Lucrare Licenta Buzau

Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău

Referatul coordonatorului ştiinţific

1


Cuprins

Referatul coordonatorului ştiinţific................................................................................1

Cuprins ................................................................................................................2

Capitolul I NECESITATEA ŞI OPORTUNITATEA ÎMBUNĂTĂŢIRII SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC....................................................................3I.1 Importanţa iluminatului public.......................................................................3I.2 Coordonate generale referitoare la serviciul de iluminat public în România şi la nivel european............................................................................................................5I.2.1 Programe specifice în domeniul energiei...................................................9I.2.2 Zonele de aplicaţie ale Sistemului de Iluminat Public.............................11

Capitolul II PREZENTAREA INSTITUŢIEI PUBLICE ŞI A SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC...................................................................................................12II.1 Serviciului de Gospodărire Comunală, Locativă şi Protecţia Mediului.......13II.1.1 Atribuţii generale ale Serviciului de Gospodărire Comunală..............13II.1.2 Atribuţii specifice pentru serviciul de iluminat public.........................15

Capitolul III STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND DELEGAREA GESTIUNII SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC AL MUNICIPIULUI BUZĂU....................

..............................................................................................................17III.1 Cadrul legislativ actual privind serviciul de iluminat public în România....17III.2 Strategia privind dezvoltarea serviciului de iluminat public a Primăriei Municipiului Buzău......................................................................................................22III.3 Prezentarea sistemul de iluminat public existent în municipiul Buzău........24III.4 Motivaţia de ordin economico-financiar, social şi de mediu privind necesitatea concesionării..............................................................................................27III.4.1 Consideraţii de ordin economic, financiar, social şi de mediu.............27III.5 Analiza diagnostic a serviciului de iluminat public a municipiului Buzău..30

Capitolul IV MODALITĂŢI DE ACŢIUNE PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC..................................................................34IV.1 Investiţiile necesare pentru reabilitarea sistemului de iluminat public în municipiul Buzău.........................................................................................................34IV.1.1 Reabilitatea sistemului de iluminat public în Municipiul Buzău.........34IV.1.2 Întreţinerea SIPBz................................................................................34IV.2 Programul propus pentru reducerea costurilor operaţionale ale sistemului de iluminat public.............................................................................................................39IV.3 Concluzii......................................................................................................41IV.3.1 CONSIDERAŢII ASUPRA COSTURILOR COMUNITARE...........41IV.3.2 Concluzii..............................................................................................43

Bibliografie selectivă...................................................................................................45

2


Capitolul I NECESITATEA ŞI OPORTUNITATEA ÎMBUNĂTĂŢIRII SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC

I.1 Importanţa iluminatului public

Societatea românească se află într-un proces de schimbare în care toate

elementele de ordin economic, social, politic, civic au cunoscut o nouă dinamică în

încercarea de adaptare la condiţiile prezente.

Un sistem democratic este funcţional atunci când economia înregistrează reuşite

şi în măsura în care se dezvoltă un spirit democratic în mentalitatea socială.

În această transformare a societăţii româneşti nu se poate face abstracţie de

sistemul administraţiei publice, de necesitatea introducerii unei dimensiuni europene în

acest domeniu, în conformitate cu valorile acestui spaţiu administrativ.

Prin derularea coerentă şi continuă a procesul de descentralizare în perioada

imediat următoare vom putea asista la creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor publice,

iar administraţiile locale vor răspunde într-o măsură îmbunătăţită exigenţelor cetăţenilor

şi dezvoltării locale.

Administraţiile publice locale în perioada imediat următoare au ca priorităţi:

Ameliorarea furnizării de servicii locale de calitate, creşterea veniturilor la nivel

local, sprijinirea dezvoltării capacităţii de valorificare a potenţialului local şi

implementarea de măsuri pentru atragerea de investitori strategici în zona de

competenţă, în acest scop, administraţiile publice locale sunt considerate ca unităţi

primare ale politicii locale şi ale procesului decizional.

Provocare majoră pe termen scurt şi mediu a administraţiilor publice locale este

cel al creării mecanismelor care să susţină integrarerea României în structurile Uniunii

Europene, atât pentru a face faţă schimbărilor culturale, economice şi a putea gestiona

fondurile europene, cât şi pentru a pune în practică politicile publice.

În România serviciile publice beneficiază de o atentă reglementare atât pe

termen scurt cât şi din perspectiva dezvoltării durabile, reprezentând o direcţie

prioritară de dezvoltare a guvernării.

Acolo unde se întâlnesc oameni, în toate localităţile, se formează în mod natural

o necesitate pentru un iluminat public şi urban adecvat. Aici putem descoperi adevărata

3


putere a unui iluminat public bine gândit şi modul în care lumina îşi îndeplineşte

principalul ei obiectiv - deservirea necesităţilor tuturor cetăţenilor prin securitate,

siguranţă în trafic, scăderea infracţionalităţii, orientarea nocturnă.

În ultimii ani, iluminatul public şi, în special, iluminatul urban a evoluat,

transformându-se într-o activitate multidisciplinară, care se reflectă în îmbunătăţirea

calităţii vieţii în localităţi.

Iluminatul public reprezintă, în particular, una dintre sarcinile critice ale

administraţiei publice în ziua de astăzi, şi ale guvernării în general.

Planul de iluminat al unei aşezări urbane, potrivit rolului său aşa cum se

realizează acest serviciu la nivel european este departe de a putea fi oferit către

comunitate de către o singură organizaţie sau instituţie având în vedere complexitatea

pe care o presupune implementarea unui proiect modern şi viabil în contextul noilor

realităţi europene.

Stabilirea unui plan de iluminat la scara unui oraş presupune coagularea unui

program integrator care să cuprindă diferiţi factori de decizie şi de specialitate, echipe

pluridisciplinare care să cuprindă arhitecţi, ingineri, istorici, factori de decizie la nivel

politico-administrativ.

Iluminatul în general, şi cel urban la rândul său, se realizează într-un anumit

context care se subordonează nevoii omului de a amenaja ambientul într-un mod

eficient, de a da identitate unei situaţii şi de a declanşa efecte emoţionale.

Iluminatul public reprezintă unul dintre criteriile de calitate ale civilizaţiei

moderne. El are rolul de a asigura atât orientarea şi circulaţia în siguranţă a pietonilor şi

vehiculelor pe timp de noapte, cât şi crearea unui ambient corespunzător în orele fără

lumină naturală .

Principalele funcţiuni ale iluminatului public sunt :

iluminatul căilor rutiere,

iluminarea zonelor rezidenţiale,

iluminatul zonelor comerciale,

iluminatul zonelor de plimbare,

iluminatul parcurilor şi grădinilor,

iluminatul clădirilor şi monumentelor.

Iluminatul public trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de normele

luminotehnice, fiziologice, de siguranţă a circulaţiei, şi de estetică arhitectonică, în

următoarele condiţii:

4


utilizarea raţională a energiei electrice ,

reducerea costului investiţiilor,

reducerea cheltuielilor anuale de exploatare a instalaţiilor electrice de iluminat.

Realizarea unui iluminat corespunzător determină în special reducerea

cheltuielilor indirecte, reducerea numărului de accidente pe timp de noapte, reducerea

riscului de accidente rutiere, reducerea numărului de agresiuni contra persoanelor,

îmbunătăţirea climatului social şi cultural prin creşterea siguranţei activităţilor pe

durata nopţii.

Studiile efectuate pe plan mondial arată o îmbunătăţire continuă a nivelului

tehnic al instalaţiilor de iluminat public. Creşterea nivelului de iluminare determină

creşterea nivelului investiţiilor şi conduce la reducerea pierderilor indirecte datorate

evenimentelor rutiere. Astfel, experienţa unor ţări vest europene arată că pe durata

nopţii riscul de accidente este de 1,6 ori mai mare faţă de zi şi cu o gravitate mult mai

mare (numărul de morţi de 5,4, iar numărul de răniţi de 2,1 ori mai mare faţă de lumina

naturală).

Asigurarea unui iluminat corespunzător poate conduce la o reducere cu 30% a

numărului total de accidente pe timp de noapte pentru drumurile urbane, cu 45% pe

cele rurale şi cu 30% pentru autostrăzi. Totodată, iluminatul corespunzător al

trotuarelor reduce substanţial numărul de agresiuni fizice, conducând la creşterea

încrederii populaţiei pe timpul nopţii.

I.2 Coordonate generale referitoare la serviciul de iluminat public în România şi la nivel european

Sistemele de iluminat stradal din ţara noastră necesită încă eforturi importante

pentru creşterea parametrilor luminotehnici, energetici şi economici, pentru că, în

general, nivelurile de luminanţă şi iluminare pe baza cărora sunt proiectate instalaţiile

actuale sunt reduse în raport cu normele europene, determinând o securitate scăzută a

traficului rutier şi a circulaţiei pietonale .

Aglomerările urbane au presupus în epoca modernă prelungirea activităţilor

diurne cu mult dincolo de apusul soarelui ca necesităţi şi stil de viaţă. Dacă la asta se

adaugă nevoia omului de a-şi contempla continuu realizările este lesne de înţeles

preocuparea pentru realizarea diverselor sisteme de iluminat public. O dată cu creşterea

5


în intensitate a traficului rutier, ceea ce a implicat şi perfecţionarea sistemelor de

semnalizare, a apărut ca necesară o abordare serioasă şi profesională a iluminatului

public atât din partea specialiştilor cât şi a edililor. Această activitate a realizat o

conjuncţie fericită cu eforturile instituţiilor preocupate de combaterea şi diminuarea

fenomenului infracţional.

O privire de ansamblu asupra conceptului de iluminat public ne ajută să

înţelegem funcţiunile, arhitectura şi costurile sale, ceea ce poate genera strategii şi

soluţii în gestionarea întregului sistem. Iluminatul public trebuie sa asigure:

siguranţa traficului

securitatea persoanelor

îmbunătăţirea orientării în trafic

un habitat plăcut

posibilitatea orientării personale

Avantajele unui iluminat public de calitate:

scăderea costurilor comunităţii

reducerea accidentelor

reducerea criminalităţii

utilizarea eficientă a reţelei de drumuri

orientare

confort psihic şi vizual

Raportul Comitetului European de Iluminat, CIE 99, evidenţiază reducerea

numărului de evenimente rutiere, în cazul unui iluminat corespunzător, cu:

30% pe drumuri urbane (trafic mixt)

45% pe drumuri rurale

minim 30% pe autostrăzi

Există o mare diversitate de abordare a politicilor energiei între statele membre

ale Uniunii, de la modelul francez, sistem centralizat, până la cel britanic, sistem

liberal, şi cu elemente specifice, ca în Danemarca, preocuparea pentru mediu, sau în

Grecia, interconectarea dificilă cu sistemul energetic al Uniunii Europene.

6


În 1986, Comunitatea Europeană a emis o rezoluţie, care avea ca obiectiv

asigurarea resurselor, reducerea importurilor, eficienţa energiei, flexibilitatea sistemului

energetic, măsuri comune de evitare a crizelor şi diversificarea formelor de energie.

În anul 1994 se elaborează Carta Europeană a Energiei, ce este un tratat de drept

internaţional, semnat de către ţările europene şi din afara Europei, care conţine în anexă

Tratatul Cartei Energiei. Carta şi Tratatul sunt documente cadru de importanţă juridică,

mai ales în ceea ce priveşte reglementarea relaţiilor comerciale din domeniul energiei.

Tratatul conţine prevederi referitoare la următoarele domenii:

Comerţul cu materiale şi produse energetice

Tranzitul de materiale şi produse energetice

Promovarea şi protejarea investiţiilor private, în regim egal

Reglementarea diferendelor

Prevederile permit accesul ţărilor din vestul Europei la resursele energiei din est,

în schimbul fondurilor şi al tehnologiilor moderne. Companiile străine au acelaşi statut

ca şi cele naţionale.

Un alt document strategic deosebit de important este Carta Verde „Către o

strategie europeană privind siguranţa alimentării cu energie”, adoptat în 1995 de către

Comisia Europeană pentru securitatea alimentării cu energie a ţărilor membre ale

Uniunii Europene, la acea dată 15 state, dar şi pentru perioada viitoare până în anul

2030, pentru o Uniune Europeană extinsă la 30 de state.

În prezent, ţările membre ale Uniunii Europene importă 50% din necesarul de

energie şi, dacă nu sunt adoptate măsuri, în următorii 20-30 de ani, importul de energie

va ajunge la 70% din necesar. Consumul de energie al Uniunii creşte şi tot mai multe

produse energetice sunt importate. Rezultatul este creşterea dependenţei şi de aici

reducerea securităţii în alimentarea cu energie.

Carta Verde schiţează trei probleme majore:

Dependenţa Uniunii Europene de resursele de energie externă va creşte,

iar extinderea Uniunii nu schimbă situaţia

Uniunea Europeană are o capacitate limitată în a influenţa condiţiile de

alimentare cu energie, fiind esenţial ca Uniunea Europeană să poată intervenii în partea

7


de consum, în principal prin promovarea economiei de energie, în clădiri şi în sectorul

transporturilor, şi a energiei regenerabile

În prezent, Uniunea Europeană nu este în măsură să răspundă provocărilor

schimbărilor climatice şi să-şi îndeplinească angajamentele, menţionate în Protocolul

de la Kyoto.

În aceste circumstanţe, Comisia a luat în considerare următoarele:

a. Situaţia economică şi energetică la scară globală

b. Extinderea Uniunii Europene de la 15 la 30 state membre.

Tendinţele pentru 15 şi 30 state membre sunt similare

c. Integrarea pieţei energiei

Liberalizarea pieţei de energie electrică este ţinta care conduce la o economie

competitivă şi la creşterea securităţii în alimentarea cu energie.

d. Preocupări pentru mediu

Clima s-a schimbat şi încălzirea globală a evoluat în ultimii 25 de ani datorită

creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră. Uniunea Europeană angajându-se în cadrul

Protocolului de la Kyoto, se reducă emisiile de CO2 în perioada 2008-2012 cu 8%

comparativ cu nivelul anului 1990. Dacă astfel de măsuri nu ar fi adoptate, aceste

emisii ar fi crescut cu 5% în perioada 1990-2010, cu 12% între 2010-2020 şi cu 22%

între 2020-2030.

e. Diversificarea purtătorilor de energie

Energia nucleară. Viitorul energiei nucleare este nehotărât. Dezvoltarea viitoare

a acesteia necesită consens politic. Soluţii satisfăcătoare şi transparente trebuie găsite

pentru deşeurile radioactive. Închiderea centralelor nucleare deja existente este

prevăzută după atingerea duratei de viaţă, în medie 40 de ani. Energia nucleară este

foarte importantă pentru independenţa în alimentarea cu energie şi pentru reducerea

impactului negativ asupra mediului, mai ales datorită reducerii emisiilor de CO2. Prin

urmare, Uniunea Europeană ar trebui să susţină tehnologiile nucleare şi, în special,

noile reactoare.

I.2.1 Programe specifice în domeniul energiei

8


a) Programul – Cadru 6 (2002-2006). Programul tematic ENERGIE, MEDIU ŞI

DEZVOLTARE DURABILĂ este împărţit în două subprograme:

Energie. Scopul strategic al acestui subprogram este dezvoltarea sistemelor şi

serviciilor energetice durabile pentru Europa. Servicii energetice de calitate şi cu

costuri scăzute, creşterea siguranţei şi diversităţii furnizării energiei, îmbunătăţirea

competitivităţii industriale şi reducerea impactului asupra mediului.

Mediul şi dezvoltarea durabilă. Scopul strategic al acestui subprogram este

promovarea ştiinţei şi a tehnologiilor de mediu în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii şi

sprijinirii dezvoltării economice, a competitivităţii şi creării de noi locuri de muncă, în

condiţiile îndeplinirii obiectivelor privind managementul durabil al resurselor şi al

protecţiei mediului.

b) Programul „ENERGIE INTELIGENTĂ PENTRU EUROPA”. Programul a

fost propus în aprilie 2002 pentru perioada 2003-2006. bugetul programului este de 215

milioane euro. Programul va implementa strategia definită de Carta Verde şi se va

concentra asupra energiilor regenerabile ( programul ALTERNER) şi economia de

enerie (programSAVE 2002).

c) SAVE II este unicul program al Uniunii Europene dedicat exclusiv promovării

eficienţei energetice şi încurajării economiilor de energie în industrie, comerţ şi sectorul

domestic prin măsuri de politică, informare, studii şi acţiuni pilot, precum şi prin

crearea unor agenţii de management energetic la nivel local şi regional

d) ALTENER II este programul care promovează sursele regenerabile de energie.

Obiectivele specifice acestui program sunt:

Implementarea şi completarea măsurilor Comunităţii de dezvoltare a

potenţialului resurselor de energie regenerabilă

Încurajarea armonizării dintre produse şi echipament pe piaţa energiei

regenerabile

Sprijinirea dezvoltării unei infrastructuri ca va contribui la creşterea încrederii

investitorilor, îmbunătăţirea tehnologiilor energetice regenerabile şi creşterea

competiţiei în acest sector

Creşterea capacităţii operaţionale la producerea de energi din surse regenerabile

Implementarea strategiei Comunităţii privind sursele regenerabile de energie.

9


e) SYNERGY este un program de cooperare şi de promovare a politicilor în

domeniul energiei condus de Directoratul General pentru Energie şi Transport al

Comisiei Europene. Acesta finanţează activităţi de cooperare cu ţările din afara Uniunii

Europene în domeniul formulării şi implementării unor politici energetice în beneficiul

mutual al tuturor părţilor implicate. Comunitatea s-a implicat în proiecte de cooperare

în domeniul energiei ca urmare a crizei petrolului din anii 80 prin „Programul de

Cooperare Internaţională în Energie” care s-a transformat apoi în Programul

SYNERGY. Acţiunile finanţate se referă la:

Informări şi cursuri pe politică energetică

Analize şi prognoze în domeniul energetic

Dialoguri şi schimburi de informaţii pe politică energetică, în special prin

organizarea de conferinţe şi seminarii

Suport pentru cooperarea regională transfrontalieră

Îmbunătăţirea cadrului pentru cooperarea din industria energetică

f)GREENLIGHT este un program voluntar unde organizaţii publice sau private

care, împreună cu Comisia Europeană, încearcă să îmbunătăţească instalaţile de

iluminat existente şi să proiecteze altele noi, utilizând sisteme energetice de iluminat

eficiente. GreenLight a fost lansat oficial la 7 februarie 2000 pentru 5 ani până în 2004.

Obiectivele programului GreenLight sunt:

Reducerea consumului energetic pentru iluminat în Europa

Reducerea emisiilor poluante şi limitarea efectelor globale

Îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de muncă

I.2.2 Zonele de aplicaţie ale Sistemului de Iluminat Public

DRUMURILE PRINCIPALE

datorită puterii instalate mari, costul energiei este cea mai mare problemă;

soluţia este un sistem optic eficient în cazul unei instalaţii noi sau renovate ,

o bună distribuţie luminoasă măreşte distanţa dintre stâlpi reducând astfel,

drastic, costurile proprietarului sistemului de iluminat în cazul unor noi instalaţii,

10


iluminatul eficient trebuie adaptat cerinţelor cetăţenilor, normelor de iluminat şi

posibilităţilor bugetului .

DRUMURI SECUNDARE ŞI REZIDENŢIALE

majoritatea punctelor de lumină sunt instalate în aceste zone ,

cerinţele sunt funcţionalitatea, economia (în special în consumul de energie) şi

designul plăcut ,

lumina "albă" este folosită pentru a crea zone rezidenţiale plăcute, unde oamenii

să se simtă în siguranţă ,

iluminatul eficient presupune scăderea infracţionalităţii şi securitate sporită .

ZONE COMERCIALE ŞI PUBLICE

asigurarea securităţii este aici fundamentală, cerinţele sunt similare iluminatului

rezidenţial,

un bun iluminat în zonele comerciale şi spaţii publice (de exemplu: parcuri,

zone de promenadă etc) trebuie să înfrumuseţeze oraşul aducând atmosfera propice,

ambianţă, identitate

ÎNFRUMUSEŢAREA ORAŞULUI ZONELE DE CONFLICT

intersecţii, joncţiuni de autostrăzi şi zone pietonale ,

joncţiuni de cale ferată ,

intersecţii de drumuri cu geometrie variată ,

11


Capitolul II PREZENTAREA INSTITUŢIEI PUBLICE ŞI A SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC

Primăria este instituţie publică cu activitate permanentă, formată din primar,

viceprimari, secretar, împreună cu personalul din subordinea ierarhică a primarului care

duc la îndeplinire efectivă hotărârile Consiliului local şi soluţionează problemele

curente ale colectivităţii în care funcţionează.

Primăria este aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local Municipal,

care funcţionează în conformitate cu prevederile art. 38,alin (2), lit. e) din Lege

215/2001 a administraţiei publice locale, republicată şi a altor acte normative în

vigoare, în temeiul cărora îşi desfăşoară activitatea iar funcţiile publice sunt

reglementate prin Legea 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, modificată şi

completată prin Legea 161/2003 –Titlul III – privind unele măsuri pentru asigurarea

transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţionarilor publici şi în mediul de

afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în

municipiul Buzău sunt:

Consiliul Local al Municipiului Buzău, ca autoritate deliberativă:

este format din 23 consilieri locali;

se întruneşte lunar în şedinţe ordinare la convocarea primarului;

se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puţin o

treime din numărul membrilor consiliului;

Consiliul local este organizat în cinci comisii de specialitate, pe principalele

domenii de activitate care analizează şi avizează proiectele de hotărâre din domeniul

lor de activitate şi anume:

1. Comisia juridică şi de disciplină;

2. Comisia pentru activităţi economico-financiare, patrimoniu şi agricultură;

3. Comisia pentru urbanism şi amenajare teritoriu;

4. Comisia pentru învăţământ, sănătate, activităţi social culturale, culte,

familie şi protecţie copii

5. Comisia pentru muncă şi probleme sociale

12


Primarul Municipiului Buzău ca autoritate executivă, este şeful administraţiei

publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţii administraţiei publice

locale, pe care îl conduce şi îl controlează.

Primarul a delegat viceprimarilor o parte din atribuţiile cei revin, potrivit legii;

Aparatul propriu de specialitate este format din 150 salariaţi ( număr maxim

potrivit prevederilor legale, raportat la numărul de locuitori ai municipiului), din care

143 funcţionari publici şi 7 angajaţi cu contract individual de muncă, reprezentând

personal contractual din sectorul bugetar.

Conform organigramei, în subordinea directă a Primarului se află Direcţia

Economică şi Direcţia Poliţia Comunitară, celelalte Direcţii fiind subordonate fie

Secretarului Primăriei, fie unuia din cei doi Viceprimar.

Direcţia Tehnică are în componenţă trei servicii:

Serviciul Investiţii, Achiziţii publice. Programe cu Finanţare externă

Serviciul Administrativ-Gospodăresc

Serviciul Gospodărire Comunală, Locativă şi Protecţia Mediului

Serviciul Gospodărire Comunală, Locativă şi Protecţia Mediului se compune

din Şef serviciu şi şapte funcţionari cu funcţie de execuţie. În cadrul acestui serviciu

este cuprins şi sectorul de iluminat public.

II.1Serviciului de Gospodărire Comunală, Locativă şi Protecţia Mediului

Atribuţiile Serviciului de Gospodărire Comunală, Locativă şi Protecţia Mediului

sunt:

II.1.1 Atribuţii generale ale Serviciului de Gospodărire Comunală-elaborează studii, proiecte şi programe anuale privind dezvoltarea edilitar-

gospodărească, întreţinerea, conservarea, administrarea bunurilor din domeniul public

al municipiului şi le supune aprobării;

-efectuează control asupra modului de negociere a contractelor de servicii şi reparaţii cu

furnizorii sau societăţile prestatoare de servicii;

13


-

-urmăreşte şi răspunde de amenajarea, organizarea şi exploatarea parcărilor, a locurilor

publice de afişaj şi reclame, a panourilor publicitare, a mobilierului urban şi ambiental;

-urmăreşte şi răspunde de curăţarea străzilor, drumurilor, aleilor, pieţelor şi a celorlalte

locuri publice;

-răspunde de combaterea insectelor dăunătoare din zonele de agrement, parcurile,

grădinile publice şi spaţiile verzi intravilane;

-organizează şi coordonează acţiunile de deratizare, dezinsecţie şi de igienizare a

locuinţelor, a sediilor instituţiilor publice, precum şi a altor spaţii publice;

-răspunde de executarea lucrărilor de construire a străzilor şi a drumurilor, în strictă

concordanţă cu documentaţia de urbanism şi pe baza studiilor de circulaţie şi de trafic;

-verifică starea tehnică a străzilor, identificarea şi localizarea degradărilor produse în

carosabil şi remedierea operativă a acestora;

-elaborează, împreună cu organele de specialitate ale Ministerului de Interne, studii de

trafic, în concordanţă cu planurile de urbanism şi cu programele de dezvoltare

economico-socială de perspectivă a localităţilor;

-realizează şi întreţine în perfectă stare de funcţionare instalaţiile de dirijare a

circulaţiei, a semafoarelor, a indicatoarelor rutiere şi a marcajelor;

-dezvoltă şi amenajează spaţiile publice în strânsă concordanţă cu necesităţile

comunităţilor locale şi cu documentaţiile de urbanism aprobate potrivit legii;

-amenajează, întreţine şi înfrumuseţează zonele verzi, parcurile, grădinile publice şi

locurile de joacă pentru copii;

-răspunde de conservarea, protejarea şi extinderea fondului vegetal existent;

-ţine evidenţa străzilor şi întocmeşte lucrările de atribuire sau schimbări de denumire a

acestora;

-asigură realizarea lucrărilor publice;

-face propuneri Consiliului local pentru îmbunătăţirea dotării, înfrumuseţării şi utilizării

domeniului public;

-întreţinere şi reparaţii a străzilor, trotuarelor, parcurilor şi zonelor verzi finanţate de la

buget;

14


-asigură verificarea şi propune decontarea lucrărilor de reparaţii străzi, întreţinerea

zonelor verzi, a salubrităţii şi iluminatului public şi alte activităţi specifice;

-asigură, împreună cu organele locale de poliţie, întreţinerea reţelei stradale, marcarea

locurilor de parcare şi circulaţie, pentru desfăşurarea normală a transportului hipo, auto

şi pietonal pe teritoriul municipiului;

-întocmeşte proiectul planului de gospodărire, curăţenie, şi înfrumuseţare a

municipiului;

-urmăreşte realizarea măsurilor prevăzute în proiectele de sistematizare cu privire la

protejarea mediului ambiant şi îmbunătăţirea aspectului municipiului;

-constată şi aplică contravenţiile în vederea respectării prevederilor actelor normative

din domeniul gospodăriei comunale;

-răspunde, până la predarea organelor de pază şi ordine publică, de aprovizionarea

oraşului cu echipament urban;

-răspunde de buna executare a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la imobile şi

instalaţiile aferente;

-îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normative sau încredinţate de autoritatea

deliberativă şi executivă.

II.1.2 Atribuţii specifice pentru serviciul de iluminat public

-verifică satisfacerea consumului de energie electrică la iluminatul public;

-răspunde de organizarea, exploatarea şi întreţinerea reţelelor de iluminatului

public pentru punerea în valoare a edificiilor publice, a monumentelor

arhitectonice şi de artă, a spaţiilor publice şi peisagistice;

-organizează iluminatul public stradal şi ornamental al localităţii în condiţii de

eficienţă şi siguranţă;

-răspunde de respectarea normelor tehnice referitoare la amplasarea instalaţiilor

de iluminat şi la nivelul de iluminare, ţinându-se seama de mărimea şi importanţa

localităţii, siguranţa traficului şi de normele de consum de energie electrică

aprobate potrivit legii;

15


-controlează amplasarea şi folosirea raţională a reţelelor electrice de iluminat

public;

-execută lucrări de întreţinerea, modernizarea şi menţinere a aspectului estetic şi

funcţional al reţelelor şi instalaţiilor aferente;

-urmăreşte realizarea şi menţinerea iluminatului public corespunzător;

Practic atribuţiile acestui serviciu sunt foarte complexe, serviciul de iluminat

public fiind doar o mică parte din activitatea acestuia.

16


Capitolul III STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND DELEGAREA GESTIUNII SERVICIULUI DE ILUMINAT

PUBLIC AL MUNICIPIULUI BUZĂU

III.1 Cadrul legislativ actual privind serviciul de iluminat public în România

Serviciul de iluminat public este reglementat printr-o lege specială, LEGE nr.

230 din 7 iunie 2006, care prevede printre altele:

Sistemul de iluminat public destinat exclusiv prestării serviciului de iluminat

public este parte componentă a infrastructurii tehnico-edilitare a unităţilor

administrativ-teritoriale care, în conformitate cu Legea serviciilor comunitare de

utilităţi publice nr. 51/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

254 din 12 martie 2006, aparţin proprietăţii publice a acestora şi se evidenţiază şi se

inventariază în cadastrele imobiliar-edilitare ale unităţilor administrativ-teritoriale.

În situaţia în care sistemul de iluminat public se încadrează în prevederile art. 2

alin. (4), autorităţile administraţiei publice locale au drept de folosinţă cu titlu gratuit

asupra infrastructurii sistemului de distribuţie a energiei electrice, pe toată durata

existenţei acesteia, pe baza unui contract încheiat între autorităţile administraţiei

publice locale şi proprietarul sistemului de distribuţie a energiei electrice. Prin acest

contract se reglementează toate aspectele cu privire la asigurarea condiţiilor pentru

prestarea serviciului de iluminat public, cu respectarea echitabilă a drepturilor şi

obligaţiilor tuturor părţilor implicate.

Contractul prevăzut la alin. (2) se încheie în baza contractului-cadru emis prin

ordin comun al preşedinţilor A.N.R.E. şi A.N.R.S.C.

În cazul în care autorităţile administraţiei publice locale vor să dezvolte

serviciul de iluminat public utilizând infrastructura sistemului de distribuţie a energiei

electrice existent, proprietarul sistemului de distribuţie a energiei electrice este obligat

să accepte utilizarea solicitată, în conformitate cu prevederile contractului cadru.

În cazul prevăzut la art. 2 alin. (4), refuzul proprietarilor sistemului de

distribuţie a energiei electrice de a încheia contractul prevăzut la alin. (2) obligă

17


operatorul de distribuţie a energiei electrice să asigure continuitatea serviciului până la

pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.

Sistemele de iluminat public se amplasează, de regulă, pe terenuri aparţinând

domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale.

Utilizarea unor elemente ale sistemului de distribuţie a energiei electrice pentru servicii

şi activităţi publice, altele decât iluminatul public, se face cu aprobarea autorităţilor

administraţiei publice locale.

Serviciul de iluminat public se organizează şi funcţionează cu respectarea

principiilor stabilite în Legea nr. 51/2006.

Organizarea şi desfăşurarea serviciului de iluminat public trebuie să asigure

satisfacerea unor cerinţe şi nevoi de utilitate publică ale comunităţilor locale, şi anume:

a) ridicarea gradului de civilizaţie, a confortului şi a calităţii vieţii;

b) creşterea gradului de securitate individuală şi colectivă în cadrul comunităţilor

locale, precum şi a gradului de siguranţă a circulaţiei rutiere şi pietonale;

c) punerea în valoare, prin iluminat adecvat, a elementelor arhitectonice şi peisagistice

ale localităţilor, precum şi marcarea evenimentelor festive şi a sărbătorilor legale sau

religioase;

d) susţinerea şi stimularea dezvoltării economico-sociale a localităţilor;

e) funcţionarea şi exploatarea în condiţii de siguranţă, rentabilitate şi eficienţă

economică a infrastructurii aferente serviciului.

Serviciul de iluminat public va respecta şi va îndeplini, la nivelul comunităţilor

locale, în întregul lor, indicatorii de performanţă aprobaţi prin hotărâri ale consiliilor

locale, ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară sau ale Consiliului General al

Municipiului Bucureşti, după caz.

Indicatorii de performanţă se stabilesc cu respectarea prevederilor

regulamentului-cadru al serviciului şi se aprobă în baza unui studiu de specialitate care

va ţine seama cu prioritate de necesităţile comunităţilor locale, de starea tehnică şi de

eficienţa sistemului de iluminat public existent.

Autoritatea de reglementare competentă pentru serviciul de iluminat public,

A.N.R.S.C., îşi exercită competenţele şi atribuţiile care îi sunt acordate prin Legea nr.

51/2006 faţă de autorităţile administraţiei publice locale şi faţă de toţi operatorii,

18


indiferent de forma de organizare, natura capitalului, ţara de origine sau modalitatea de

gestiune adoptată.

A.N.R.S.C., în colaborare cu C.N.R.I., va realiza şi va dezvolta un sistem

informaţional ce va permite colectarea, monitorizarea şi compararea continuă a fiecărui

indicator de performanţă specific serviciului de iluminat public cu nivelul atins de

operatorul cel mai performant în domeniu.

Autorităţile administraţiei publice locale au acces la orice informaţie de interes

public deţinută de A.N.R.S.C. cu privire la serviciul de iluminat public.

Gestiunea serviciului de iluminat public se realizează prin următoarele

modalităţi:

a) gestiune directă;

b) gestiune delegată.

Alegerea formei de gestiune a serviciului de iluminat public se face prin

hotărâre a consiliilor locale.

Indiferent de forma de gestiune adoptată, în virtutea competenţelor şi atribuţiilor

ce le revin potrivit legii, autorităţile administraţiei publice locale păstrează dreptul de a

aproba, a supraveghea şi a controla, după caz:

a) modul de fundamentare a tarifelor şi respectarea metodologiei de stabilire, ajustare

sau de modificare a acestora, emise de A.N.R.S.C.;

b) modul de îndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatori şi activităţile

desfăşurate de aceştia;

c) calitatea şi eficienţa serviciului prestat, corespunzător indicatorilor de performanţă a

serviciului, stabiliţi conform legii;

d) modul de administrare, de exploatare, de conservare şi de menţinere în funcţiune,

dezvoltarea şi/sau modernizarea sistemului de iluminat public.

Activităţile specifice serviciului de iluminat public, indiferent de forma de

gestiune adoptată, se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile

regulamentului propriu al serviciului de iluminat public şi ale caietului de sarcini,

elaborate şi aprobate de consiliul local în baza regulamentului-cadru al serviciului de

iluminat public şi a caietului de sarcini-cadru, elaborate de A.N.R.S.C. şi aprobate prin

ordin al preşedintelui acesteia.

19


În cazul gestiunii delegate, autorităţile administraţiei publice locale transferă, în

baza unui contract prin care se deleagă gestiunea, denumit în continuare contract de

delegare a gestiunii, unuia sau mai multor operatori cu statut de societăţi comerciale cu

capital public, privat sau mixt, sarcinile şi responsabilităţile proprii cu privire la

prestarea serviciului, precum şi exploatarea şi administrarea sistemului de iluminat

public, în condiţiile legii.

Operatorii care îşi desfăşoară activitatea în regim de gestiune delegată sunt

definiţi conform prevederilor Legii nr. 51/2006.

Operatorii menţionaţi prestează serviciul de iluminat public în baza contractului

de delegare a gestiunii, aprobat de autorităţile administraţiei publice locale şi în baza

licenţei eliberate de autoritatea competentă.

Tipul contractului de delegare a gestiunii, forma, conţinutul şi anexele acestuia

se stabilesc potrivit prevederilor Legii nr. 51/2006 şi corespunzător legislaţiei aplicabile

fiecărei modalităţi de delegare a gestiunii serviciului, în funcţie de regimul juridic ce

urmează a fi adoptat pentru delegarea gestiunii.

În procesul delegării gestiunii serviciului de iluminat public, în conformitate cu

competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii, autorităţile administraţiei publice

locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a

serviciului, respectiv a programelor de dezvoltare a sistemului de iluminat public,

precum şi drepturile şi competentele precizate la art. 17 alin. (1).

Activităţile de monitorizare şi control privind modul de respectare de către

operatori a condiţiilor de emitere şi menţinere a licenţelor revin A.N.R.S.C., iar cele

privind indicatorii de performanta stabiliţi în contractele de delegare a gestiunii revin

autorităţilor administraţiei publice locale.

Pot face obiectul contractelor de delegare a gestiunii activităţile de operare

propriu-zisă - gestionare, administrare, exploatare, întreţinere -, precum şi activităţile de

pregătire, finanţare şi realizare a investiţiilor din infrastructura aferentă serviciului de

iluminat public.

Pe durata derulării contractului de delegare a gestiunii, bunurile mobile sau

imobile aparţinând domeniului public ori privat al unităţilor administrativ-teritoriale,

utilizate pentru realizarea serviciului, se concesionează operatorului căruia i s-a atribuit

contractul de delegare a gestiunii.

20


Până la finalizarea transferului prevăzut la art. 43, în situaţia în care

infrastructura necesară prestării serviciului de iluminat public sau părţi componente ale

acesteia nu sunt proprietatea unităţii administrativ-teritoriale, odată cu încheierea

contractului de delegare a gestiunii serviciului, autoritatea administraţiei publice locale

va cesiona operatorului de iluminat public drepturile şi obligaţiile ce derivă din

contractele încheiate conform prevederilor art. 4 alin. (2)-(5); autoritatea administraţiei

publice locale va notifica operatorului de distribuţie a energiei electrice intenţia de

cesionare cu cel puţin 10 zile înainte de încheierea contractului de delegare a gestiunii

serviciului.

Procedurile pentru delegarea gestiunii serviciului de iluminat public se

organizează şi se derulează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 51/2006, ale prezentei legi şi

în conformitate cu legislaţia specifică fiecărui tip de contract de delegare a gestiunii.

Documentaţia de delegare a gestiunii, cuprinzând caietele de sarcini, criteriile

de selecţie şi instrucţiunile privind organizarea şi desfăşurarea procedurilor, se

elaborează de autorităţile administraţiei publice locale, în baza prevederilor legislaţiei

aplicabile fiecărui tip de contract de delegare a gestiunii.

Existenţa garanţiilor profesionale şi financiare ale operatorului, precum şi

indicatorii de performanţă şi nivelul tarifelor aplicate privind prestarea serviciului în

condiţii de calitate şi de cantitate corespunzătoare constituie criteriile principale pentru

atribuirea contractelor de delegare a gestiunii. Operatorii nouînfiinţaţi pot fi admişi într-

o procedură de atribuire a unei delegări de gestiune în aceleaşi condiţii ca şi societăţile

existente.

Contractele de delegare a gestiunii serviciului se reziliază de plin drept, în

condiţiile art. 36 alin. (2) lit. c), precum şi în cazul retragerii licenţei de operare. Părţile

pot sa prevadă în contracte şi alte clauze de reziliere.

În vederea încheierii contractelor de delegare a gestiunii, consiliul locale va

întocmi şi va aproba, în termen de 6 luni de la luarea deciziei privind delegarea

gestiunii sau de la primirea unei propuneri formulate de un investitor interesat, un

studiu de oportunitate pentru fundamentarea şi stabilirea soluţiilor optime de delegare a

gestiunii serviciului, precum şi documentaţia prevăzută la art. 22 alin. (5).

Procedurile de delegare a gestiunii vor fi demarate în termen de 30 de zile de la

aprobarea documentaţiei de delegare a gestiunii.

21


Contractul de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public va cuprinde în

mod obligatoriu clauzele prevăzute de Legea nr.51/2006.

Atribuirea şi încheierea contractelor de delegare a gestiunii serviciului de

iluminat public se aprobă prin hotărâri ale consiliului local.

Sub rezerva contractelor în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi,

durata unui contract prin care se deleagă gestiunea nu poate fi mai mare decât durata

necesară amortizării investiţiilor, fără a depăşi 49 de ani. Această durată poate fi

prelungită numai în următoarele cazuri:

a) pentru motive de interes general, caz în care durata contractului nu poate fi

prelungită cu mai mult de 2 ani;

b) în cazul în care operatorul, la cererea autorităţii administraţiei publice locale şi

pentru buna executare a serviciului sau pentru extinderea sistemului de iluminat public,

a realizat investiţii care nu ar putea fi amortizate în termenul rămas până la expirarea

contractului iniţial decât printr-o creştere excesiva a tarifelor sau a taxelor locale.

(3) Prelungirea va fi decisă, în condiţiile alin. (2), de către consiliul local,.

III.2 Strategia privind dezvoltarea serviciului de iluminat public a Primăriei Municipiului Buzău

Strategia existentă privind reabilitarea şi modernizarea iluminatului căilor de

circulaţie presupune:

Atingerea unui număr de 4000 de aparate de iluminat în următoarea

structură:

o 1200 buc corpuri de iluminat stradal de 70 W

o 1600 buc corpuri de iluminat stradal de 100W

o 800 buc corpuri de iluminat stradal de de 150W

o 300 buc corpuri de iluminat stradal de de 250 W

o 100 buc corpuri de iluminat suspendat de 150 W

Extinderea presupunând montarea de 300 stâlpi noi, respectiv a 300

corpuri noi de iluminat în următoarele locaţii:

o Intrarea Aerodromului

22


o Str. Ana Ipătescu, Cătunului, Crişului, Grădinilor, Hangarului,

Hipodrom

o Şoseaua Brăilei, Şoseaua Spătaru, Şoseaua Pogonele

o Str. Iazul Morilor, Aleea Industriilor

o Linie Saturn

o Aleea Viitorului

o Ieşire Vadu Paşii

o Intrarea Transilvaniei- COMAT

o Pasaj Horticolei, Pasaj Drăgaică, Pasaj Metalurgica, Intersecţie

Aleea Industriilor

În cartierele de locuinţe reabilitarea va atinge un număr de 700 stâlpi cu 700

corpuri de iluminat tip decorativ, iar extinderea va cuprinde montarea a 450 stâlpi cu

450 corpuri de iluminat.

Strategia existentă privind întreţinerea şi menţinerea în funcţiune a sistemului de

iluminat public pe următorii 10 ani reprezintă operaţiuni ce vor fi realizate pe toată

perioada derulării contractului de delegare de către operator.

1. aparate de iluminat:

a. înlocuirea surselor de lumină o dată la 3 ani

b. înlocuirea balastului o dată la 6 ani

c. înlocuirea condensatorilor o dată la 3 ani

d. curăţarea dispersorului o dată la 3 ani

2. braţe suport:

a. recondiţionare braţ suport (curăţare, întregirea stratului de

vopsea, verificări sisteme de prindere) o dată la 4 ani

3. stâlpi:

a. pentru stâlpi metalici- recondiţionare stâlp (întregirea stratului de

vopsea, verificări sisteme de prindere) o dată la 4 ani

b. pentru stâlpi de beton-verificări, recondişionări ale fundaţiei o

dată la 4 ani

4. instalaţii electrice:

23


a. intervenţii asupra reţelelor electrice- conform necesităţilor

b. intervenţii asupra cutiilor de distribuţie- conform necesităţilor

c. intervenţii asupra sistemului de telemanagement- conform

managementului

III.3 Prezentarea sistemul de iluminat public existent în municipiul Buzău

Starea generală a sistemului de iluminat public din municipiul Buzău este

îngrijorătoare din cauza următoarelor aspecte:

Reţele şi echipamente învechite, ineficiente şi cu grad înaintat de uzură

Reţeaua electrică de alimentare în municipiul Buzău a fost evaluată conform

tabelelor de mai jos ce corespund cu datele prezente în studiul de fezabilitate:

Tip reţea Lungime totală

(km)

Grad de uzură % Vechime (ani)

Clasic-LEA 0,4kv 44,1 60 30

Torsadat TYIR 68,5 20 10

Subteran LES0,4kv 63,5 70 30

În municipiul Buzău există un număr de 4.709 stâlpi utilizaţi pentru iluminat.

Numărul de aparate de iluminat este de 3.743 bucăţi structurate astfel:

145 buc tip TRAFFIC VISION PHILIPS- stare bună

414 buc tip MALAGA PHILIPS- stare bună

131 buc tip LUXTEN- stare bună

454 buc tip lampadar

78 buc globuri decorative

2569 buc corpuri de iluminat vechi respectiv proiectoare de provenienţă

ELBA Timişoara sau tip NORIS în stare avansată de degradare

Costuri cu energia electrică nejustificat de mari faţă de eficienţa luminoasă

Costuri de întreţinere foarte mari generate de starea proastă a sistemului

24


Costurile pe ultimii trei ani cu întreţinerea SIPBz în ceea ce priveşte

infrastructura, se prezintă astfel:

Anul Valori /SDFEE Buzău (mii lei)

2004 550.000

2005 600.000

2006 700.000

Fondurile cheltuite de Primăria Municipiului Buzău pe ultimii trei ani:

Nr.crt. Anul Întreţinere

SIPBz (mii lei)

Extindere SIPBz

(mii lei)

Alte cheltuieli

(sărbători de iarnă)

1 2004 555.000 300.000 120.000

2 2005 600.000 458.000 200.000

3 2006 700.000 550.000 250.000

Aceste fonduri alocate au o rată de creştere mult prea mică pentru a putea

reabilita şi moderniza iluminatul public în totalitate în următorii doi-trei ani, precum şi

pentru a prelua cheltuielile cu întreţinerea şi modernizarea infrastructurii ce va fi

preluată de la SC SDFEE SA Buzău.

Se înregistrează un număr mult prea mare de reclamaţii şi implicit de

intervenţii, comparativ cu sistemele reabilitate din alte localităţi, acestea trebuie

gestionate şi crează necesar de resurse şi un curent de opinie nefavorabil în rândul

contribuabililor

Modul de înregistrare şi rezolvare a reclamaţiilor din partea cetăţenilor privind

SIPBz:

Reclamaţiile cetăţenilor se primesc la Serviciul Gospodărie Comunală şi

Locativă din cadrul Primăriei Municipiului Buzău sau la dispeceratul societăţii care

asigură întrţinerea echipamentelor din SIPBz.

Defectele privind aparatele de iluminat public se rezolvă în termene ce nu

depăşesc 48 h de la înregistrare.

25


Defectele reţelei de alimentare se comunică la SDFEE Buzău care realizează un

număr de 8 defecte pe lună, în limita posibilităţilor.

Situaţia pe ultimii trei ani se prezintă astfel:

Nr.crt. Anul Reclamaţii/nr. Rezolvate/nr. Nerezolvate

(defecte de cablu)

1 2004 2.133 2.130 3

2 2005 1.311 1.300 11

3 2006 1.316 1.302 14

Situaţia pe trimestre în ultimul an se prezintă astfel:

Nr.crt Trimestrul Total

sesizări

Sesizări,

reclamaţii

rezolvate în 48 h

Sesizări,

reclamaţii

rezolvate în 5 zile

Defecte

de cablu

1 I 260 240 20 5

2 II 354 313 41 3

3 III 432 390 42 2

4 IV 280 228 42 4

Durata medie a întreruperilor accidentale, funcţie de tipul de iluminat este de 3-

12 h.

Nu acoperă activitatea nocturnă a unor importante segmente de populaţie,

generând stări de teamă. Insecuritate şi favorizând apariţia vandalismului şi a

fenomenelor criminale

Distribuţia în teritoriu a punctelor luminoase este inechitabilă şi neeficientă,

astfel, încât, în timp ce în unele zone iluminatul lipseşte cu desăvârşire sau este precar,

în altele există o densitate nejustificat de mare de stâlpi de iluminat

Distribuţia luminii este neconformă cu standardele în vigoare şi creează

dificultăţi participanţilor la trafic, disconfort, percepţie târzie şi incorectă a obstacolelor,

orbire, lipsa de fluenţă în trafic

Aspectul nocturn al oraşului este net inferior celui diurn, nereuşind să pună

în valoare elementele arhitectonice, ornamental peisagistice

26


În ceea ce priveşte zonele de risc sporit, acestea sunt luminate cu mult sub

limitele normale ce reglementează calitatea şi cantitatea iluminatului public.

În prezent, activitatea de întreţinere a serviciului de iluminat public în

municipiul Buzău este asigurată conform unui contract de service pentru lucrări de

iluminat public încheiat între Primăria municipiului Buzău şi SC ELECTRICA SA-

SISE- Muntenia Nord- AISE Buzău.

Oraşul este deservit din punct de vedere al iluminatului public de un număr de

100 posturi de transformare din care 98 supraterane.

S-a constatat că există foarte multe străzi pe care întâlnim chiar şi tipuri diferite

de corpuri de iluminat, acest lucru rezultând probabil şi în urma intervenţiilor SC

ELECTRICA SA care au înlocuit corpurile defecte cu corpuri noi aflate în momentul

respectiv în magazie fără a ţine cont de aspecte de natură urbanistică şi chiar

funcţională.

În momentul de faţă instalaţiile electrice aferente iluminatului public se află în

interiorul posturilor de transformare, fapt ce nu permite accesul la acestea fără acordul

SC ELECTRICA SA, fiind necesară realizarea separării prin amplasarea unor cutii în

afara posturilor de transformare şi montarea în acestea a tuturor elementelor aferente

iliminatului public.

Gradul de uzură a reţelei electrice subterane este de 60%, având o vechime mai

mare de 30 de ani.

III.4 Motivaţia de ordin economico-financiar, social şi de mediu privind necesitatea concesionării

Starea actuală a serviciului de iluminat public, multitudinea reclamaţiilor şi a

disconfortului resimţit a determinat autoritatea publică locală demararea unei analize

din punct de vedere economico-financiar şi social, pentru a determina oportunitatea

realizării unei investiţii la nivelul acestui serviciu, costurile şi beneficiile pe care le

implică un program de modernizare.

III.4.1 Consideraţii de ordin economic, financiar, social şi de mediu

27


Luând în considerare caracteristicile specifice serviciului de iluminat public,

analiza eficienţei economico-financiare nu este relevantă, în lipsa unor venituri

cuantificabile şi generate în formă directă, neputându-se calcula indicatorii uzuali:

valoarea netă actualizată, rata internă de rentabilitate.

Serviciul de iluminat public oferă, în schimb, beneficii indirecte şi efecte de

antrenare:

1. sociale

creşterea gradului de civilizaţie, a confortului şi a calităţii vieţii, cu o

puternică componentă socială, designul sistemelor de iluminat carosabil sau pietonal

generează o imagine specifică fiecărui oraş sau spaţiu, reprezentând elemente de

microarhitectură prin care se transmite foarte mult cu mini de limbaj formal.

Creşterea gradului de securitate individuală şi colectivă în cadrul

comunităţilor locale

Asigurarea circulaţiei rutiere şi pietonale

Realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

Funcţionarea şi exploatarea în condiţii de siguranţă, rentabilitate şi

eficienţă economico-socială a comunităţii locale.

Oraşul Buzău poate fi definit şi ca oraş de tranzit, fiind legătura între provinciile

istorice Muntenia şi Moldova precum şi un capăt de pod către Transilvania. Crearea

unei personalităţi urbane atât pe timpul zilei cât şi pe timpul nopţii, va aduce cu

siguranţă beneficii în sfera serviciilor, şi de ce nu, mândria de a trăi într-un oraş

civilizat comparabil cu alte oraşe turistice din Europa.

2. analiza beneficiilor indirecte şi a costurilor antrenate poate să aibă în

vedere mai multe aspecte:

reducerea costurilor de întreţinere prin utilizarea unui management

performant

realizarea unui climat favorabil pentru prelungirea timpului petrecut

în afara locuinţei, cu efect indirect şi mai greu de cuantificat asupra veniturilor la

bugetul local colectate de la comercianţi

reducerea consumului în instalaţiile de iluminat public

Consumurile înregistrate în SIPBz în ultimii doi ani au fost:

28


în anul 2005 –3.757 MWh

în anul 2006 – 3.908 MWh

Valoarea energiei electrice consumate fiind de 2160000 RON, în anul 2006.

Ideea de bază care se desprinde este că, cel mai mult Primăria Buzău cheltuieşte

cu energia electrică, de unde reiese necesitatea alegerii unei soluţii cât mai eficiente.

Acest lucru înseamnă găsirea celei mai economice soluţii pentru o specificaţie tehnică

dată, respectiv nivel de iluminat cerut.

Astfel:

Costuri în 5 ani cu un corp de iluminat modern, echipat cu lampă cu vapori de

sodiu la înaltă presiune:

achiziţie: corp de iluminat 100 W =300 RON

întreţinere:

o 1 lămpi = 30 RON

o 1 balast = 40 RON

o 1 igniter = 30 RON

o Energia = 900 RON la ,5 RON/kWh

o TOTAL ÎNTREŢINERE = 1000 RON/corp/5 ani

Actual, întreţinerea unui corp cu lamp de 250W, pe 5 ani:

o 3 lămpi = 150 RON

o 2 balast = 130 RON

o 3 igniter =120 RON

o Energia = 2100 RON la 0,5 RON/kWh

o TOTAL ÎNTREŢINERE = 2500 RON/corp/5 ani

Costurile pe 5 ani pentru 2500 corpuri noi de 100W Na = 2.500.000RON

Costurile pe 5 ani pentru 2500 corpuri vechi de 250W Na = 6.250.000RON,

rezultând o diferenţă de 3.750.000RON, care la preţul de achiziţie a unui corp nou de

iluminat de 100W, ar putea amortiza costurile privind înlocuirea a 2500 corpuri vechi

de 250W în primii patru ani numai din reducerea consumului.

29


III.5 Analiza diagnostic a serviciului de iluminat public a municipiului Buzău

Analiza serviciului de iluminat public este în strânsă legătură cu importanţa

acestuia pentru comunitate, astfel vom constata firesc că deşi din punct de vedere

economic acesta constituie o sursă permanentă de cheltuieli fără a atrage efectiv

venituri financiare, beneficiile acestuia ne putând fi cuantificate valoric, dar se regăsesc

în nivelul de satisfacere al cetăţenilor.

Puncte slabe Cauze Efecte

Reţeaua de

alimentare a

serviciului de

iluminat public cu

un grad de uzură

ridicat de peste

60%

Lipsa investiţiilor în reabilitarea

sistemului de ilumnat public, vechimea

instalaţiei depăşind în proporţie de

61% 30 de ani

Apariţia constantă a

defecţiunilor în reţea.

Se înregistrează un

număr mult prea

mare de reclamaţii

şi implicit de

intervenţii, în anul

2006 un număr de

1316 sesizări şi

reclamaţii.

Infrastructura reţelei îmbătrânită fizic

şi moral

Tipul de reţea Clasic-LEA 0,4kv cu

lungime totală (km)44,1 are un grad de

uzură de %60 cu o vechime de 30(ani)

Tipul de reţea Torsadat TYIR cu

lungime totală (km) 68,5 are un grad

de uzură de %20 cu o vechime de

10(ani)

Tipul de reţea Subteran LES0,4kv cu

lungime totală (km) 63,5 are un grad

de uzură de %70 cu o vechime de

30(ani)

Costurile cu

intervenţiile sunt

ridicate

Nemulţumiri în

rândul

consumatorilor

Sau înregistrat în

medie 4 sesizări pe zi

în ultimii trei ani,

situaţie ce determină

prezenţa aproape

permanentă a

echipelor de

intervenţie în reţea

30


Costuri cu energia

electrică

nejustificat de

mari faţă de

eficienţa

luminoasă

Consumul de

energie electrică

înregistat în anul

2006 este 3757

MWh, iar costul

anual cu consumul

de energie

electrică este de

2160000 RON

Utilizarea de echipamente depăşite din

punct de vedere tehnic şi moral, ce

înregistrează un consum de energie

electrică peste cel normal

2569 buc corpuri de iluminat vechi

respectiv proiectoare de provenienţă

ELBA Timişoara sau tip NORIS în

stare avansată de degradare

Creşterea constantă a

cheltuielilor cu

energia privind

iluminatul şi ducând

la reducerea

fondurilor primăriei

pentru alte activităţi,

inclusiv cea de

modernizare a

sistemului de

iluminat public

Costuri de

întreţinere foarte

mari, în anul 2005

faţă de anul 2004

au crescut cu 9%,

iar în anul 2006

faţă de anul 2005

cu 17%, în

condiţiile scăderii

inflaţiei.

generate de starea proastă a sistemului,

care se degradează de la un an la altul.

Utilizarea fondurilor

alocate pentru

întreţinere strict pe

partea de menţinere a

sistemului existent,

nemaifiind fonduri

necesare pentru

modernizare şi

dezvoltare

Un număr sporit

de evenimente

rutiere pe timpul

nopţii

Distribuţia luminii este neconformă cu

standardele în vigoare

creează dificultăţi

participanţilor la

trafic, disconfort,

percepţie târzie şi

incorectă a

obstacolelor, orbire,

lipsa de fluenţă în

trafic

31


Resurse proprii

limitate

Dezvoltarea economică a zonei sub

media naţională determină automat şi

un nivel scăzut al încasărilor bugetare

Imposibilitatea

municipalităţii de a

demara un proiect de

modernizare a

sistemului de

iluminat public din

surse proprii

Incapacitatea

primăriei de a

gestiona în mod

direct serviciul de

iluminat public

Lipsa personalului propriu de

specialitate şi a utilajelor necesare

Limitarea în luarea deciziei privind gestionarea ulterioară a serviciului, rezultând necesitatea delegării gestionării serviciului către un operator privat

Sistemul de

iluminat public nu

acoperă activitatea

nocturnă a unor

importante

segmente de

populaţie,

generând stări de

teamă

Distribuţia în teritoriu a punctelor

luminoase este inechitabilă, în unele

zone iluminatul lipseşte cu desăvârşire

sau este precar, în alte zone existând o

densitate nejustificat de mare

Insecuritate şi

favorizând apariţia

vandalismului şi a

fenomenelor

criminale

32


Puncte forte Cauza Efect

Existenţa legislaţiei în

vigoare, ce reglementează

serviciul de iluminat

public

Apariţie legii 230/2006

Legea serviciului de

iluminat public, a legii

51/2006 Legea serviciilor

comunitare de utilităţi

publice şi a altor acte

normative ce

reglementează activitatea

administraţiei publice

locale

Demararea de către

municipalitate a

demersurilor necesare

privind modernizarea

serviciului de iluminat

public şi efectuarea

auditării acestuia în scopul

găsirii soluţiei optime

privind gestionarea

ulterioară a serviciului de

iluminat public

Existenţa unei

infrastructuri ce acoperă

întreaga zonă locuibilă din

municipiu

Preluarea conform legii

230/2006 a reţelei de

iluminat public de la SC

ELECTRICA SA,

societate ce a gestionat în

trecut sistemul de iluminat

public

Posibilitatea demarării

unui program de

modernizare a reţelei

existente şi aducerea ei la

standardele necesare

Interesul acordat de

municipalitate dezvoltării

serviciului de iluminat

public

Elaborarea strategiei de

dezvoltare a serviciului de

iluminat public

Începerea procedurii

privind atribuirea

concesionării serviciului

de iluminat public

33


Capitolul IV MODALITĂŢI DE ACŢIUNE PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC

IV.1 Realizarea de investiţii necesare pentru reabilitarea sistemului de iluminat public în municipiul Buzău

IV.1.1 Reabilitatea sistemului de iluminat public în Municipiul Buzău

Prin aceasta se înţelege aducerea în parametrii tehnici, conform normativelor

naţionale şi cele ale Uniunii Europene în vigoare, a sistemului de iluminat public având

în vedere următoarele aspecte

Realizarea auditului tehnic privind starea SIPBz (Serviciul De Iluminat Public Buzău)

Stabilirea planului de iluminat la scara Municipiului Buzău Master Plan pentru SIPBz. Acest plan presupune gruparea diferiţilor factori de decizie arhitecţi, designeri, ingineri, istorici, politicieni, în echipe pluridisciplinare

Modernizarea SIPBz prin înlocuirea elementelor defecte sau necorespunzătoare.

Extinderea SIPBz pentru zonele în care nu există sau este incomplet. Realizarea sau reabilitarea iluminatului arhitectual şi peisagistic pentru

punerea în valoare a patrimoniului arhitectonic şi al zonelor de interes turistic în Municipiul Buzău.

Realizarea iluminatului festiv în funcţie de solicitarile administraţiei locale aceste soluţii trebuie gândite la nivel de concept de încadrare în ambient la nivel de arhitecţi şi designeri.

Alte lucrări necesare pentru aducerea SIPBz în concordanţă cu cerinţele autorităţilor publice locale.

IV.1.2 Întreţinerea SIPBz

Întreţinerea şi menţinerea în funcţiune a sistemului de iluminat rezultat în urma

reabilitării şi extinderii este o urmare logică a fazei de proiectare şi este detailat în

continuare.

1. Dezvoltarea unui sistem de întreţinere performant

Încă din faza de proiectare a unei instalaţii de iluminat este adesea posibil să se

aleagă componentele, sistemele care vor conduce la activităţi de întreţinere minime

Prin alegerea de aparate de iluminat cu etanşeitate ridicată a

compartimentului optic

34


Prin reducerea numărului de variante de echipare din schemă

Prin folosirea de aparate de iluminat cu puţine componente, şi care

pot fi manevrate cu uşurinţă manual sau înlocuite

Când este posibil să se utilizeze suprafeţe cu finisaje care rămân

curate timp îndelungat sau sunt uşor de curăţat

Planificarea unei activităţi de întreţinere uşoară acces, tipul

sculelor, disponibil de piese de schimb

Pregătirea unei scheme de întreţinere cât mai complete, inclusiv cu

instrucţiuni

Organizarea unui flux informaţional eficient feedback-uri ale

greşelilor, dificultăţilor şi defectelor

Inspectarea stării suporţilor stâlpi, console şi nivelului coroziunii

2. Monitorizare înlocuirii lămpilor

Costurile de înlocuire a lămpilor cuprind costul lămpilor propriu-zise şi costul

muncii depuse, care include costurile privind comandarea, aprovizionarea, stocarea,

instalarea, etc.

Costurile cu munca efectuată depind de sistemul de înlocuire adoptat şi de

accesibilitatea la aparatele de iluminat, alternativele fiind următoarele

Înlocuirea corectivă, constă în înlocuirea fiecărei lămpi defecte

Înlocuirea preventivă, constă în înlocuirea în grup a tuturor lămpilor defecte sau bune

în acelaşi timp, care corespunde de regulă duratei de viaţă economică a lămpilor

Înlocuirea combinată.

Este foarte important ca în locurile unde prin defectarea unei lămpi se pune în

pericol siguranţa sau securitatea în deplasare a utilizatorilor, aceasta să fie înlocuită

imediat

Cum deteriorarea fluxului luminos al lămpii, constituie o sursă de risipă a

energiei, asigurarea unui serviciu de întreţinere corect conduce la un ciclu de viaţă

eficient al acesteia.

Costurile pentru înlocuirea colectivăCb=LS+E+DUnde L= costul lămpii,

S=costul muncii inclusiv costul inspectării,E=costul echipamentului de acces,

35


D=costul depozitării deşeurilor

Costurille pentru înlocuirea preventivă

Cg=LS+E+DUnde L= costul lămpii,

S=costul muncii inclusiv costul inspectării,E=costul echipamentului de acces,D=costul depozitarii deşeurilor

Costurille pentru înlocuirea combinată

Ct=Cg+F*Cb

Unde F= procentul de lămpi defecte şi înlocuite prioritar înlocuirii programate

3. Efectuarea curăţării aparatelor de iluminat

Intervalul de curăţire optim T pentru un aparat de iluminat se obţine când

costurile fluxului luminos pierdut egalează costul curăţirii. Intervalul optim de curăţire

T poate fi determinat cu formula

T= -CcCa+2CcDELTACa aniUnde T= intervalul de curăţire optim

Cc= costul curăţirii unui aparat de iluminat o singură datăCa= costul anual de funcţionare a aparatului de iluminat fără curăţireDELTA= rata medie anuală a murdăririi aparatului de iluminat.

4. Întreţinerea suporţilor aparatelor de iluminat

Pentru stâlpi, console şi console murale, este necesară efectuarea de inspecţii

frecvente şi vopsirea acestora, precum şi monitorizarea ocazională a stării părţilor aflate

în pământ

Pentru structuri cu vechime mai mare de 20 de ani, trebuie evaluată stabilitatea

întregii structuri şi eventual, planificată înlocuirea acesteia. Înlocuirea fiecărei

componente trebuie judecată din perspectiva riscului potenţial pe care-l constituie

pentru funcţionarea în siguranţă a instalaţiei.

Cum tehnologia în domeniul iluminatului avansează permanent, există suficiente

situaţii în care se înlocuieşte întreaga instalaţie, chiar dacă încă este sigură în

funcţionare.

În astfel de situaţii investiţiile se estimează în funcţie de

Posibila economie de energie electrică.

36


Reducerea costurilor de întreţinere.

Îmbunătăţirea ambientului vizual.

5. Verificarea instalaţiilor electrice

Orice instalaţie electrică constituie un potenţial risc privind siguranţa şi prin

urmare inspectarea, întreţinerea şi testarea acesteia este de o deosebită importanţă. În

momentul de faţă instalaţiile electrice de alimentare aparţin S.C. SDEE S.A. Buzău, şi

nu ne vom referi la întreţinerea lor în această abordare, după momentul predării,

întreţinerea lor trebuie efectuată cu personal calificat şi autorizat

6. Monitorizarea defectelor

În ultimii ani se discută din ce în ce mai mult despre telegestiunea sistemelor de

iluminat, însă deocamdată aplicarea acestui gen de sisteme pentru iluminatul stradal

este extrem de costisitoare şi nu vor face obiectul acestui studiu.

Pentru monitorizarea stării sistemului de iluminat din Municipiul Buzău se poate

adopta un sistem simplu de urmărire şi evidenţă computerizată, şi la costuri minime.

O metodă suplimentară, dar foarte eficientă de informare, asupra defectelor pe

lângă inspectarea regulată a instalaţiei de către personalul desemnat, o constituie

crearea unei linii telefonice verzi dedicată acestei activităţi pusă la dispoziţia

utilizatorilor pentru reclamaţii.

7. Limitarea obstrucţionării iluminatului de către vegetaţie

Coroanele pomilor şi copacilor, pot să constituie adesea o problemă în asigurarea

nivelului şi calităţii iluminatului. Toaletarea periodică a copacilor este esenţială pentru

a permite utilizarea eficientă a aparatelor de iluminat. Personalul responsabil cu această

activitate trebuie să colaboreze cu organizaţiile specializate în protecţia plantelor pentru

a asigura nivelul de iluminat corespunzător cu păgubirea minimă vizuală şi horticolă a

copacilor.

8. Modernizarea iluminatul public, arhitectural şi peisagistic în Municipiul Buzău

37


În lipsa unor proiecte aprobate pe soluţii tehnice evaluarea fondurilor este foarte

greu de aproximat.

Propunerea Serviciului de Gospodărie Comunală şi Locativă din primăria Buzău a

luat în considerare, prin acest studiu de oportunitate, modernizarea si extinderea

sistemului de iluminat pentru:

a) Reabilitarea iluminatului public pe străzile şi aleile pietonale

- Străzile Nicolae Titulescu, Independenţei, Păcii, Pompiliu Ştefu, Patriei,

Vulcan, 1 Decembrie 1918, Dorobanţi, Primăverii, Viilor, Rahovei, Horticolei,

Răchitei, Lăstunului, Stăvilarului, Orizontului, Iazului, Depozitelor şi celelalte străzi

din municipiu unde este necesară înlocuirea corpurilor de iluminat vechi cu corpuri noi

performante,

- Înlocuirea reţelei aeriene şi a corpurilor de iluminat în cartierele Mihai

Viteazu şi Poştă,

- Înlocuirea reţelei subterane şi a stâlpilor vechi tip SIL 5 cu stâlpi noi de

70W, precum şi extinderea reţelei de iluminat public în cartierele de blocuri Dorobanţi

I, Micro V, Broşteni, Unirii, Bălcescu şi Micro XIV,

- Extinderea reţelei de iluminat public în Aleea Industriilor, intrarea

Transilvaniei.

b) Obiective ornamental peisagistice

- Parcul Crâng

- Parcul Marghiloman

- Parcul Tineretului

- Scuar Furnica

- Scuar Şcoala nr.1+ statuia Aviator Bădulescu

- Scuar Haşdeu + statuia Aviatorului

- Scuar Spiru HaretN. Bălcescu

c) Obiective arhitecturale

- Clădirile situate pe strada CuzaVoda,

- Biblioteca Judeţeană Vasile Voiculescu

- Castelul Marghiloman,

38


- Biserici,

- Clădirea Prefecturii,

- Faţadele liceelor Haşdeu, Eminescu şi Economic

IV.2 Programul propus pentru reducerea costurilor operaţionale ale sistemului de iluminat public

Pentru realizarea întreţinerii sistemului de iluminat public in Municipiul

Buzău se va realiza un program de întreţinere optimă ce ţine cont de

următoarele date specifice zonei :

a) costurile unitare b) categoria întreţinerii corpurilor de iluminat - factorul de menţinere al corpului de iluminat- intervalul de curăţarec) categoria mediului - categoria de poluare- tipul mediului - durata de viaţă a lămpii

- factorul de menţinere a lămpiid) statistici de mortalitate a lămpii- factorul de supravieţuire a lămpii

În vederea realizării accesului facil la aparatele de comandă şi echipamentele de

măsură soluţia utilizată este montarea de cutii etanşe în grad de protecţie min IP55 în

afara clădirii postului de transformare ce conţin atât comanda cât şi punctul de măsură.

Această soluţie realizează separarea acestora de celelalte instalaţii din posturile de

transformare.

1. Reducerea numărului de puncte luminoase

Reducerea numărului de corpuri de iluminat, acolo unde este posibil, conduce la

micşorarea eventualelor defecte deci la scăderea numărului de intervenţii.

Reducerea se face prin proiectarea judicioasă a sistemelor de iluminat folosind

corpuri de iluminat performante ceea ce duce la mărirea distanţei între corpurile de

iluminat cu implicaţii directe asupra numarului de intervenţii.

2. Utilizarea surselor de lumină de ultimă generaţie

39


Prin folosirea surselor de lumină tip (SON-T PLUS PIA, CDM-TT) scade numărul

defectiunilor timpurii (rată scăzută de defecte), creşte rezistenţa la vibraţii şi se

realizează o menţinerea mult mai bună a fluxului luminos în timp.

3. Utilizarea corpurilor de iluminat echipate cu aparataj cu fiabilitate crescută (PHILIPS)

4. Utilizarea corpurilor de iluminat cu grade de protecţie ridicate

Aparatele de iluminat prezentate sunt fabricate cu grade de protecţie IP65, IP66

pentru compartimentul optic – partea cea mai sensibilă a ansamblului. Aşadar se va

creşte intervalul de curăţare a compartimentelor optice (o dată la 3 ani) cu respectarea

factorului de menţinere a luminanţei (0,9).

Deasemenea se vor folosi corpuri de iluminat cu rezistenţă crescută la acte de

vandalism (IK10).

Toate aceste măsuri duc la reducerea numărului de intervenţii şi implicit a

costurilor de mentenanţă .

5. Organizarea echipelor de întreţinere

Echipele de cercetare vor realiza inspecţii periodice şi sistematice a sistemului de

iluminat după un program prestabilit şi va comunica rezultatele inspecţiilor echipelor de

intervenţii.

Va fi utilizat un software specializat pentru Managementul Sistemului de

Iluminat Public – CANDELA – aplicat deja cu mare succes în Municipiul Constanţa.

Programul permite stocarea tuturor informaţiilor privind intervenţiile realizate asupra

unui punct luminos şi utilizarea lor atunci când sunt necesare operaţiuni de service.

Astfel operaţiunile de schimbare a surselor de lumină se realizează centralizat înainte

de atingerea duratei normate de viaţă – rezultatul este eliminarea inconvenienţelor cu

privire la nefuncţionarea corpurilor de iluminat datorită arderii surselor. Tot cu ajutorul

acestui program de calcul pot fi mult mai bine diagnosticate eventualele defecte având

în vedere că în orice moment poate fi cunoscut întreg istoricul unui punct luminos –

inclusiv reţeaua ce îl alimentează.

40


Echipele de intervenţii se deplasează cu utilajele necesare în cel mai scurt timp

la locul defecţiunii semnalat de echipele de cercetare precum şi la reclamaţiile primite

la dispecerat.

Intervenţia la corpul de iluminat constă în verificarea siguranţei fuzibile,

verificarea vizuală a sursei şi dacă este cazul înlocuirea componentelor defecte.

IV.3 Concluzii

IV.3.1 CONSIDERAŢII ASUPRA COSTURILOR COMUNITARE

A. Costurile comunităţii referitoare la sistemul de iluminat sunt următoarele:

a.1. Costuri directe

Investiţia iniţială; în acest caz este vorba de valoarea finanţată a lucrărilor de

reabilitare şi modernizare a sistemului.

Probabil în timp, datorită dezvoltării urbanistice ulterioare, vor fi necesare şi extinderi

ale acestui sistem şi deci o creştere a nivelului de investiţii

Valoarea Consumului de energie electrică ; raportat la durata de viaţă a

echipamentelor performante (min 10 ani) costul cu energia este componenta cea mai

importantă (70%)

Întreţinerea sistemului

Costuri de sfârşit de viaţă (eliminare din sistem, introducerea în lanţul de

reciclare, etc)

a.2. Costuri asociate

Aceste costuri sunt mai greu de cuantificat şi depind de foarte multi factori:

poziţionare geografică, densitatea traficului, nivel de trai, nivel de dezvoltare al urbei,

factori de cultură, etc.

În situaţia unui sistem de iluminat nesatisfăcător şi gestionat ineficient costurile

comunitare se măresc prin:

- valoarea pagubelor datorate accidentelor rutiere şi a actelor criminale

datorate sau favorizate de iluminatul precar sau de lipsa acestuia

- costurile cu spitalizarea, recuperarea şi asistarea victimelor

accidentate sau supuse actelor criminale (agresiuni, violuri)

41


- recuperarea prejudiciilor cauzate de furturi şi tâlhării din avutul

public sau privat

- apariţia inconvenientelor legate de blocaje în trafic, sporirea noxelor

prin stationare excesivă a autovehicolelor în trafic, etc

O analiză a acestor costuri presupune colaborarea cu următorii factori:

- poliţia locală

- instituţiile sanitare

- factorii responsabili cu administrarea drumurilor

- societăţile de asigurare şi evaluare a daunelor

- populaţia locală

B. Îmbunătăţirea situaţiei Costurilor comunitare:

b.1.Prin acţiune directă:

Soluţionarea performantă a arhitecturii sistemului duce la următoarele

beneficii:

- creşterea duratei de viaţă a componentelor

- optimizarea numărului de aparate de iluminat şi a poziţionării

acestora

- operaţiuni de punere în operă cu cheltuieli minime

- alegerea judicioasă a componentelor (nivel ridicat de protecţie,

uşurinţă în exploatare)

Aceste aspecte duc la scăderea investiţiei iniţiale şi deci la diminuarea efortului bugetar

Proiectarea luminotehnică potrivit standardelor şi

implementarea soluţiilor de dimming vor duce la o economie de energie faţă de

situaţia actuală ceea ce înseamnă:

- reducerea costurilor cu energia

- creşterea timpului de funcţionare a sistemului păstrându-se nivelul

de cost

- o combinaţie a celor două aspecte

Gestionarea eficace şi eficientă a sistemului printr-un

program optim de întreţinere va duce la scăderea costurilor de diagnoză, menţinere şi

întreţinere

b.2.Indirect, beneficiile soluţiei de iluminat vor fi:

42


Diminuarea costurilor comunitare asociate prin:

- reducerea numărului de accidente rutiere cu până la 30%, ceea ce

implică scăderea costurilor cu

- spitalizarea, recuperarea şi asistenţa bolnavilor

- contravaloarea muncii ce ar trebui prestată de accidentaţi în zilele de

indisponibilitate

- remedierea avariilor auto

- valoarea (implicită) a pierderilor suportate de societăţile de asigurare

- reducerea criminalităţii:

- vandalism cu până la 50-80%

- tâlhării: cu până la 30%

- furtul de maşini: 15-20%

- efracţii: cu până la 15-20%

Apreciem o diminuare anuală cu 65.000 - 75.000 Euro a costurilor comunitare

asociate.

Aport de capital prin:

- creşterea consumului de bunuri şi servicii datorat:

prelungirii activităţilor umane mult dincolo de apusul soarelui

atractivitatea produsului turistic şi comercial datorită

înfrumuseţării oraşului

scăderii cu 50-60% a fricii de agresiune fizică şi cu 15-20% a

temerilor femeilor legate de agresiunile sexuale

- atragerea investiţiilor favorizate de un iluminat modern

IV.3.2 Concluzii

Conform celor prezentate mai sus costurile privind energia electrică consumată

pentru realizarea iluminatului public pot fi reduse important în condiţiile în care

sistemul de iluminat public va fi adus la parametrii standardizaţi pe tot teritoriul

oraşului şi suplimentar se vor realiza iluminatul arhitectural, ornamental şi peisagistic .

43


Implementarea unui astfel de program nu poate fi realizat de către administraţia

publică locală prin gestiune directă din lipsa resurselor umane şi tehnico-materiale

necesare.

În acest caz se impune derularea unui program de parteneriat public privat sau

delegarea gestiune unei societăţi capabile să realizeze implementarea programului de

modernizare a serviciului de iluminat public, să gestioneze în mod eficient acest

serviciu, contribuind astfel la dezvoltarea pe ansamblu a confortului urban şiimplicit la

dezvoltarea economică şi socială a oraşului.

44


Bibliografie selectivă

ARMENIA ANDRONICEANU MANAGEMENT PUBLIC, editura Economică, 1999

ARMENIA ANDRONICEANU MANAGEMENT PUBLIC, editura universitară, 2004

ARMENIA ANDRONICEANU NOUTĂŢI ÎN MANAGEMENTUL PUBLIC, editura universitară, 2005

ARMENIA ANDRONICEANU MANAGEMENTUL SCHIMBĂRILOR, editura all educaţional, 1988

MOLDOVEANU CEORGE, DOBRIN C

MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN SECTORUL PUBLIC, editura ase, 2003

ARMENIA ANDRONICEANU,ION PLUMB,OANA ABĂLUŢĂ

MANAGEMENTUL SERVICIILOR PUBLICE, editura ase, 2003

PROFIROIU MARIUS POLITICI EUROPENE, editura economică, 2003

LUCICA MATEI STRATEGII DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ LOCALĂ, editura politea- snspa, 2004

LUCICA MATEI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ LOCALĂ, editura economică, 2005

ION POPA GHID DE REALIZARE A STRATEGIEI, editura ase, 2004

ION POPA MANAGEMENT STRATEGIC, editura economică, 2004

ANTON P. PARLAGI,CRISTIAN IFTIMOAIE

SERVICII PUBLICE LOCALE, editura economică

CRISTIAN ŢÂNŢĂREANU,GEORGE GEORGOSTOU

POLITICA UNIUNII EUROPENE ÎN DOMENIUL ENERGIEI, colecţia de micromonografii ”Politici europene”, Institutul European din România în colaborare cu Bernard Brunhes Internaţional, 2000

Legea 215/2001 Legea administraţiei publice localeLegea 188/1999 Legea privind statutul funcţionarilor

publiciLegea 230/2006 Legea serviciului de iluminat publicLegea 51/2006 Legea serviciilor comunitare de utilităţi

publicewww.primariabz.ro

www.cnri.rowww.anrsc.ro

45

http://www.anrsc.ro/

http://www.cnri.ro/

http://www.primariabz.ro/

Documents

Lucrare Licenta Buzau