatie (D.A.C.);
c) Invaliditate permanenta totala sau partiala ca unnare a unui accident (I.P.A.);
d) Exonerare de la plata primelor de asigurare in caz de invaliditate din orice cauza a asiguratului
(E.P.P.r);
e) Spitalizare continua ca uffnare a unui accident (S.A.);
{) lnterventii chirurgicale ca urrnare a unui accident (I.C.A.);
g) Imobilizare in apnatghipsat ca urnare a unui Accident (I.A.G).
Asigurarile pentru riscurile asigurate suplimentar sunt in vigoare numai daca sunt indeplinite
cumul ativ urmatoarele conditii :
a) contractantul a platit integral prima de asigurare pentru asigurarea debaza si pentru riscurile
asigurate suplimentar;
b) sunt mentionate explicit in polita de asigurare sau in anexa la polita de asigurare.
Beneficii:
r Program de economisire pemtru pensie private:
a) renta viagera (pensie);
b) renta garantatape o anumita perioada de timp;
c) renta temporara:
d) renta viagera impartita proportional intre soti.
o Protectie fi nanciara persoanelor dragi in caz deces;
o Program de economisire cu investitii sigure ce acopera efectele inflatiei (bonuri de tezaur,
certificate de trezorerie, depozite bancare);
r Asigurari de grup - "EMPLOYEE BENEFITS" - Bonus pentru salariati sau grupe de salarii;
o Pentru asigurarile cu durata de mai mare de l5 ani - optiune de credit in conditii preferiantialeprin
Banea Italo - Romana pentru achizitionarea sau modernizarea unei locuinte;
47
-
o Posibilitatea continuarii contractului fara plata unei prime de asigurare.
o Asigurarea de economisire si pensie "ORIZONT"Prezenta asigurare ofera acoperire pentru supravietuirea asiguratului la expirarea contractului de
asigurare.
In cazul decesului asiguratului in perioada de valabilitate a asigurarii, asiguratul plateste suma
primelor de asigurare platite la care se adauga participarea la castig pana la data decesului.
Daca asiguratul supravietuieste la expirarea contractului de asigurare, acesta va primi suma dorita
plus doband4 suma care ii va putea asigura un venit lunar decent pentru tot restul vietii.
Varsta persoanei asigurate este cuprinsa in intervalul 15 - 70 de ani, maxim 75 de ani la sfarsitul
contractului.
Durata contractului se realizeaza de la 5 la 30 de ani, cu posibilitatea de prelungire 1 - 6 ani.
Prima de asigurare tine cont de varsta, sex, suma asigurata si durata contractului si nu este
influentata de starea de sanatate si riscul occupational al persoanei asigurate.
Indemnizatia de asigurare poate fi platita integral sau sub forma de rente:
a) renta viagera;
b) renta viagera (garantata);
c) renta temporara;
d) renta combinata sot/sotie.
Piata tinta pentru asigurarea Orizont este compusa din tineri fara responsabilitati familiale, persoane
cu boli grave, neasigurabile pentru deces, liber profesionisti, posesori ai unor asigurari de deces si/sau
asigurari de sanatate.
Asigurarea debaza se poate completa, la incheierea asigurarii sau la aniversare, cu urmatoarele
asi gurari pentru ri scuri asi gurate suplimentar:
a) Deces ca unnare a unui accident (D.A.);
b) Deces ca ufinare a unui accident de circulatie (D.A.C.);
c) lnvaliditate permanenta totala sau partiala ca unnare a unui accident (I.P.A.);
d) Exonerare de la plata primelor de asigurare in caz de invaliditate din orice cauza a asiguratului
(E.P.P.r);
e) Spitalizare continua ca unnare a unui accident (S.A.);
f) lnterventii chirurgicale ca unnare a unui accident (I.C.A.);
g) Imobilizarein aparat ghipsat ca unnare a unui Accident (I.A.G).
48
-
Asigurarile pentru riscurile asigurate suplimentar sunt in vigoare numai daca sunt indeplinite
cumulativ urmatoarele conditii :
a) Contractantul a platit integral prima de asigurare pentru asigurarea debaza gi pentru riscurile
asigurate suplimentar;
b) sunt mentionate explicit in polita de asigurare sau in anexa la polita de asigurare.
r Asigurarea de grup "CLASIC GRUP"
Asigurarea de grup "Clasic Grup" este un produs de asigurare care ofera protectie pentru unul sau
mai multe riscuri conform optiunii contractantului, pentru grupuri de persoane.
Asigurarea de grup "Clasic Grup" nu reprezinta un plan de economisire sau capitalizare gi prin
urrnare nu are valoare de rascumparare si nu poate fi transformata intr-o asigurare cu suma redusa.
Asigurarea de grup "Clasic Grup" se incheie pe o perioada de I an, cu posibilitatea reinnoirii anuale
la sfarsitul perioadei de asigurare, in aceleasi conditii sau printr-o noua negociere. Contractantul si
asiguratorul pot stabili insa, de comun acord, si o alta perioada asigurata.
La reinnoirea politei de asigurare, asiguratorul isi rezerva dreptul de a reevalua riscul asigurat si de
a modifica primele de asigurare in conformitate cu istoricul daunelor inregistate pe polita de asigurare
anterioara, sau chiar de areflza reinnoirea politei.
Contractul de asigurare se poate incheia in una din urmatoarele forme:
a) nominal - pentru grupuri de peste 20 persoane - cu includerea obligatorie a tuturor membrilor
eligibili ai grupului sau a tuturor membrilor eligibili dintr-o categorie de asigurati;
b) nominal - pentru grupuri mai mici de 2A persoane (inclusiv) - cu actualizarea listelor de personal;
c) nominal - pentru grupuri in care contractantul nu doreste includerea tuturor membrilor, ci numai a
unora dintre ei. In acest caz, acopernea este valabila numai pentru persoanele nominalizate.
Riscurile asigurate prin aceste conditii de asigurare si conditiile particulare de asigurare, pot fi,
conform optiunii contractantului :
a) deces din oice cauza (accident sau imbolnavire);
b) invaliditate permanenta totala si/sau partialadin orice cauza (accident sau imbolnavire) sau
numai din Accident;
c) convalescenta postspitalizare din oice cauza (accident sau imbolnavire) sau numai din accident;
d) interventii chirurgicale din oice cauza (accident sau imbolnavire) sau numai din accident;
e) spitalizare continua din orice ca:uza (accident sau imbolnavire) sau numai din accident;
0 fracturi;
g) arsuri;
49
-
h) cheltuieli medicale din orice cauza (accident sau imbolnavire) sau numai din accident;
i) boli grave.
o Asigurarea de deces "CLASIC PLUS"
Asigurarea Clasic Plus este o asigurare de viata care ofera garantia linistii familiei tale si confortul
financiar in cazul producerii riscului asigurat.
Prezenta asigurare ofera acoperire pentru decesul asiguratului (din orice cauza) in perioada de
valabilitate a contractului de asigurare.
Pe toatd perioada de valabilitate a contractului de asigurare, acesta nu poate fi transformat in
contract liber de plata primelor de asigurare si nu poate fi rascumparat.
Caracteristici:
o Varsta persoanei asigurate: 15 - 70 ani, maxim 75 de ani la sfarsitul contractuluil
o Durata contractului: I - 30 d ani, cu posibilitatea de prelungire de I - 6 ani;
r Suma asigurata minima: 2500 euro sau 10.000 RON;
. Prima de asigurare tine cont de varsta, sex, stare de sanatate si risc occupational, suma
asigurata si durata contractului.
La decesul persoanei asigurate seplateste beneficiarului o indemnizatie de asigurare egalacu zuma
asigurata.
Dacala sfarsitul contractului, asiguratul este in viata suma de asigurare este 0, deoarece asigurarea
CLASIC PLUS acopera numai riscul de asigurare de deces pe durata desfasurarii contractului, iar
primele de asigurare nu se capitalizeaza.
Piata tinta pentru CLASIC PLUS este compusa din persoane cu oupatii riscante, oameni foarte
instariti, solicitanti sau posesori de credite, oameni cheie din companii, parinti vaduvi sau divortati, cu
venituri modeste, etc.
Asigurarea debaza se poate completa, la incheierea asigurarii sau la aniversare, cu urmatoarele
asi gurari pentru ri scuri as i gurat e suplim entar:
a) Deces ca unnare a unui accident (D.A.);
b) Deces ca urnare a unui accident de circulatie (D.A.C.);
c) Invaliditate permanenta totala sau partiala ca unnare a unui accident (l.P.A.);
d) Exonerare de la plata primelor de asigurare in caz de invaliditate din orice cauza a asiguratului
(E.P.P.D;
e) Spitalizare continua ca urnare a unui accident (S.A.);
f) lnterventii chirurgicale ca urmare a unui accident (I.C.A.);
50
-
g) Imobilizare in aparat ghipsat ca urmare a unui accident (I.A.G).
Asigurarile pentru riscurile asigurate suplimentar sunt in vigoare numai daca sunt indeplinite
c urnulativ urmatoarele conditii :
i.r) contractantul a platit integral prima de asigurare pentru asigurarea debaza si pentru riscurile
asi gurate suplimentar;
b) sunt mentionate explicit in polita de asigurare sau in anexa la polita de asigurare.
o Asigurarea pentru angajati "EMPLOYEE BENEFITS"
Programele GENERALI Asigurari pot contine: protectie pentru cazurile de accidente si
imbolnaviri ale angajatilor, economisire.
Produsele Generali sunt flexibile, oferind o gama larga de beneficii adaptabile necesitatilor si
cerintelor dumneavoastra. ln functie de acesteE putem dezvolta un concept individual de asigurare de
grup, special destinat companiilor.
Experienta indelungata, serviciile profesioniste si flexibilitatea, fac caGenerali Asigurari sa fie un
padener pentru orice companie.
Planul de economisire pentru angajati este un instrument investitional care consta in acumularea
primelor de asigurare platite, in vederea fidelizarii clientior.
La un astel de plan banii sunt investiti in instrumente financiare cu grad scazut de risc (titluri de
stat si depozite bancare).Moneda politei poate fi EURO sau RON, in acest caz din urrna pennitandu-se
indexarea primelor in raport cu inflatia.
Riscurile acoperite sunt:
a) deces:
b) invaliditate.
Generali asigurari ofera o dobanda minima garantata, iarprofitul rezultat din investitii se
distribuie la sfarsitul anului asupra conturilor individuale.
Angajatorul poate stabili schema de rambursare in functie de anii petrecuti in serviciu, in cazul in
care angajatul inceteaza relatiile de munca cu contractantul.
Contributiile pot fi mixte: atat angajatorul, cat si angajatul pot contribui la planul de pensii.
Asigurarea de sanatate pentru angajati - VITAL PLUS
VITAL PLUS este o polita de asigurare de sanatate destinata companiilor, respectiv angajatilor
acestora. Generali ofera, in parteneriat cu cele mai modeme clinici medicale, un produs complex de
loializare a angajatilor prin acoperirea nevoii de servicii medicale de calitate.
5l
-
Compania incheie polita de asigurare de viata si sanatate pentru salariatii sai, in baza careia acesti
benefrciaza atat de asistenta medicala permanenta pe toata durata contractului, cat si de acoperirile unei
polite de asigurare de viata.
Beneficii:
a) consultatii la medici dgeneralisti si specialisti;
b) teste de laborator cu echipamente de ultima ora;
c) spitalizare;
d) interventii chirurgicale;
e) acoperirea cheltuielilor medicale;
0 indemnizatia zilnica pentru perioada de convalescenta;
g) asigurare de viata sau accidente;
h) info line medical 24/24 de ore.
ln functie de complexitatea serviciilor medicale solicitate. au lost cleate 3 pachete de sen'icii:
Vital Plus Basic, Vital Plus Medium, Vital Plus Top. I'oate aceste pachete pot fi personalizate si
optimizate in functie de necesitatile si specificul fiecarei organizatii in parte.
lncluderea in pachetul salarial al angajatilor a politelor de asigurare de viata, determina cresterea
sentimentului de siguranta al acestora fata de producerea unor riscuri neprevazute.
ln plus, sunt acoperite o serie de cheltuieli neasteptate ce pot aparca in cazul producerii riscurilor
asigurate.
Acoperire de baza:
o Deces din orice cauza (accident sau imbolnavire).
Acoperirea debaza poate fi extinsa cu urmatoarele beneficii suplimentare:
. lnvaliditate permanenta totala sau partiala din orice cauza;
. lndemnizatie zilnica de spitalizare;
. lndemnizatie zilnica de concediu medical;
. Indemnizatie pentru interventii chirurgicale;
. Indemnizatie pentru fracturi si arsuri;
. Acoperirea cheltuielilor medicale.
Atat acoperirea de baza, cat si acoperirile aditionale sunt valabile in intreaga lume,24 de ore din 24.
52
-
3.3.2. Asigurari de viata cu componenta investitionala (Produse de tip unit - linked)
Conceptul I-INIT - LINKED este relativ nou pe piata asigurarilor ce dateaza din anii 1930.
A fost vandut pentru prima data de compania E.F. Hutton Life in 1978 si astazi se afla la "a treia
generatie".
Asigurarile de viata de tip unit-linked sunt asigurari pebazade investitii, care ofera nu numai
protectia prin asigurare, ci si posibilitatea investirii. Prima pe care o plateste asiguratul este investita
intr-unul sau mai multe fonduri de investitii puse la dispozitie de catre asigurator, din care asigrnatul
primeste apoi o cota parte (un anumit numar de "unit-uri").
Asiguratul are dreptul de a opta pentru fondurile si structura in care se vor investi primele platite
de el, avand posibilitatea ca, pe parcursul derularii asigurarii sa schimbe aceasta structura. Conditia
pentru a putea participa la aceste fonduri de investitii este de a cumpara o asigurare de viata.
Daca in cazul asigurarilor de viata traditionale riscul investitiei apartine companiei de asigurari (in
consecinta asiguratorul va investi banii cu mare prudenta, de obicei in depozite bancare si obligatiuni
de stat, care desi nu aduc profituri mari, sunt sigure), la asigurarile unit-linked riscul investitiei apartine
contractantului, beneficiile obtinute din investitii depinzand de performanta fondurilor de investitie
create si puse la dipozitie de asigurator.
a) Componenta de protectie care este reprezentata de o asigurare de viata pe termen nelimitat,
pentru care plata primelor esalonate se face pana la implinirea varstei de pensionare, iar pe perioada
protectiei suma asigurata (aleasa de client) este garantata de asigurator. In cazul decesului asigurafului,
beneficiarul va incasa valoarea maxima dintre suma asigurata si valoarea contului sau la momentul
respectiv, unde suma asigurata este stabilita de catre client intre o valoare maxima si una minima, in
functie de varsta sa si de prima platita, iar valoarea contului este reprezentata de echivalentul valoric al
unit - urilor detinute in fondurile financiare ale asiguratorului.
b) Componenta investitionala consta in cumpararea de unitati de cont (unit-uri) in fondurile
financiare constituite de asigurator. Aceste fonduri sunt fonduri interne, inchise, reprezentand un
portofoliu de diverse tipuri de active financiare administrate de asigurator exclusiv in scopul asigurarii.
Contractantul asigurarii va avea acces la aceste fonduri doar prin intermediul asigurarilor unit-
linked, iar prima de asigurare platita va fi destinata in intregime achizitionarii de unit-uri in fondurile
financiare. Plata primelor se poate face anual, semestrial, trimestrial, lunar, dar si in orice moment
atunci cand se doreste marirea partii de investitie. Contractantul poate alege prcentul in care prima se
va aloca intre diferitele fonduri si poate la orice moment sa schimbe gratuit aceste procente de alocare.
Valoarea unui unit se stabileste saptamanal, la momentul evaluarii fondurilor, regasindu-se in
marimea prefului de vanzare, pret care este folosit in'evaluarea costului asigurarii de viata, in
53
-
momentul in care clientul doreste retragerea de lichiditati sau atunci cand intrerupe contractul si
doreste sa obtina echivalentul valoric al contului sau.
c) Componenta rentelor - apare doar in cazul asigurarilor unit-linked la care exista posibilitatea
transformarii contului si consta in transformareala sfirsful perioadei de plata a primelor (la varsta
pensionarii) a valorii contului contractantului in rente lunare, platibile atata timp cat asiguratul este in
viata. Unele societati platesc rentele pe o perioada garantata indiferent daca asiguratul decedeazasau
nu in acest interval.
Pretul de cumparare reprezinta pretul la care clienful poate cumpara unit-uri in fondurile finaciare
mentionate, iar banii platiti de client sub forma primelor de asigurare sunt transformati in unit - uri in
functie de acest pret.
Asigurarile de tip unit - linked practicate la Generali Asigurari sunt : "GENIUS - Generali
lnvestment Unit Solution" si "Generali EURO Garantl5".
o Asigurarea de viata cu componenta investitionala (LEI) - GENIUS
Generali Investment Unit Solution este un produs introdus in portofoliul asigurarilor de viata de
tip unit - linked al Generali Asigurari in martie 2006 si prezinlaun plan personal de investitii ce este
acumulat cu o polita de asigurare.
Aceasta asigurare rcprezinta cea mai buna solutie de investire a banilor atat pe termen scurt, cat si
pe termen lung. Polita ofera prin fondurile sale de investitii o paleta larga de oportunitati, in functie de
gradul de risc si de profitabilitatea pe care le doresti.
Prin polita de tip unit - linked, clientii Generali vr putea opta pentru schimbarea strategiei
investitionale sau pentru efectuarea de plati suplimentare, independente de ele esalonate.
Durata unui contractvaiaza intre 5 si 30 de ani, iar varsta clientului nu trebuie sa depaseasca,
pana la expirarea contractului de asigurare, T5 de ani. ln momentul maturitatii, capitalul politei de
asigurare poate fi primit integral sau sub forma de pensie viagera, garantata, temporara sau pensie
viagera impartita proportional intre soti.
Generali ofera in prezenttrei fonduri de investitii, pe termen scurt si lung, al caror grad de risc
difera:
a) GENerali Investment Unit Solution - CONFIDENT se adreseaza persoanelor care doresc un
"castig sigur" si este compus in proportie de 75% din instrumente de pe piata monetara si restul din
instrumente cu venit fix;
54
-
b) GENerali Investment Unit Solution - ARMONIE are un grad de risc mai ridicat decat fondul
anterior, insa este imbinat cu rentabilitate si prezinta in componenta sa 75% instrumente cu venit fix si
25o/o actiuni;
c) GENerali Investment Unit Solution - ACTIV se adreseaza celor care doresc un castig mare si
sunt dispusi sa riste pentru a-l obtine.
Oferta politei unit - linked GENerali Investment Unit solution poate fi completata cu o asigurare
suplimentara de tipul deces din accident, invaliditate totala si ermanenta dinaccident, indemnizatie
zilnicade spitalizare din accident, indemnizatie zllnica pentru imobilizare temporara in aparat ghipsat,
indemnizatie pentru interventii chirurgicale din accident, indemnizatie pentru boli grave.
r Asigurare de viata cu componenta investitionala @URO) - Generali EURO
Garantl5
Acest produs a fost lansat in cel de-al l5 - lea an de aniversare al companiei - septembrie 2008 -
si este unul de asigurare cu componenta de investitie. Investifia, pe deo parte igi propune sa obtina
performanta absoluta prin controlarea riscului in orice conditii ale pietelor internationale. De asemenea
aceasta este un produs strucfurat, care combina optim siguranta si riscul, imbina instrumentele
financiare clasice cu instrumentele financiare derivate, asigura o imbunatatire a randamentului, acces
catre piete investitionale noi sau protectia capitalului.
Asigurare de viata cu componenta investitionala (unit-linked) este cea care garanteaza capitalulla
maturitate.
Functional, primele platite esalonat de catre asigurati sunt investite de Generali
Asigurari in certificate de valoare emise de BNP Paribas. Valoarea certificatelor este determinata de
evolutia valorii Indicelui BNP Paribas NF5 Social Europe Excess Retum lndex.
Conditiile in care se incheie asigurarea Generali EURO Garantl5 sunt:
a) durata contractului este de 15 ani;
b) varsta asiguratului trebuie sa fie cuprinsa intre l6 si 60 de ani;
c) data intrarii in vigoare a contractului este ziuain care a fost platita prima de asiguarre;
d) data de maturitate a contractului este 1 ianuarie 2024;
e) data de plata a indemnizatiei este 15 ianuarie 2024;
0 valoarea unei unitati de cont este de 7260 Euro, reprezentand si pretul de cumparare constant
pe toata durata;
g) anual, fiecare asigurat are posibilitatea de aface depozite in contul investitie sale;
55
-
h) garantarea sumelor investite este valabila numai dupa implinirea duratei de maturitate. De
acee4 este important ca dorinta ta de a investi sa fie una constanta si pe termen lung;
i) valoarea contului tau inainte de maturitate (dar nu mai devreme de 3 ani) este data de
valoarea de piata a cartifcatelor de valoare;
j) in caz de deces din orice caltza, asiguratorul va plati valoarea contului plus 100 EURO;
k) membrii familiei pot decide, in cazul decesului persoanei asigurate, daca unul unul dintre
acestia vor prelua contractul, pastrand aceleasi beneficii.
3.4, Proceduri de stabilire a primelor, tarifelor si sumelor asigurate in practica
S.C. GENERALI Asigurari S.A.
Pentru a stabili suma asigurata respectiv prima de asigurare pentru asigurarile de viata
traditionale, Generali Asigurari foloseste ca si celelalte companii de asigurare un program special.
Acest program faciliteaza stabilirea primei de asigurare, respectiv sumei asigurate prin introducerea
unor elemente cheie.
La lansarea programului se deschide fereastra principala ce reprezinta meniul de introducere a
informatiilor necesare pentru calculul primelor de asigurare si sumei asigurate.
In momentul in care o persoana solicita o asigurare de viata, aceasta trebuie sa comunice
asiguratorului fie suma asigurata, fie prima de asigurare pe care contractanful asigurarii considera ca o
poate plati (anual, semestrial, trimestrial, lunar, etc.) pe baza unei cereri de asigurare (completata de
contractanVasi gurat).
Date importante ce influenteaza prima de asigurare si totodat a fara de care asigurarea de viata nu se
poate incheia sunt numele si prenumele persoanei asigurate, anul nasterii, sexul, adresa, etc.
Pentru stabilirea sumei asigurate, respectiv primei de asigurare finale se iau in calcul asigurarile
suplimentare care se pot atasa oricarui tip de asigurare de viata traditionala
O rubrica ce influenteaza atatprima de asigurare cat si suma asigurata o reprezinta indexare4 lucru
care este optional; adica asiguratul (contractantul asigurarii) poate alege inca de la inceputul intrarii in
vigoare a contractului, o "indexare cota".
Rolul acestei indexarii este acela de a mari atat suma asigurata cat si prima de asigurare cu un
procent foarte mic in fiecare an de asigurare.
Indexarea poate fi solicitata de catre contractantul asigurarii doar in momentul incheierii
contractului de asigurare, deoarece aceasta nu poate fi introdusa in asigurare dupa ce acesta a fost
ftnalizat.
56
-
Daca toate informatiile necesare au fost introduse corect, un calcul rapid se realizeazaprin apasarea
butonului "CALCULARE".
Asigurarile suplimentare se pot adauga in orice moment la contractul de asigrnare de viata, lucru ce
determina ca prima de asigurare sa creasca.
Referitor la asigurarile de viata de "tip unit - linked", acestea au componenta investitionala si de
protectie.
Programele investitionale sunt portofolii de active financiare, in care riscurile si rentabilitatea se pot
schimba pe durata contracfului de asigurare.
Orice persoana (frzica sau juridica) poate cumpara de la asiggurator unit - uri.
Unitatile de fond (unit - uri) reprezinta diviziuni ale fondurilor de investitii achizitionate de
contractant cu primele de investitie pe care le foloseste. lnvestitiile se fac in instrumente financiare din
Romania.
Suma asigurata este aleasa de catre contractant cu respectarea factorilor minimi si maximi si se
calculeaza astfel:
a) in cazul primelor esalonate se inmulteste prima anualizatapentru unit - linked cu limita minima,
respectiv limita maxima corespunzatoare varstei asiguratului la completarea'cererii de asigurare.
Contractantul alege suma asigurata astfel incat aceasta sa se incadreze intre limitele calculate.
b) in qazul primei unice suma asigurata se calculeazapin inmultirea primei unice platite la
sernna.rea cererii de asigurare cu una din valorile semnalate de asigurator in tabelele de calcul.
In cazul atasarii clauzelor suplimentare intre aniversari, pe perioada cuprinsa intre data de intrare in
vigoare aclauzei si urmatoarea aniversare apolitei debaza, primele de asigurare se calculeazapro-
rata, in functie de numarul de zile calendaristice acoperite prin polita si de valoarea primei anualizate
aferenta clauzei.
Prima de asigurare ant_alizata se determina luand in calcul varsta asiguratuilui la urmatoarea
aniversare a politei si durata de tm an pentru clartzele de spitalizare din accident si boala, interventii
chirurgicale din accident si boala si , respectiv asigurarea de invaliditate permanenta de gradul I. In
cazul clauzei pentru afectiuni medicale grave, prima anualizata se deterrnina luand in calcul varsta
asigurafului la urmatoarea aniversare si durata clauzei cuprinsa in urmatoarea aniversare si maturitatea
clauzei.
Primele de asigurare se platesc la scadentele mentionate expres in polita de asigurare si in
cuantumul specificat de Asigurator. Plata se poate face la casieriile Asiguratorului sau prin banci- In
cazul platilor prin banci, Contractantul este obligat sa plateasca in contul si la banca specificate de
catre Asigurator.La incheierea politei Contractantul poate opta pentru plata unicE la momentul
semnarii cererii de asigurare sau pentru plata esalonats, cu frecventa lunara, trimestriala, semestriala57
-
sau anuala. Frecventa de plata a primelor esalonate se poate schimba la scadenta, numai daca nu exista
datorii inbazapolitei de asigurare. Noua frecventa trebuie aleasa astfel incat aniversarea politei sa
coincida cu scadenta unei prime de asigurare esalonate. Modificarea de frecventa intra in vigoare cel
mai devreme la finalul perioadei acoperite de primele platite pana la momentul la care Asiguratorul
aproba modificarea. Asiguratorul va opera modificarea numai daca este instiintat in scris cu minim 30
de zile calendaristice inainte de scadenta. Prima de asigurare initiala este achitata in momentul
completarii cererii de asigurare. Primele aferente clauzeTor suplimentare au aceleasi scadente ca si
primele aferente riscurilor de baza.
Contractantul este exclusiv r[spunzitor de plata primelor de asigurare. La momentul pldlii,
Contractantul are obligaJia de a solicita qi de a pistra dovada plalii primei de asigurare (chitanfd-
facturd, ordin de platd etc). Asiguratorul nu este responsabil pentru platile efectuate de catre
contractant fara a av ea dovada legala.
3.5. Rezultate financiare
Standardul ridicat al serviciilor, profesionalismul demonstrat in lumea afacerilor, politica
financiara echilibrata, dublate de un underwriting prudent, un facut din Generali Asigurari o
companie cu renume pe plan national si international.
Anul 2010 poate fi caracteizat, pe scurt, ca unul care a adus schimbari organizationale atatla
nivelul Grupului Generali, cat si in ceea ce priveste GENERALI Asigurari S.A.
Ca urmare a proiectelor derulate in companie, rezultatele inregistrate la sfarsitul anului 2010
sunt urmatoarele:
. Asigurari de viata
La asigurarile de viata, cresterea volumului de prime in 2010 fata de 2A09 a fost de 49o/o, iar
planul prevazut pentru anul 2010 a fost depasit cu 1o/o. Pierderea realizata la sfarsitul anului este
mai mult de jumatate decat cea planificata initial (cota de piata aproximativ :4,19yo).
Astfel prime emise, brute viata la data de 31 decembrie 2010:
- asigurari individuale: 31.672.855;
- asigurari de grup: 14.634.054;
- contracte de capitalizare: 1.440.612;
- asigurari complementare: 7.904.519
- asigurari de tip Unit Linked: 5.151.958
Activele totale reflectate in bilant au cunoscut o crestere cu38oh, determinata de rezultatele
bune si de cresterea de capital subscris.
58
-
Investitiile financiare au generat un venit semnificativ, de 2, 7 oi mai mare decat cel din anul
precedent. Au crescut insa si creantele din operatiunile de asigurare, ca unnare a dezvoltani
activitatii.
Pasivele totale reflectate in bilant au crescut ca unnare a majorarii capitalului (capital propriu
adus de actionari este de 120 milioane lei, din carc 52,5 milioane de lei sunt pentru asigurarile de
viata, restul fiind pentru celellate tipuri de asigurari), modificarilor intervenite in rezervele
tehnice, in conditiile in care a avut un numar redus de daune majore, si a sporirii volumului de
prime subscrise.
Rezervele tehnice pentru asigurarile de viata sunt in valoare de 60.644.182 lei.
In urma acestor rezultate se considera cain Romania Generali are performante deosebite,
numarandu-se printre primii 4 cei mai puternici asiguratori de pe piata romaneasca.
59
-
CONCLIJZTT
Fentru cresterea profitabilitatii pe client, un asigurator trebuie sa se concentreze asupra unor
obiective ce trebuie indeplinite. Un obiectiv important este acela de menlinere a clientului. Pentru
indeplinirea acestui obiectiv asiguratorul trebuie sa introduca conceptul de management al calitatii
serviciilor, sa utilizeze la maxim oportunitatile de vanzare si sa imbunatateasca semnificativ relatia
asigurator * asigurat. Unul dintre obiectivele eforturilor de transformare a interactiunii cu clientii
consta in cresterea gradului de loialitate al acestora. A dobandi din partea unui client un plus de
loialitate solicita un consum de resurse care contribuie la profiful si reputatia orgartrzatiei.
Cu toate ca societatile de asigurari isi doresc pastrarea clientilor si atragerea altora majoritatea
asi gurati I or mani festa n emu ltumi i f ata d e compoft am entul asi guratorului.
Nici societatle de asigurare nu sunt pe deplin multumite de comportamentul asiguratilor, care nu isi
indeplinesc obligatiile dar sunt nemultumiti daca acest lucru conduce la reducerea obligatiei
asiguratorului, adica asiguratul isi pierde din drepturi.
Pentru a evita nemultumirile pot aduce modificari politei de asigurare oricand in cursul valabilitatii
acesteia, modificarile respective intrand in vigoare de la data ce se va conveni in scris.
Se poate aprecia ca piata asigurarilor este intr-o continua dezvoltare si ca la aceasta contribuie, in
mod evident, gi tehnologiile utilizate.
Caracteristicile asigurarilor modeme si factorii care le influenteaza au determinat companiile de
asigurari sa adopte noi tehnologii care au rolul de a reduce costurile si de a a creste eficienta.
Noile tehnologii detin un rol major atat in vanzatea de asigurari cat si in activitatea de gestionare a
daunelor.
Internetul detine cel mai mare potential ca modalitate de a vinde asigurari. Cu toate acestea, nu este
folosit inca pe scara larga, avand in vedere aplicatiile utilizate si accesul limitat si destul de costisitor
al populatiei.
Exista, ins4 speranta ca intemetul va detine intr-un viitor apropiat, cel mai important loc, fiind
folosit in continuare alaturi de celelalte forme traditionale de vanzare a politelor de asigurare, prin
filialele societatilor de asigurare sau prin sistemul bancassurance.
Concluzia este ca societatile de asigurare ar trebui sa se intereseze si sa evalueze noile tehnologii,
fara a renunta insa la cele traditionale. Se pare ci varianta optima consta in utilizarea combinata a
metodelor vechi cu tehnologiile moderne.
Societatile de asigurare trebuie sa le transmiia oamenilor o atmosfera serioasa si profesionala pentru
a le castiga increderea, convingandu-i de faptul ca asigurarea este in beneficiul clientului.60
BIBLIOGRAFIE
l' Anghelache C. (1996) - Masurarea si compmarea dezvoltarii economice, Editura Economica,Bucuresti
2' Anghelache C. (2008) - Modelarea si simularea proceselor economice, Editura Artifex, Bucuresti3. Anghelache C. (2009) - Modelare financiar -bancara, Editura Artifex, Bucuresti
4. Anghelache C., Cucu Y. (2007) - Modelare - sinteze si studii de caz, Editura Artifex, Bucuresti5' Anghelache C., Dumbrava M. (2008) - Metode cantitative pentru analizele financiar - bancare,
Editura Artifex, Bucuresti
6. Bennett C. (2002) - Dictionar de Asigurari, Editura Trei
7 ' Bercea F', Bercea G', Bistriceanu G., Macovei E. (1 998) - Lexicon de protectie sociala, asigurarisi reasigurari, Editura Karat
8' Bistriceanu G. (1997) - Lexicon de protectie sociala, asigurari si reasigurari, Editura Karat,Bucuresti
9' Bombos S-G- (1999) - Transportul intern de marfuri, Editura Tribuna Economica, Bucuresti10' Butnaru A- (2002) - Transporturi si asigurari internationale de marfuri, Editura Fundatiei
Romania de Maine, Bucuresti
1 1. Caraiani G. (2001) - Tratat de Transporturi, editura Lumina Lex, Bucuresti
12' Caraiani G- (2002) - Transporturi si expeditii internationale, Editura Economica. Bucuresti13. ciumas c. (2001) - Asigurarile internationale, Editura Intelcredo, Deval4' CistelecanL., Cistelecan R. (1997) - Asigurari comerciale, Editura Dimitrie Cantemir, Targu
Mures
15' Ciurel V. (2000) - Asigurari si Reasigurari . Abordari teroretice si practice internationale. EdituraAll Beck, Bucuresti
16' Constantin A., Ciurel V., Sebe E., Sultan N. (1994) - Transporturi si asigurari, Editura Metropol,Bucuresti
l7' Constantin A- (1995) - Transporturi si expeditii internationale, Editura All Beck, Bucuresti18' Constantinescu D.A' ' Dobrin M., Simovici A. (1998) - Despagubiri in asigurari, Colectia
Nationala, Bucuresti
19' Constantinescu D.A. (2000) - Nationala - Asigurari si Reasigurari, Colectia National4 Bucuresti20'Constantinescu D'A. (2001) - Managementul societatii de asigurari, Colectia Nationala, Bucuresti
61
21. Constantinescu D.A. (2002) - Traditie in Asigurari, Colectia Nationala, Bucuresti
22. Constarfiinescu D.A. (2002) - Cadrul juridic si Asigurarile, Colectia Nationala, Bucuresti
23. Dobrin M., (2000) - Asigurari si Reasigurari, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti
24. Galiceanu I., Galiceanu M. (1999) - Asigurari interne si internationale, Editura Spirit Romanesc,
Craiova
25.Yacarel I. (1993) - Asigurari si reasigurari, Editura Expert, Bucuresti
62
