Lucrari Practice de Nursing

8/10/2019 Lucrari Practice de Nursing

1/119

LUCRRI PRACTICE DE NURSING Mihai G. MAN

LP.1

Pregtirea, asistarea i efectuarea ngrijirii generale a bolnavului.

. Pregtirea i schi!barea "atului. #chi!bri $e "o%i&ie n "at.

. Mobili%area bolnavului. 'e%brcarea i !brcarea bolnavului.

. Asigurarea igienei cor"orale a bolnavului. Prevenirea i ngrijirea escarelor $e$ecubit.

(. )oaia $e te!"eratur. Msurarea i notarea grafic a te!"eraturii cor"ului n

foaia $e te!"eratur

. Pregtirea i schi!barea "atului. #chi!bri $e "o%i&ie n "at.

1. Patul "acientului

a* +alitatile "atului

Sa fie comod

Sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atat cerintele de confort ale

pacientului, cat si ale personalului de ingrijire:

- lungime 2m, latime 80-90 cm, de la podea pana la saltea, 60 cm

- sa-i permita pacientului sa se poate misca in voie

usor de manipulat si de curatat

calitatile somierei partea principala a patului!

"


2/119


- sa fie confectionata din sarma ino#ida$ila, puternica si elastica,

$ine intinsa

b* i"uri $e "aturi

pat simplu, cu somiera

pat cu somiera mo$ilapat ortopedic % are cadranul somierei confectionat din mai multe $ucati &'( $ucati!

pat universal % ptr tratament ortopedic cu somiera mo$ila

c* Accesoriile "atului

salteaua confectionate dintr-o singura, din doua sau trei $ucati din $urete, material

plastic % care se curtata si se dezinfecteaza mai usor

pernele tre$uie sa fie in numar de doua: una umpluta cu par de cal, iar$a de mare siuna din $urete, material plastic sau puf ) dimensiuni: **cm ' +* cm

patura confectionata din lana moale, tre$uie sa se poata spala usor

lenjeria este $ine sa ai$a cat mai putine cusaturi) lenjeria necesara % doua cearsafuri,

doua fete de perna, o aleza, musama)

- cearsaful sa fie dintr-o singura $ucata cu dimens mari sa poata fi

fi#at su$ saltea)

- musamaua % conf din cauciuc sau material plastic cu rol de aproteja salteaua de diferite dejectii) dimensiuni:"*0cm ' ""0cm

- aleza % acopera musamaua , confectionata din panza va fi cu "*-

20 cm mai lata decat musamaua ptr a o acoperi perfect

fata de perna confectionata din acelasi material ca si restul lenjeriei) se va inceia cu

snur in partea laterala sau fara snur, cu descizatura suprapusa)

utilaj auxiliar sprijinitor de perne, rezemator de picioare, aparatoare laterale, coviltir

sau sustinatorul de invelitoare)

-. Pregatirea si schi!barea "atului

Pregatirea "atului fara "acient

Materiale necesare

2


3/119


cearsaf simplu, cearsaf plic, doua fete de perna, una-doua paturi, doua perne)

fectuarea

se indeparteaza noptiera de langa pat se asaza un scaun cu spatar la capatul patului

pe scaun se asaza, in ordinea intre$uintarii: lenjeria curata, pernele, patura, impaturite

corect

cearsaful se asaza la mijlocul saltelei) se desface si se intinde o parte a cearsafului spre

capataiul patului, cealalta spre capatul opus)

se introduce cersaful adanc su$ saltea la am$ele capete

#e e/ecuta coltul

persoana asezata cu fata spre capatul patului)

cu mana de langa pat, prinde partea laterala a cearsafului la o distanta egala de la colt,

prinde partea laterala a cearsafului la o distanta egala de la colt, cu lungimea partii

atarnate si o ridica in sus pe langa saltea

partea de cearsaf de su$ marginea inferioara a saltelei se introduce su$ saltea se lasa apoi in jos partea de cearsaf ridicata

se introduce su$ saltea partea de cearsaf care atarna su$ marginea inferioara a saltelei

celelalte trei colturi se fac dupa aceeasi procedura

se introduce apoi su$ saltea toata partea laterala a cearsafului % incepand de la colturile

saltelei) se intinde $ine cearsaful % sa nu prezinte cute

Daca este nevoie, se asaza musamaua si se acopera cu aleza.

se asaza cel de-al doilea cearsaf peste care se intinde patura) marginea cearsafului

dinspre cap se rasfrange peste patura.

daca se foloseste plicul in loc de cearsaf, atunci patura se introduce in plic, dupa ce se

indoaie in lungime

se asaza pernele introduse in fetele de perna curate

&


4/119


Pregatirea "atului cu "acientul in "at

Scim$area lenjeriei cu pacientul in pat are loc in cazurile in care starea generala a pacientului

nu permite ridicarea din pat.

$iectivele pentru pacient si asistenta: acientul sa prezinte: o stare de $ine) confort fizic si psiic) stare de igiena

permanenta)

entru asistenta este o ocazie de: a comunica cu pacientul) de a-i da posi$ilitatea

pacientului sa-si e#prime sentimentele, sa-si usureze starea sufleteasca) de a-l

o$serva) de a-l mo$iliza, pentru a se preveni complicatiile) de a-i asigura conditii

corespunzatoare de igiena, de rela#are si odina

/aterialul necesar: acelasi ca si pentru pregatirea patului fara pacient, in plus: paravan,

sac de rufe, eventual - lenjerie de corp curata si material pentru a spala pacientul

daca s-a murdarit)

/ediul inconjurator: evitarea curentilor de aer, asigurarea intimitatii, asigurarea

masurilor privind asepsia

acientul se informeaza asupra procedeului) se linisteste si se asigura ca manopera va

fi facuta cu $landete, ca nu va fi miscat inutil, ca manevrele nu-i vor cauza dureri) i

se solicita cooperarea

a* Proce$ura 0e/ecutia*

acientul poate fi intors in decu$it lateral. n acest caz, scim$area lenjeriei se face in

lungimea patului si necesita totdeauna doua asistente:

- cele doua asistente se asaza de o parte si de alta a apatului)

- pacientul ramane acoperit pana la scim$area cearsafului de su$ patura)

- marginile cearsafului se desfac de su$ saltea de jur imprejur

1sezarea pacientului in decu$it lateral spre marginea patului)

- asistenta din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in a#ila

dreapta, il ridica usor, iar mana stanga o introduce su$ umerii lui,

sprijinandu-i capul pe ante$rat

- apoi, cu mana dreapta trage usor perna spre marginea patului) pacientul

fiind de asemenea deplasat usor in aceeasi directie)

(


5/119


- se asaza apoi in dreptul genuncilor pacientului, introduce mana stanga

su$ genuncii acestuia flectandu-i putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza

usor gam$ele pe coapse

- din aceasta pozitie, se intorce pacientul in decu$it lateral drept,

sprijinandu-l in regiunea omoplatilor si a genuncilor- pacientul se mentine acoperit)

- asistenta din partea stanga ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si

aleza murdara pana la spatele pacientului) sulul de lenjerie murdara se

afla in acel moment alaturi de sulul lenjeriei curate

- pe jumatatea li$era a patului, se deruleaza cearsaful curat, musamaua si

aleza pregatite mai inainte

- se intinde $ine cearsaful curat pe jumatatea li$era a patului si se asaza o

perna im$racata in fata de perna curata, apoi se aduce pacientul in

decu$it dorsal cu multa $landete, sprijinandu-l in regiunea omoplatilor

si su$ genunci

entru a aduce pacientul in decu$it lateral stang, asistenta din partea stanga procedeaza

la fel ca si in cazul intoarcerii in decu$it lateral drept

Scim$area cearsafului de su$ patura

acientul poate fi asezat in pozitie sezand) procedura se efectueaza, de asemenea, de

catre doua persoane: una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjeria murdara, asaza si

deruleaza cearsaful curat.

b* #chi!barea ale%ei

Se poate e#ecuta dupa aceeasi procedura de miscare a pacientului, descrisa mai inainte, sau

folosind metoda urmatoare:

b* ri$icarea "acientului cu ajutorul u!arului

ste o metoda recomandata % cand este posi$il de efectuat, deoarece produce o presiuneintraa$dominala nesemnificativa fata de oricare alta metoda.

/etoda se efectueaza cu ajutorul a doua asistente:

- asistentele se asaza de o parte si de alta a patului, in dreptul $azinului pacientului

- asaza pacientul in pozitie sezand, dupa metodele cunoscute

*


6/119


- cele doua asistente isi apleaca coloana spre pacient, incearca sa-si largeasca $aza de

sustinere prin departarea picioarelor, isi flecteaza usor genuncii

- asistenta din partea dreapta isi fi#eaza umarul drept in a#ila dreapta a pacientului

- asistenta din partea stanga fi#eaza umarul ei stang in a#ila stanga a pacientului, astfel

incat $ratele pacientului sa se odineasca pe spatele asistentelor)- apoi asistentele incearca sa-si introduca ante$ratul cat mai mult su$ coapsa pacientului.

- mana li$era a asistentelor se sprijina pe suprafata patului mai sus de pacient asigurand

un suport in momentul ridicarii

- la comanda uneia se incepe ridicarea pacientului ridicand treptat coloana verte$rala si

transferand greutatea pe piciorul aflat inpartea cefalica a patului

- in mom asezarii pacientului asistentele isi flecteaza din nou genuncii ,coloana

verte$rala co$oara si aseaza pacientul conforta$il

b-* can$ "acientul nu "oate sa coo"ere%e

- asistentele deoparte si de alta a patului , se apleaca spre pacient, mentinand coloana

dreapta si cu $aza de sustinere larga

- $ratele din partea cefalica a patului se aseaza in jurul spatelui pacientului cat mai

aproape de linia $azinului

- $rael dinspre picioare se introduc su$ sezutul pacientului, mainele asistentelor se unesc

- pacientul este rugat sa-si incruciseze $ratele pe piept

- la comanda unei asistente se efectueaza ridicarea pacientului, ridicand treptat coloanaverte$rala si transferand greutatea spre piciorul situat spre partea cefalica

ATENTIE

Protejarea coloanei vertebrale si a musculaturii abominale se reali!ea!a "rin #lectarea

$enunc%ilor si coborarea coloanei & mentinan s"atele re"t'

2.#chi!barile $e "o%itie ale "acientului

- active% le e#ecuta pacientul singur

- pasive% sunt efectuate cu ajutorul asistentei

n$icatii

6


7/119


Scim$arile pasive se efectueaza la pacientii: adinamici, imo$ilizati, inconstienti,

paralizati, cu aparate gipsate etc.

Princi"ii $e res"ectat

Sunt necesare " sau 2 asistente rinderea pacientului se face precis si sigur cu toata mana, asezand palma pe

suprafata corpului pacientului astfel incat suprafata de contact sa fie cat mai mare)

1sezarea asistentei cat mai aproape de pat cu picioarele departate pentru a avea o

$aza de sustinere cat mai mare)

3enuncii flectati, coloana verte$rala usor aplecata)

1ceasta pozitie asigura protejarea coloanei verte$rale a asistentei prin diminuarea

compresiunii asupra discurilor interverte$rale si asupra corpului verte$rei, permitand asistenteisa utilizeze forta muscilor mem$relor inferioare, impulsionand toata energia ei spre picioare.

/iscari pasive mai frecvente:

". intoarcerea pacientului din decu$it dorsal in decu$it lateral si inapoi)

2. asezarea pacientilor in pozitie sezand

&. readucerea la loc a pacientilor care au alunecat in jos de pe perna

a* ntoarcerea $in $ecubit $orsal in $ecubit lateral

asistenta se asaza la marginea patului spre care va fi intors pacientul

indoaie $ratul pacientului din partea opusa peste toracele acestuia, apoi asaza

mem$rul inferior din partea opusa peste celalalt)

asistenta se asaza cu fata in dreptul toracelui pacientului avand piciorul dinspre

capataiul patului asezat mai inaintea celuilalt: isi flecteaza usor genuncii)

se apleaca si prinde cu mana umarul din partea opusa, iar cu cealalta mana prinde

soldul pacientului

asistenta trece greutatea corpului ei dinspre mem$rul inferior plasat mai in fata

inspre mem$rul aflat mai in spate si intoarce pacientul spre ea. n timpul acestei

miscari, asistenta isi flecteaza $ine genuncii.

b* 3ea$ucerea in $ecubit $orsal $in $ecubit lateral

se face de catre doua asistente

+


8/119


am$ele se asaza pe aceeasi parte a patului, la spatele pacientului

asistenta asezata la capul pacientului prinde pacientul su$ a#ila cea apropiata de

suprafata patului si ii sprijina capul pe ante$rat

cealalta asistenta introduce o mana su$ $azinul pacientului

cu mainile ramase li$ere ele intorc pacientul

c* 3i$icarea "acientului $in $ecubit $orsal in "o%itie se%an$

4om e#emplifica trei metode:

c1*

asistenta se asaza la marginea patului cu fata spre pacient

plaseaza piciorul care se afla langa pat, mai in urma celuilalt

$ratul dinspre pat al asistentei ramane li$er pana in momentul ridicarii pacientului

celalalt $rat, asistenta il trece peste umarul pacientului si plaseaza mana intre

omoplatii acestuia

pentru a ridica pacientul, asistenta isi $asculeaza greutatea corpului dinspre piciorul

plasat in fata spre piciorul plasat mai in spate, flectand genuncii in acelasi timp

cu $ratul li$er isi fi#eaza ca punct de sprijin marginea patului

c-*

asistenta se asaza la marginea patului

cu mana dinspre e#tremitatea distala a patului prinde regiunea a#ilara a pacientului,

iar cu cealalta mana il im$ratiseaza din spate, sprijinandu-i capul pe ante$rat.

c2* in ca%ul "acientilor aflati in stare grava4 se realizeaza de catre doua asistente

asistentele se asaza de o parte si de alta a patului

ele incruciseaza ante$ratele in regiunea dorsala a pacientului, asezand palmele pe

omoplatii pacientului

cu cealalta mana prind pacientul su$ a#ila

$* 3i$icarea "e "erna

se e#ecuta de catre doua persoane asezate de o parte si de alta a patului, cu fata

usor intoarsa spre capul patului

8


9/119


isi largesc $aza de sustinere prin departarea picioarelor si plasarea acestora unul in

fata celuilalt

indoaie $ratele pacientului peste a$domen

introduc mana dinspre capul patului su$ omoplati pacientului cu palma in sus

cealalta mana o introduc su$ regiunea fesiera a pacientului, unde mainile celor

doua persoane se unesc

isi flecteaza genuncii

la comanda uneia dintre asistente se ridica pacientul, folosind forta mem$relor

inferioare prin trecerea greutatii de pe un picior pe altul

tenica de readucere a pacientului pe perna se poate e#ecuta si de catre o singura

asistenta daca pacientul poate sa se ajute flectandu-si genuncii si impingand cu

picioarele sprijinite pe suprafata patului

#chi!barea $in "o%itia se%an$, in $ecubit $orsal

se face mai usor scim$area pacientului din pozitie sezand in decu$it dorsal,

folosind forta mem$relor inferioare

56#3(A

- pentru usurarea miscarii pacientului este importanta $alansareacorpuluji asistentei de pe un picior spre celalalt in directia mo$ilizarii pacientului

MP53AN ' 3N7

- e#plicati intotdeauna pacientului clar ce se face cu el si ce cola$orare asteptati de la el

- urmariti atent pacientul in tot timpul manoperei, asigurandu-va ca el se afla intr-o pozitie

conforta$ila

. Mobili%area bolnavului. 'e%brcarea i !brcarea bolnavului.

1. Mobili%area "acientului

9


10/119


#co"ul mo$ilizarii este miscarea pacientului pentru a se preveni complicatiile ce pot

aparea din cauza imo$ilizarii si pentru recastigarea independentei.

5biectivele ur!arite

5ormalizarea tonusului muscular

/entinerea mo$ilitatii articulare 1sigurarea starii de $ine si independenta pacientului

Stimularea meta$olismului

avorizarea eliminarii de urina si fecale

Stimularea circulatiei sanguine pentru: profila#ia trom$ozelor, pneumoniilor,

escarelor, contracturilor

Princi"ii $e res"ectat

/o$ilizarea se face in functie de:

5atura $olii

Starea generala

7ipul de reactivitate a pacientului

erioada de e#ercitii pasive si active pentru refacerea conditiei musculare si

anvergura de miscare tre$uie inceputa incet, marindu-se treptat, in functie de

raspunsul fiziologic al pacientului

#ercitiile se fac inainte de mese

acientul tre$uie invatat sa intercaleze e#ercitiile de miscare cu e#ercitii de

respiratie

e asemenea, tre$uie planificat impreuna cu pacientul e#ercitii de rela#are

5bservatie% momentul in care se incep mo$ilizarea si scularea din pat, precum si

ritmul in care se efectueaza vor fi otarate de medic

- e#ecutarea in $une conditii tine de competenta asistentei

Pregatiri

regatirea materialelor se face tinand cont de tipul de miscare impus alat,

papuci, fotoliu, carje!

1sistenta il formeaza: procedeu, scop

"0


11/119


i controleaza pulsul, tensiunea arteriala, o$serva starea pacientului, e#presia

fetei) de asemenea se poate determina gradul de fle#ie a articulatiei cu

goniometrul

i"uri $e !iscari si !o$alitati $e !obili%are

/o$ilizarea face parte din terapia prescrisa de medic, in functie de afectiunea si starea

pacientului) mo$ilizarea se face progresiv, crescand treptat gama de miscari) se incepe

cu:

/iscarea capului % miscari pasive si active

/iscarea degetelor, inceieturilor mainii, gleznei!

/iscarea si scim$area pozitiei mem$relor superioare si inferioare, miscari de

fle#ie si e#tensie, pacientul pastrand pozitia de decu$it

!"ortant: /iscarea tre$uie asociata cu miscari de respiratie. e asemenea se poate asocia cu

efectuarea unor masaje

a* Ase%area in "o%itie se%an$, la !arginea "atului

a"!. /odalitatea de asezare a pacientului in pozitie sezand, la marginea patului

1sistenta se asaza la marginea patului cu picioarele departate si cu genuncii

flectati

ntroduce o mana la spatele pacientului su$ omoplat iar cealalta mana, su$

regiunea poplitee

acientul poate cola$ora fie sprijinindu-se de marginea patului, fie im$ratisand

gatul asistentei sau al asistentului)

data cu ridicarea pacientului in pozitie sezand, se face rotarea mem$relor

inferioare intr-un ungi de 90grd si se urmareste pozitie corecta a coloanei

acestuia

""


12/119


a2!. /etoda se poate realiza si in cazul pacientilor care nu se pot sprijini sau prinde cu

mainile.

ozitia asistentei este aceeasi, doar ca

1saza $ratele pacientului peste a$domen

/em$rul inferior dinspre asistenta il trece peste celalalt din partea opusa

1poi, asistenta aseaza o mana su$ omoplatul pacientului cu dosul palmei, iar

cealalta su$ genuncii acestuia procedand, in continuare, ca mai sus)

rima asezare a pacientului in pozitie sezand, la marginea patului, sa fie numai

de cateva minute, sa fie numai de cateva minute, sa se masoare pulsul)

n zilele urmatoare, durata sederii se poate prelungi

b* Ase%area in fotoliu1sezarea pacientului in fotoliu:

1sistenta asaza fotoliul cu marginea laterala lipita de marginea patului

une un pled pe fotoliu

m$raca pacientul cu alat si ciorapi

1duce pacientul in pozitie sezand la marginea patului, dupa metoda cunoascuta

1sistenta se asaza in fata pacientului si introduce mainile su$ a#ilele acestuia

acientul se sprijina cu mainile pe $ratele sau umerii asistentei

1sistenta ridica pacientul in picioare si, intorcandu-l cu spatele catre fotoliu, il

asaza incet in acesta

l acopera cu pledul

Su$ picioare, se poate aseza un scaunel

and sunt 2 asistente, acestea introduc mana de langa pacient su$ a#ila acestuia

si-l ridica in picioare

1poi, rotindu-l, il aseaza in fotoliu si-l acopera

c* 3i$icarea in "o%itie ortostatica

upa ce pacientul este asezat in pozitie sezand, pe marginea patului, asistenta de langa

pacient sta cu spatele la pat, sprijina pacientul de su$ am$ele a#ile si-l ridica.

"2


13/119


1sistenta se asaza, in fata pacientului, care sta in pozitie sezand, la marginea)

i#eaza, cu genuncii ei, genuncii pacientului iar cu mainile il prinde de su$

a#ile)

acientul se prinde de umerii asistentei sau de gatul acesteia

rin impingere in genuncii pacientului, centrul de greutate al asistentei

co$oara, crescand astfel forta de ridicare a pacientului

-. 'e%brcarea i !brcarea bolnavului.

#co" 8protejarea corpului si asigurarea intimitatii

nterventiile asistentei84 alegerea lenjeriei in functie de : -se#)

- temperatura mediului am$iant)

- varsta)

- talie si staturasa sigure lejeritatea

miscarii!)

- de integritatea fizica si psiica a

pacientului.

- pregatirea lenjeriei la indemana pacientului

- e#plicarea tuturor gesturilor ce urmeaza a fi efectuate)

- incurajarea pacientului sa participe, pe cat posi$il, in functie de capacitatea si limitele sale

fizice

- felicitarea ptr fiecare progres

- ajutarea pacientului in efectuarea tenicii sau efectuarea integrala a tenicii la nevoie , se

efectueaza de catre doua asistente!

!"ortant

". n cazul afectiunilor la nivelul mem$relor superioare, se incepe cu dez$racarea

mem$rului sanatos, im$racarea incepand cu mem$rul afectat.

2. n cazul afectiunilor la mem$rele inferioare, nu se recomanda pijamaua.

"&


14/119


&. Sustinerea mem$rului paralizat.

(. 1cordarea de timp suficient pacientului ptr a efectua tenica.

*. 1$ordarea pacientului cu calm si ra$dare.

a* n ca%ul bolnavilor constienti ce trebuie ajutati- se aseaza $v. in poz. sezand

- se descid nasturii $luzei de pijama, se scoate un $rat apoi celalalt

- se im$raca jaceta curata de pijama

- se desfac nasturii pantalonilor si apoi ridicand $v. se trasg in jos si de indeparteaza

- pantalonii de pijama curati se aduna cu mana un picior de pijama prin care se trece m$ inf al

pac si apoi se procedeaza la fel cu celalalt picior

- se ridica $v si se trag pantalonii pana la $rau.

b* n ca%ul bolnavii greu !obili%ati

- $luzele de pijama se dez$raca mai greu )

- $v in decu$it dorsal!, se ridica camasa pana la torace mo$ilizandu-l alternativ in stg

si dr)

- readus in , ridicat in poz sezanda' semisezanda se aduna camasa la spate , si se trage

peste cap

1ceasta manopera se poate efectua si in pozitie culcata daca un ajutor mo$ilizeaza partial $v.- apoi se desfac $ratele din manecile camasii incepand cu cel sanatos

- reim$racarea : - se aduna cat mai strans si se trece peste capul $v

- se introduc $ratele incepand cu cel $olnav si apoi cu cel sanatos

- ridicam $v mai intai la spate, apoi la solduri se intinde $luza a.i. sa nu faca

cute su$ $v.

c* n ca%ul bolnavilor cu a"arate gi"sate sau cu le%iuni e/tinse "e !e!bre

- e#ista pijamale care se incid cu sireturi

$* n ca%ul bolnavilor care nu "ot fi !obili%ati

- vor fi im$racati cu o $luza lunga de pijama sau o camasa descisa la spate

- aceasta acopera supraf ant si lat a corpului precum si $ratele

"(


15/119


- poate fi utilizata si o $luza de pijama o$isnuita im$racata invers) sau camasa descisa lateral,

cand una din parti se introduce su$ $v.

e* n ca%ul bolnavilor cu "erfu%ii intravenoase

e1*daca e fi#ata in v. su$claviculara % nu e#ista pro$lemee-*daca e fi#ata la plica cotului tre$uie avut mare grija

- se va infasura locul de fi#are al acului in vena cu o fasa de tifon

- apoi se dez$raca lenjeria murdara

- se incepe cu $luza de la pijama

- se scoate mai intai maneca de pe m$ sup sanatos si apoi de pe m$ in care e fi#ata perfuzia

alunecand maneca $luzei de-a lungul tu$ului de perfuzie si al rezervorului care a fost scos din

stativ si asistenta il tine in mana

- se im$raca lejeria curata incepand cu $ratul in care este perfuzia initial se trece rezervorul,

apoi tu$ul de perfuzie si in final $ratul $v.

- apoi se im$raca si $ratul sanatos

!"ortant : in tot timpul manevrei , rezervorul sa fie mentinut deasupra nivelului $ratului

$olnavului.

. Asigurarea igienei cor"orale a bolnavului. Prevenirea i ngrijirea escarelor $e $ecubit.

1.Asigurarea igienei cor"orale a bolnavului 0toaleta "acientului*

Generalitati

5biective

indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos, descuamat si impregnat cu

secretiile glandelor se$acee si sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de

dejectii si alte su$stante straine, care adera la piele

desciderea orificiilor de e#cretie ale glandelor pielii

inviorarea circulatiei cutanate si a intregului organism

producerea unei iperemii active a pielii, care favorizeaza mo$ilizarea anticorpilor

"*


16/119


linistirea $olnavului, crearea unei stari placute de confort

Princi"ii

se apreciaza starea generala a $olnavului, pentru a evita o toaleta prea lunga, preao$ositoare

se verifica temperatura am$ianta, pentru a evita racirea $olnavului

se evita curentii de aer prin inciderea geamurilor si a usilor

se izoleaza $olnavul de anturajul sau

se pregatesc in apropiere materialele necesare toaletei, scim$arii lenjeriei patului si a

$olnavului si pentru prevenirea escarelor

$olnavul va fi dez$racat complet si se va acoperi cu cearsaf si patura

se descopera progresiv numai partea care se va spala

se stoarce corect $uretele sau manusa de $aie, pentru a nu se scurge apa in pat sau pe

$olnav

se sapuneste si se clateste cu o mana ferma, fara $rutalitate, pentru a favoriza circulatia

sanguina

apa calda tre$uie sa fie din a$undenta, scim$ata de cate ori este nevoie, fara a se lasa

sapunul in apa

se insista la pliuri, su$ sani, la maini si in spatiile interdigitale, la coate si a#ile

se mo$ilizeaza articulatiile in toata amplitudinea lor si se maseaza zonele predispuse

escarelor

ordinea in care se face toaleta pe regiuni: spalat, clatit, uscat

se muta musamaua si aleza de protectie, in functie de regiunea pe care o spalam

ta"ele toaletei

succesiunea se incepe cu fata, gatul si urecile) apoi, $ratele si mainile, partea

anterioara a toracelui, a$domen, fata anterioara a coapselor) se intoarce $olnavul in

decu$it lateral si se spala spatele, fesele si fata posterioara a coapselor, din nou in

decu$it dorsal, se spala gam$ele si picioarele, organele genitale e#terne % ingrijirea

parului, toaleta cavitatii $ucale

"6


17/119


inainte de a incepe $aia pe regiuni, asistenta va colecta date cu privire la starea

pacientului % puls, tensiune, respiratie % ce mo$ilizare i se permite in ziua respectiva,

daca se poate spala singur, pe care parte a corpului

toaleta pe regiuni a pacientului imo$ilizat la pat permite e#aminarea tegumentelor si

o$servarea unor modificari % de e#emplu, roseata, iritatie % si luarea unor masuriterapeutice)

pentru activarea circulatiei sanguine, dupa spalarea intregului corp, se frictioneaza cu

alcool mentolat indeose$i regiunile predispuse la escare)

pacientii care se pot deplasa vor face $aie la dus sau la cada, su$ supravegerea

personalului de ingrijire

in timpul $aii pe regiuni a pacientului imo$ilizat la pat, udarea aparatului gipsat, a

pansamentului

a* ngrijirea ochilor

#co"

prevenirea infectiilor oculare)

indepartarea secretiilor

Pregatiri

materiale: apa, prosop, tampoane din tifon, comprese, manusi, manusi de $aiepacientul % se informeaza

ehnica

se indeparteaza secretiile oculare de la comisura e#terna spre cea interna, cu ajutorul

unui tampon steril

se spala ocii cu mana acoperita cu manusi, se limpezesc si se sterg cu prosopul curat

la pacientul inconstient, prin lipsa refle#ului palpe$ral, pentru a mentine supletea

corneei, se picura :lacrimi artificiale: in fiecare oci) iar daca ociul ramane descis,se aplica comprese im$i$ate in ser fiziologic si se indeparteaza in mod regular

secretiile oculare)

"+


18/119


b* ngrijirea !ucoasei na%ale

#co"

mentinerea permea$ilitatii cailor respiratorii superioare

prevenirea escarelor, infectiilor nazale, in cazul in care pacientul prezinta sonde

introduse pe aceasta calePregatiri

materiale: tampoane sterile, montate pe $astonase, ser fiziologic, ;22 diluata, tavita

renala, manusi de cauciuc

pacientul % se informeaza, i se e#plica necesitatea tenicii, i se intoarce capul usor intr-

o parte

ehnica se curata fosele nazale, fiecare cu cate un tampon umezit in ser fiziologic

daca pacientul prezinta o sonda: se dezlipeste romplastul cu care este fi#ata) se retrage

sonda *-6 cm) se curata tu$ul cu un tampon de urmele de romplast) se indeparteaza

crustele dupa mucoasa nazala cu tamponul umezit in apa o#igenata diluata

se reintroduce sonda gastrica, iar sonda pentru o#igenoterapie se poate reintroduce in

cealalta fosa nazala

se fi#eaza sondangrijiri ulterioare

se controleaza functionalitatea sondelor dupa curatarea mucoasei nazale

se supravegeaza respiratia pacientului

c* ngrijirea urechilor

#co"

mentinerea starii de curatenie a pavilionului urecii si a conductului auditiv e#tern indepartarea depozitelor naturale sau a celor patologice

Pregatiri

materiale: tampoane sterile, montate pe $astonase, tavita renala, apa, sapun, manusa de

$aie, prosop

pacientul % se informeaza, se intoarce cu capul pe partea opusa

"8


19/119


ehnica

se curata conductul auditiv e#tern cu tamponul uscat

se spala pavilionul urecii cu mana acoperita cui manusa de $um$ac cu sapun, curatind

cu atentie santurile pavilionului si regiunea retroauriculara

se limpezeste, se usuca cu prosopul pavilionul urecii si conductul auditiv e#ternngrijiri ulterioare

se introduce in conductul auditiv e#tern un tampon de vata a$sor$ant

$* ngrijirea cavitatii bucale

#co"

o$tinerea unei stari de $ine a pacientului

profila#ia cariilor dentare

profila#ia infectiilor cavitatii $ucale

Pregatiri

materiale: - pentru pacientul constient: periuta, pasta de dinti, prosop, tavita renala,

paar cu apa)

- pentru pacientul inconstient: comprese, tampoane sterile din tifon,

instrumentar steril, glicerina $ora#ata 20


20/119


- se sterg dintii cu un alt tampon

- la sfarsit se ung $uzele

ngrijiri ulterioare

se strang materialele

se asaza pacientul in pozitie conforta$ila

e* ngrijirea unghiilor

#co"

o$tinerea unei aparente ingrijite a pacientului

indepartarea depozitului su$ungial, care contine germeni patogeni

evitarea leziunilor cutanate prin grataj la pacientii cu prurit si de asemenea la pacientii

agitati

Pregatiri

materiale: apa, sapun, periuta, forfecuta de ungii, pila, prosop

pacientul % se informeaza, se aseaza comod, rela#at

ehnica

se taie ungiile cu atentie, la nivelul degetului, pentru a degaja partile laterale spre a nu

se aduna murdaria, apoi, se pilesc) mana sau piciorul se asaza pe un prosop pe care seaduna fragmentele taiate

f* ngrijirea "arului

#co"

pentru starea de $ine a pacientului

igienic

spalare la una-doua saptamani, la pacientul cu spitalizare indelulgata distrugerea parazitilor

pregatirea pentru e#amen ..3.

pregatirea pentru operatie la fata, nas

+ontrain$icatii

20


21/119


fracturi ale craniului, traumatisme mari, pacienti cu stare generala alterata, fe$rili, cu

$oli ale pielii capului

Pregatiri

materiale: pieptene, sampon, sapun insecticid, uscator, ligean, apa calda, musama,

aleza, prosoape conditii de mediu: temperatura 22-2( grade ) inciderea ferestrelor, evitarea

curentilor de aer)

pacientul % se informeaza,

- pozitia se alege in functie de starea sa : sezand pe un scaun) sezand in pat)

in pat, cu salteaua indoita su$ torace) ,

o$lic in pat

ehnica

se pregateste patul si se protejeaza cu musama si aleza)

se umezeste parul, se samponeaza)

se maseaza usor pielea capului cu pulpa degetului, se spala de doua-trei ori)

se limpezeste parul din a$undenta, se acopera cu prosopul uscat)

se usuca parul, se piaptana cu $landete

ngrijiri ulterioare

se acopera capul pacientului cu o $asmaluta

se reinstaleaza pacientul in pozitie conforta$ila

o$iectele folosite se dezinfecteaza

g* oaleta inti!a#co"

igienic

mentinerea unei stari de confort fizic

Pregatiri

2"


22/119


materiale: paravan, doua $azinete, tampoane sterile din vata, pensa porttampon, cana

cu apa calda, sapun licid, prosop, manusa de cauciuc, manusa de $aie, musama,

aleza) se controleaza temperatura apei)

pacientul % se informeaza, se asigura intimitatea

se pregateste patul cu musamaua, pacientul fiind in pozitie ginecologica se serveste un $azinet pentru a-si goli vezica urinara

ramane in pozitie ginecologica cu al doilea $azinet curat su$ regiunea sacrata

ehnica

se im$raca manusa de cauciuc, apoi cea de $aie)

se spala regiunea dinspre simfiza pu$iana spre anus, turnand apa si sapun licid)

se limpezeste a$undent)

se scoate $azinetul)

se usuca regiunea genitala anala, pliurile

se pudreaza cu talc pliurile

ngrijiri ulterioare

se indeparteaza materialele, se aranjeaza patul

pacientul este asezat comod

Prevenirea i ngrijirea escarelor $e $ecubit

##M ' (AL7A3 A 3#+7L7

Nota #tare

generala

#tare

nutritionala

#tare

"sihica

+a"acitate

!obili%are

ncontenenta #tare cutana

0 =>51

fara

=>51

aport

=>51

articipa la

5557

/erge siongur

555

7

=>51

22


23/119


24/119


1 S 1 B>S1

@S /@17

/1@

. /1@

e la 6 la 8

e la 9 la "2

e la "& la "8

P3+9A3

e $aza notelor acordate de la 0 la &! pentru fiecare criteriu, se poate face apreciereariscului in functie de totalul o$tinut, care poate varia intre 0 si "8.

alta grila de evacuare a riscului de escare este grila lui 5@7;5

#e!ne

Su$iective) $iective

rurit) eritem Stadiul !

>sturime) flictema superficial!) atingere de epiderma sau derma profund! % Stadiul urere) plaga) ulceratie piele) ulceratie musci) ulceratie pana la os % Stadiul

M:L5A+ ' P3(N3

Se adreseaza cauzelor locale sau favorizante si reprezinta Ccartea de vizitaD a asistentei

medicale. scarele pot aparea in cateva ore sau in cateva zile, formarea lor fiind varia$ila,depinzand de factorul de risc si de toleranta pielii la presiune indelungata. rincipiile

tratamentului preventiv:

a* #chi!barea $e "o%itie

2(


25/119


vita imo$ilizarea

Se la 2 sau & ore) la nevoie, mai des

ste necesara o foaie de supravegere a escarelor, in care se noteaza:

- orele de scim$are si pozitia: "( % ) "6 % S) "8 % ) 20 -

1spectul cutanat Aonele de masaj

b* Asigurarea confortului si !entinerea bolnavului intr4o stare $e igiena "erfect

vitarea cutelor lenjeriei de pat, renuntarea la lenjeria de corp

Spalarea zilnic, cu apa si sapun si ungerea regiunilor e#puse umezelii, stiut fiind faptul

ca pielea unsa se macereaza mai greu decat pielea uscata Scuturarea patuluji zilnic, sau ori de cate ori este nevoie

c* )olosirea !aterialelor co!"le!entare, necesare "entru "revenirea escarelor

Saltele speciale

erne de diverse dimensiuni si forme

olaci de cauciuc

entru ungerea pielii, o#id de zinc cu vitamina 1E2

7alc pe panza

$* Ali!entatie si hi$ratare echilibrata

1limentatia tre$uie sa fie $ogata in proteine, pentru a favoriza cicatrizarea, de

asemenea, in vitamine, dar, tinand cont de varsta si greutatea $olnavului. n ceea ce

priveste idratarea, necesarul de licide se va completa cu ",*-2l la 2( de ore.

e* )avori%area vasculari%atiei in %onele co!"ri!ate

2*


26/119


Prin !asaj

5biective

- avorizeaza vascularizatia profunda si superficiala

- ndeparteaza celulele descuamate si destupa glandele se$acee

- @eidrateaza pielea- avorizeaza starea de $ine si confort, inlatura durerea, an#ietatea si ajuta sa-si

regaseasca forta si energia

n$icatii

- entru toti $olnavii imo$ilizati, care prezinta factori de risc

- n momentul scim$arii pozitiei, pe toate regiunile e#puse

Princi"ii

- Se face intotdeauna pe pielea curata, dupa ce $olnavul a fost spalat si i s-a scim$at

patul

- Se face cu un unguent pe mana goala, in directia circulatiei de intoarcere, de jos in sus,

iar la ceafa si umeri % invers, de sus in jos, si circular spre e#terior

- Se face pe o zona mai mare decat suprafata interesata

- /asajul nu tre$uie sa fie dureros, pozitia $olnavului sa fie conforta$ila, iar durata sa de

apro#imativ "* minute

+ontrain$icatii

- 5u se face $olnavului cu fe$ra, suferind de cancer, cu infectii ale pielii sau cusepticemie

Materiale necesare

- >nguent

nstalarea "acientului

- Se incid ferestrele, se asaza $olnavul intr-o pozitie varia$ila, in functie de zona si, in

acelasi timp, conforta$ila pentru asistenta medicala

Prin utili%area alternativa $e cal$ si frig

4 se face in loc $e !asaj

5biective

- avorizeaza revascularizatia tisulara, provocand, alternativ, o vasodilatatie si o

vasoconstructie locala

26


27/119


n$icatii

- scare stadiul

Po%itia bolnavului

- a la masaj

Materiale necesare- u$uri de geata si apa calda

ehnica

- Se aplica compresa cu geata de mai multe ori pe locul escarei, pentru a o$tine o

vasoconstrictie

- 1poi, se incalzeste si se usuca zona prin tamponare, pana se o$tine o vasodilatatie

- Se face de &-( ori

rata!ent

- ocal, in functie de stadiu) pentru stadiul , masaj, unguente, violet de gentiana) pentru

stadiul , cald si frig, pansament gras, $io#iteracor) pentru stadiul , pansamente

- 3eneral) se refera la alimentatie, tratamentul cu anti$iotice si al starii generale

+5MPL+A

- infectii locale ale plagii

- septicemie

(. )oaia $e te!"eratur. Msurarea i notarea grafic a te!"eraturii cor"ului n

foaia $e te!"eratur

valuarea functiilor vitale

)unctiile vitale

nclud: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala si temperatura

Sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de $oala

2+


28/119


+an$ se !asoara functiile vitale

and intervine o scim$are in starea de sanatate a unei persoane

and este admis intr-o unitate spitaliceasca

nainte si dupa proceduri invazive de diagnostic

nainte si dupa interventii cirurgicale

nainte si dupa administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului respirator

si cardiovascular

nainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile vitale

3olul asistentei in !asurarea functiilor vitale

Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare

Sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic

Sa pregateasca psiic pacientul

Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale

Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de se# si varsta

Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise

Sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului

Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale

)oaia $e te!"eratura

oaia de temperatura % caracteristici:

- este parte integrata a foii de o$servatie

- document medical

- document stiintific

- document medico-juridic

- este completata de catre asistenta si raspunde in fata superiorilor si a legii

- cuprinde datele personale ale $olnavului , se noteaza: nume, prenume, varsta, data

internarii, dg de internare, nr patului, nr foii de o$servatie) la e#ternare data si dg de

e#ternare.

28


29/119


Masurarea te!"eraturii

#co"

evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza

Locuri $e !asurare

a#ila, plica inginala, cavitatea $ucala, rect, vagin

Materiale necesare

termometru ma#imal

casoleta cu tampoane de vata si comprese sterile

recipient cu solutie dezinfectanta tava medicala

lu$refiant

alcool medicinal

ceas

nterventiile asistentei

pregatirea materialelor langa pacient

pregatirea psiica a pacientului

spalarea pe maini

se scoate termomettrul din solutia dezinfectanta, se clateste si se sterge cu o compresa

sterila, se scutura

a. pentru masurarea in axila

se asaza pacientul in sau in pozitie sezand

se ridica $ratul pacientului

se sterge a#ila prin tamponare cu prosopul pacientului

se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul a#ilei, paralel cu toracele

se apropie $ratul de trunci, cu ante$ratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui

29


30/119


daca pacientul este sla$it, agitat, precum si la copii, $ratul va fi mentinut in aceasta

pozitie de catre asistenta

termometrul se mentine timp de "0 min

temperatura a#ilara reprezinta temperatura e#terna a corpului, ea fiind cu (-* zecimi

de grad mai joasa decat cea centrala

b. pentru masurarea in cavitatea bucala

se introduice termometrul in cavitatea $ucala, su$ lim$a sau pe latura e#terna a

arcadei dentare

pacientul este rugat sa incida gura si sa respire pe nas

se mentine termometrul timp de * min

masurarea temperaturii in cavitatea $ucala este contraindicata la: copii, pacientiagitati, la cei cu afectiuni in cavitatea $ucala)

pacientul nu va consuma licide reci sau calde si nici nu va fuma cu cel putin "0 min

inainte de determinarea temperaturii

c. pentru masurarea rectala

se lu$refiaza termometrul

se aseaza pacientul in , cu mem$rele inferioare in semifle#ie, asigurandu-i

intimitatea

se introduce $ul$ul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare

termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii

se mentine termometrul & min

copiii mici sunt asezati in , cu picioarele ridicate sau in 4

temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata a#ilar cu 0,(-0,* grade

masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei cu

afectiuni rectale

d. pentru masurarea in vagin

se urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala introducandu-se termometrul in

vagin

&0


31/119


este contraindicata in $olile aparatului genital

valoarea este mai mare cu 0,* grade decat cea a#ilara

dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, se sterge cu o

compresa sterila se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului

se spala termometrul, se scutura

se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta

se noteaza valoarea o$tinuta pe foaia de temperatura:

notarea unui punct pe verticala, corespunzator datei si timpului zilei, socotind,

pentru fiecare linie orizontala a foii, 2 diviziuni de grad

se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru o$tinerea cur$ei termice

in alte documente medicale se noteaza cifric

interpretarea cur$ei termice

' 3N7

in mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele +-8 si dupa-amiaza intre

orele "8-"9

pentru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate si

termometre electronice

temp. prezinta oscilatii fiziologice:

in timpul zilei de 0,* -" grd ) temp F dimineata intre orele (-* ) si Gintre orele 9-"0

a.m. si seara "6-20

la tineri seara este mai ridicata

in sarcina, in prima jumatate a menstrei este crescuta temp.

in timpul desfasurarii unor activitati) efort fizic, digestie etc

temp. prezinta oscilatii patologice: ipotermie , ipertermie

&"


32/119


L.P. -

A'MN#3A3A M'+AMNL53

. 3eguli generale $e a$!inistrare

. +aile $e a$!inistrare tehnica 0"e cale bucala, na%ala, res"iratorie,

"ercutanata, "arenterala4injectiile*

. ehnica a$!inistrarii unor categorii $e !e$ica!ente

&2


33/119


. 3eguli generale $e a$!inistrare

3eneralitati

'efinitie8/edicamentele sunt produse de origine minerala,vegetala sau cimica de

sinteza!,transformate intr-o forma de administrare preparate solide sau licide! prescrise de

medic.

#co"ul a$!inistrarii:-prevenirea im$olnavirilor e#. vaccinurile!

-ameliorarea $olilor e#. medicamentele antalgice!

-vindecarea $olilor e#. anti$ioticele!,prin actiunea lor locala sau generala

+aile $e a$!inistrare84calea digestiva -orala ,su$linguala,gastrica,intestinala,rectala,

-local-pe tegumente si mucoase

-respiratorie

-urinara

-parentala-su$forma injectiilor intradermice,su$cutanate,

intramusculare, intravenoase, e#ecutare de asistenta medicala! si injectii intraarteriale,

intracardice, intraraidiene , intraosoase e#ecutate de medic !alea de administrare este aleasa de medic ,in functie de scopul urmarit,capacitatea de

a$sor$tie a caii respective ,actiunea medicamentelor asupra mucoaselor,necesitatea unei

actiuni mai lente sau mai rapide,toleranta organismului fata de

medicament,patricularitatileanatomice,fiziologice ale oraganismului

ocul de conservare a medicamentelor:-in farmacii,in dulap,la loc uscat,ferite de lumina,

ordonate

-in dulapul ce contine otrvurileincise!-toate

medicamentele stupefiante

-in frigider-seruri imune insulina anti$iotice

Prescrierea !e$ica!entelor8 este facuta de medic,in scris

entru pacientii am$ulatorii ,prescriptia se face in reteta, iar pentru pacientii internati in spital

&&


34/119


in foaia de o$servatie,in ru$rica speciala.prescriptia cuprinde8 -numele

medicamentuluinumele comercial!

-doza-cantitatea si concentratia

-calea de administrare-ora administrarii si durata

tratamentului -administrarea in raport cu alimentatia -inainte de

,in timpul sau dupa masa

+ircuitul !e$ica!entelor in s"ital8

se completeaza condica de medicamente in triplu e#emplardata,numele

pacientului,salonul,patul,numele medicamentului,doza de 2( in cifre si litere!,forma

de prezentare

se preda condica de medicamente in farmacie

preluarea medicamentelor de catre asistenta medicala care are sarcina de a verifica-

am$alajul propriu) eticetele cenar al$astru pentru medicamentele in uz intern si

cenar rosu pentru medicamentele de uz e#tern,eticeta gal$ena pentru solutie

perfuza$ila ,eticeta neagra cu cap de mort si inscriptia HHotravaHH pentru to#ice!)

mentiunile privind pastrarea medicamentelor HHferite de luminaHH,HHpastrat la receHH

depozitarea medicamentelor in sectia de spital se face in dulapuri compatimentate sau

in cutii pentru fiecare pacient)solutii perfuza$ile preparate de farmacie pastrate in

frigider

administrarea medicamenteor la ora prescrisa

3eguli $e a$!inistrare a !e$ica!entelor8rin respectarea unor reguli se evita greselile care

pot avea efecte nedorite asupra pacientului,uneori efecte mortale

Asistenta:

respecta medicamentul prescris de medic

indentificamedicamentul prescris dupa eticeta,forma de prezentare,culoare miros sau

consistanta

verifica calitatea medicamentelor,o$servandintegritatea culoarea medicamentelor

solide)sedimentarea,tul$urarea opalescenta medicamentelor su$ forma de solutie

&(


35/119


respecta caile de administare prescrise de medic

respecta orarul si ritmul de administrare a medicamentelor pentru a mentine

concentratia constanta in sange,avand in vedere timpul si caile de eliminare a

medicamentelor

respecta doza de medicament -doza unica si doza '2( respecta somnul fiziologic al pacientului-organizeaza administrarea in afara orelor de

somn se trezeste pacientul in cazul administrarii anti$ioticelor ,cimioterapicelor cu

ore fi#e de administrare !

evita incompati$ilitatile medicamentoase datorate asocierilor unor solutii

medicamentoase in aceeasi seringa,in acelasi paar

serveste pacientul cu doza unica de medicament pentru administrarea pe cale orala

respecta urmatoarea succesiune in administrarea medicamentelor:pe cale orala-solide ,licide si apoi injectii,dupa care administreaza ovule vaginale,supozitoare

informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise in ceea ce priveste efectul

urmarit di efectele secundare

anunta imediat medicul privind gereselile produse in administrarea medicamentelor

legate de doza ,calea si tenica de administrare

administreaza imediat solutiile injecta$ile aspirate din fiole ,flacoane

respecta masurile de asepsie,de igiena,pentru a preveni preveni infectiileintraspitalicesti

. +aile $e a$!inistrare tehnica 0"e cale bucala, na%ala, res"iratorie,

"ercutanata, "arenterala4injectiile*

1dministrarea medicamentelor pe cale orala

'efinitie 8alea orala este calea naturala de administrare a medicamentelor ,acestea putandu-

se resor$i la nivelul mucoasei $ucale si a intestinului su$tiresau gros.

&*


36/119


#co" 8$tinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor:

efecte locale :

-favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor mucoasei digestive

-protejeaza mucoasa gastrointestinale-inlocuieste fermenti digestivi,secretia

gastrica,in cazul lipsei acestora -dezinfecteaza tu$ul digestiv

efecte generale :

-medicamentele administrate pe cale orala se resor$ la nivelul mucoasei

digestive,patrund in sange si apoi actioneaza asupra unor organe sisteme ,aparate

anti$iotice,vasodilatatoare,cardiotonice,sedative

+ontrain$icatii 4 A$!inistrarea !e$ica!entelor "e cale orala 8

-medicamentul este inactivat de secretiile digestive

-medicamentul prezinta proprietati iritante asupra mucoasei gastrice

-pacientul refuza medicamentele

-se impune o actiune prompta a medicamentelor

-medicamentul nu se resor$e pe cale digestiva

-se impune evitarea circulatiei portale

)or!e $e "re%entare a !e$ica!entelor 8

lichi$e

-solutii,mi#turi ,infuzii,decocturi,tincturi e#tracte,uleiuri,emulsiicunostinte farmacologice!

soli$e

-pul$eri,ta$lete ,drajeuri,granule,mucilagii

Pregatirea a$!inistrari !e$ica!entelor8

"acientul

-este informat asupra efectelor urmarite prin administrarea medicamentului respectiv si a

eventualelor efecte secundare

-i se da in pozitie sezand,daca starea lui permite

&6


37/119


!ateriale 8

-lingura,lingurita,pipeta,sticla picuratoare,paar gradat,ceasca

-apa ceai ,lapte

A$!inistrarea !e$ica!entelor 8 lichi$ele 8

-siropuri uleiuri,ape minerale,emulsii

-se masoara doza unica cu paarul ,ceasca de cafea

mi#turile ,solutiile,emulsiile se masoara cu lingura,lingurita

-tincturilee#tractele se dozeza cu pipeta sau sticla picuratoare

/edicamentele licide se pot dilua cu ceai,apa sau se administreaza ca atare ,apoi pacientul

$ea apa,ceai

soli$ele 8

-ta$letele,drajeurile se aseaza pe lim$a pacientului si se ingit ca atare.7a$letele care se resor$

la nivelul mucoasei su$lingualenitroglicerina!se aseaza su$ lim$a

-pul$erile divizate casete amilaticee sau capsule cerate-se inmoaie inainte caseta in apa si se

aseaza pe lim$a pentru a fi ingitita

-pul$erile nedivizate-se dozeaza cu lingurita

-granulele se masoara cu lingurita

-unele pul$eri se dizolva in apa ,ceai si apoi se administreaza su$ forma de

solutiie#.purgativele saline!

3eorgani%area 8

-instrumentele folosite

-se dezinfecteaza,se spala)

1dministrarea medicamentelor pe cale respiratorie

'efinitie: alea respiratorie se preteaza la administrarea medicamentelor,avand in vedere

suprafata de peste "00 m patrati a alveolelor pulmonare si vascularizatia lor $ogata

se administreaza :

&+


38/119


-gaze sau su$stante,gaze ificate

-licide fin pulverizate sau su$ forma de vapori )sau prin injectie intratraeala

#co":

-dezinfectia decongestionarea mucoasei cailor respiratorii-im$ogatirea aerului inspirat in o#igen,pentru com$aterea ipo#iei

-fluidificarea sputei,e#pectoratia

nhalatia:

-reprezinta introducerea su$stantelor medicamentoase in caile respiratorii ,antrenate de vapori

de apa

n$icatii:

-rinite)rinofaringe

-$ronsite )astm $ronsic

Pregatirea inhalatiei :

"acientul

-pregatirea psiica

-este informat cu privire la scopul administrarii medicamentelor -i se e#plica modul in care va respira )inspiratie pe gura ,e#piratie pe nas

-pregatire fizica

-se aseaza in pozitie sezand

-invata unde sa-si sufle nasul

-se aseaza un prosop in jurul gatului

-se ung $uzele ci tegumentele peri-$ucale cu vaselina

!aterialele-inalator ,prosop,vaselina,cort ,apa clocotinda

-su$stanta medicamentoasa:esente aromate ,su$stante antiseptice,su$stante alcaloide

/ecutarea inhalatiei:

asistenta

&8


39/119


-isi spala mainile

-incide ferestrele camerei

-introduce in vasul inalatoruluicu apa clocotita o lingurita inalant la "-2 l apa

-aseaza pacientul pregatit in fata palniei inalatorului,il acopera cu cortul sau pelerina

-menitine distanta de &0-80 cm fata de palnie-invita pacientul sa inspire pe gura ,sa e#pire pe nas

-supravegeaza pacientul

-durata unei sedinte:*-20 min

ngrijirea ulterioara a "acientului:

-se sterege fata pacientului cu un prosop moale

-este ferit de curentii de aer rece

-ramane in incapere "*-&0 min

3eorgani%area:

-materialele se strang ,se spala

-inalatorul se dezinfecteaza

nhalarea $e aerosoli : -au fost tratate la IInevoia de a respiraII;


40/119


-se administreaza prin $adijonare,compresa medicamentoasa

-pudre

-unguiente sau paste

-mi#turi

-sapunuri medicinale -creioane caustice

-$ai medicinale

Pregatirea a$!inistrarii :

!ateriale:

-materiale pentru protectia patului:musama ,aleza

-instrumentar si materiale sterile :pense porttampon,spatule ,comprese ,tampoane,manusi de

cauciuc

-pudriere cu capac perforat

-tavita renala

-prosop de $aie

"acientul:

-se informeaza asupra efectelor medicamentelor

-se aseaza intr-o pozitie care sa permita aplicarea medicamentelor

A"licarea !e$ica!entelor 8

asistenta alege instrumentele ,in functie de forme de prezentare a medicamentelor

$adijonarea consta in intinderea unei su$stante medicamentoase cu ajutorul unui

tampon montat pe porttampontinctura de iod ,violet de gentiana,al$astru de metil!

compresa medicamentoasa consta in im$i$area su$stantei medicamentoase intr-un

strat te#til mai gros,care apoi se aplica pe tegumenutl $olnav.1re actiune

sicativa,dezinfectanta,puriginoasa ,antiinflamatoriee#. =uroJ,@ivanol !

pudrajul reprezinta presararea medicamentelor su$ forma de pudra pe piele cu ajutorul

tampoanelor sau cutilor cu capac perforat.1ctiune pudrelor poate fi com$atere a

puruitului,de a$sor$tie a grasimilor ,de uscare si racorire a pieliie#. pudra de talc,talc

mentolat ,o#id de zinc!

unguientele si pastele se aplica ,cu ajutorul spatulelor,pe suprafata tegumentelor,intr-un

(0


41/119


strat su$tireunguientele sunt preparate din su$stanta medicamentoasa ,inglo$ata in

vaselina ,lanolina)pastele contin grasimi si pudre!

A$!inistrarea !e$ica!entelor "e cale "arenterala

'efinitie: alea parentala in intelesul strict al cuvantului ,reprezinta calea care ocoleste tu$ul

digestiv.at fiind faptul ca in afara injectiilor si alte cai ocolesc tu$ul digestiv e#. calea

respiratorie !,notiunea de cale parenterala a fost reconsiderata ,pastrand in sfera ei numai calea

injecta$ila de administrare a medicamentelor.

Avantajele caii "arenterale :

-dozarea precisa a medicamentelor

-o$tinerea unui efect rapid

-posi$ilitatea administrarii medicamentelor la pacientul inconstient,cu emoragie digestiva

varsaturi

#co"ul injectiilor : e/"lorator:

-care consta in testare sensi$ilitatii organismului fata de diferite su$stante

tera"eutic

-administrarea medicamentelor

Locul injectiilor il constituie tesuturile in care se intro$uc !e$ica!entele:

grosimea dermului - injectie intadermica su$ piele ,in tesutul celular su$cutanat - injectie su$cutanata

tesutul muscular - injectie intramusculara

in vasele sangvine - injectia intravenoasa si injectia intraarteriala

in inima - injectia intracardica

in interventia de ugenta - in maduva rosie a oaselor

("


42/119


injectia intraosoasa - in spatiul su$aranoidaian

Pregatirea injectiei

materiale

- seringi sterile cu o capacitate in functie de cantitatea de sol medic. medicamentul prescris se poate prezenta :

a* ca medicament direct injecta$il,in fiole sau flacoane cu doza unica sau mai multe doze ,in

seringa gata de intre$uintare

b* ca medicament indirect injecta$il -pudre sau produse liofilizate in fiole sau flacoanecu dop

de cauciuc,insotite sau nu de solvent

-alte materiale :

-tampoane sterile din vata si tifon ,solutii dezinfectante ,pile din metal pentru descidereafiolelor ,lampa de spirt ,tavita renala garou din cauciuc,pernita ,musama

Pregatirea "sihicaa "acientului:

-se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventuale reactii pe care le va prezenta in

timpul injectiei

-pregatire fizica

-se aseaza in pozitie conforta$ila ,in functie de tipul si locul injectiei

ncarcarea seringii :

-se spala pe maini cu apa curenta ,se verifica seringa si acele-capacitatea si termenul de

vala$ilitate al sterilizarii

-se verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor eticeta ,doza termenul de vala$ilitate ,aspectul

solutiiei

-se indeparteaza am$alajul seringii,se adapteaza acul pentru aspirat solutia ,acoperit cu

protectorul si se aseaza pe o compresa sterilaa* as"irarea continutului fiolelor:

-se goleste licidul din varful fiolei prin miscari de rotatie

-se dezinfecteaza gatul fiolei prin flam$are sau prin stergere cu tamponul im$i$at in alcool-se

flam$eaza pila de otel si se taie gatul fiolei

-se descide fiola astfel:se tine cu mana stanga iar cu policele si inde#ul mainii drepte

(2


43/119


protejate cu o compresa sterila se descide partea su$tiata a fiolei

-se trece gura descisa a fiolei prin flacara

-se introduce acul in fiola descisa ,tinuta intre policele mainii drepte si avand grija ca $izoul

acului sa fie permanent acoperit cu solutia de aspirat)fiola se rastoarna progresiv cu orificiul in

jos)-se indeparteaza aerul din seringa,fiind in pozitie vericala cu acul indreptat in sus ,prin

impingerea pistonului pana la aparitia primei picaturi de solutie prin ac)

-se scim$a acul de aspirat cu cel folosit pentru injectia care se face)

b* $i%olvarea "ulberilor :

-se aspira solventul in seringa

-se indeparteaza capacelul metalic al flaconului se dezinfecteaza capacul de cauciuc,se

asteapta evaporarea alcoolului)

-se patrunde cu acul prin capacul de cauciuc si se introduce cantitatea de solvent prescrisa

-se scoate acul din flacon si se agita pentru a completa dizolvarea)

c* as"iratia solutiei $in flaconul inchis cu $o" $e cauciuc:

-se dezinfecteaza dopul de cauciuc ,se asteapta evaporarea alcoolului

-se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce urmeaza a fi aspirata)

se introduce acul prin dopul de cauciuc in flacon,pana la nivelul dopului si apoi se introduce

aerul)

-se retrage pistonul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconului in seringa su$presiunea din flacon)

-acul cu care sa perforat dopul de cauciuc se scim$a cu acul pentru injectie)

njectiile 4e/ecutie

njectia intra$er!ica 0 i.$.*

#co"

terapeutic- anestezie locala) desensi$ilizarea organismului in cazul alergiilor)

e#plorator % intradermoreactiile la tu$erculina , la diversi alergeni

(&


44/119


Locul injectiei reg lipsite de foliculi pilosi : fata ant a ante$ratului ) fata e#t a $ratului si a

coapsei ) orice reg in scop de anestezie

#olutii a$!inistrate: - sol izotone usor resor$a$ile, cu densitate mica

3esorbtia% foarte lenta.

/ecutarea:

-asistenta isi spala mainile

-dezifecteaza locul injectiei

-se intinde si se imo$ilizeaza pielea cu policele si inde#ul mainii stangi

-se prinde seringa in mana dreapta si se patrunde cu $izonul acului indreptat cu acul in sus in

grosimea dermului

-se o$serva,locul de injectare,formarea unei papule cu apectul cojii de portocala,avand un

diametru de *-6 mm si inaltimea de "-2 mm)

-se retrage $rusc acul,nu se tamponeaza locul injectiei)

ngrijirea:

-este recomandat sa nu se spele pe ante$rat,sa nu comprime locul injectiei-se citeste reactia in cazul intradermareactiilor la intervalul de timp sta$ilit

nci$ente:

-revarsarea solutiei la suprafata pielii ,avand drept cauza patrunderea partiala a $izoului acului

in grosimea dermului

-lipsa aspectului caracteristic papula cu aspect de portocala !,cauza-patrunderea solutiei su$

derm

-lipotimie ,stare de soc cauzata de su$stanta injectata

-necrozarea tegumentelor din jurul injectiei

((


45/119


njectia subcutanata0 s.c. *

#co" terapeutic

Locul injectiei reg $ogate in tesut celular, la#, e#tensi$il: fata e#terna a $ratului, fata sup-e#ta coapsei) fata supra- si su$-spinoasa a omoplatului) reg su$claviculara) flancurile peretelui

a$dominal.

#olutii a$!inistrate: - sol izotone, nedureroase ) sol cristaline : insulina, cofeina, istamina

3esorbtia% incepe de la *-"0 min de la adm. si dureaza in fct de cant su$st adm

/ecutarea:

-asistenta isi spala mainile

-dezinfecteaza locul injectiei

-pentru injectia pe fata e#terna a $ratului ,pozitia pacientului este sezand,cu $ratul sprijinit pe

sold

-se prinde seringa pregatita, ca pe un creion,in mana dreapta

-se face o cuta a pielii intre inde#ul si policele mainii,care se ridica dupa planurile profunde

-se patrunde $rusc,cu forta la $aza cutiei,longitudinal 2-( cm-se verifica pozitia acului prin retragere pistonului,daca nu sa patrun$s intr-un vas sangvin

-se injecteaza lent solutia medicamentoasa,prin apasarea pistonului cu policele mainii drepte

-se retrage $rusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul injectiei,masandu-se usor, pentru a

favoriza circulatia si deci resor$tia medicamentului

Acci$ente nterventii-durerea violenta prin lezarea unei

terminatiuni nervoase

-se retrage acu putin spre suprafata

-ruperea acului -e#tragerea manuala sau cirurcicala a acului

-ematom prin lezarea unui vas mai mare -se previne prin verificarea pozitiei inainte de

injectare

(*


46/119


njectia intra!usculara 0i.!.*

#co" terapeutic

Locul injectiei muscii voluminosi,lipsiti de trunciuri imortante de vase si nervi : reg sup-

e#t a fesei ) fata e#t a coapsei in "'& mijlocie ) fata e#t a $ratului, in musciul deltoid

#olutii a$!inistrate: - sol izotone) sol uleioase ) sol coloidale cu densitate mare.

3esorbtia% incepe imediat dupa adm ) se termina in &-* min ) mai lenta ptr sol uleioase.

ocul injectei il constituie muscii voluminosi,lipsiti de trunciuri imortante de vase si

nervi,a caror lezare ar putea provoca accidente.in muscii fesieri se evita lezarea nervului

sciatic :

-cadranul super e#tern fesier -rezulta din intretaierea unei linii orizontale ,care trece prin

marginea superioara a marelui troanter,pana deasupra santului interfesier ,cu alta vericala

perpendiculara pe mijlocul celei orizontale

-cand pacientul e culcat se cauta ca repere punctuale Smirnov si =artelmK punctul Smirnov

este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui troanter)punctul =artelmK este

situat la unirea treimii e#terne cu cele doua treimi interne aunei linii care uneste splina iliaca

anteroposterioara cu e#tremitatea santului interfesier!

-cand pacientul este in pozitie sezand ,injectia se poate face in tota regiunea fesiera,deasupra

liniei de sprijin)

Pregtirea injectiei:

!aterialele:

-vezi generalitati

-se incarca seringa

"acientul:

-se informeaza

(6


47/119


-se recomanda sa se rela#eze musculatura

-se ajuta sa se aseze comod in pozitie decu$it ventral ,deci$it

lateral,ortostatism,sezandpacienti dispneici!

/ecutarea:-asistenta isi spala mainile

-dezinfecteaza locul injectiei

-se intinde pielea intre inde#ul si policele mainii stangi si se inteapa perpendicular pielea cu

rapiditate si siguranta,cu acul montat la seringa

-se verifica pozitia acului prin aspirare

-se injecteaza lent solutia

-se retrage $rusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul

-se maseaza usor locul injectei pentru a activa circulatia,favorizand resor$tia

ngrijirea ulterioara a "acientului:

-se aseaza in pozitie comoda ,ramanand in repaus fizic *-"0 minute

:

nci$ente si acci$ente nterventii

-durere vie ,prin atingerea nervului sciatic

sau a unor ramuri ale sale

:-retagerea acului,efectuarea injectiei in alta

zona

-paralizia prin lezarea nervului sciatic -se evita prin respectarea zonelor de electie a

injectiei-ematom prin lezarea unui vas-ruperea acului -e#tragerea manuala sau cirurgicala-supuratie aseptica -se previne prin folosirea unor ace suficient de

lungi pentru a patrunde in masa musculara -em$olie prin injectarea accidentala intr-un

vas a solutiilor uleioase

-se previne prin verificarea pozitiei acului

'e stiut:

injectia se poate e#ecuta si cu acul detasat de seringa,respectandu-se masurile de

(+


48/119


asepsie

pozitia acului se controleaza ,in cazul solutiilor colorate,prin detasarea seringii de la ac,

dupa introducerea acului in masa musculara

infiltratia dureroasa a muscilor se previne prin alternarea locurilor injectiilor

njectia intravenoasa 0i.v.*

#co" terapeutic

- e#plorator % se adm su$st de contrast radiologic

Locul injectiei v. de la plica cotului )

- v. ante$ratului )

- v. de pe fata dorsala a mainii )

- v. maleolare interne )

- v. epicraniene

#olutii a$!inistrate: - sol izotone) sol ipertone.

3esorbtia% este instantanee

/ecutia injectiei 8

-asistenta se spala pe maini

-se alege locul punctiei

-se dezinfecteaza locul punctiei

-se e#ecuta punctia venoasa

-se controleaza daca acul este in venase indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului

-se injecteaza lent.tinand seringa in mana stanga,iar cu poicele mainii drepte se apasa pe piston

-se verifica periodic daca acul este in vena

-se retrage $rusc acul ,cand injectarea sa terminat )la locul punctiei se aplica tamponul im$i$at

in alcool,compresiv

(8


49/119


ngrijirea ulterioara:

-se mentine compresiune la locul injectiei cateva minute

-se supravegeaza in continuare starea generala

nci$ente si acci$ente nterventii

-injectarea solutiei in tesutul perivenos

,manifesta prin tumefierea tesuturilor,durere

-se incearca patrunderea in lumenul

vasului,continuandu-se injectia sau se

incearca alt loc

-fle$algia produsa prin injectarea rapida a

solutiei sau a unor su$stante iritante

-injectarea lenta

-valuri de caldura ,senzatie de uscaciune in

faringe

-injectare lenta

-ematom prin strapungerea venei -se intrerupe injectia

-ameteli,lipotimie,colaps -se anunta medicul

'e stiut :

in timpul injectarii se va supravegea locul puctiei si starea generala

vena are nevoie pentru refacere de un repaos de cel putin 2( ,de aceea nu se vor

repeta injectiile in acceasi vena la intervale scurte

daca pacientul are o singura vena disponi$ila si injectiile tre$uie sa se repete ,punctiile

se vor face intotdeauna mai central fat de cele anterioare

daca sau revarsat,in tesutul perivenos,solutiile ipertone calciu colorat,calciu $romt!va

fi instiintat mediculpentru a interveni,spre a se evita necrozarea tesuturilor.

'e evitat

incercarile de a patrunde in vena dupa formarea ematomului,pentru ca acesta ,prin

volumul sau ,deplaseaza traiectul o$isnuit al venei)

(9


50/119


L. P. 2

Pregtirea, asistarea, efectuarea ngrijirilor i su"ravegherii s"ecifice a bolnavilor cu

afec&iuni ale a"aratului res"irator

. Msurarea i notarea grafic a frecven&ei res"iratorii n foaia $e te!"eratur

. 5/igenotera"ia

. 3ecoltarea8 secre&iei i e/u$atului faringian> secre&iei na%ale> s"utei

. Msurarea i notarea grafic a frecven&ei res"iratorii n foaia $e te!"eratur

*0


51/119


5bservarea si !asurarea res"iratiei

#co" valuarea functiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evolutiei $olii, al

aparitiei unor complicatii si al prognosticului

le!ente $e a"reciat

7ipul respiratiei

1mplitudinea miscarilor respiratorii

@itmul recventa

Materiale necesare

ceas cu secundar

creion de culoare verde sau pi# cu pasta verde foaia de temperatura


asezarea pacientuluji in decu$it dorsal, fara a e#plica tenica ce urmeaza a fi efectuata

se prefera perioada de somn a $olnavului

plasarea mainii, cu fata palmara pe suprafata toracelui

numararea inspiratiilor timp de un minut

consemnarea valorii o$tinute printr-un punct pe foaia de temperatura

unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioara pentru o$tinerea cur$ei

ptr fiecare linie orizontala a foii se socotesc 2 resp ' min

in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea o$tinuta, cat si caracteristicile

respiratiei

*"


52/119


aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se face prin simpla o$servare a

miscarilor respiratorii

. 5/igenotera"ia

#co"

- asigurarea unei cantitati corespunzatoare de o#igen la tesuturi prin com$aterea

ipo#iei determinata de:

scaderea o#igenului alveolar

diminuarea emoglo$inei

tul$urari in sistemul circulator

pro$leme care interfereaza cu difuziunea pulmonara

#urse $e o/igen

- statie centrala de o#igen

- microstatie

- $utelie cu o#Kgen

Precau&ii n utili%area surselor $e o/igen

- deoarece o#igenul favorizeaza com$ustia, prezenta sa tre$uie atentionata

- pacientii si vizitatorii vor fi atentionati asupra pericolului fumatului sau al unei

flacari in preajma sursei de o#igen

- se vor verifica ecipamentele electrice din incaperea respective

- se vor evita utilizarea materialelor generatoare de electricitate statica materiale

sintetice! Li a materialelor inflama$ile uleiuri, alcool!

*2


53/119


- aparatele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate in partea opusa sursei de

o#igen

- transportul $uteliilor cu o#igen se va face pe carucioare, evitandu-se lovirea lor in

timpul transportului

-

$uteliile cu o#igen vor fi asezate in pozi)ie verticala, pe un suport si fi#ate deperete cu inele metalice, departe de calorifer sau so$a

- cunoasterea de catre personalul care manevreaza o#igenul a locului de amplasare

a e#tinctoarelor si a modului de utilizare a acestora.

Meto$e $e a$!inistrare a o/igenului

a. prin sonda nazala

- este metoda cea mai frecvent utilizata

- permite administrarea o#igenului in concentratie de 2*


54/119


- are dezavantajul ca atmosfera de su$ cort se incalzeste Mi sesupraincarca cu

vapori datorita faptului ca pacientul inspira si e#pira in acelasi mediu

- o#igenul introdus in cort nu va fi umidificat, ci trecut prininstalatii de racire

- in cort se pot monta instalatii de racire

- copiii vor fi supravegeati permanent, pentru a nu disloca cortul

chi"a!ent necesar a$!inistrarii o/igenului

- sursa de o#igen

- umidificator recipient pentru $ar$otarea o#igenului conzinand apa sterila!

- sonda nazala, cateter, masca de o#igen sau cort, in functie de metoda aleasa

- material adeziv leucoplast!, pentru fi#area sondei


- pregatirea psiica a pacientului asiguraridu-i de luarea tututor masurilor de

precautie si asezarea pacientului in pozitie corespunzatoare daca este posi$il:

pozitie semisezand, care favorizeaza e#pansiunea pulmonara!

- asam$larea ecipamentului

- dezo$struarea cailor respiratorii

- masurarea lungimii sondei, pe o$raz, de la nara la tragus

- umectarea sondei cu apa sterile pentru facilitarea insertiei si prevenirea lezarii

mucoasei

- introducerea sondei in nara si fi#area acesteia pe o$raz, cu $enzi de leucoplast

- daca se utilizeaza masca de o#igen, aceasta se va aseza acoperind nasul si gura

pacientuiui si se va fi#a cu o curea in jurul capului

- fi#area de$itului de administrare a o#igenului, in funclie de prescriptia medicului

- aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii o#igenului o$servarea culorii

tegumenteior, masurarea respiraiiei si pulsului!

- supravegerea pacientului pentru depistarea semnelor de to#icitate sau de aparitie

a unor complicatii

- supravegerea ecipamentului de administrare a o#igenului presiune, de$it etc!

- acordarea suportului psiic al pacientului pe timpul administrarii o#igenului si

com$aterea oricarei cauze de disconfort

*(


55/119


- mo$ilizarea periodica a sondei

- scoaterea sondei o data pe zi si introducerea ei in cealalta nara

- curatirea ecipamentului la terminarea tenicii

nci$ente i acci$ente- daca recipientul pentru $ar$otarea o#igenuiui se rastoarna, licidui poate fi

impins de o#igen in caile respiratorii ale pacientului, asfi#iindu-l

- in cazul utilizarii prelungite a o#igenuiui, in concentralii mari sau la presiuni

ridicate, pot aparea:

iritare locala a mucoasei

congestie si edemui alveolar

emoragie intraalveolara atelectazie

- patrunderea gazului in esofag duce la distensie a$dominala

' 3N78

- administrarea o#igenului se va face dupa permea$ilizarea cailor respiratorii

- inainte de efectuarea tenicii se vor lua toate masurile de precautie

- pe timpul administrarii se vor supravegea atent pacientul si ecipamentul de

administrare manometrul de presiune si indicatorul de de$it!

. 3ecoltarea8 secre&iei i e/u$atului faringian> secre&iei na%ale> s"utei

1. 3+5LA3A ?#7'A7L7 )A3NGAN

'efinitie

#sudatul este un lieid rezultat in urma unui inflamator faringian procesfaringian.

**


56/119


#co"

Explorator

- depistarea germeniior patogeni de la nivelul faringelui in vederea tratamentului

-

depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni

Pregatirea

Materiale

- de protectie

masca de tifon

- sterile

spatula linguala

epru$eta-cu tampon faringian: sau ansa de platina

epru$ete medii de cultura

ser fiziologic sau glicerina "*n fin canal permite introducerea unei fine Li fle#i$ile

pense de $iopsie sau a periei de $rosaj, cu ajutorul careia se recolteaza material pentru e#amen

+*


76/119


citologic. >n alt canal, tot atat de fin, este conectat prin intermediul unui recoltor de sticla sau

plastic de unica folosinP! la un aspirator puternic.

1m$ele sisteme au avantaje si dezavantaje. 1stfel, sistemul rigid permite o mai larga

gama de manevre terapeutice, dar nu vizualizeaza un camp de ramificaPii de amploarea

sistemului fie#i$il.

Pregtirea instru!entelor i !aterialelor necesare

- se face inventarul tuturor instrumentelor necesare!

o m#$ti de unica fofosinta sau casolete cu masti sterile, manuLi sterile, casolete cu

tampoane Li compress de tifon sterile) pense) porttampon) oglinda frontala)

seringa laringiana) taviPa renala) aparatele $ronoscop sau fi$roscop! cu toate

ane#ele sterilizate.

o %mportant

- sterilizarea componentelor aparatelor principate Li a ane#elor se face tinand cont de

instrucPiuni fiecare component are alt mod de sterilizare, prevazut in instrucPiuni de

e#, ultraviolete) 3lutaraldeide!

- se verifica sursa de iumina Li corecta cuplare a ca$lurilor

- se verifica aspiratorul Li etanLeitatea legaturilor

- vor fi la indemana: flaconul cu anestezie Bilina 2


77/119


- in ziua premergatnare e#aminarii, se e#ecuta o testare la Bilina 2< pentru a depista o

alergie la acest anestezic) la indicatia medicului, pacientul va fi sedat atat in seara

premergatoare e#plorarii, cat Li in dimineata zilei respective

- pacientul tre$uie anuntat ca nu tre$uie sa manance dimineata

- pentru anestezie, e aLezatpe un scaun, in mana dreapta va Pine o tavita renala sau oscuipatoare, iar cu mana stanga, dupa ce isi descide larg gura) iLi scoate lim$a, si-o

imo$ilizeaza cu doua degete deasupra Li policele dedesupt.

- intr-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spraK cu Bilina 2< Oi anesteziaza lim$a,

orofaringele Li ipofaringele, urmand sa anestezieze ar$orele traeo$ronsic, instiland,

picatura cu picatura, anestezicui uLor incalzit, cu ajutorui unei seringi laringiene

- pacientul este condus in camera de $ronascopie

Partici"area la efectuarea tehnicii 0sunt necesare $oua asistente !e$icale*

(+ron%osco"ia

- asistenta asaza pacientul pe masa de e#aminare in decu$it dorsal, cu

e#tremitatea cefalicain e#tensie )

- su$ umerii lui, se ataseaza o perna tare, care, ridicand capul la "2-"* cm ajuta ia

e#tensia acestuia

- orienteaza capul in directia indicata de medic permite acestuia o orientare catmai completa

- 1sistenta serveste medicui cu instrumentele si materialele soficitate aca

masa de e#aminare este prevazuta cu o tetiera, este nevoie doar de o singura

asistenta!.

ANH 8 am$ele asistente, inainte de e#aminare, se vor spala pe maini Li vor purta masca

sau cagula

#u"ravegherea "acientului $u"a bronhosco"ie

upa e#aminarea $ronoscopica, pacientul nu va manca o ora. 1sistenta va

supravegea, in acest timp, parametrii vitali puls, 71 etc.!, anun!and imediat pe medic daca

survin modificari ale acestora.

++


78/119


1sistenta va avea la indemana emostatice, pe care ie va administra in cazul unei

emostizii, ciar inainte de a anuna medicui 1drenostazin, icinone, .1.., 4enostat etc.!

Partici"area la efiectuarea tehnicii 0sunt necesare $oua asistente*

(,ibrosco"ia- pacientui este a )ezat pe un scaun) asistenta i conectaaza pacientul la sursa de

o#igen, asigurandu-se ca acesta primeste de$itui recomandat de medic

- asistenta se plaseaza in spatele pacientului, ii fi#eaza piesa $ucata aflata in trusa

fi$roscopului, pe care o va avea su$ control tot timpul e#aminarii, imo$ili-zand-o

din lateral cu inde#ul Li degetui mijlociu, de la am$ele maini.

- asistantei ii revine atri$uPia de a servi medicul cu instrumentarul necesar.

#u"ravegherea "acientului $u"a fibrosco"ie

@egulile sunt aceieaLi ca Li pentru $ronoscopie.

nci$ente si acci$ente 0$e bronhosco"ie si;sau ale fibrosco"ului*

- emoragii, diseminri tu$erculoase sau suprainfecPii cu diferiPi germeni, dureri On

gur, disfagie sau orofagie, dureri retrosternale, cefalee, insomnie, tuse,

e#pectoraPie, stare su$fe$ril.

C. PL735#+5PA

Pregatirea "acientului "entru "leurosco"ie

Pleurosco"ia 0toracosco"ia*8 endoscopia cavitaPii pleurale si a suprafePei unui

plaman, dupa insuflarea preala$ila de aer in marea cavitate pleurala constituirea unui

pneumotora#!.

#co"8 sta$ilirea etiologiei proceselor inflamatorii pleurale a fistulelor, in cazul

pneumotora#ului spontan idiopatic, inspectia unei cavitaPi restante postoperatorii, diagnosticul

unei tumori, liza nervilor simpatic, vag si frenic.

+8


79/119


Pleurosco" 0toracosco"*8instrument ce se compune dintr-un trocar cu mandrin cu diametrul

de " cm) dupa retragerea mandrinului, se introduce sistemul optic alimentat prin fi$re de sticla

de la o sursa de lumina adecvata) imaginea din cavitatea pleurala este transmisa tot prin fi$re

de sticla in ocularul e#aminatorului) ca si la $ronoscopul rigid, opticele permite vizualizari de

"80U, (*U Li 90U, fiind prevazute Li cu sisteme de $iopsie pense diferite! Li de emostazalocala.

reLterea pneumotora#ului se o$tine cu ajutorul acului si a aparatului Vuss. Sunt

necesare urmatoarele materiale: porttampon Li tampoane de vata, casoleta cu campuri sterile,

ace Li seringi de unica folosinta pentru anestezie, tavita renala, solutie novocaina "< pentru

anestezie, tinctura de iod, trusa antisoc.

Documents

Lucrari Practice de Nursing