\Eleanor Catton

LUMINATORIITi'aducere din limba englezi si note

de Irina Negrea

Arthur; pentru Caroline Dawnay, Olivia Hunr,Jessica Craig, Linda Sh-rughnessy, Sarah Thickert, Zoe Ross si Sophie Scard; gi, desigua pentruEmma Borges-Scott,Justin Torres, EvanJames, Karie Parry;i ThomasFox Parry, a ciror prietenie ;i companie au fost o multipli sursL de inspi-ratie penffu aceaste carre. Sincere multumiri, de asemenea, lui XuChongJudy Guan, care a transpus fonetic in canronezl porgiuni din *.easticarte; Iui Chrisrine Lo, Sarah Bance, IlonaJasiewicz qi Anne Meadows,care au ajutar la redacrarea manuscrisului; Barbarei Hilliam, care a de-senar diagramele atAt de frumos; lui Philip Catton, care mi-a explicatstelele, planetele si sectiunea de aur; gi luiJoan Oakles, care mi-a trimisgtirile de navigatie peste miri si giri.

La sfArsit si mai presus de toare, ii mulgumesc lui Steven'Ioussaint,care a fost lingi mine pentru fiecare conjuncgie, ffecare opozitie si fiecarerlsirit; care a fost Exterioritate gi Interioritate; car€ a ayut credinrl incorelatie gi a implrtfuit acea creiinti cu mine. Nu gisesc.t"lo.r p.rrt.oinfluenga ta. igi multumesc - Eu-fie.

CupnrNs

Juurun iN sAc8rAroR.......................... .......'... 5 I

SoeRBr,n lN cepnrcoRN

SarunN iN nereNri. .394

205

SoenuB iN prsrr........ .....496

Exar,rer iN nrnsrc ......... .........612

SconproN, cuvERNAT DE MARTE.... ....................720Racur & ruNa......

\Ari.uenr,e

SoeRErE iN scoRproN ............760

PARTEAINTAT

O srrnA iNAuNrnuL UNEI sFERE27 rnnnuenrn 1866

42043' 0" SuD l70o 58'0" Esr

MrncuR iN si.cnriron

in care un str,iin sosqte in Hokhika; o consfrtuire seyehi estederanjat i; Walter Moody t iinuie;te cele mai prods?ete amin_tiri; Si Tbornas Balfour tncepe *i spun,i o poueste.

Cei doisprezece blrbati inuunigi in fumoarul Hotelului CoroanaIisau impresia unui grup adunat acolo din intAmplare. Judecand dupi di-versitarea comportamentului ;i a vestimentagiei lor - redingore, fracuri,vestoane cu nasturi de corn, haine din moleschin galben, Jhembrici gidril -, ar ff putut si fie doisprezece striini intr-un v"agon de tren, ffe.areavand drept destinagie cate un cartier separat dintr-ui o.ag cu suffcienteneguri si maree pentru a-i despi.rgi; intr-adevrr, izolarea studiati a fieci-ruia dintre ei, unul citind concentrat ziarul, alml aplecat in fagl pentrua scurura scrumul tn gemineu oriun altul proptindu-gi mana cu degetelerisfirate pe postavul mesei de biliard penr.La izbi birele, pllsmui"a acergen de lin{te fi zicd. ce apare seara tirziu, inr.-or, .o-p*rriLent de tren,inibqiti aici nu de mormiitul si zinginitul vago*.lor, ci de ropotuiputernic al ploii.

Aceasta era perceptia domnului Ifalter Moody din locul unde ri-misese la intrare, cu manape rocul ugii deschise. Nu avea de unde si stieci, prin prezenga lui, deranjase o inrrunire privati, deoarece vorbitoriiamu$seri cAnd auziseri pagii lui pe coridor; a9a cI, pAni sI deschidi elusa, ffecare dintre cei doisprezece birbagi igi reluase rnielemicirea (cam lanimereali., in ceea ce ii privea pe jucetorii de biliard, care uitaseri ce loc*riocupaserl inainte), afigand o asemenea meticuloasi concentrare, incatnimeni nici micar nu a ridicat privirea cxnd nou-venitul a cilcat in salon.

Strictegea gi uniformirarea cu care birbagii il ignorau ar fi putut si_itrezeasci inreresul domnului Moody. dacr rupqie gi sufletegte ar fi fostin apele lui. Acum lnsi ii era grea;I gi ,. ,i*g.* boiu.rsat. $tiuse ci, incazul cel mai riu,.voiajul pani in \7est_Canterbury putea ,i fi. frrilp.o fi*,re riscoliti de hula nesfrrgiti a talazurilor inspumate, .*. r. ,fer-geau la cimidrui epavelor de pe bancul de nisip din Hokitika, insi nu seaqteptase la grozrviile suanii ale cllitoriei, despre care era inci incapabilsi vorbeasci, nici mlcar cu el insugi. Moody era din fire intransig..r, .r,orice deficiengi a propriei persoane - frica gi boala deopotrivr iifb..".,si se inchidr in sine -, or acesta era moril,ui penffu care, in mod foarre

13

atipic, nu fusese in stare si sesizeze ambianga reali a inciperii in caretocmai intrase.

Chipul lui Moody sugera indeobqte agerime gi atengie. Ochii, cenugii

;i mari, clipeau rar, iar gura, cu buze moi;i copihregti, pistra de obiceio expresie de curtenitoare solicitudine. Din na;tere, avea pirul foartecre!; purtase plete cu zulufi pAnI la umeri in tinerege, dar acum era tunsscurt, cu cirare pe o pafie gi pieptinat lins gralie unei pomezi cu mirosdulceag, care ii inchidea nuanga aurie a pirului pAni la un saten unsuros.Fruntea gi obrajii aveau linii colturoase, nasul era drept gi tenul neted.Nu implinise inci douizeci gi opt de ani, era iute 9i precis in mfciri,vldind acel gen de vigoare gmecheroasi nedenaturatl, care nu sugereazinaivitate, dar nici viclenie. Avea o aluri de majordom discret gi ager laminte, drept urmare, devenea adesea conffdentul birbagilor taciturni sauera poftit si medieze relagii dintre oameni pe care abia ii cunoscuse. Pescurt, avea o infhEigare care trida foarte puEin din personalitatea lui gi incare, totodati, algii erau inclinali si se increadi imediat.

Moody era congdent de avantajul pe care i-l conferea farmecul luienigmatic. Aidoma majoritigii persoanelor deosebit de frumoase, iqistudiase minugios reflecgia din oglindi gi, intr-un fel, se cunogtea celmai bine vizut dinafarl; era mereu intr-un loca; al mingii de unde sepercepea din exterior. Petrecuse nenumlrate ceasuri in alcovul garde-robei personale, unde oglinda ii tripla imaginea aritAndul din profil,semiproftl gi din fagi: Carol I Stuart pictat de Van Dyck, dar cu multmai frapant. Acesta era un obicei de-al lui, pe'care oricum l-ar fi tigi-duit probabil - cici intr-atAt de severi este infierarea pe care profegiimorali ai epocii noastre o aruncl asupra examinirii de sine! Ca gi cumsinele nu ar avea nici o legituri cu sinele, iar oamenii nu s-ar uita lnoglindn decAt pentru acilp\taconfirmarea propriei lor arogange; ca

9i cum actul de a se stima pe sine nu ar fi la fel de subtil, vulnerabil sinestatornic ca orice atasament dinre doui suflete pereche. in fascinagialui, Moody nu urmirea neaplrat si i9i elogieze propria-i frumusege, cAtmai degrabl si o stipAneasci. Desigur, ori de cAte ori se zirea oglinditin vitrina unei privilii sau in geamul vreunei ferestre dupi hsarea nop-gii, fremita de sadsfac{je - dar la fel cum ar simgi, probabil, un inginercAnd, intAlnind din intAmplare vr€un mecanism inventat de el, constatic5. aratd. splendid ;i strilucitor, flind bine gresat gi funcgionAnd exactcum prevlzuse el ci trebuia si o facl.

Se putea vedea pe sine aculn, asa cum stitea ferm in pragul ugii des-

chise a fumoarului, gi gtia ci prin alura lui lisa impresia unui om de uncalm desivirqit. Dar aproape ci remura de oboseali; groaza ii rimisese

1.4 15

in stomac ca un bolovan greu; se simgea urmlrir, chiar hiituit; intrasespaima in el. Inspecta salonul cu un aer de detagare politicoasi gi res-pect. Inciperea semina cu un loc reconstruit din memorie la capitulunei lungi perioade de dmp, cAnd multe lucruri au fost uitate (suportu-rile pentru lemnele din vatri, draperiile, placa propriu-zisi ce imbrlcaiiemineul), dar micile detalii persistl: un tablou al rlposatului PringConsort, bunioarl, decupat dintr-o revisti;i fixat cu tinte pe pereteledinspre curte; urma imbinirii de pe mijlocul mesei de biliard, care fusesetiiati in doul cu fieristriul pe cheiul din Sydney penrru a rezista maibine pe timpul traverslrii pe mare; teancul de ziare vechi de pe secreter,cu paginile subgiate gi gterse de la atingerea atator mXini. Cele doul fe-restruici plasate de o parte gi de cealalti a ciminului dideau spre curteaclin dos a hotelului, o bucatl de teren mocirlos ingesat de llzi;l butoaieruginite, despirgit de lourile tnvecinate doar prin nigte petice de tufiguriqi ferigi pitice, iar, spre nord, printr-un gir de cuibare, toate cu languri lau;i conra hogilor. Dincolo de aceasti yagi periferie, vedeai rufe atArnatepe frAnghii ingirate incolo gi incoace in spatele caselor, pe un cvartalinspre est, stive de scAnduri asezatein zig-zag, cotele, mormane de fiervechi ;i table, jgheaburi sparte gi uluce * totul plriginit sau oarecumstricat. Ceasul bituse acea ori tirzie aasffngitului, cAnd toate culorilepar si-qi piardi brusc intensitatea, iar afari ploua tare; prin geamul parcijivrat de stropi, curtea pirea splliciti gi pierdutl in umbri. inluntru,lirnpile cu gaz nu invinseserl incl lumina albistruie a zilei muribundeqi, prin insi;i paloarea lor, pireau si accentueze lipsa generali de veselien decorului inciperii.

Pentru un om deprins cu clubul siu din Edinburgh, unde totul erailuminat in nuange de ro;u gi auriu, iar canapelele din piele ornate cubumbi sclipeau in rotunjimi la unison cu corpolenga gendemenilor de pecle; unde, cAnd intrai, primeai o jachetl moale mirosind plicut a anasonsau a menti, apoi, o simpli zvAcnire din deget inspre snurul clopoteluluicra de ajuns penffu a face si apari o sticli de vin ro;u pe o tavi de ar-gint - perspectiva era duri. insi Moody nu era genul de om penffu carenigte standarde ofensatoare puteau fi un modv de supirare: simplitateagrosolani a locului nu-l fhcea declt si se inchidi in el insugi, a;a cum unbogitag se di iute intr-o parte, cu un aer opac, atunci cAnd lntAlnqte unccrfetor pe stradl. Amabilitatea intiplriti pe faga lui a rimas neclintiti giltunci cAndprivirea ainconjurat camera, insl in interiorul lui, fiecare nouiunlnunt - gAlma de cearl murdari de sub o lumAnare, mizga de prafdinjurul unui geam - il ficea sI se retragi ;i mai mult in carapacea lui qi si-gioqeleasci trupul si mai tare contra acelei scene.

Aceasti repliere, degi ficuti in mod incongtient, nu se datora atXtprejudecigilor specifice celor instirigi - de fapr, Moody avea o ayeremodestl si adesea le didea cigiva gologani celor nevoiagi, degi (trebuiesi recunoastem) niciodad fbri un mic val de plicere liunrrici la gAndulmlrinimiei lui -, cAt mai degrabi dezechilibrului personal pe care sesuiduia in prezent, nevizut de nimeni, si-l infrangi. in fond, se aflainr-un oras al ciutitorilor de aur, recenr consrruir intre jungli gi tala-zuri, in marginea cea mai sudici a lumii civiizate, iar el nu se asteptasela vreun lux.

Adevlrul era ci, in urmi cu nici gase ceasuri, la bordul barcului careil adusese de la Port Chalmers pe aceasti frgie salbadcl a Coastei de Vesr,Moody asistase la o intimplare atAt de neobignuiti;i de impresionanti,incAr toate celelake realitigi erau puse sub semnul indoielii. Scena ii ri-misese vie, ca si cum o ugi se intredeschisese inr-un colq al mingii lui, li-sind sI se vadi o dungi de lumini cenusie, iar acum nu-si mai putea dorisi fie din nou intuneric. Cu prepl unui mare eforr, izbutea si impiediceacea usi si nu se caste gi mai mult. ln aceasti situagie fragili, orice fel deneprincipialitate sau inconvenienti era un afront personal. Avea senza[iacI" toatl acea sceni sumbri din faga lui era un ecou complet al grelelorincerciri la care fusese supus atAt de recent, iar el se retrigea iniunrrul luipentru ca mintea si nu urmeze aceasti conexiune si sI nu se intoarci. intrecut. Dispregul era util. ii didea un simg stabil al proporgiilor, o justegeinterioari la care si poatl apela in deplini sigurangi.

A conchis ci era o sali nereugiti, sirlcicioasi;i jalnici - gi, asdelpregitit liuntric pentru a infrunta decorul, si-a indreptar arenlia sprecei doisprezece membri ai adunlrii. Un panteon inversat, si-a zis el, sidin nou s-a simgit un pic mai sigur pe sine, fiindci isi permisese risfrgulde a fi spiritual.

Birbaqii erau arsi de soare gi zbicigi de vAnt, ca orice pionieri aven-turieri, cu buzele albicioase gi cripate, cu o rinuri denotAnd privadunigi adversitigi. Doi dinrre ei erau chinezi, imbricagi identic cu tArlici decirpi gi haine cenusii din bumbac; in spatele lor stltea un aborigenmaori, cu tatuaje pe frgir, ca niste virtejuri verzui-albi.srrii. Cfu despreceilalgi, Moody nu le putea ghici originea. Nu intelegea deocamdati cumde munca pe terenurile aurifere putea imbitrAni un om doar in ci.tevaluni; rotindu-gi privirile prin sali, a presupus cL el era cel mai tAnir dintrecei prezenqi acolo, cAnd in realitate citiva erau mai mici decAt el sau devArsta lui. Ardoarea tineretii pilise din ochii lor. Aveau si rlmAni pentrutotdeauna ursuzi, nelinigtigi, repezigi, pimintii, scuipAnd praf in palmeiebrizdate de linii cafenii. Lui Moody i se pireau grosolani, insolid chiar;

1.6 17

ii considera niste oameni cu prea putini influenqi; nu se mira de cc crlurrtit de ticugi. Voia un coniac si un loc unde sI srea jos, cu ochii inchigi.

A rimas la intrare cAteva momente dupi ce pisise iniunrru, agrep-rlnd si fie primit, dar cAnd nimeni nu a schitat niciun gest de bunvcr.rit sau de respingere, a mai flcur un pas inainte si a tras binisor usain spatele lui, inchizAnd-o. A f5.cut o pleciciune vagl in direcgia ferestreisi o alta in direcgia ciminului, in chip de prezentare globali apersoaneiIui, apoi s-a indreptat spre masa laterali;i s-a apucat si" isi prepare obiruturl, turnAndu-si din carafele plasate acoio in

"..rt r.op. $ia alesrrn rabuc si l-a ciuntit lavirf; punAndu-si-l intre dinti, s-a risucit inapoispre cameri si a scrutat figurile inci o datl Nimeni nu pirea cAtusi depugin afecrat de prezenqa lui. Asra ii convenea. S-a asezat in singurulliltoliu disponibil, 9l-a aprins trabucul si s-a rezemat de spLtar, oftAnd,rlXnc, ca un om care consideri ci des{btirile confortului zilnic sunt, de.rcca daci, pe deplin merirace.

Satisfacgia lui a fost de scurti durari. Nici nu apucase bine si-qi lun-geasci picioarele si si-si incruciseze gleznele (sarea de pe pantaloni serrscase, foarre agasanr, cu urme albe ca ni;te vilurele), ci birbatul asezatirnediat in dreapta lui se 9i apleci tn fagl, impungAnd aerul cu ciotul detrabuc dintre degete, gi zise:

- Ia ascultl - ai vreo treabi aici, la Coroana?intrebarea fusese formul ate cam brutal, insi expresia lui Moody

nu inregistrase nici o reacti€. incline politicos din cap si rispunse ci,intr-adevi.r, avea rezervari o cameri la eraj 9i ci sosise in orag chiar inacea seari.

- Direct de pe barci., adicl?Moody inclini capul din nou si affrmi ci exact asra vrusese si spuni.

$i, pentru ca omul si nuJ creadi laconic, mai adiugl fapul ci venea dinl)ort Chalmers, cu intenqia de a-si incerca mina si.pAnd dupi aur.

- Asta-i bine, zise birbatul. Asta-i bine. CicI sunt noi filoane in suspe plajn, e doldorape-acolo. Nisipuri negre: ista-i strigltul pe care o siJ:ruzi; nisipuri negre inspre Charlesron, asta-i la nord de-aici, bineinteles,(lharlesron adici. Deqi vei vedea ci inci mai scogi ceva gi prin defileu. Aivreun amic sau ai venit singur?

- Nu, sunt doar eu, zise Moody.- FIrl asociagi! spuse omul.- Ei bine, zise Moody, surprins din nou de felul in care berbarul

sc exprimase. Am de gand si mi imbogitesc pe conr propriu, atera rot.

- FirI asociagi, repetS. omul. Si fhri treabl; n-ai nici o treabl aici,lii Coroana?

Era o impertinengi sI solicigi aceeasi informagie de doui ori, dartipul plrea jovial, chiar zipicit, bitXnd darabana cu degetele pe reverulvestei. Gindindu-se cl, poate, el nu fusese suficient de explicit, Moodyspuse:

- Tleaba mea la acest hotel este doar sI mi odihnesc. in urmitoarelezile, voi face invesdgagii pe terenurile miniere - care rAuri sunt produc-tive, care vli sunt sterpe - ;i mi voi acomoda cu viaga de clutitor de aur,cum s-ar spune. Intengionez si stau aici la Coroana o siptimanl, iar dupiaceea si-mi vid de drum spre centrul girii.

- ingeleg ci n-ai mai sipat pini acum.- Nu, domnule.- N-ai vizut niciodati culoarea?- Doar la bijuder

* pe vreun ceas sau pe vreo catarami; niciodatiin stare puri.

- Dar ai visat-o, culoarea aurului pur! Ai visat-o... stAnd in gemrnchiin api, cernind metalul din pietrig!

- Presupun... ei bine, nu, n-am visat-o, de fapt, spuse Moody.Stilul expansiv in care se exprima acest om era caln ciudat penru el:

in ciuda aparentei lui zipiceli, tipul vorbea infocat, ba chiar cu o energieaproape supiritoare. Moody se uitl in jur, sperAnd si schimbe o privireingelegltoare cu unul dintre ceilalgi birbagi, insl nimeni nu ridicase ochiispre el. Tqind, adilugir

- Presupun ci am visat despre ceea ce urmeazi dupl aceea, adici lace te-ar putea conduce aurul, in ce s-ar putea preface.

Tipul plrea mulqumit de acest rispuns.

- Alchimie inversl, aga imi place mie si numesc toati afacerea asta,adici prospec;iunile. Alchimie inversi. ingelegi, ffansformarea - ntt i.naur, ci din a.ur-

- Este o ffguri de stil minunati, domnule, il intrerupse Moody,dandu-gi seama abia mult mai tArziu ci aceasti idee semlna foarte binecu recenta lui imagine mentall despre un panteon inversat.

- $i investigaliile dumitale, zise birbatul m\cind viguros din cap,invesrigagiile dumitale... te vei interesa prin jur, presupun - ce fel de lo-peqi, ce fel de qaitrocJri, hirgi qi alte chesrii.

- Da, intocmai. Vreau si fac totul cum trebuie.Tipul se azvirli inapoi inre bragele fotoliului, tn mod evident foarteamuzat.

- O siptimanl de cazare gi masl la Hotelul Coroana, doar ca si puiniste intrebiri! exclami el cu un hohot de rAs. $i pe urmi o si stai doulsiptimini in noroi, ca si strAngi la loc cAt ai cheltuit!

18 1.9

Moody isi incrucisi gleznele din nou. Nu avea dispozigia potriviripctrtru a-i rispunde tipului cu aceea;i energie, insl cipi.rase o educagieprcr rigidl pentru a se incumeta la vreo impolitege. Ar ff putut, pur sisirnplu, sI se scuze penuu lipsalui de orientare gi si admiti ci avea o srarerlc riu general - tipul pirea destul de intelegltor, cu felul lui de a bate.litrtbana cu degetele si cu risul lui gAlgAit -, dar Moody nu era deprinssri vorbeasci deschis cu striinii gi, cu atAr mai pugin, si mirturiseascivlcun betesug in fata altei persoane. Scuturindu-se lS.untric, rosti pe un(on rnai senin:

- Si dumneavoastri, domnule? Avegi o situagie bunl aici, nu-i aga?- O, da, rispunse celilalt. Agengia Maririmi Balfour. Ne-ai vizut,

probabil, imediat dupl oborul pentru vite, o pozitie excelentS., sI stii, pertrac{a\Vharf. Balfour, ista sunt eu. Thomas este numele meu de botez.Ai nevoie de un nume de botez pe terenurile aurifere: niminui nu i se,lute domnule in defileu.

- Atunci, inseamni ci trebuie sI exersez si.-mi folosesc numele in-t rcg, spuse Moody. Mi cheami \Walter. \Talter Moody.

- Da, iar acolo lumea o si te strige oricum o fi, nurnai STalter nu,.puse Balfour bitlndu-se cu palma pe genunchi. ,,Walter Scogianul",

1r,xrte. ,,\Valt Doui-MAini-Drepte", eventual. ,Vally Pepiti". Ha!

- Porecla asta va trebui s-o capit pe merit.Balfour rise.

- Nu e nevoie de nici un merit, spuse el. Am vizut eu n{te pepiterrrrrri cAt un pistol de dami. Ditamai pepitele de aur. Mari cit un pistoltlc dami, dar, ascultl-mi pe mine, nici pe departe la fel de greu si puirniina pe ele.

Thomas Balfour era un birbat de vreo cincizeci de ani, indesat latrup;i robust. Aveaplrul complet inciruntit, pieptinatpe spate 9i lungpini aproape de urechi. Purta o barbiJopati si avea tendinla si o ne-tczcrsci. in jos cu ciugul palmei, atunci cAnd era arfirtzat de ceva - ceea. c fircea si acum, incAntat de propria-i glumi. Starea de prosperitateii pria vizibil, constati Moody, recunoscind la interlocutorul lui acelscntiment confortabil al statutului indreprlgit, care vine arunci cAndoptimismul de o viagi. intreagi se vede confirmar prin reusiti. Rimisesetkr:rr in ci"masi; cravata lui, dqi de mS"tase gi splendid lucratl, era pitarie tr sos si prea larg petrecuti in jurul gAtului. Moody il catalogi dreptun ()ln cu conceptii libertare - un ins inofensiv, recalcitrant ca spirit sivcscl in efuziunile lui.

- Vi rimin indatorat, domnule, spuse el. Aceasta este prima dintrettcttrturiratele cutume pe care nu le cunosc absolut deloc, sunt sigur,