LUMINQTORUL - Roboam decembrie2005_Ianuarie2006b.pdf · Am mai trecut o cotiturq wi-am mai legat ‘n vremi un nod, Am mai ‘nchis ‘napoi o poartq wi-am mai trecut peste un pod

LUMINQTORULRevista Asociayiei Bisericilor Baptiste din SUA wi Canada

Anul 91 - Decembrie 2005 - Ianuarie 2006

<Luminqtorul>

Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste

Romkne din USA wi Canada.

48 biserici - 5500 de membrii

Prewedinte: Liviu Yiplea (626) 839-5432 liviutiplea@

verizon.net

Viceprewedinte Est: George Dancea (847) 774-6199

[email protected]

Viceprewedinte Vest: Daniel Branzai (714) 670-7772

[email protected]

Viceprewedinte Canada: Ionel Pqsui (519) 743-4736

Secretar: Petre Ordeanu

Departamentul de misiune Titi Cocian (770) 640-7460

[email protected] Sandu Popa, Dan Paul, Mar\

Hobavcovici

Departamentul de sfqtuire Viorel Clintoc (330) 896-1552

[email protected] Iosif Serac (510) 351-1329

Octavian Dobow (623) 376-6808

Casier administrativ: Ion Cotarla (248) 373-7324

[email protected]

Casier misiune: Moise Filipescu (818) 240-5119

drfilipescu@]ahoo.com

Wcoala Duminicalq: Eusebiu Rus (503)-521-9853

erusu50@]ahoo.com

Editor al revistei:

Daniel Branzai (714) 670-7772 [email protected]

Tipar wi expediere Titus Cocian - Atlanta

Corespondenyi:

Titus Cocian - Atlanta Nelu Ciorbq - Portland

Liviu Tiplea - Los Angeles Ioan Ciobotq - Timiwoara

Gicu Cotley - A\ron Florian Guler - Detroit

George Dancea - Chicago

Din cuprins

Cuprins

Slobozewte ‘n pace pe robul Tqu ... 3Bucuria Crqciunului 5 De fapt, ce sqrbqtorim noi ? 7<Wi ce ai auzit de la mine ...> 9Principiul slujirii 11Interviul numqrului 13 Astqzi, vin sq-mi plec genunchii 16Comunismul, religia fqrq Dumnezeu 17 Islamul 22Tineri romkni din America 24 Dialoguri cu Bill] Graham 25Maxime, cugetqri 26Wtiri de pretutindeni 27 Doi bebelawi ‘n iesle 30 Rqspunsul prewedintelui Bush 31Ce ne-a adus Christos ? 32

Calendarul Asociayiei

Preyul unei reviste este de $2.00 ($25.00 pe an) plus expedierea. Incurajqm abonarea <in bul\> - pe biserici.

Abonementele se fac la: Ion Cotkrlq - Casier administrativ3015 {. |ilburn Rd. Rochester Hills, Mi. 48306

[email protected]

“ntklnirea pqstorilor la Florida - Februarie (847) 774-6199“ntklnirea de primqvarq - N/AConvenyia 2006 - N/A

3LUMINQTORUL - Decembrie 2005 - Ianuarie 2006

Editorial

Lucrurile ar fi mult mai bune dacq oamenii bqtrkni ar fi preyuiyi tot atkt de mult ca wi mobila veche.

Din pqcate nu este awa. Cuvintele bqtrknilor n-au prey ‘naintea celor din jur ... <E senil, lqsayi-l ‘n pace! Vorbewte aiurea. Ce sq mai awtepyi de la unul ca el ? S-a ramolit de tot!> Tinereyea este prea grqbitq wi prea plinq de ea ca sq-wi <piardq vremea> cu cei bqtrkni. Ce mare pagubq ... Ce multe ar avea bqtrknii sq spunq wi tinerii sq ‘nveye ...

Vq propun sq stqm puyin ‘mpreunq sq ascultqm cuvintele pline de tklc wi de miez rostite de un om aflat la sfkrwitul unei ‘ndelungi experienye de viayq. Numele bqtrknului este Simeon. Iar vorbele lui sunt acestea:

<Acum, slobozewte ‘n pace pe robul Tqu, Stqpkne, dupq cuvkntul Tqu. Cqci au vqzut ochii mei mkntuirea Ta, pe care ai pregqtit-o sq fie ‘naintea tuturor popoarelor, lumina care sq lumineze neamurile wi slava poporului Tqu, Israel> (Luca 2:29-32).

Simeon este, ca wi tine, un om ne’mplinit. El spune

<Acum, slobozewte ...>

Echivalentul contemporan al expresiei este: <Dq-mi drumul>, scoate-mq la loc larg>, elibereazq-mq.> Dupq ce a experimentat tot ceea ce i-a oferit viaya aici pe pqmknt, omul acesta ne spune cq nimic nu i-a fost suficient, nimic nu i-a fost pe mqsurq. Totul i-a fost mic wi strkmt, insuficient wi limitat. Simeon privewte spre moarte ca spre <marea eliberare>,

<marea evadare din cqtuwele acestei lumi>. Simeon “l roagq pe Dumnezeu sq rupq lanyul robiei lui ‘n lumea dewertqciunilor mincinoase pentru a-l lqsa sq iasq ‘n lumea de dincolo, lumea deplinelor ‘mpliniri a tuturor idealurilor.

Unele vieyi se aseamqnq cu acele flori care ‘nfloresc wi rqspkndesc parfumul lor spre ‘nserare. Simeon este o astfel de persoanq. El nu

privewte spre moarte ca ‘nspre ceva ‘nfricowqtor, ci ca ‘nspre zorii unei existenye noi, ‘n care va putea spulbera limitqrile stknjenitoare ale prezentei existenye. Pentru toyi cei care simt, gkndesc wi vorbesc asemenea lui Simeon, ghioceii de la tkmple vestesc primqvara unei alte vieyi.

Slobozewte ‘n pace pe robul Tqu, Stqpkne !

Simeon este, ca wi tine, un om obosit. El suspinq

< ... ‘n pace...>

Aceste douq mici cuvinte spun tone de informayii. Adevqrata pace nu poate fi experimentatq ‘n condiyiile lumii acesteia. Biblia spune, wi cuvintele bqtrknului Simeon o adeverewte, cq <omul nãscut din femeie, are viaya scurtq, dar plinq de

necazuri> (Iov 14:1).Cu toatq vkrsta

lui ‘naintatq, Simeon n-a gqsit ‘ncq pacea. Sufletul lui ‘ncq tknjewte dupq ea wi wtie cq o poate gusta cknd va pleca din lumea aceasta wi va ajunge ‘n prezenya lui Dumnezeu.

Simeon este, poate mai mult ca tine wi ca mine, un om al unei relayii personale cu Dumnezeu.

“n aceasta relayie, Simeon se numewte pe

sine <rob> wi-L proclamq pe Dumnezeu ca <stqpkn> al squ. Probabil cq n-a fost awa toatq viaya lui. Au trebuit sq treacq ani mulyi pknq ce fumurile tinereyii s-au ‘mprqwtiat, ceyurile wi negurile alergqrii de capul lui s-au risipit wi acum, ‘n perspectiva pe care i-o oferq ‘ndelungata lui experienyq de viayq, Simeon wtie cine este el wi cine este Stqpknul tuturor lucrurilor. De multe ori, bqtrkneyea este preyul pe

4 LUMINQTORUL - Decembrie 2005 - Ianuarie 2006

care trebuie sq-l plqtim ca sq ajungem la ‘nyelepciune. La tinereye ‘nvqyqm, dar doar la bqtrkneye ‘nyelegem.

Wi nu ‘n ultimul rknd, Simeon este, awa cum trebuie sq fi wi tu, un om al credinyei. El spune

,, cqci au vqzut ochii mei mkntuirea Ta ...>

Dintre toyi bqrbayii aflayi atunci la Ierusalim numai Simeon a vqzut awa ceva. Trebuia sq ai ochi ca ai lui ca sq poyi vedea awa ceva. Acolo unde ochii celorlalyi nu vedeau deckt un prunc ne’nsemnat adus la Templu de niwte pqrinyi sqrqntoci, Simeon a vqzut Mkntuirea lui Dumnezeu. Privirea lui n-a fost stknjenitq de lumina soarelui din acea amiazq. Ea a vqzut dincolo de ea <lumina care sq lumineze neamurile> wi dincolo de starea decqzutq a nayiunii sale, ochii lui au vqzut <slava poporului Tqu, Israel>.

Cum au putut ochii lui slabi sq vadq mai mult wi sq priveascq mai departe deckt ochii mult mai tineri ai oamenilor din jur? Rqspunsul este foarte simplu. Simeon a fost un om al credinyei. El cunowtea Scripturile, avea o relayie personalq cu Dumnezeu, awtepta venirea lui Mesia wi primise din partea lui Dumnezeu o promisiune pe care tocmai o vqzuse ’mplinindu-se. “n cuvintele Scripturii, Simeon <ducea o viayq sfkntq, wi era cu frica lui Dumnezeu. El awtepta mkngkierea lui Israel, wi Duhul Sfknt era peste el. Duhul Sfknt ‘l ‘nwtiinyase cq nu va muri ‘nainte ca sq vadq pe Christosul Domnului.>

Credinya lui Simeon l-a fqcut sq depindq ‘n totul de Dumnezeu. Adevqrata credinyq te face ‘ntotdeauna sq te lepezi de tine, de ‘nyelepciunea wi priceperea ta wi sq te abandonezi ‘n cqlquzirea fqrq grew a Creatorului.

Credinya adevqratq “l lasq pe Dumnezeu sq fie Dumnezeu wi ne aweazq pe noi la locul nostru. La cei cincizeci wi unu de ani ai mei, eu mq simt mai aproape de Simeon ca altqdatq wi sunt ‘nclinat sq-i dau mult mai multq dreptate. Nu wtiu cum stai tu. Poate cq tu ewti altfel. Eu ‘nsq nu mai sunt destul de tknqr ca sq le wtiu pe toate ...

Valentin Popovici

Anul Nou

Am mai trecut o cotiturq wi-am mai legat ‘n vremi un nod,Am mai ‘nchis ‘napoi o poartq wi-am mai trecut peste un pod.

Iar Timpul, scotocind desaga, o nouq hainq iar ‘wi scoate.Un an s-a dus wi altul vine, wi toate-s noi wi vechi sunt toate.

S-a-ntors clepsidra vremii iarqwi, stqm la un prag de vremuri noi,Dar cine wtie-n calendare dacq mai sunt wi alte foi?“n sacul vremii pe golite, ckte surprize ne awteaptq?

Wi nu cumva pe scara vremii, aceasta e ultima treaptq?

Cknd Anul Vechi a dat salutul, avea o teamq la apel,Cqci Anul Nou stqtea ‘n fayq, dar nu vedea ce-i dupq el.

S-a dat onor la schimbul gqrzii, dar mai solemn ca altqdatq,De parcq anii, pe la vamq, nu vor mai trece niciodatq.

Ne vin rqvawe din Scripturq, cq-n vremurile de apoi,Vor fi rqzboaie, boli wi urq, wi Anticristul printre noi;

Cq-n mulyi iubirea wi credinya se vor rqci ‘n sloi de gheayq,Iar strkmbqtatea wi desfrkul vor umple legile din viayq.

Dar iar ne mai sosesc rqvawe cq Dumnezeu e-Atotstqpkn,Cq-n mkna Lui stq Universul, wi toate doar prin El rqmkn.

“ntr-o clipitq hotqrktq, El va striga timpului: GATA!Wi timpul va preda wtafeta, ca sq ‘nceapq judecata!

Ewti pregqtit de ‘ntklnirea cu Marele Judecqtor?El vrea sq-yi dea prin har iertarea, sq-yi fie azi Mkntuitor.

Al vewniciilor Pqrinte, ce-a ‘nnoit un an pe cale,Vrea wi pe noi sq ne-nnoiascq, pentru ospqyul slavei Sale!

* Imaginea - Corneliu Baba <Clepsidra>


Bucuria Crqciunului

George Dancea

Ne apropiem cu bucurie de Sqrbqtoarea Nawterii Domnului. Mkntuitorul Isus ‘ntotdeauna aduce bucurie. La venirea Lui ‘n lumea noastrq, cerul s-a unit cu pqmkntul ‘n ckntece de bucurie. “ngerii au adus vestea bunq a bucuriei - cea mai frumoasq veste ce a fost adusq vreodatq. Acesta este motivul bucuriei noastre cu ocazia Sqrbqtorilor: Nawterea Domnului Isus. Bucuria este ‘nsq elementul ce lipsewte din viaya multora. Nu ayi observat cq tocmai aceastq bucurie lipsewte din inima wi de pe faya atktor oameni, chiar ‘n timpul acestor Sqrbqtori? Bucuria lipsewte chiar wi din viaya multora care se numesc crewtini. De ce oare? De ce se pierde din vedere elementul cel mai esenyial al Sqrbqtorilor, bucuria salvqrii? Cu siguranyq cq sunt frumoase evenimentele ce se desfqwoarq cu ocazia Nawterii Domnului, dar nu vrem sq ‘nlocuim adevqrata bucurie wi semnificayia acestor sqrbqtori cu altceva wi sq pierdem din vedere vestea cea bunq adusq de ‘ngeri, despre cea mai mare bucurie de pe pqmknt. Iatq ce spun ‘ngerii ‘n Cuvkntul Domnului: <Dar ‘ngerul le-a zis: >Nu vq temeyi cqci vq aduc o veste bunq care va fi o mare bucurie pentru tot norodul; astqzi

‘n cetatea lui David vi s-a nqscut un Mkntuitor care este Hristos Domnul>.

Dewi existq mai multe exemple, aw dori sq ne uitqm doar la trei exemple a celor ce au experimentat bucuria cu ocazia nawterii Domnului.

1. “n primul rknd aw dori sq ne uitqm la bucuria Mariei. “n Evanghelia dupq Luca 1:46 ni se relateazq: <Maria a zis: Sufletul meu mqrewte pe Domnul wi mi se bucurq duhul ‘n Dumnezeu, Mkntuitorul meu, pentru cq a privit spre starea smeritq a roabei Sale, cqci iatq cq de acum ‘ncolo toate Neamurile ‘mi vor zice fericitq>. Maria afirmq: <mi se bucurq duhul ‘n Dumnezeu, Mkntuitorul meu>. Ea avea nevoie de un Salvator, avea nevoie de Domnul Isus. Ea a experimentat cea mai profundq wi veritabilq bucurie. Cu toate necazurile wi ‘ncercqrile prin care trecea, chiar dacq nu a fost ‘nyeleasq wi a fost acuzatq pe nedrept, wi mai tkrziu, a simyit durerea de a vedea cq oamenii ‘l resping pe Domnul Isus wi ‘l rqstignesc pe o cruce, dacq am ‘ntreba-o pe Maria: <ai avut bucurie pentru cq Dumnezeu te-a ales?>, ea ar rqspunde: <da, sufletul meu mqrewte pe Domnul wi mi se bucurq duhul ‘n Dumnezeu.>

Un alt exemplu de oameni care au trqit bucuria adevqratq cu ocazia Nawterii Domnului Isus, au fost magii, oameni care cqutau adevqrul. Magii au fost ‘nyelepyii timpului lor, savanyii din vremea aceea, wi

acewti oameni ‘l cqutau pe Domnul Isus. Mergeam pe strqzile orawului Miami din Florida wi am fost plqcut surprins sq vqd o femeie ‘n vkrstq ce stqtea la o intersecyie cu o pancartq pe care erau scrise cuvintele: <Wi astqzi oamenii ‘nyelepyi ‘l cautq pe Domnul Isus>. Oamenii ‘nyelepyi de atunci L-au cqutat pe Domnul Isus wi astqzi de asemenea oamenii ‘nyelepyi ‘l cautq pe Domnul. Cqlquziyi de o stea magii cqlqtoresc sq ‘l cunoascq pe “mpqratul de curknd nqscut al iudeilor, dar se abat din drum wi trec pe la Ierusalim crezknd cq acolo ar trebui sq fie. Spre surprinderea lor, nu era acolo wi au plecat mai departe. Cuvkntul Domnului spune ‘n Matei 2:9 : <Dupq ce l-au ascultat pe ‘mpqratul magii au plecat wi iatq cq steaua care o vqzuserq ‘n Rqsqrit mergea ‘naintea lor, pknq ce a venit wi s-a apropiat deasupra locului ‘n care era pruncul. Cknd au vqzut ei steaua n-au mai putut de bucurie.> Este mare bucurie ‘n prezenya lui Dumnezeu wi atunci cknd simyi cqlquzirea Lui. Este bucuria aceasta wi a ta? Experimentezi bucuria cq Dumnezeu este cu tine wi cq te cqlquzewte mereu?

O a treia bucurie este bucuria adusq pentru toatq lumea. Vestea bucuriei a fost adusq din ceruri de cqtre mesageri speciali, ‘ngerii lui Dumnezeu. “n Luca 2:8 se spune cq <‘n yinutul acela erau niwte pqstori care stqteau afarq ‘n ckmp wi fqceau de strajq noaptea ‘mprejurul turmei


pune numele Emanuel care tqlmqcit ‘nseamnq Dumnezeu este cu noi> (Matei 1:21). Ne bucurqm cq avem Salvator wi ne bucurqm de prezenya Lui cu noi. Te invit sq te bucuri wi tu de prezenya lui Dumnezeu. Poate cq viaya ta este plinq de regret, de durere wi suferinyq. Cum se poate schimba starea aceasta apqsqtoare, ‘n bucurie? Cu ckt te apropii de Domnul mai mult, cu atkt bucuria ta va fi mai mare.

Sunt douq categorii de oameni pe pqmknt: unii care aleg bucuria wi alyii care o refuzq. Bucuria este o alegere. Atunci cknd ‘l alegi pe Domnul, alegi bucuria. “n Evanghelia dupq Ioan 15:11, Domnul Isus spune: <V-am spus aceste lucruri pentru ca bucuria Mea sq rqmknq ‘n voi wi bucuria voastrq sq fie deplinq.> Bucuria pe care o dq Dumnezeu nu depinde de circumstanye, de probleme sau ‘mprejurqri. Dacq ewti ‘n prezenya Domnului, toate celelalte lucruri nu mai au valoare. Psalmistul spune:

lor. Wi iatq cq un ‘nger al Domnului s-a ‘nfqyiwat ‘naintea lor wi slava Domnului a strqlucit ‘mprejurul turmei lor. Ei s-au ‘nfricowat foarte tare, dar ‘ngerul le-a zis: <Nu vq temeyi, cqci vq aduc o veste bunq care va fi o mare bucurie pentru tot norodul. Astqzi ‘n cetatea lui David vi s-a nqscut un Mkntuitor care este Hristos Domnul>. Acesta este motivul adevqrat al bucuriei, <vi s-a nqscut un Mkntuitor>, un Mkntuitor care ne iartq pqcatele, un Mkntuitor care ne aduce salvare. Vestea Nawterii Domnului Isus a adus bucurie ‘n toatq lumea, ‘n orice oraw sub soare.

Pe lkngq faptul cq El este Salvator, ‘ngerii ‘i aduc vestea lui Iosif, logodnicul Mariei wi ‘i spun: <Fecioara va nawte un fiu wi ‘i vei pune numele Isus pentru cq El va mkntui pe poporul lui de pqcatele sale. Toate aceste lucruri s-au ‘ntkmplat ca sq se ‘mplineascq ce vestise Domnul prin prorocul care zice: <Iatq Fecioara va fi ‘nsqrcinatq, va nawte un fiu wi ‘i vor

<”naintea Feyei Tale sunt bucurii nespuse>, iar apostolul Pavel le scrie Filipenilor: <Bucurayi-vq, wi iarqwi zic, bucurayi-vq.>. Doar pqcatul poate fura bucuria noastrq. Dacq nu ai bucurie ‘n inima ta verificq ce nu merge bine ‘n viaya ta. Vino la Domnul ca sq te umple cu adevqrata bucurie! Roagq-te, awa cum psalmistul David se ruga: <Doamne, dq-mi iarqwi bucuria mkntuirii tale.> Cei ce primesc pe Domnul ‘n inima lor aleg bucuria chiar dacq se confruntq cu probleme, cqderi sau presiuni ‘ntr-uckt bucuria ‘n Domnul nu depinde de circumstanyele exterioare. Adevqrayii credinciowi sunt aceia care au bucurie nu numai la Crqciun, ci ‘ntotdeauna. Poyi primi aceastq bucurie chiar astqzi. “ngerii se bucurq ‘n ceruri, acolo este bucurie wi se face sqrbqtoare atunci cknd un pqcqtos se ‘ntoarce la Dumnezeu.

Fie ca aceastq bucurie sq ‘yi umple inima wi viaya, iar Sqrbqtoarea Nawterii Mkntuitorului sq fie prilejul ‘n care mkntuirea sq intre wi ‘n casa ta!

Grupul de lucrqtori ‘ntruniyi ‘n munyii statului Colorado.


aude din cer. Era glasul lui Dumnezeu care a spus: <Acesta este Fiul Meu preaiubit de El sq ascultayi>.

Am ‘nyeles cq awa cum a fqcut Petru, tot awa facem wi noi de foarte multe ori. Domnul vrea sq ne ‘nveye ceva, dar noi o luqm ‘naintea Lui. Este firea noastrq care se bagq, care vrea sq stqvileascq Duhul ce lucreazq. Este mare lucru sq avem capacitatea sq ‘nyelegem care este nqzuinya Duhului lui Dumnezeu ‘n noi wi ‘n lucrarea pe care o facem. Aw vrea sq aplic aceasta la sqrbqtorile ce ne stau ‘n fayq wi felul ‘n care sqrbqtorim.

Pe cknd va apare acest numqr de revistq sqrbqtoarea mulyumirii va fi de mult trecutq wi vom fi ‘n mijlocul praznicului crqciunului.

Ce am sqrbqtorit? Ce sqrbqtorim noi?

Mai auzim ‘ncq de la unele amvoane, dar tot mai puyin wi mai stins, cq noi nu sqrbqtorim curcanul, cq nu sqrbqtorim decorurile multicolore, luminoase de crqciun, cq nu sqrbqtorim bradul, pomul de crqciun, wi nici celelalte aspecte legate de comercializarea acestor sqrbqtori..

Bisericile noastre au programe frumoase ‘nchinate ‘n cinstea Celui nqscut la Bethleem. Copii, tineri, adulyi wi vrkstnici ne ‘nchinqm Domnului Isus cu pqstorii wi cu magii.

Wi totuwi ce sqrbqtorim?

Sqrbqtorim Lumina lumii ‘n noaptea ‘ntunerecului

pqcatului

Proorocul Isaia vestewte nawterea Domnului Isus astfel: <Totuwi ‘ntunerecul nu va ‘mpqrqyi vewnic pe pqmkntul ‘n care acum este necaz.

Poporul care umbla ‘n ‘ntunerec vede o mare luminq; peste cei ce locuiau ‘n yara umbrei moryii rqsare o luminq.> (Isaia 9:1a, 2)

Evanghelistul Ioan confirmq faptul cq Domnul Isus este Lumina. El spune: <”n El era viaya wi viaya era lumina oamenilor. Lumina lumineazq ‘n ‘ntunerec wi ‘ntunerecul n-a biruit-o. Lumina aceasta este adevqrata luminq care-l lumineazq pe orice om venind ’n lume.>(Ioan 1:4, 5, 9)

Constatqm cu uluialq cum ‘n perioada celor mai mari progrese technologice ‘n toate domeniile vieyii (comunicare, transport, sqnqtate, bunuri de larg consum, technologie militarq, comfort, etc.) lumea zace ‘ntr-un ‘ntunerec gros pe care-l recunosc chiar wi oamenii necredinciowi. Astqzi primim vewti despre crime odioase, patimi wi obsesii rele de tot felul, familii ‘n ruinq, copii victimizayi, sinucideri, acte de terorism nemai’ntklnite, sunt doar ckteva din elementele tabloului dureros wi sumbru al societqyii de astqzi. O lume ‘n ‘ntunerec!!!

Biserica Domnului Isus a primit un mandat special de la El, Cel ce a venit sq fie Lumina lumii cknd a spus: <voi sunteyi lumina lumii!>

Noi suntem lumina lumii cknd umblqm ‘n luminq. Atunci, pqcatele ne sunt iertate, atunci avem pqrtqwie unii cu alyii, atunci avem pqrtqwie cu Dumnezeu. Umblknd ‘n luminq rqspkndim luminq ‘n jurul nostru, adicq mqrturisim lumii pe Domnul Isus. Aceste aspecte sunt extrem de importante ‘ntruckt de ele este legatq vewnicia noastrq wi a celor ce ne ‘nconjoarq..

Awa cum am scris ‘n introducere nu aw vrea sq scriu o predicq pentru cq nu aw vrea sq o iau ‘naintea Duhului

“ntre 7 wi 11 Noiembrie, pqstorii din Asociayia Baptistq Romknq din Statele Unite wi Canada au fost invitayi la un timp retras, de rugqciune, studiu Biblic wi pqrtqwie ‘n munyii Colorado.

Bro\enridge, locul stabilit pentru retreat, este o stayiune alpinq la aproape 10,000 feet ‘nqlyime, unde setea din om dupq frumos wi pitoresc este pe deplin satisfqcutq prin frumuseyea naturalq a priveliwtilor: munyi maiestowi cu crestele acoperite de nqmet ‘n mijlocul cqrora sunt bazine cu apq, lacuri alpine, ce completeazq peisajul.

“n perioada wederii noastre ‘n Colorado, la toate acestea s-au adqugat zile ‘nsorite cu un soare blajin ce a fqcut ca razele-i binecuvkntate sq ridice temperatura la 65 – 70 de grade. A fost minunat! Am plecat ‘n grabq sq ajung la ‘nmormkntarea sorei Ana Mircu, membrq a bisericii noastre care a plecat la Domnul Isus. “n introducere am spus cq este greu sq te gkndewti la cer wi la frumuseyea cerului cknd aici pe pqmknt Dumnezeu ne-a fqcut parte de locuri atkt de frumoase. Awa a fost ‘n Colorado.

La unul din momentele de pqrtqwie din Cuvknt pe care le-am avut ‘mpreunq, fr. Valentin Popovici vorbea de cei trei ucenici care au urcat pe munte cu Domnul Isus wi cum ‘n timp ce se rugau au avut parte de experienye deosebite: faya Domnului s-a schimbat wi s-au pomenit ‘n prezenya lui Moise wi a lui Ilie. Trebuie sq fi fost extraordinar ‘nckt Petru zice: >sq facem trei colibi, una pentru….> Dar deodatq o surprizq: o voce se

De fapt, ce sqrbqtorim noi ?

Teofil Cocian


lui Dumnezeu. “ndemnul pe care l-am primit este sq pun o ‘ntrebare foarte serioasq. Mai ‘ntki mie wi apoi celor ce citesc aceste rknduri. Domnul Isus a venit, El Lumina lumii. Atunci, este viaya mea cu adevqrat luminatq, este trqirea mea cu adevqrat luminoasq? Mai sunt ascunziwuri ‘n mine, locuri unde Lumina Lui nu a pqtruns?

Stau wi mq ‘ntreb foarte serios: Cum este viaya noastrq luni, maryi, miercuri, joi, vineri, skmbqtq, zile cknd am desbrqcat hainele religioase de sqrbqtoare? Care sunt frqmkntqrile ascunse ale gkndurilor noastre?

Domnul ‘wi ‘mplinewte menirea ‘ntrupqrii Sale ‘n noi numai wi numai dacq ne lqsqm luminayi de El cu adevqrat wi ‘n ‘ntregime. Altfel putem avea o sqrbqtoare fqrq consistenyq: o sqrbqtoare anualq, calendaristicq, religioasq, socialq care s-ar putea sq nu aibe nimic ‘n noi wi cu viaya noastrq..

Citim ‘n Evanghelia dupq Luca cq Slava Domnului a strqlucit ‘n jurul pqstorilor de pe ckmp. Fie ca aceastq strqlucire a prezenyei Sale sq lumineze wi fiinyele noastre la aceste sqrbqtori wi lumina Lui sq rqmknq ‘n noi!

Sqrbqtorim nawterea lui Isus Christos, Mkntuitorul lumii

Fiul Lui Dumnezeu S-a nqscut wi I-au pus numele Isus, adicq Cel ce v-a mkntui. Noi ckntqm un colind romknesc, foarte popular care spune awa: Pe Fiul ‘n al Squ nume Tatql L-a trimis ‘n lume; sq se nascq wi sq creascq, sq ne mkntuiascq. Este Crqciunul, sqrbqtoarea nawterii Domnului Isus, o sqrbqtoare a celor mkntuiyi sau o sqrbqtoare a celor nemkntuiyi? Sau poate cineva ar zice: este o sqrbqtoare wi pentru unii wi pentru alyii.

“ntr-un sens toyi oamenii pot sqrbqtori cq acum aproape 2000 de ani S-a nqscut Mkntuitorul lumii. Ne putem uni cu wuvoiul oamenilor ce sunt victima reclamelor luminoase, multicolore, muzicale, a comercializqrii sqrbqtorii wi sq nu avem nimic cu Isus Christos, Domnul.

Ce pagubq ar fi! O pagubq colosalq. Mkntuirea adusq de Domnul Isus afecteazq viaya de aici de pe

pqmknt, care este scurtq wi trecqtoare wi afecteazq viaya de dincolo de moarte, care este vewnicq.

Viaya de aici capqtq sens, devine o viayq de o calitate superioarq ‘mbibatq ‘n principiile wi valorile lui Dumnezeu pentru noi. Fericirea pe pqmknt este sq fii eliberat de sub robia pqcatului, de patimi grele wi sq fii absolvit de vinq. Astfel ajungi sq poyi ‘ntreyine relayii sqnqtoase cu cei din casa ta, cu cei din societate wi cu Dumnezeu. Pentru aceasta S-a nqscut Domnul Isus. El a coborkt din cer sq aducq cerul ‘n inimile wi casele noastre.

Viaya vewnicq este viaya de dupq moarte wi care nu se terminq niciodatq. Vewnicia pune ‘naintea noastrq douq posibilitqyi. Sq petrec vewnicia ‘n iadul cu foc, care a fost pregqtit pentru diavol wi ‘ngerii lui, sau sq o petrecem ‘n cerul pregqtit de Domnul Isus pentru noi. Cine-L primewte pe Domnul Isus ca Mkntuitor personal ‘n timpul vieyii de aici, acela are promisiunea vewniciei fericite cu Dumnezeu: <Fiindcq atkt de mult a iubit Dumnezeu lumea cq a dat pe singurul Squ Fiu ca oricine crede ‘n El sq nu moarq, ci sq aibe viaya vewnicq.> (Evanghelia dupq Ioan 3:16)

Cei mkntuiyi sunt aceia ce au crezut ‘n Fiul Lui Dumnezeu, Domnul Isus Christos, s-au pocqit de pqcatele lor wi acum trqiesc pentru Dumnezeu. Acewtia au Crqciun, acewtia sqrbqtoresc wi sqrbqtoarea lor este Domnul Isus wi nu altceva.

Eu m-am predat Domnului la vkrsta de 16 ani wi cknt din toatq inima: <O ce simyire L-am pe Isus, asta mq face awa voios; Cq sunt mowtean al cerului nalt wi mkntuirea cq am aflat.>

“l sqrbqtorim pe <Emanuel> – Dumnezeu este cu noi

“n sfkrwit, doresc sq mai amintesc cq Domnul Isus s-a nqscut la Bethleem ca wi Emanuel, care ‘nseamnq Dumnezeu este cu noi.

Este o perspectivq frumoasq ce se desprinde la sqrbqtoarea nawterii Domnului: este minunat faptul cq am fost luminayi, cq ‘ntunerecul pqcatului a fost ‘mprqwtiat de prezenya luminii; este uimitor cum ‘ntruparea wi apoi moartea Domnului Isus au

fost suficiente sq ridice pqcatele noastre wi sq ne aducq mkntuirea atkt de necesarq wi scumpq, dar este fascinantq promisiunea prezenyei Sale cu noi. Dupq ce am fost luminayi wi mkntuiyi nu am fost lqsayi singuri, ci Domnul Isus care a venit ca wi “mpqrat, <al cqrui ‘mpqrqyie nu va avea sfkrwit>, (Luca 2:33), este Emanuel – Dumnezeu este cu noi.

Asta ‘nseamnq awa de mult, este experienya noastrq binecuvkntatq:

Cknd suntem singuri, El este prietenul adevqrat, cel mai apropiat,

Cknd suntem slabi, El este puterea ce ne yine,

Cknd suntem ispitiyi, El este mijlocul de-a iewi din ispitq,

Cknd suntem ‘ntristayi, El este mkngkierea ce alinq sufletele noastre ‘ndurarete,

Cknd suntem ‘n nevoi, El este sursa ‘mplinirii nevoilor noastre, etc.

El este totul pentru noi wi El este cu noi! Oh, aceastq prezenyq binecuvkntatq ‘n familie, ‘n spital, ‘n societate, ‘n bisericq…

Putem fi ispitiyi sq lqsqm privirile sq fie atrase de mesele ‘ncqrcate, de ospeye (part]-uri), de decorayii ‘n casq, pe casq cu multe lumini, de muzicq, de cadouri, etc ‘n care firea noastrq sq se simtq la ea acasq wi sq fie provocatq la o sqrbqtorire superficialq care sq o ia ‘naintea nqzuinyei Duhului Lui Dumnezeu. “n timp ce doresc, ca anul acesta, sq avem cele mai alese sqrbqtori, mq rog Domnului ca El sq ne dea harul sq auzim vocea tainicq a Duhului Sfknt care sq imprime ‘n noi voia lui Dumnezeu, sq umblqm ‘n luminq, cqci Lumina a rqsqrit, sq avem bucuria mkntuirii, cqci Mkntuitorul S-a nqscut wi atkt ‘n anul ce vine ckt wi toatq viaya, sq umblqm ‘n prezenya binecuvkntatq a lui Emanuel.

Atunci wi numai atunci sqrbqtoarea noastrq este realq, adevqratq wi este awa de frumos exprimatq ‘n versurile: <Copii, pqrinyi, bunici, nepoyi, ‘n faya Ta Mesia

“ngenunchem smeriyi cu toyi, cu Iosif wi Maria.

<Sqrbqtori fericite>wi<La mulyi ani!>

�LUMINQTORUL - Noiembrie 2005

oameni, asupra unor biserici, a unor comunitqyi sau chiar asupra unor nayiuni.

Fiecare din noi ne bucurqm atunci cknd auzim sau citim lucruri bune despre cineva, dar ne ‘ntristqm foarte mult cknd aflqm sau citim lucruri rele despre acea persoanq. Uneori aceste povestiri sau informayii pot schimba viaya unei persoane, pot lqsa ‘n urmq rqni adknci care cu greu se vindecq. Nu poyi uita niciodatq ziua cknd te-ai nqscut, ziua cknd ai mers la wcoalq, ziua cknd yi-ai predat viaya Domnului Isus, ziua de cqsqtorie wi alte zile importante, dar cu atkt mai greu poyi uita persoanele care au avut cea mai mare influenyq ‘n viaya ta.

Puyini oameni ‘wi dau seama de importanya amprentelor lqsate ‘n urmq pe mknerul uwii, pe uwa mawinii, pe cana de cafea sau pe viaya cuiva.

Amprentele degetelor de la mknq au fost folosite pentru prima datq ‘ntr-un proces public ‘n anul 1891 ‘n Argentina cknd Francisca Rojas wi-a omorkt 2 dintre copiii ei dupq care wi-a cauzat ckteva rqni la gkt sub motivul cq a fost atacatq de un criminal. Ea a ‘ncercat sq-wi ascundq fapta dknd vina pe un vecin cu numele de Velas`uez.

Tot ‘n acea perioadq un ofiyer de poliyie din acea yarq cu numele de Juan Vucetich experimenta sistemul de aplicare a amprentelor ‘n cazurile de criminalisticq. El a reuwit sq demonstreze judecqtorului cq amprentele de pe mknerul uwii de la locul crimei se potriveau cu amprentele de la degetele lui Francisca Rojas. Prin aceastq metodq nouq, Francisca Rojas a fost condamnatq pentru faptele ei josnice. Fqrq sq-wi dea seama ea a lqsat ‘n urmq aceste amprete mici care au costat-o foarte scump.

Astqzi amprentele degetelor de la mknq se folosesc pe scarq mondialq pentru indentificarea persoanelor. Fiecare persoanq ‘n parte ‘wi lasq ‘n urmq o amprentq sau un semn pe unde trece.

“n rkndurile care urmeazq vreau sq vorbesc despre un alt fel de amprente sau semne pe care fiecare din noi le lqsqm ‘n urma noastrq. Cele mai concludente amprente pe care fiecare dintre noi le lqsqm ‘n urmq sunt cele din familie, ‘n special asupra copiilor nowtri wi apoi cele de la locul de muncq, de la bisericq wi din societatea ‘n care trqim.

„Tu dar, copilul meu, ‘ntqrewte-te ‘n harul care este ‘n Christos Isus. Şi ce ai auzit de la mine, ‘n faya multor martori, ‘ncredinyeazq la oameni de ‘ncredere, cari sq fie ‘n stare sq ‘nveye wi pe alyii.> - 2 Timotei 2:1-2

L a trecerea dintre ani, vq invitqm sq ne gkndim la mowtenirea pe care o lqsqm

generayiilor care vin dupq noi.Trqim vremurile cknd vewtile circulq mai repede deckt viteza sunetului. La interval doar de ckteva minute, wtiri noi sunt rqspkndite pe toatq faya pqmkntului. S-au construit sisteme de comunicayie dintre cele mai moderne care sq ajute la rqspkndirea wtirilor.

Tehnologia modernq rqpewte tot mai mult timp omului de rknd. Chiar cknd cqlqtorewti ‘n mawinq, ‘n autobuz, sau singur pe stradq ewti deranjat de sunetul strident al telefonului. “n fiecare dimineayq pe paginile ziarelor apar articole scrise cu litere mari care redau amqnunyit evenimentele mai importante din lume. Nu de puyine ori gqsewti ‘n ziare, reviste sau cqryi informayii despre faptele unor persoane care au murit de mult, dar care au avut o influenyq importantq ‘n viaya unor

Wi ce ai auzit de la mine ...

de Gicu Cotley


Un exemplu elocvent de amprente demne de urmat sunt cele lqsate de misionarul canadian John Geddie care ‘n anul 1848 a plecat ca misionar pe o insulq locuitq doar de canibali unde a gqsit doar violenyq wi urq. Dupq 24 de ani de muncq wi jertfq misionarul moare. Prietenii lui au confecyionat o plqcuyq comemorativq pe care au pus-o pe zidurile bisericii ‘nfiinyate de el. Pe aceastq plqcuyq scria: „“n amintirea lui John Geddie.... Cknd el a ajuns pe aceastq insulq ‘n anul 1848, nu era nici un crewtin, dar cknd a plecat ‘n anul 1872 pe insulq nu mai era nici un fel de urq.>

Poate cq nici unul dintre noi nu vom putea sq convertim viaya unei ‘ntregi insule sau a unui sat ‘ntreg sau a comunei ‘n care locuim, dar fqrq sq ne dqm seama vom lqsa amprente puternice ‘n multe vieyi omenewti.

“ntrebarea pe care trebuie sq ne-o punem fiecare este „Ce fel de amprente lqsqm ‘n urma noastrq, ‘n famile sau ‘n societate?> sau „Ce aud copiii nowtri despre noi>?

Ruth Graham soyia marelui evanghelist american Bill] Graham ‘wi amintewte wi astqzi cu multq plqcere de pqrinyi ei care au fost misionari ‘n China. Ea spunea cq ‘n fiecare dimineayq cknd se scula ‘l gqsea pe tatql ei citind Cuvkntul Scripturii. Mama ei de asemenea nu scqpa nici o searq fqrq sq citeascq din Sfknta Scripturq. Astfel amprenta citirii cuvkntului lui Dumnezeu s-a awezat ca o pecete pe ‘ntreaga viayq a lui Ruth Graham care la rkndul ei a influenyat multe alte persoane.

Sq ne amintim de Anania wi Safira care dupq ce wi-au vkndut mowioara au hotqrkt sq punq deoparte o sumq de bani, iar restul l-au depus la picioarele apostolilor. Plin de Duhul Sfknt Petru i-a zis: „Anania, pentru ce yi-a umplut Satana inima ca sq minyi pe Duhul Sfknt, wi sq ascunzi o parte din preyul mowioarei? (...) N-ai minyit pe oameni, ci pe Dumnezeu.> (Faptele Apostolilor 5:3-4) Oare cine i-a ‘nvqyat pe Anania wi Safira sq mintq? Nu puteau ei sq spunq adevqrul?

Au trecut de-atunci sute de ani dar amprenta lui Anania wi Safira a rqmas pe multe suflete. Obiceiul necinstei s-a transmis peste generayii

wi generayii. “n scrierile sale, Platon spunea: „Noi iertqm cu uwurinyq un copil cqruia ‘i este fricq de ‘ntuneric; dar cea mai mare tragedie a vieyii este cknd omul se teme de luminq.>

Doamne, ajutq-ne sq lqsqm ‘n urma noastrq numai amprenta adevqrului wi a corectitudinii!

“mi aduc wi astqzi aminte de ziua cknd Marius Cornea, un copil de la Orfelinatul din Suceava a ajuns pe masa de operayie wi ‘nainte de-a fi operat a cerut permisiunea doctorului sq se roage. Cineva wi-a pus amprenta rugqciunii peste sufletul acelui copil. Astqzi cknd timpul de rugqciune din familie wi bisericq este aproape inexistent avem nevoie de oameni ca Ilie care sq creadq ‘n puterea rugqciunii wi sq transmitq aceastq amprentq la generayia tknqrq. Este nevoie wi astqzi de oameni ai rugqciunii ca John |nox, despre care Regina Maria a Scoyiei spunea cq ‘i este mai fricq de rugqciunile lui John |nox deckt de 10000 de soldayi.

Citim pe paginile Scripturi despre bqtrknul Pavel care cu multq ardoare ‘l sfqtuia pe tknqrul Timotei wi ‘i spunea: „...ce ai auzit de la mine, ‘n faya multor neamuri, ‘ncredinyeazq la oameni de ‘ncredere...>

Am stat wi m-am gkndit oare ce a auzit Timotei de la Pavel? Ce fel de amprente wi-a pus viaya lui pe sufletul acestui tknqr? Cred cq cea mai grqitoare amprentq pe care wi-a lqsat-o Pavel a fost rkvna lui pentru Evanghelia Domnului Isus Christos. El spunea: „Ci ‘n toate privinyele, arqtqm cq suntem niwte vrednici slujitori ai lui Dumnezeu, prin multq rqbdare, ‘n necazuri, ‘n nevoi, ‘n strkmtorqri, ‘n bqtqi, ‘n temniye, ‘n rqscoale, ‘n posturi; prin curqyie, prin ‘nyelepciune, prin ‘ndelungq rqbdare, prin bunqtate, prin Duhul Sfknt, printr-o dragoste neprefqcutq, prin Cuvkntul lui Dumnezeu, prin armele de lovire wi de apqrare, pe care le dq neprihqnirea; ‘n slavq wi ‘n ocarq, ‘n

vorbire de rqu wi ‘n vorbire de bine.> (2 Cor. 6:4-8)

Puyini sunt cei care au o rkvnq pentru Evanghelia Domnului Isus awa cum a avut-o Pavel. Doamne, adu zile de ‘nvioare wi pune-yi din nou amprenta Duhului Sfknt peste ckt mai multe suflete care sq aibq curajul sq vesteascq cu putere Cuvkntul Scripturii wi-n vremuri ca acestea.

Din punct de vedere spiritual trqim vremuri grele cknd stqpknul ‘ntunericului ‘ncearcq sq influenyeze pe ckt mai mulyi oameni. Lumea modernq de azi i-a pus la dispoziyie aparatura necesarq. Actele de terorism sunt plaga societqyii din secolul al XXI-lea. Virusul infectat al televizorului a otrqvit mintea fragedq a multor copii wi adulyi. Dorinya dupq putere wi bani, dupq sknge wi urq a schimbat ‘nfqyiwarea multor yqri.

Este nevoie acum de-o bunicq ca Lois, de-o mamq ca Eunice, de-un Evanghelist ca wi Pavel care sq-wi punq amprenta Sfintelor Scripturi peste noua generayie.

„“ntqriyi-vq ‘n harul care este ‘n Christos Isus. Şi ce ayi auzit de la mine ‘ncredinya-yi mai departe la oameni de ‘ncredere cari sq fie ‘n stare sq ‘nveye wi pe alyii.>


<Nu este bine ca omul sq fie singur. (Eu) Am sq-i fac un ajutor potrivit pentru el> (Gen. 2:18)

Casa wi averea le mowtenim de la pqrinyi, dar o nevastq priceputq este un dar de la Domnul - Prov. 19:14

Numai acela care ‘wi primewte de la Domnul ajutorul potrivit pentru cqsqtorie are wanse de fericire. Iatq de ce trebuie sq-L ‘ntrebqm pe El wi apoi sq awteptqm ca El sq ni-l descopere.

Wi ‘ncq ceva; cine vrea sq fie fericit trebuie sq o apuce, ckt se poate mai repede, pe calea slujirii.

Dqruirea ca terapie

Nu cu mult timp ‘n urmq, o tknqrq pereche s-a prezentat ‘naintea pqstorului bisericii wi i-au spus cq sunt pe cale sq se despartq:

<Nu ne mai iubim unul pe celqlalt. Ne certqm toatq ziua din orice fleac. Am ajuns la convingerea cq nu ne potrivim wi cq am fqcut o grewealq cknd ne-am cqsqtorit>.

Bqtrknul pqstor i-a privit cu dragoste wi cu o adkncq ‘nyelegere; apoi le-a zis:

<Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor rqi, nu se oprewte pe calea pqcqtowilor wi nu se aweazq pe scaunul celor batjocoritori! Ci ‘wi gqsewte plqcerea ‘n Legea Domnului wi zi wi noapte cugetq la Legea Lui! El este ca un pom sqdit lkngq un izvor de apq> -Psalm 1:1-3

<Despre nepotrivirile dintre voi vom vorbi altqdatq. Deocamdatq vreau sq lqmurim altceva. V-ayi gkndit vreodatq cq fericirea voastrq este un dar de la Dumnezeu? Biblia spune: <Cqutayi mai ‘ntki ‘mpqrqyia lui Dumnezeu wi neprihqnirea Lui wi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra> (Mat. 6:33).

<De wase luni, de cknd v-ayi cqsqtorit, ce ayi fqcut voi pentru

Cqci este mai ferice sq dai deckt sq primewti - Fapte 20:35

Principiul enunyat ‘n textul biblic alqturat este valabil nu numai pentru filantropi, ci wi pentru viaya de familie! Legea fundamentalq din universul creat de Dumnezeu este dragostea care se jertfewte dqruindu-se altora.

Dqruirea din dragoste

Biblia ne spune cq Dumnezeu se dqruiewte fqpturilor create de El wi cq awteaptq ca wi ele sq I se dqruiascq la fel de deplin.

Scriptura ne spune cq noi suntem creayi de Dumnezeu, trqim prin Dumnezeu wi existqm pentru Dumnezeu. Toatq fericirea noastrq depinde de aceasta.

Existq, din pqcate, oameni care intrq ‘n cqsnicie cu iluzia cq se pot ferici unii pe alyii, fqrq ajutorul sau intervenyia lui Dumnezeu. Mai devreme sau mai tkrziu, vor ajunge sq recunoascq faptul cq dqruirea fericirii nu stq ‘n puterile lor. De Dumnezeu, wi numai de Dumnezeu atkrnq fericirea noastrq!

Ce este de fapt aceastq fericire?“n zadar vom cquta ‘n Biblie o

definiyie a ei, cqci nu vom gqsi. Wi asta pentru cq ‘nainte de a fi o stare subiectivq a inimii, fericirea este rezultatul unei poziyii corecte fayq de Dumnezeu wi fayq de oameni.

Cel care wtie sq se aweze ‘ntr-o poziyie corectq fayq de Dumnezeu wi fayq de oameni va ajunge sq guste adevqrata fericire, adkncq, durabilq wi neinfluenyatq de circumstanyele nefavorabile ale vieyii. Fqrq nici o ‘ndoialq, cei tineri se cqsqtoresc pentru cq doresc fericirea, dar wi aceastq fericire nu este altceva deckt un dar de la Dumnezeu:

Rubrica familiei

‘mpqrqyia lui Dumnezeu? Nu credeyi cumva cq versetul acesta este valabil wi pentru situayia voastrq? Nu cumva Dumnezeu refuzq sq vq dea fericirea, atkta vreme ckt voi vq gkndiyi numai la voi ‘nwivq wi nu cqutayi mai ‘ntki ‘mpqrqyia Lui?>

Asemenea multor alte familii tinere, wi acewtia au trebuit sq recunoascq faptul cq au uitat de <‘mpqrqyia lui Dumnezeu> de ‘ndatq ce au intrat ‘n viaya de cqsnicie. Dewi ‘nainte fuseserq foarte activi ‘n cadrul tineretului bisericii, acum nu se mai considerau printre <tineri> wi se mulyumeau doar sq asiste la activitqyile din adunare.

<Am o soluyie pentru problema voastrq>, le-a spus pqstorul. <Existq o bqtrknicq uitatq de copiii ei necredinciowi wi care trqiewte astqzi ‘n mizerie la marginea orawului. Duceyi-vq ‘mpreunq la ea. Uitayi-vq cu bqgare de seamq ‘n jur wi faceyi, ca pentru Domnul, tot ce trebuie fqcut pentru sora voastrq>.

A doua zi, tinerii s-au pus pe lucru wi au ‘nceput sq slujeascq ‘n casa bqtrknei.

<Dq-mi te rog fqrawul>, <Ajutq-mq sq-mi suflec mknecile>, <Adu o gqleatq cu apq>, ... <Oare ce trebuie sq mai cumpqrqm pentru mkine?> ...

La ckteva zile, pqstorul i-a ‘ntklnit wi i-a ‘ntrebat:

<Cum mai merge?><Ceva mai bine. Am uitat de

problemele noastre.>Dupq ‘ncq o lunq, cei doi au venit

din proprie iniyiativq la pqstor, ca sq-i cearq iertare pentru ne’nyelepciunea lor. Se ‘nyelegeau acum de minune. Ce se ‘ntkmplase de fapt?

Se ‘ntkmplase cq tinerii ‘nvqyaserq sq se aweze ‘ntr-o poziyie corectq fayq de Dumnezeu wi fayq de oameni.

Wi se mai ‘ntkmplase ceva: tinerii ‘nvqyaserq sq slujeascq! Aceastq

Principiul slujirii


transformare le-a salvat cqsnicia. Fqrq sq-wi dea seama, ei intraserq ‘n viaya de familie ca sq fie slujiyi. Acum deprinseserq slujirea pentru alyii wi, automat, ‘ncepuserq sq o practice wi unul fayq de celqlalt.

Este awa de uwor sq cazi ‘n egoism wi sq vezi realitatea doar din punctul tqu de vedere!

“mi aduc aminte cq atunci cknd fata noastrq mai mare, Christine, avea cam 5-6 aniwori, am trqit o ‘ntkmplare care mi-a arqtat ‘ncq o datq ce mare nevoie avem sq ‘nyelegem realitatea wi din punct de vedere al celui pe care vrem sq-l slujim. Pe atunci Romknia era campioanq mondialq la gimnasticq wi tocmai cumpqrasem un poster (o pozq mqritq) cu imaginea campioanei romknce evoluknd la bkrnq. Ne-am dus ‘mpreunq, eu wi Christine, ‘n camera ei, ca sq gqsim locul cel mai potrivit unde sq o lipim de perete. Bine’nyeles cq am lqsat-o pe ea sq aleagq.

Surpriza a venit atunci cknd mi-a cerut sq lipesc posterul sub rafturile bibliotecii suspendate pe perete. Cknd m-am aplecat ‘nsq la nivelul ei, cam la 1,10 m de sol, mi-am dat seama cq alesese perfect. Dewi incomod pentru noi cei mari, locul de sub bibliotecq ‘i oferea ei cel mai odihnitor punct de vedere. A trebuit sq aleg ‘ntre preferinya ei wi preferinyele noastre wi, bine’nyeles, poza a ajuns ... exact acolo unde a vrut-o ea!

Calea slujirii este singura cale cqtre fericire. Oare ckte familii crewtine sunt nefericite pentru cq au abandonat sq se preocupe de punctele de vedere ale celorlalyi, de durerile wi nevoile altora?

Geografia Israelului ne prezintq o ilustrayie foarte potrivitq pentru studiul nostru. “n nordul yqrii se aflq lacul Ghenezaret, numit wi marea Galileii. El primewte cu bucurie apele Iordanului care izvorqsc din munyii Libanului wi le lasq apoi sq curgq la vale, dqruindu-le ckmpiei de la sud. “mprospqtarea continuq cu apq face ca lacul sq fie un mediu ideal pentru viaya pewtilor.

“n sudul Israelului se aflq Marea Moartq, care, spre deosebire de lacul Ghenezaret, primewte apele

Cam pe la anul 125 dupq Christos, un filosof numit Aristides, a scris ‘n apqrarea crewtinilor urmqtoarele:

<Ei umblq cu toatq smerenia wi umilinya; prefqcqtoria nu se gqsewte ‘n mijlocul lor wi se iubesc unii pe alyii. Ei nu dispreyuiesc pe vqduvq wi nu-l necqjesc pe cel orfan. Cel ce are, dq cu m’nq largq celui ce n-are. Dacq vqd un strqin, ‘l poftesc sub acoperiwul lor, wi se bucurq ‘mpreunq cu el, de parcq s-ar fi ‘ntklnit cu un frate, pentru cq ‘ntre ei se numesc frayi, nu dupq sknge, ci dupq Duh wi <’n Domnul>; ori de ckte ori un sqrac dintre ei pleacq din lumea aceasta, altul dintre ei, care prinde de veste, se ocupq de el wi-i face o ‘nmormkntare corespunzqtoare resurselor lui materiale; c’nd aud cq unul dintre ei este ‘nchis sau persecutat din pricina Numelui lui Mesia al lor, toyi ceilalyi sar sq-l ajute cu ce are de trebuinyq wi dacq este cu putinyq sq fie rqscumpqrat, ei ‘l rqscumpqrq. Dacq se gqsewte printre ei unul sqrac sau ‘n lipsq wi dacq ei nu au suficient ca sq-l ajute, postesc toyi douq sau trei zile ca sq punq deoparte ceea ce-i trebuie sqracului lipsit.>

Nu-i extraordinar ? Dumnezeu este Acela care poate

da wi poate lua ‘napoi fericirea. Atkta timp ckt nu vom fi pe placul lui Dumnezeu, El se va ‘ngriji ca sq nu gustqm fericirea.

De multe ori, nefericirea este <nuiaua> cu care Dumnezeu vrea sq ne ‘ntoarcq ‘napoi la o viayq de ascultare.

Wi acum, dupq cum spunea Domnul Isus:

<Dacq wtiyi aceste lucruri, ferice de voi dacq le faceyi> (Ioan 13:17).

Pe Dorca din cartea Faptele Apostolilor au plkns-o wi prietenele ei wi sqracii pentru care fqcea ea hqinuye. Dacq ayi dispare peste noapte, cine ar plknge dupq pqrtqwia wi ajutorul vostru?

Iordanului, dar nu le dq voie sq curgq mai departe. Acumularea de sqruri minerale datorate aluviunilor purtate de Iordan wi concentrayia mare de fosfayi datoratq evaporqrii, au fqcut din aceastq oglindq de apq o Mare ... Moartq! Nici un pewte nu poate trqi acolo.

Egoismul ne face sq rqspkndim moarte pentru cei din jurul nostru, ‘n timp ce dqrnicia wi slujirea dezinteresatq ne fac o sursq de viayq wi binecuvkntare.

Dqruirea ca mqrturie crewtinq

Dewi nu este ‘ndeobwte recunoscut, slujirea crewtinq nu este o practicq de viayq, ci un mod de a fi. Un om nqscut din Dumnezeu intrq ‘ntr-o realitate nouq, ‘n care <este mai ferice sq dai deckt sq primewti>. (Faptele Apostolilor 20:35)

Dumnezeu wi ‘ntreaga creayie trqiesc dupq acest principiu:

<Fiindcq atkt de mult a iubit Dumnezeu lumea, cq a dat... > (Ioan 3:16);

<Dar fiecqruia dintre noi harul i-a fost dat dupq mqsura darului lui Christos. De aceea este zis: S-a suit sus, a luat robia roabq wi a dat daruri oamenilor> (Efeseni 4:7,8).

<Dar toate aceste lucruri le face unul wi acelawi Duh, care dq fiecqruia ‘n parte, cum voiewte> (1 Corinteni 12:11).

Priviyi lumea fqcutq de Dumnezeu wi ea vq va ‘nvqya principiul slujirii:

Dumnezeu a fqcut soarele wi el ne dq cqldurq.

Dumnezeu a fqcut luna wi ea ne dq lumina ei.

Dumnezeu a fqcut stelele wi ele ne dau strqlucirea lor.

Dumnezeu a fqcut aerul wi apa wi ele ne dau viayq.

Dumnezeu a fqcut pqmkntul wi el ne dq de mkncare.

Dumnezeu a fqcut pomii wi ei ne dau fructele lor.

Dumnezeu a fqcut florile wi ele ne dau parfumul wi frumuseyea.

Dumnezeu l-a fqcut pe om, dar oare omul a ‘nvqyat sq dqruiascq?


GABRIELA POVIAN

Ce ayi face dacq ‘ntr-o zi vq sunq cineva la uwq wi vq ‘ntreabq pur wi simplu sec, awa dacq-L cunoawteyi pe Domnul Isus Christos wi dacq n-ayi vrea sq-L primiyi ‘n inima dumneavoastrq ca Domn wi Mkntuitor?

Acest lucru i s-a ‘ntkmplat Gabrielei Povian, invitata de astqzi.

Gabriela are 29 de ani, este cqsqtoritq cu Sorin, au o fiicq de 5 ani, pe nume Andrada wi lucreazq ca educatoare la Leagqnul de copii.

***********Reporter:Cum s-a ‘ntkmplat? Erai odatq

acasq wi a bqtut o persoanq la tine la uwq wi te-a ‘ntrebat dacq vrei sq-L primewti pe Christos ‘n viaya ta? Ceva de genul acesta?

Gabriela Povian:Exact awa s-a ‘ntkmplat. Am rqmas

foarte uimitq de ‘ntrebare pentru cq nimeni nu-mi mai pusese o astfel de ‘ntrebare. Am poftit acea persoanq ‘nquntru wi ‘n ckteva cuvinte mi-a vorbit despre Domnul Isus wi despre Dumnezeu, ‘ntrebkndu-mq dacq eu cunosc ceva despre Domnul Isus. Cunowteam foarte puyine lucruri, dar am ‘ntrebat eu mai multe despre Domnul Isus wi la un moment dat el mi-a spus: <Uite, dacq vrei sq mergi ‘n cer, Domnul Isus trebuie sq locuiascq ‘n inima ta. Tu trebuie sq-L primewti pe El ca Domn wi Mkntuitor>. Wtiam ce

‘nseamnq aceasta wi mi-a spus: Hai sq ne rugqm acum ‘mpreunq, dacq vrei. Am acceptat. Mi-aduc aminte cq am plkns awa de tare... Nu-mi dqdusem seama atunci, dar wtiu acum cq Duhul Domnului m-a cercetat; Am repetat dupq el rugqciunea, cu lacrimi ‘n ochi, cu toatq inima wi cu toatq sinceritatea.

Reporter:Ce-ai ‘ntrebat mai mult despre

Domnul Isus Cristos? Ce-ai vrut sq afli mai mult?

Gabriela Povian:Nu puteam sq ‘nyeleg jertfa Lui

pentru mine wi am spus: <Da, de ce? Cum e posibil? Chiar nu pot sq ‘nyeleg? Dumnezeu care m-a creat de ce nu m-a fqcut ca sq fiu awa cum El dorewte? De ce nu pot sq intru ‘n cer awa cum sunt? De ce El a trebuit sq vinq de acolo din cer awa cum wtiu eu wi sq-wi dea viaya pentru mine?> Pentru mine a fost mereu o enigmq lucrul acesta.

Reporter:Ce dragoste de Dumnezeu, sq

moarq-un Rege-n locul meu. Doar ‘n crewtinism se ‘ntkmplq awa ceva. “n nici o altq religie a lumii, nu se ‘ntkmplq awa ceva, Dumnezeul sq se dea jertfq pentru oameni. Ce-ai simyit atunci cknd L-ai primit pe Christos ‘n inima ta? Cum a fost momentul acela?

Gabriela Povian: Am plkns. Am plkns foarte mult.

Wi awa cum am spus mai ‘nainte nu-mi dqdeam seama, dar Duhul Domnului mq cercetase. Eram bucuroasq. Mq simyeam ‘n ordine acum ‘naintea lui Dumnezeu. Simyeam cq ‘ntr-adevqr: Fq un pas spre Dumnezeu wi El va face o sutq. Eram convinsq acum cq eu am fqcut acel pas wi awteptam de acum ca Dumnezeu sq facq pe cei o sutq spre mine, cu toate cq nu wtiam cum ‘i va face.

Reporter:De ce aveai nevoie de Dumnezeu

‘n viaya ta? Nu erai un om moral, un om cinstit, un om corect? Ce pqcate te apqsau ca sq ai nevoie de Cristos ‘n viaya ta?

Gabriela Povian:Eram un om moral, eram un om

cinstit, dacq s-ar putea spune awa, dar ‘mi era tare fricq de moarte. Nu wtiam ce se va ‘ntkmpla cu mine dupq ce voi muri, nu wtiam. Aveam 18 ani wi ca orice tknqr iubeam dansul, iubeam discotecile, iubeam barurile, ‘mi plqceau nopyile petrecute cu alyi tineri ‘n pqcatul curviei, ‘n pqcatul desfrkului, toate pqcatele pe care tinerii le fac wi pe care nu le considerq pqcate, pentru cq nici eu nu le consideram pqcate. Erau ceva ce-mi plqcea. “mi plqcea sq mq simt eu bine, ‘mi plqcea sq ies ‘n evidenyq. Eram foarte mkndrq wi chiar dacq viaya ‘mi oferise foarte multe lucruri bune,

Interviul lunii

RADIO <VOCEA EVANGHELIEI> -

TIMIWOARA


eram foarte supqratq pentru cele rele din viaya mea wi nu le puteam ‘nyelege de ce au fost ‘ngqduite wi de ce un Dumnezeu care se spune cq mq iubewte a ‘ngqduit acele lucruri rele ‘n viaya mea.

Reporter:Ce-au spus cei care te cunowteau?

Este destul de ciudat acum, ‘ntr-o lume a libertqyii sexuale totale, sq le spui unor oameni: Nu este corect sq trqiyi awa, trebuie sq trqiyi moral, trebuie sq trqiyi o viayq de sfinyenie pentru cq awa ne cere Dumnezeu. Pare-o nebunie!

Gabriela Povian:Exact, pare-o nebunie wi pentru

mine pqrea ‘n acele vremuri. Ai atins un punct foarte important. Mi-era foarte fricq de reacyia celor din jurul meu, deoarece mq simyeam importantq ‘n grupul meu de tineri cu care umblam. Wi mi-era foarte fricq de pqrerea lor. Pentru mine era foarte importantq.

Reporter: Wi din nefericire de multe ori

yinem cont de pqrerea grupului din care facem parte wi nu yinem cont, ‘n primul rknd, de pqrerea lui Dumnezeu despre viaya noastrq.

Gabriela Povian: Exact cum ai spus, din nefericire!

Vreau sq-yi spun, chiar dacq ‘n acel moment “l primisem pe Domnul Isus ‘n inima mea, din pqcate, mi-am vqzut pentru 5 ani de zile, mi-am vqzut de treaba mea mai departe.

Am fost aproape de Dumnezeu, m-am simyit acceptatq, m-am simyit pentru acele momente copilul lui Dumnezeu, dar a doua zi venind viaya peste mine, venind aceleawi obiceiuri ‘n care trqiam, rqmknknd exact acolo, neplecknd mai departe de acolo, necqutkndu-l mai departe pe Dumnezeu. Exact cum am spus, eu am fqcut un pas ‘n mkndria mea wi ‘n ne’nyelepciunea mea awteptam acum: Hai, Doamne, fq-i pe ceilalyi o sutq!

Reporter: Pur wi simplu este contra naturii la aceastq orq sq nu

trqiewti o viayq de libertate totalq. Este greu pentru un tknqr wi este greu wi pentru cel care recomandq unui tknqr sq trqiascq o viayq curatq. Dar, Dumnezeu nu acceptq jumqtqyi de mqsurq. Probabil nu a acceptat nici ‘n continuare cei 5 ani petrecuyi de tine ‘n neorknduialq. Vroiai sq fii wi cu Dumnezeu wi cu diavolul, awa, nu puteai sq-i ‘mpaci chiar pe amkndoi.

Gabriela Povian:Exact awa este! Soyul meu care ‘n

acea perioadq ‘mi era doar prieten m-a sprijinit foarte tare wi ‘ntotdeauna mi-a fost alqturi chiar wi ‘n prietenia noastra wi ‘ntotdeauna pentru el deciziile mele au fost importante wi a fost omul wi este omul care mi le-a respectat ‘ntotdeauna.

“n acewti 5 ani, Dumnezeu Wi-a ‘ndreptat foarte tare privirile asupra mea. Ceea ce nu am spus pknq acum este faptul cq eu sunt un copil ‘nfiat wi ca wi mulyi copii din anii ^74 nqscuyi la fel ca wi mine, n-am avut o copilqrie uwoarq. Sunt ‘nfiatq de doi oameni mai ‘n vkrstq wi concepyiile dintre cei mai ‘n vkrstq wi cei mai tineri sunt mai greu de adus la un numitor comun, dar ‘i mulyumesc lui Dumnezeu pentru cq am avut o familie. Este foarte important. Lucrul pentru care eu mq bucur foarte tare este faptul cq am ‘nyeles, cu toate cq tkrziu, dar am ‘nyeles cq Dumnezeu a luptat foarte mult pentru mine.

Cea prin care Dumnezeu a hotqrkt sq-mi dea viaya a vrut sq facq avort, dar ‘n acea vreme nu erau permise avorturile wi atunci ea a decis sq lase copilul, sq-l abandoneze ‘ntr-un leagqn, sq nu facq ea un avort prin care ar putea sq-i fie pusq viaya ‘n pericol. “i mulyumesc lui Dumnezeu pentru aceastq fricq pe care i-a dat-o pentru cq pot sq mqrturisesc cq Dumnezeu a luptat ca eu sq mq nasc. “mi place awa de mult Psalmul 139. Mi-l iau awa ‘n dreptul meu, wtiu cq sunt preaiubitq Domnului wi wtiu cq Dumnezeu a luptat mult ca eu sq mq nasc.

Pe tatql meu nu-l cunosc. Nu wtiu nici mqcar cum se numewte. Dupq acei 3 ani, ‘n care eu L-am primit pe Domnul Isus ‘n inima mea am hotqrkt sq-mi caut mama biologicq. A fost un drum greu, nu a fost un drum uwor.

Dar am mers wi am cqutat-o wi am stat de vorbq cu ea. La ‘nceput a refuzat, probabil de fricq. O ‘nyeleg; sq vinq un om ‘naintea ta dupq 22 de ani wi sq-yi spunq: <Uite, eu sunt copilul tqu!> O ‘nyeleg wi vreau sq mqrturisesc cq numai Dumnezeu a fost cel care mi-a dat putere sq o iert. Am fost foarte supqratq pe ea. Am avut foarte multe motive sq o urqsc, dar Dumnezeu nu a lqsat acea urq ‘n inima mea. Aceasta a fost lucrarea Lui; prin puterea mea nu s-ar fi putut face awa ceva.

Mergknd la leagqn sq caut datele, Dumnezeu mi-a pus pe inimq, ceea ce atunci nu am ‘nyeles, sq doresc sq lucrez acolo awa cq m-am angajat acolo, ca infirmierq. Dumnezeu a pus acolo trei categorii de oameni: o fatq care era ‘ntr-adevqr crewtinq, o fatq care era ‘ntre crewtinq wi necrewtinq, cknd crewtinq, cknd necrewtinq wi o fatq care era crewtinq doar cu numele. Am avut trei exemple. Am avut trei posibilitqyi de a alege.

Reporter: Viaya ta ‘mpqryitq ‘n trei oameni!

Gabriela Povian: Exact! Inima mea se ‘ndrepta

foarte mult spre fata aceea care era crewtinq. Chiar dacq ea nu wtia, eu ascultam ceea ce povestea ea wi ‘mi plqcea awa de mult sq o aud cum ea merge cu tinerii, ce frumos trqiesc ei, cum merg wi cum ckntq, cum dau slavq Domnului. “ntr-o zi, pe nepusq masq pentru ea, i-am spus: <Uite, vreau sq merg wi eu cu tine la bisericq.>

Ea s-a uitat uimitq la mine wi a zis: <Bine, dacq vrei sq vii, hai! Uite ne ‘ntklnim la ora cutare wi mergem.> Wi am mers cu ea la wcoala biblicq wi era acolo o awa mulyime de tineri, ‘nckt eu am fost uimitq. Nu vqzusem awa de mulyi tineri deckt ‘ntr-o discotecq sau la wcoalq, la liceu. Eram awa de uimitq cq toyi acei tineri se rugau, ckntau wi-L slqveau pe Dumnezeu. Awa ceva eu nu mai vqzusem.

Reporter:Ai crezut cq ai aterizat pe altq

planetq!


Gabriela Povian: Exact! Credeam cq nu sunt pe pqmknt, cq nu este o lume realq.

Ce-am simyit atunci? M-am simyit micq, m-am simyit pqcqtoasq. Am spus: <Doamne, nu merit sq fiu ‘n locul acesta! Locul acesta este prea sfknt pentru mine.> Wtiu cq am plkns foarte tare wi spuneam:

<Doamne, dacq s-ar despica pqmkntul wi aw intra ‘n el, cred cq ar fi foarte bine. Mi-a fost ruwine. Mi-am vqzut efectiv viaya mea, mi-am vqzut modul meu de a trqi wi mi-am dat seama ca nu este deloc awa cum vrea Dumnezeu. Mi-am adus aminte ceea ce “i promisesem lui Dumnezeu, mi-am dus aminte cq-L invitasem pe Domnul Isus ‘n inima mea wi ‘n tot acest timp de fapt, “l dqdusem afarq din inima mea.

Reporter:L-ai invitat ‘n inima ta, dar L-ai

pus undeva ‘n cqmarq, acolo sub niwte rafturi, sub niwte borcane wi n-ai vrut sq mai afli de El niciodatq. Cam awa se ‘ntkmplq. Cknd Domnul Isus Christos intrq ‘n inima noastrq vrea sq preia El controlul total, vrea sq fie El stqpknul casei, sq fie El stqpknul inimii noastre, sq nu mai conducem noi, pentru cq atunci cknd conducem noi conducem prost wi mergem spre wany.

Gabriela Povian: Awa este. Pknq atunci am avut

ocazia sq vqd cq-mi condusesem viaya cu propriile mele mkini wi fusese grewit. “i mulyumesc lui Dumnezeu cq soyul meu a stat alqturi de mine wi tot Dumnezeu mi-a dat ‘nyelepciune sq-l aleg pe el ca soy. “nainte cu o lunq ca noi doi sq ne cqsqtorim, eu mq hotqrksem clar:

<Doamne, Te voi urma! Doamne voi merge pknq la capqt. Voi face legqmkntul pknq la capqt cu Tine.

M-a apqsat foarte tare povara pqcatului acesta, cq trqiam ‘n curvie cu el, fqrq sq fim cqsqtoriyi. Dar vreau sq vq spun ‘n modul nostru egoist de oameni, dupq ce ne-am cqsqtorit mq simyeam ‘naintea lui Dumnezeu:

<Doamne, dar acum eu sunt cqsqtoritq, eu numai curvesc! Mulyumesc lui Dumnezeu. El e minunat, ne iubewte wi are atkta de mare wi de multq rqbdare pentru

fiecare dintre noi. Sunt sigurq cq mq privea ca un tatq pe copilul lui wi spunea: <Iar nu ai ‘nyeles ce-am vrut sq-yi spun. Bine, hai cq am rqbdare wi-yi explic din nou ce-am vrut sq-yi spun>.

Reporter:Cum ‘yi amintewti de momentul ‘n

care a sunat cineva la uwq? Revenind la acel moment de ‘nceput. De ce n-a sunat persoana respectivq la vecinii tqi sau la etajul de deasupra, sau dedesupt, sau oriunde altundeva? De ce crezi cq Dumnezeu a ales sq trimitq pe cineva exact la uwq la tine? Ai un merit deosebit? Ewti mai bunq deckt alyi oameni? Ewti mai importantq ‘n ochii lui Dumnezeu deckt alyi oameni?

Gabriela Povian:Nu, nu am nici un merit deosebit.

Nu sunt mai importantq deckt un alt om, dar Dumnezeu cred cq Wi-a ‘ndreptat ochii spre mine la fel cum face spre fiecare. Pentru cq cu fiecare om Dumnezeu lucreazq ‘ntr-un mod deosebit. El a trimis acea persoanq la mine pentru cq mq cunoawtea. Wtia cq eu ‘n felul acesta voi face legqmknt cu El. Sunt convinsq cq Dumnezeu nu a ales altq cale pentru cq wtia cq eu nu ‘i voi rqspunde ‘n altq cale. La fel a fost wi cknd m-a hotqrkt sq fac botezul. Pentru mine a fost awa de greu sq accept sq mq bag ‘n apq. Spuneam: <Doamne, toate le pot face, dar sq mq bag ‘n apa aceea, chiar nu pot. Nu pot. Pentru mine mi se pare imposibil. Wi Dumnezeu iarqwi mi-a vorbit, ‘ntr-un mod personal, mie, ca eu sq ‘nyeleg, printr-un vis de noapte ‘n care El mi-a vorbit. Chiar vqzusem sfkrwitul lumii, focul, lumea fugea, era speriatq. La un moment dat rqmqsesem doar eu singurq, ‘n faya unui pqmknt pkrjolit. M-am awezat ‘n genunchi wi-am spus: Doamne, tocmai acum vine sfkrwitul lumii, este sfkrwitul vieyii mele. Eu acum voi merge ‘n iad pentru cq eu nu am fqcut ceea ce wtiam cq trebuie sq fac. Ce se ‘ntkmplq cu mine? Am auzit doar o voce care mi-a spus awa: <Du-te wi fq ceea ce ai de fqcut!>

Wi-mi aduc awa de bine aminte: Era ‘ntr-o miercuri seara wi m-am dus joi dimineaya la wcoalq, eram la

post licealq wi i-am spus fetei aceleia despre care eu am povestit cq era o adevqratq credincioasq, pe care eu am exploatat-o, ‘ntre ghilimele, la maxim.

Am ‘ntrebat-o tot ce wtia despre Dumnezeu wi ea a avut foarte multq rqbdare wi mi-a rqspuns. “i mulyumesc lui Dumnezeu ‘ntr-un mod deosebit pentru ea pentru cq astqzi este wi prietena mea. I-am spus: >Goga, vreau sq fac botezul! Vino cu mine astqzi. Vreau sq iau cerere wi sq fac botezul. M-am hotqrkt, vreau sq fac botezul>. Bine’nyeles, cq ea s-a bucurat. “n acea zi am mers la bisericq wi am fqcut cererea de botez.

Reporter: Ce reprezintq botezul, la urma

urmelor?

Gabriela Povian:Faptul cq mie ‘mi era foarte

greu. Ce vor spune oamenii? Mi-era foarte greu sq mq prezint ‘naintea oamenilor wi sq spun: <Uite, eu sunt pocqitq, m-am botezat>. Pentru mine a fost, pot sq spun, pasul cel mai, cel mai, cel mai important, pentru cq am recunoscut ‘naintea tuturor oamenilor. Mi-am invitat prietenii, mi-am invitat cunoscuyii wi mq bucur pentru cei care au acceptat sq vinq. Am spus ‘n faya tuturor: <Da, eu “l primesc pe Domnul Isus ‘n inima mea. Da, eu vreau sq fiu un copil de Dumnezeu>. Pentru mine a fost foarte greu de fqcut acest lucru.

Dumnezeu mi-a dat putere wi a avut rqbdare cu mine sq ‘nyeleg cq el trebuie fqcut. Este exemplul pe care trebuie sq-l urmqm. Dumnezeu nu vrea un om pentru o religie, Dumnezeu nu vrea un om pentru un cult, Dumnezeu nu vrea un om pentru o bisericq, Dumnezeu vrea un om care sq semene cu El.

Pknq cknd nu am ‘nyeles acest lucru mi-a fost mai greu, am bkjbkit prin credinyq. Dar cknd am ‘nyeles aceasta wi cknd ‘n inima mea s-a nqscut dorinya cea mai fierbinte ca, la orice orq, dacq mq ‘ntreabq cineva: <Ce-yi dorewti cel mai mult? Dacq ar fi sq yi se ‘ndeplineascq o dorinyq care ar fi aceea?> eu sq rqspund: <Dorinya mea este ca, ‘mpreunq cu soyul meu wi fetiya mea, sq semqnqm cu Dumnezeu.>


Maxime despre Nawtere

Nawterea lui Christos L-a adus pe Dumnezeu la om, ‘nsq doar crucea lui Christos ‘l poate duce pe om la Dumnezeu.

Wi cknd te gkndewti cq hangiul nu L-a primit pe Christos ‘n casq pentru cq nu i s-a pqrut o <afacere ... bunq>.

Singura cale sq uitqm ceea ce am fqcut noi este sq ne aducem mereu aminte de ceea ce a fqcut El.

Seara de Crqciun!

Mihaela Cinteanu

De sus, din cerul cenuwiu,Zqpada cade ne’ncetat,“n casq umbrele ‘nserqrii, Tiptil, sfios, s-au strecurat.

E searq! E seara sqrbqtorii sfinte,Cknd s-a nqscut Isus Christos,Ce-avea sq-aducq lumii pacea,Iertarea pentru pqcqtos.

O stea lucii ‘n miez de noapte,Vestind pe lume-un ‘mpqrat,Dar nu cu slavq wi palate,Ci-n iesle, umil wi sqrac.

Awa ne povestewte mama,Cu glasul blknd wi tremurat,Despre adknca Lui iubire,Ce-a strqbqtut din veac ‘n veac. De aceia, copilawi, acuma,“n noaptea aceasta de Crqciun,Ca dar lui Isus sq-I aducem,Tot ce-avem mai sfknt wi bun!

Astqzi vin sq-mi plec genunchii ...

Repertoriul muzical romknesc al sqrbqtorii Nawterii Mkntuitorului include piese muzicale pline de sensibilitate, cum e cazul consacratului colind <Astqzi vin sq-mi plec genunchii>, un colind nqscut ‘n ininimile a doi romkni.

Binecunoscutul compozitor Nicolae Moldoveanu a fost cel care a surprins cel mai bine mesajul versurilor lui Simion Cure wi a compus melodia uneia dintre cele mai apreciate colinde romknewti.

<Era ‘n toamna anului 1967, toamna tkrziu, cred cq prin noiembrie, povestewte domnul Moldoveanu. “mpreunq cu alyi credinciowi eram ‘n casa unei familii sfinte, familia Pintea. Atunci mi-a dat fratele Simion Cure acest text wi apoi m-a rugat sq-i compun o melodie.>

Astqzi vin sq-mi plec genunchi exprimq atitudinea sufletului unui om care a ‘nyeles mesajul “ntrupqrii, dar wi al ‘ntregii vieyi a lui Christos, ce a culminat ‘n jertfa supremq de pe Calvar, pentru pqcatele fiecqruia dintre noi: o atitudine de smerenie, de acceptare a harului sfknt, de mulyumire pentru jertfa Sa.

Astqzi vin sq-mi plec genunchii “naintea ieslei Tale,Copilaw din altq lume, Obosit de frig wi cale.

“mi plec inima wi faya, Copilaw din zare-albastrq,Şi mq-nchin cu umilinyq, Cqlqtor prin lumea noastrq!

Nu am smirnq ca wi magii, Nici tqmkie wi nici aur,Lacrimile pocqinyei “mi sunt singurul tezaur!

Yi le-aduc acum-nainte Cu sfialq wi ruwine,Copilaw venit din ceruri Sq poryi crucea pentru mine!


Luna Decembrie este acum wi luna ‘n care se sqrbqtorewte ziua nayionalq a Romkniei. Pentru mulyi dintre noi, o privire ‘napoi ‘nseamnq wi o confruntare cu fantomele care au bkntuit yara ‘n vremea comunismului. Vq supun atenyiei o analizq a acelei epoci.

<S-au fqlit cq sunt ‘nyelepyi wi au ‘nebunit; wi au schimbat slava Dumnezelui nemuritor ‘ntr-o icoanq care seamqnq cu omul muritor, ... au schimbat ‘n minciunq adevqrul lui Dumnezeu wi au slujit wi s-au ‘nchinat fqpturii ‘n locul Fqcqtorului, care este binecuvkntat ‘n veci! Amin> (Romani 1:22-25)

(Vladimir Tismaneanu, <Stalinism pentru eternitate>. O istorie politicq a comunismului romknesc, Editura Polirom, Iawi, 2005 - <Stalinism for All Season>. A Political Histor] of Romanian Communism, Universit] Of California Press, 2003)

Tudorel Urian: <Cu spirit analitic,

fineye wi grijq pentru detalii, Vladimir Tismqneanu scrie lucruri fundamentale despre contrastul dintre retorica legalistq wi comportamentul subversiv al liderilor comuniwti, dinamica PCR de dupq 1944, enigma Gheorghe Gheorghiu-Dej, evoluyia politicq a lui Nicolae Ceausewcu, descifrarea exactq a mesajului transmis de Nicolae Ceauwescu ‘n momentul invadqrii Cehoslovaciei de cqtre trupele Pactului de la Varwovia (era un mesaj anti-sovietic, nu unul de susyinere a reformelor economice iniyiate de Dubce\), rolul (cel puyin ambiguu) jucat de Securitate ‘n ultimii ani ai

comunismului, cum a fost posibil ca Nicolae Ceauwescu sq se menyinq la putere mai bine de un sfert de veac, paradoxul tranziyiei de dupq cqderea comunismului.

Andrei Codrescu: <O explorare pasionatq a mecanismelor minyii totalitare wi o poveste tragicq a coruperii idealismului de cqtre puterea nemiloasq. Rqzboiul Rece poate cq s-a ‘ncheiat, ‘nsq conflictele descrise aici ‘ntr-un mod fascinant conyin adevqruri universale wi de actualitate.> (ultima copertq)

(Selecyii din carte)

Introducere: De ce o istorie a comunismului romknesc?

<Nu existq ‘n lume fortqreayq pe care oamenii muncii, bolwevicii, sq nu o poatq lua cu asalt.> (Iosif Stalin, aprilie 1928)

<Credinya este cea care pregqtewte wi ‘nzestreazq sufletul uman pentru acyiune. A fi ‘n posesia adevqrului unic wi a nu te ‘ndoi niciodatq de justeyea lui; a simyi sprijinul unei puteri misterioase, fie ea Dumnezeu, fie destinul, fie legea istoriei; a fi convins de faptul cq

oponenyii sunt ‘ncarnarea diavolului wi cq trebuie zdrobiyi; a exulta ‘n uitare de sine wi ‘n devotament pentru datorie – toate acestea reprezintq premise excelente pentru a acyiona hotqrkt wi ne’ndurqtor ‘n orice domeniu.> (Eric Hoffer, The True Believer).

<Prin examinarea tendinyelor wi a dinamicii anterioare lui 1989, cred eu, putem explica mai bine <excepyionalismul> romknesc de dupq 1989, inclusiv violenya spasmului revoluyionar iniyial, re’nvierea poliyiei secrete, lipsa de transparenyq din viaya publicq, climatul de nestqvilitq suspiciune wi corupyie, apariyia coaliyiilor <rowii-brune>, stalinisto-fasciste wi ultranayionaliste, stilul paternalist caracteristic atkt guvernului, ckt wi opoziyiei, absenya grupurilor orientate spre reformq din rkndurile birocrayiei aflate la putere wi anemia eforturilor liberale, pluraliste de consolidare a societqyii civile. <Cunoawterea acestor mowteniri wi tradiyii este crucialq pentru a descoperi sensul rezultatului alegerilor romknewti din noiembrie-decembrie 2000, cknd partidul succesor al P.C.R. a revenit la putere, iar un partid condus de fostul sicofant al lui Ceauwescu, Corneliu Vadim Tudor, a devenit principala foryq de opoziyie parlamentarq pe

Comunism - Religia fqrq Dumnezeu


o platformq radical-wovinistq. Prin urmare, cartea mea se adreseazq ‘n primul rknd acelora care studiazq comunismul wi postcomunismul wi care vor sq ‘nyeleagq rolul tradiyiilor politice, culturale wi morale, precum wi cel al valorilor wi simbolurilor ‘n funcyionarea wi descompunerea regimurilor leniniste din Europa Centralq wi de Est. Pentru cq existq numeroase studii utile, scrise de istorici wi analiwti politici romkni, cu privire la aspecte particulare ale problemelor pe care le examinez wi eu, am hotqrkt ‘n mod deliberat sq evit excesul de referinye la documente de arhivq sau la alte surse relativ inaccesibile cititorului occidental. Pe scurt, publicul pe care l-am avut ‘n vedere ‘i include pe toyi cei ce vor sq ‘nyeleagq Romknia wi natura specialq a tiraniei leniniste din aceastq yarq, cauzele violenyei wi skngeroasei revoluyii romkne wi mowtenirea acesteia.>

1. “nyelegerea stalinismului nayional. Mowtenirea

socialismului ceauwist

<Hobb]ul meu este construirea socialismului ‘n Romknia.> (Nicolae Ceuwescu, august 1989)

<Nicolae Ceauwescu a fost un om cu o voinyq wi o ambiyie imense, care wi-a pus cu siguranyq amprenta pe tradiyia comunistq romkneascq, modificknd-o esenyial. Wi, totuwi, cel mai important este faptul cq trqsqturile principale ale culturii politice staliniste a Romkniei nu au fost schimbate ‘n mod decisiv de cqtre Ceauwescu. Aparenta singularitate wi excentricitatea exageratq a experimentului romknesc, pknq la disoluyia sa violenyq ‘n decembrie 1989, ‘mpreunq cu izbitorul contrast fayq de alte regimuri comuniste nu trebuie sq umbreascq faptul cq valorile, atitudinile wi opyiunile adoptate la congresul fondator al partidului ‘n mai 1921 au fost conservate: voluntarismul politic, spiritul de sectq, radicalismul, cultul ierarhiei wi al autoritqyii, dispreyul pentru democrayia parlamentarq wi constituyionalism. “n mod, sigur, de-a lungul anilor au fost dezvoltate wi extinse numeroase atribute suplimentare wi au existat clivaje ‘n ceea ce privewte identitatea partidului wi maniera de a se autodefini, rupturi wi schimbqri semnificative. Dar argumentul principal al interpretqrii mele este acela cq ‘n Romknia, fie sub Gheorghiu-Dej, fie sub Ceauwescu, mowtenirea stalinismului radical nu a fost niciodatq pusq complet sub semnul ‘ntrebqrii – wi, prin urmare, nu a putut fi abandonatq. Este simptomatic faptul cq intelectualitatea romknq, dewi a fost una

dintre cele mai sofisticate din Europa de Est wi ‘n mod cert una intim influenyatq de standardele literare wi academice franceze, a rqmas neatinsq de pasiunea francezq pentru valorile de stknga.>

<Spre deosebire de comunismul nayional, stalinismul nayional s-a opus ‘n mod sistematic oricqrei forme de liberalizare, ca sq nu mai vorbim de democratizare. Reacyionar wi ‘nchis ‘n sine, acesta aprecia autarhia wi exclusivismul. A aderat la o viziune militaristq atkt pe plan intern, ckt wi pe plan internayional. Stalinismul nayional s-a agqyat de un numqr de legi, presupus universale, ale revoluyiei socialiste wi a tratat orice <deviayie> de la acestea ca pe o trqdare a principiilor de clasq. A dat glas angoaselor politice wi a exploatat sentimentele de izolare nayionalq, umilire wi panicq. A atras ‘n mod frecvent elitele leniniste din yqrile ‘n care stknga radicalq prestalinistq fusese slabq sau total inexistentq sau ‘n care legitimitatea regimului deriva dintr-o sursq externq: Romknia, Albania, Coreea de Nord, Cehoslovacia dupq 1968 wi R.D.G.

Pe scurt, comunismul nayional a fost opusul stalinismului nayional. “n timp ce comunismul nayional promitea regenerarea, stalinismul nayional era un simptom al degenerqrii. Comunismul nayional preyuia diversitatea wi era potenyial pluralist. Stalinismul nayional era narcisist wi anacronic; preyuia uniformitatea wi exploata resentimentele wi atawamentele tribale. Deznodqmkntul comunismului nayional ar fi o ordine postcomunistq. Scopul stalinismului nayional a fost realizarea utopiei leniniste, chiar wi cu preyul sqrqciei generalizate. Acestea sunt descrierile a douq arhetipuri teoretice, ‘nsq au apqrut frecvent cazuri de amalgamare, castroismul wi maoismul fiind cele mai semnificative exemple.>

2. O sectq mesianicq. Partidul Comunist Romkn ‘n ilegalitate,

1921-1944

<Stalinismul ‘nseamnq uciderea omului lquntric. Wi, indiferent de ceea ce zic sofiwtii, indiferent de ce minciuni spun intelectualii comuniwti, totul derivq din asta. Omul lquntric trebuie sq fie ucis pentru ca Decalogul comunist sq fie implantat ‘n suflet.> (Ale\sander {at, M] centur])

<”n Romknia stknga a avut o poziyie perifericq de-a lungul perioadei interbelice wi a fost incapabilq sq conceapq <mituri politice> – dupq definiyia lui Georges Sorel – capabile sq inspire imaginayia revoluyionarq wi sq stimuleze energiile sociale.

Comuniwtii, ‘ndoctrinayi cum erau de viziunile bolwevice ale utopiei lipsite de clase, de stat wi supranayionale, nu au wtiut cum sq transforme aceste idei ‘n catalizatori politici. Din motive economice, culturale wi sociologice, ‘n Romknia wocul modernizqrii nu a dus la dezvoltarea unor adevqrate partide de masq ale clasei muncitoare, ci, mai degrabq, la resentiment anticapitalist, misticism superstiyios cvasireligios wi nostalgie, comunitar-agrarq manipulatq de dreapta radicalq, antiliberalq wi xenofobq.>

<Tineretul romkn tknjea dupq modele existenyiale noi wi pure, iar scriitori precum Andre Malraux, Romain Rolland wi Andre Gide erau la fel de populari la Bucurewti ‘n anii ^30 ca wi la Paris, Praga sau Barcelona. Yara se afla ‘ntr-o stare de profundq sqrqcie, frustrare wi disperare, ceea ce constituia o bazq pentru ideologii wi acyiuni revoluyionare, atkt de stknga, ckt wi de dreapta. Dar, ‘n loc sq profite de aceastq situayie wi sq ‘ncerce sq caute adevqratele cauze ale nemulyumirii sociale, P.C.R. a tradus cu obedienyq ‘n fapt tacticile suicidare concepute wi impuse de cqtre Comintern. Imitknd retorica paranoidq stalinistq, autoclaustrayi wi nematurizayi politic, comuniwtii romkni denunyau Partidul Social-Democrat ca fiind un <cal troian> al burgheziei infiltrat ‘n rkndurile clasei muncitoare.>

<Slqbiciunea intelectualq a comunismului romknesc interbelic, determinatq de elitismul partidului, dar wi de aversiunea acestuia fayq de orice poziyie care pqrea nayionalistq, explicq de ce P.C.R. a exercitat o atracyie limitatq asupra intelighenyiei.>

3. Drumul spre puterea absolutq. De la cvasimonarhie la democrayie popularq, 1944-1948

<Existq o otravq aparte ‘n caracterul complex al leninismului: imoralitatea, pe care adepyii acesteia o iau drept culme a abilitqyii politice. Se pare cq totul este permis <pentru binele cauzei>, dar, cum aceasta nu este definitq, oricine ‘wi poate permite sq-i dea o definiyie convenabilq.> (Boris Souvarine, A contre-courant)

<Datoritq prezenyei sovietice, P.C.R. a putut obyine ‘n cadrul coaliyiei guvernamentale o superioritate politicq pe care altfel nu ar fi dobkndit-o prin forye proprii. Numqrul de membri ai P.C.R. a crescut rapid, iar acest lucru necesitq o analizq mai atentq. Cercetqrile de dupq 1989 aratq cq, atunci cknd a avut loc lovitura de stat


de la 23 august, P.C.R. avea numai 80 de membri ‘n Bucurewti wi mai puyin de 1.000 ‘n ‘ntreaga yarq, incluzkndu-i wi pe cei din ‘nchisori wi lagqre de concentrare (se pare cq aceste statistici nu-i includ wi pe comuniwtii aflati ‘n U.R.S.S., ‘n Franya wi ‘n alte yqri occidentale). Pe parcursul a trei luni, pknq ‘n octombrie 1944, P.C.R. atinsese un numqr de membri cuprins ‘ntre 5.000 wi 6.000. “n februarie 1945, P.C.R. avea deja 15.000 de membri, iar pknq la data de 23 aprilie 1945 numqrul acestora ajunsese la 42.653.>

<Primul pas cqtre dictatura proletariatului fusese fqcut ‘n august 1947, atunci cknd fuseserq dizolvate partidele Nayional-Tqrqnesc wi Nayional-Liberal. Ultima loviturq a venit pe data de 30 decembrie 1947, cknd regele Mihai a fost foryat sq abdice wi, ‘n aceeawi zi, a fost anunyatq crearea Republicii Populare Romknia. Unirea foryatq dintre P.C.R. wi P.S.D.R. a ‘ncheiat doar procesul care ‘ncepuse ‘n 1944, atunci cknd trupele sovietice au ocupat yara. Din acel moment, mai ‘ncet sau mai rapid, ‘n funcyie de interesele sovietice internayionale, comuniwtii romkni au urmat strategia transqrii, felie cu felie, a corpului politic wi, unul dupq altul, au preluat controlul asupra principalelor centre de putere, autoritate wi influenyq simbolicq.>

<Pe mqsurq ce Rqzboiul Rece evolua wi se agrava, comuniwtii au adoptat o atitudine mai agresivq wi au insistat ca, din cauza ascuyirii luptei de clasq, atkt pe plan intern, ckt wi pe plan extern, yara trebuia sq intre ‘n stadiul transformqrii socialiste. Revoluyie, nu reformq a fost rqspunsul pe care Pau\er wi Gheorghiu-Dej l-au dat problemelor sociale, economice wi politice ale yqrii.>

4. Stalinismul dezlqnyuit, 1948-1956

<Credinya entuziastq ‘n iminenta venire a mileniului a fost ‘ntotdeauna ‘nsoyitq de pedeapsq.> (Franz Bor\enau, {orld Communism)

<Dupq preluarea puterii politice de cqtre comuniwti ‘n Europa Centralq wi de Est, conducqtorii sovietici wi subordonayii lui nu au precupeyit nici un efort pentru a stabili sisteme monopoliste, monopartinice, bazate pe dogmele ideologice izvorkte din interpretarea pe care Stalin a dat-o bolwevismului. Din ce ‘n ce mai mult, comuniwtii wi-au moderat pretenyia ideologicq de a ‘nfiinya <democrayii populare> wi au insistat asupra imperativului de a construi <dictaturi ale proletariatului> de tip sovietic. Au fost reprimate orice amintiri care

mai persistau ‘n legqturq cu tema de propagandq accentuatq odinioarq privind cqile nayionale diferite cqtre socialism. Planul stalinist pentru Europa de Est s-a bazat pe o strategie unicq de transformare a culturilor politice nayionale ‘n copii la indigo ale celei din U.R.S.S.>

<Care erau principalele obiective ale stalinizqrii? “n sfera economicq, era vorba despre transformarea unei economii bazate pe piayq wi pe proprietate privatq ‘ntr-o economie planificatq de la centru, aflatq ‘n proprietatea statului. “nainte de toate, aceasta ‘nsemna nayionalizarea principalelor mijloace de producyie din yarq, un punct important al programului comunist de dinainte de rqzboi.>

>”n al doilea rknd, stalinizarea ‘nsemna dezvoltarea industriei grele, ‘n special a celei constructoare de mawini. Stalin, ca wi Lenin, se maturizase ‘ntr-o epocq ‘n care industria siderurgicq, cea a mawinilor electrice wi industria chimicq ajunseserq sq domine economiile capitaliste occidentale wi credea cq puterea unui stat se baza pe aceste industrii-gigant. Pentru o yarq predominant agrarq cum era Romknia, dezvoltarea industriei grele ‘nsemna distrugerea unei surse de crewtere economicq cu un potenyial ridicat, precum wi a echilibrului dintre diferitele ramuri economice.>

<”n al treilea rknd, stalinizarea a urmqrit distrugerea completq a societqyii civile wi ‘nregimentarea vieyii intelectuale wi culturale. Pentru a distruge relayiile interumane, indivizilor le-a fost indus un sentiment universal de teamq, acewtia fiind tratayi ca simple rotiye ‘n angrenajele mawinqriei statului totalitar. “ntreaga tradiyie culturalq a fost reinterpretatq pentru a se conforma noilor dogme: principalele personalitqyi din literatura romknq au fost eliminate din publicayiile oficiale, cenzura a fost aplicatq drastic pentru a elimina orice aducea a <nayionalism>, <cosmopolitism>, <obiectivism> sau alte forme de <decadenyq burghezq>. “n 1950, cu ocazia centenarului nawterii poetului nayional, Mihai Eminescu, propaganda de partid a fqcut tot ce i-a stat ‘n putinyq pentru a-l prezenta pe pesimistul poet romantic ca pe un precursor al luptelor proletariatului ‘mpotriva <capitalismului lipsit de suflet>. “ntre timp, au fost organizate campanii nesfkrwite ‘mpotriva celor care refuzau sq susyinq pe deplin simplistele wi tendenyioasele dogme oficiale. Cotidianul partidului, Scknteia, a jucat un rol important ‘n aceste campanii. Redactorul-wef al Scknteii, Sorin Toma, a fost ‘nsqrcinat sq scrie un pamflet vulgar pentru a-l ataca pe unul dintre

cei mai elogiayi poeyi ai Romkniei, Tudor Arghezi.>

5. Undele de woc ale Congresului al XX-lea al P.C.U.S., 1957-1960

<Destalinizarea nu a ‘nceput cu denunyarea lui Stalin de cqtre Hrusciov la ‘nceputul lui 1956. Primul wi, totodatq, cel mai important act al destalinizqrii l-a reprezentat moartea lui Stalin.> (Robert C. Tuc\er, The Soviet Political Mind)

<Schimbqrile care ‘ncepuserq deja dupq moartea lui Stalin -1953 - au fost accelerate de faimosul Congres al XX-lea al P.C.U.S., ‘n timpul cqruia, la 25 februarie 1956, Ni\ita Hrusciov a denunyat crimele lui Stalin ‘n faya unui auditoriu stupefiat, referindu-se ‘n special la persecuyia cadrelor de partid wi din guvern, la distrugerea Statului-Major wi a corpului ofiyeresc al Armatei Rowii, la lipsa de pregqtire ‘n faya atacului lui Hiter din iunie 1941 wi la wocanta <afacere Leningrad>. Aceste fapte fuseserq fqcute publice de multq vreme de cqtre Trot\i, Boris Sauvarine, Bertram {olfe wi de cqtre alyi antistaliniwti wi erau bine cunoscute ‘n Occident. Noutatea ‘nsq consta ‘n faptul cq atrocitqyile lui Stalin (‘n realitate, numai o parte dintre ele, din moment ce Hrusciov nu a amintit de ororile colectivizqrii, de farsele judiciare din anii ^30, inclusiv de cele trei procese-spectacol de la Moscova sau de exterminarea fowtilor membri ai Comitetului Evreiesc Antifascist) nu mai fuseserq recunoscute, fqrq a mai vorbi de asumarea responsabilitqyii pentru ele, din perspectiva oficialq comunistq. “nsq Hrusciov – care, ‘n poziyia sa de prim-secretar al Comitetului Central al P.C.U.S., reprezenta instanya cu cea mai mare autoritate a comunismului mondial – a denunyat pqcate ce erau, teoretic, de neiertat din punctul de vedere leninist.>

<Dupq Congresul al XX-lea al P.C.U.S., liderii comuniwti romkni erau dezorientayi, traumatizayi wi indignayi. Fostul lor idol fusese atacat ca un monstru criminal, paranoic wi ca o nulitate din punct de vedere militar: ‘ntreaga lor lume se prqbuwea. Oricare ar fi fost sentimentele sale fayq de Hrusciov ‘nainte de februarie 1956, este evident cq, din acel moment ‘nainte, Gheorghiu-Dej nu a mai avut nici un fel de ‘ncredere ‘n primul-secretar sovietic.>

<Pentru frqmkntata conducere a P.M.R., neclintitq ‘n credinya ei ‘n dogmele staliniste, undele de woc ale Congresului al XX-lea ‘n celelalte yqri ale blocului estic au reprezentat


argumente pentru ‘nqsprirea politicii interne pentru a evita ceea ce mawina propagandisticq a lui Leonte Rqutu obiwnuia sq numeascq <stihia liberalist-mic-burghezq>. Partidul trebuia sq exorcizeze subversivul <virus intelectualist>, care adusese nesiguranyq, confuzie, dezordine, scqderea moralului wi zguduise ‘ntregul edificiu al socialismului de stat. Intrigayi wi, ‘n acelawi timp, iritayi de destalinizare, liderii comuniwti romkni s-au opus oricqrei ‘ncercqri de a slqbi <vigilenya ideologicq> sau presiunile asupra intelighenyiei.>

<Pe plan intern, represiunile de dupq 1958 i-au asigurat lui Gheorghiu-Dej o largq colaborare din partea intelighentiei terifiate. Existau semne de crewtere a nivelului de trai al populayiei, baza industrialq se lqrgea, iar campaniile de colectivizate continuau. Principalele sarcini pqreau a fi rezumate prin sintagma <continurea crewterii bazei tehno-materiale a socialismului>. Romknia intra ‘n noul deceniu ca un aliat de ‘ncredere, ‘n aparenyq, al sovieticilor, condusq de o oligarhie solidarq, strkns unitq ‘n jurul unui lider pentru care puterea personalq se situa deasupra oricqror considerayii morale. “nsq, dupq ce Moscova a lansat o nouq campanie ‘mpotriva lui Stalin ‘n 1961, Gheorghiu-Dej a simyit cq autoritatea sa devenise suficient de puternicq: el a provocat wi a surprins |remlinul, propriul partid wi Occidentul prin decizia de a provoca un divory, nu lipsit de neplqceri, de U.R.S.S. “n mai puyin de cinci ani, Romknia, ckndva satelitul cel mai loial al Uniunii Sovietice, s-a transformat ‘ntr-un aliat rebel, iritant chiar.>

6. Opoziyia fayq de hrusciovism. Gheorghiu-Dej wi apariyia

comunismului nayional, 1960-1965

Acest cadru organizayional este deosebit de favorabil ascensiunii spre poziyii de conducere a unor indivizi care aparyin unui tip ce poate fi numit <personalitate rqzboinicq>. (Robert C. Tuc\er, The Soviet Political Mind)

<Disputa a devenit deschisq ‘n 1962-1963, ‘n urma controverselor asupra strategiilor pe termen lung privind integrarea economiilor est-europene cu cea sovieticq wi ‘ncercqrile lui Hrusciov de a transforma Romknia ‘ntr-o bazq agricolq pentru yqrile mai dezvoltate din punct de vedere industrial din cadrul C.A.E.R., precum wi asupra interpretqrii unor noyiuni precum <suveranitate

nayionalq>, <independenyq economicq>, <sprijin economic> wi <internayionalism socialist>. Gheorghiu-Dej wi tovarqwii sqi au organizat o campanie propagandisticq de succes ‘ndreptatq ‘mpotriva presiunilor economice sovietice asupra Romaniei wi, ca urmare, au reuwit sq creeze o nouq imagine a P.M.R., care apqrea ca exponentul intereselor nayionale romknewti ‘mpotriva planurilor Moscovei de a transforma Romknia ‘ntr-un hinterland agricol al blocului sovietic.>

<Ceauwescu a devenit unul dintre cei mai ardenyi avocayi ai infloritoarei <linii

independente> a Romkniei. Trebuie accentuatq asocierea directq a lui Ceauwescu cu Gheorghiu-Dej ‘n perioada 1956-1965, pentru cq altfel triumful squ asupra unor adversari atkt de puternici precum Gheorghe Apostol sau Alexandru Drqghici ar fi de ne’nyeles. Pentru Gheorghiu-Dej, Ceauwescu reprezenta ‘ncarnarea perfectq al unui aparatci\ stalinist. Gheorghiu-Dej ‘l considera un activist modest, dedicat, rezervat, muncitor wi profund loial.>

<”ncrezqtor ‘n sine wi din ce ‘n ce mai convins de popularitatea sa printre romkni, Gheorghiu-Dej wi-a permis sq abandoneze unele dintre cele mai violente politici represive. “n 1964, el s-a simyit destul de puternic pentru a semna chiar o serie de decrete pentru eliberarea a mii de prizonieri politici din ‘nchisori wi locuri de deportare. Cu toate acestea, relaxarea ideologicq avea limite stricte, care erau urmqrite cu atenyie. Portretele ubicue ale celor nouq oligarhi din Biroul Politic, expuse la sqrbqtorirea zilei de 23 august din acel an, le aminteau romknilor cq puterea se afla ‘ncq ‘n aceleawi mkini. Mai mult, Gheorghiu-Dej wi tovarqwii sqi nu wi-au asumat niciodatq vreo responsabilitate pentru rolul esenyial pe care ‘l jucaserq ‘n satelizarea yqrii la sfkrwitul anilor ^40 wi ‘nceputul anilor ^50.>

7. Comunismul dinastic al Ceauwescu, 1965-1989

Fratele meu, Evgheni Ia\ovlevici, zicea cq un rol decisiv ‘n strunirea intelectualitqyii nu l-au jucat nici frica, nici coruperea, cu toate cq wi una, wi cealaltq ar fi fost de ajuns, ci cuvkntul <revoluyie>, la care nu voiau sq renunye pentru nimic ‘n lume. Cu un cuvknt cucereau nu numai orawe, ci wi popoare de multe milioane. Acest cuvknt poseda o foryq atkt de giganticq, ‘nckt, ‘n realitate, era de ne’nyeles de ce stqpknitorii mai aveau nevoie de ‘nchisori wi de execuyii. (Nadejda

Mandelstam, Fqrq speranyq)<La sfkrwitul anilor

^60 wi ‘n anii ^70, Nicolae Ceauwescu, secretarul general al Partidului Comunist Romkn wi prewedintele Romkniei, era descris de cqtre mijloacele de informare occidentale ca un fel de rebel. Era la modq, la sfkrwitul anilor ^60, sq fie recunoscutq <autonomia> politicii externe a lui Ceuwescu wi sq se considere cq acesta avea un atawament sincer fayq de valorile nayionale romknewti. Mitul <comunismului nayional>

romknesc, avkndu-l pe Ceauwescu drept simbol al contestqrii dominayiei Moscovei ‘n Europa Centralq wi de Est, se construia cu rapiditate. Ceauwescu a urmat cu ‘ncqpqyknare o linie stalinistq nayionalq dupq moartea mentorului squ ‘n martie 1965. Asupra acestei linii, el wi-a pus amprenta propriei sale personalitqyi, ‘n special extraordinarul squ apetit pentru autopromovare wi obyinerea recunoawterii internayionale. Deseori, demagogia sa a fost luatq ‘n serios, acordkndu-se prea puyinq atenyie faptului cq ‘n interiorul yqrii era menyinut un sistem stalinist wi cq populayia era supusq unor permanente privayiuni.>

<”nclinayiile staliniste ale lui Ceauwescu au fost accentuate de o vizitq pe care a efectuat-o ‘n China wi Coreea de Nord ‘n mai 1971. Se pare cq el a luat ‘n considerare posibilitatea de a importa metodele de ‘ndoctrinare folosite ‘n timpul Revoluyiei Culturale a lui Mao. Aceasta nu era numai o problemq de preferinyq personalq: Ceauwescu ‘ncerca sq stqvileascq miwcarea de liberalizare din Romknia, sq limiteze frqmkntqrile din rkndurile intelectualitqyii wi sq-i ‘mpiedice pe studenyi sq-i urmeze pe rebelii lor colegi din alte state comuniste. El ‘ncerca, de asemenea, sq-wi consolideze puterea personalq wi sq se debaraseze de acei


membri ai aparatului care ar fi putut visa la un <socialism cu faya umanq>. De aceea, ‘n iulie 1971, el a fqcut publicq o serie de <propuneri de ‘mbunqtqyire a activitqyii ideologice>, un monument de obscurantism jdanovist rqmas ‘n istorie sub numele de <Tezele din iulie>. Ceea ce a urmat a fost o restalinizare radicalq wi apariyia unui cult al personalitqyii fqrq precedent care ‘nconjura la ‘nceput numai pe Ceauwescu, iar dupq 1974 wi pe partenerul squ politic cel mai apropiat, wi anume soyia sa, Elena.>

<Numeroasele publicayii semnate de Nicolae Ceauwescu dovedesc sterilitatea rudimentarei sale perspective ideologice. Stilul squ este imperativ wi povqyuitor wi lipsesc referinyele personale la politicieni contemporani. Nici o urmq, ckt de micq, de umor nu umanizeazq aceste texte aseptice. Discursurile secretarului general erau un lany de incantayii verbale, de parcq Ceauwescu ar fi gqsit un fel de sursq a ‘ncrederii de sine ‘n aceastq repetiyie monotonq. Aroganya sa dogmaticq interzicea competenya intelectualq. Ignorknd elitismul propriei sale conduceri, el a atacat fqrq ‘ncetare ‘nsqwi ideea de elite. Cuibqriyi ‘n piramida lor de privilegii, autocrayii comuniwti romkni nu puteau tolera meritocrayia, pe care o percepeau ‘n mod corect ca pe o ameninyare mortalq la adresa puterii lor.>

<Prin Nicolae Ceauwescu, bizantinismul a triumfat ‘n cultura politicq a comunismului romknesc: intrigile, eliminarea inamicilor prin conspirayii de culise, practicarea duplicitqyii ‘n gkndire wi limbaj, demagogia ajunsq boalq nayionalq, respingerea problemelor cu adevqrat etice, manipularea wi ‘nwelqciunea, toate aceste caracteristici dezgustqtoare ale mowtenirii Imperiului de Rqsqrit, recuperate wi consolidate sub Stalin, au atins apogeul ‘n cultul personalitqyii lui Ceauwescu. Poate ca membrii aparatului de partid au fost uneori iritayi de aceastq pompq wi de atribuirea tuturor meritelor istorice lui Ceauwescu ‘nsuwi, dar s-au bucurat, cu toate acestea, de efectele psihologice ale cultului, adicq de asfixierea ‘ntregii gkndiri critice. Trebuiau doar sq se supunq orbewte indicayiilor lui Ceauwescu wi, atkt timp ckt nu-l supqrau, li se ‘ngqduia sq-wi pqstreze toate (sau cele mai multe dintre) privilegii. “n acest sens, regimul romknesc a fost numai o variantq a ceea ce a fost descris ca dictatura nomenclaturii.>

<Orice s-ar crede despre revolta din decembrie 1989 din Romknia, nu existq nici o ‘ndoialq cq aceasta a dus la dispariyia entitqyii politice responsabile pentru mai mult de

patru decenii de represiune socialq wi politicq, conducere grewitq a economiei wi izolare culturalq. De fapt, o datq ce romknii au intrat ‘n anii ^90, nu a mai existat nici un grup politic semnificativ care sq se declare ‘n mod public descendentul atotputernicului Partid Comunist Romkn de altqdatq. “n mod paradoxal, aceasta poate fi una dintre cele mai surprinzqtoare mowteniri ale socialismului lui Ceauwescu: abuzat de retorica leninistq ‘ntr-o asemenea mqsurq, ‘nckt a devenit imposibil chiar wi pentru cei care au rqmas loiali dogmelor vechii credinye sq admitq acest lucru fqrq riscul de a fi dispreyuiyi wi ridiculizayi.>

Epilog: Viaya de apoi a P.C.R. Ce s-a ‘ntkmplat cu membrii de

partid? 1989-2000

<Este destul de curios faptul cq momentul ‘n care occidentalii s-au gkndit, ‘n sfkrwit, cq aveau de-a face cu o revoluyie a fost acela cknd au vqzut la televizor imaginile din Romknia: mulyimi, tancuri, ‘mpuwcqturi, sknge pe strqzi. Atunci wi-au zis: <Aceasta wtim cq este o revoluyie> wi, desigur, ironia este cq aceasta a fost singura care nu a fost.> (Timoth] Garton Ash, martie 1999)

<Epilogul unei istorii a P.C.R. trebuie sq discute aspectele tranziyiei democratice care yine de mowtenirea acestui partid. De aceea, principala problemq analizatq aici se referq la impactul asupra pluralismului din Romknia. Aceste influenye nu sunt specifice numai Romkniei; ele reprezintq tendinye identificabile wi ‘n alte societqyi postcomuniste. “ntoarcerea <comuniwtilor recuperayi> (termen propus de |en Jo[itt) nu este o particularitate romkneascq, dupq cum au demonstrat ‘n mod clar alegerile din noiembrie 1996 wi septembrie 2001 din Polonia. Paradoxala transformare de regim din Romknia postdecembristq nu poate fi ‘nyeleasq wi analizatq ‘n profunzime deckt dacq este privitq ‘n contextul culturii politice comuniste. Dewi aflat ‘n declin, climatul remanent de ne’ncredere, duplicitate wi fricq a prelungit modelul de conducere wi dominayie autoritar stabilit de elita conducatoare ‘n deceniile anterioare. “ntr-adevqr, natura primului regim post-1989 din Romknia (Iliescu I) nu poate fi ‘nyeleasq ‘n ‘ntregime fqrq o raportare la mowtenirile culturale wi politice ale trecutului (atkt comunist, ckt wi precomunist). Cu toate acestea, ‘n cazul Romkniei nu este vorba despre o restaurayie completq, ci despre o culturq politicq hibridq, care ‘ncorporeazq

elemente ale experienyei leniniste, tendinye nayionaliste, precum wi valori, grupuri wi partide civic-liberale. A nega existenya unor schimbqri semnificative wi a considera cq procesul democratic romknesc este irelevant ar fi o mare exagerare. Pe de altq parte, tranziyia romkneascq, ‘n special dupq alegerile din 1992, a fost marcatq de lipsa de voinyq ‘n direcyia reformelor wi de lipsq de imaginayie.>

P.S. Editorial:

Comunismul nu a reprezentat numai <un alt sistem politic> ‘ntr-o societate pluralistq. Pentru milioane de oameni el a fost un substitut pentru crewtinism. Privind omul drept un produs al evoluyiei oarbe wi plaskndu-l ‘n vkrful unei piramide valorice lipsite de prezenya lui Dumnezeu, comunismul ateu a fost un afront direct la adresa divinitqyii. Orice alt sistem a ‘ngqduit o formq de credinyq ‘ntr-o fiinyq supremq.Comunismul a fost wi este singura ideologie care a interzis oamenilor acest drept, promovknd adorarea <creaturii> ‘n locul <Creatorului>. Steagurile au ‘nlocuit <praporii> din biserici, iar adunqrile generale, mitingurile wi discursurile s-au substituit serviciilor divine.

Privit din acest punct de vedere, comunismul a fost o foarte accentuatq formq de idolatrie, cqci a awtepta ca o fiinyq sau un sistem politic sq facq ceea ce numai Dumnezeu poate sq facq pentru tine este chiar esenya wi definiyia idolatriei.

Cqderea comunismului a produs nu numai deziluzie politicq, ci wi o dezamqgire fayq de valorile propovqduite de el: bunqtatea intrinsecq a omului, posibilitatea unei conwtiinye iluminate autosuficiente wi mai ales credinya ‘ntr-un evoluyionism social wi personal inspirat de teoria lui Dar[in.

Pericolul este acum ca prqbuwirea credinyei ‘n aceste valori sq ducq la o formq de pragmatism materialist, la nihilism sau la un post modernism libertin wi doar aparent eliberator. “nwelarea cu crewtinismul nu trebuie ‘nlocuitq cu alte forme de ‘nwelare.

Imitayia de crewtinism nu trebuie sq producq o prqbuwire a credinyei , ci o reorientare a ei spre singura sursq cu adevqrat demnq de ea: Dumnezeu ‘nsuwi wi Isus Christos.


Perspective profetice

Chuc\ Missler, unul din teologii americani pasionat de profetologie, ‘ntreyine un <site> de Internet unde urmqrewte zece miwcqri mondiale care prevestesc apropierea venirii Domnului. Site-ul se numewte <|oinonia> wi poate fi accesat la adresa: http://[[[.\house.org/strategictrends/ Vom prelua aici articole pe care le socotim de interes general pentru noi toyi.

1. Arme de distrugere ‘n masq Mat. 24:222. Pericolul Islamic Dan. 113. Bqtqlia pentru Ierusalim Zah. 12; Luca 214. Invazia lui Magog Ezech 38, 395. Apariyia superstatului european Dan. 2:76. Ridicarea Chinei Isaia 49; Apoc. 197. Plqgi biotehnice globale Apoc. 6:88. Religia ecumenicq Apoc 13, 17, 189. Guvernul mondial Apoc. 1310. Rolul Americii 2 Cron 7:14

Vom cquta sq pqstrqm numerotarea aceasta wi vom identifica specificul unei wtiri dupq numqrul perspectivei profetice ‘n care se ‘ncadreazq. Cu prudenya recomandatq ‘n astfel de ‘ndeletniciri, vom parcurge ‘mpreunq studiile acestui om de excepyie.

Said ~utb: primul fundamentalist islamic modern

A devenit un lucru obiwnuit sq spui cq atacurile din 11 septembrie 2001 de la Ne[ }or\ wi {ashington, care au dus la moartea a 3.000 de oameni, au fost comandate de Osama Bin Laden wi duse la ‘ndeplinire de acoliyi ai tenebroasei organizayii Al ~aeda.

Atacurile, au schimbat practic cursul istoriei.

Ele au fost ‘ndreptate ‘mpotriva simbolului decadenyei lumii occidentale de vkrful de lance al islamismului celui mai radical.

Acest radicalism islamic modern nu a apqrut pe un teren gol, ci a prins contur ‘n cu mai bine de jumqtate de secol ‘n urmq, ‘n Egipt.

Societatea musulmanq a secolului XX

Egiptul anilor 1940 - 1950 era o societate ‘n efervescenyq. Influenya colonialq britanicq era ‘n declin, iar ‘n 1952 puterea a fost preluatq de colonelul nayionalist arab Gamal Abd el Nasser, care a abolit monarhia wi firava democrayie egipteanq.

“n acelawi timp, un mqrunt funcyionar al Ministerului Educayiei, Said ~utb, ‘ncepea sq schiyeze

teoria statului islamic, care avea sq influenyeze nenumqrayi islamiwti wi constituie wi astqzi un punct de referinyq pentru organizayii de tipul aceleia conduse de Osama Bin Laden.

Teoria lui ~utb pleacq de la o apreciere extrem de controversatq wi radicalq, aceea cq societatea egipteanq a momentului era ‘n aceeawi stare ca peninsula Arabicq ‘nainte de apariyia Profetului Mahomed, adicq starea de barbarie, ‘n limba arabq >jahilia>. Said ~utb considerq cq musulmanii din epoca nayionalismelor ignorq Islamul, la fel ca pqgknii din perioada Jahiliei. Ei venereazq idoli moderni precum: nayiunea, partidul, socialismul, etc.

El declanweazq astfel o revoluyie culturalq. Cqryile sale: <La umbra |oranului>, <Semnale>, <Ce-i de fqcut?> cheamq la apariyia unei <noi generayii coranice>, care sq construiascq o nouq comunitate islamicq, pe ruinele nayionalismului.

La fel ca profetul Mahomed cu 1300 de ani ‘nainte, Said ~utb denunyq corupyia wi decadenya societqyii ‘n mijlocul cqreia trqiewte.

~utb - un admirator dezamqgit al Occidentului

<Omenirea trqiewte azi ca ‘ntr-un imens bordel. E suficient sq te uiyi ‘n presq, la filme, parade ale modei, concursuri de frumuseye, sqli de bal, baruri wi stayii de radio; sau sq observi gesturile libidinoase, goliciunea sau aluziile din literaturq, artq wi mass media.>

<Dacq mai adaugi wi camqta care provoacq lqcomia pentru bani a oamenilor wi dq nawtere la metode infame de acumulare a bogqyiei, care se adaugq fraudei, ‘nwelqtoriei wi wantajului, ascunse sub forma legii>, descria el societatea egipteanq contemporanq. Nqscut ‘n Egiptul superior, ‘n anul 1906, Said ~utb ‘nvqyase |oranul pe dinafarq la zece ani. “n tinereye a fost un admirator al Occidentului. Colonialismul britanic wi francez, precum wi apariyia statului Israel, sprijinit de Occident i-au zdruncinat opiniile. Momentul

2


decisiv l-a constituit o cqlqtorie ‘n Statele Unite la sfkrwitul anilor 1940,

unde a fost oripilat de materialismul societqyii americane.

Conflictul cu Nasser s-a terminat pentru ~utb ‘n wtreang

Scrierile sale l-au adus repede ‘n conflict cu Nasser, care vedea ‘n islamismul radical un pericol pentru nayionalismul arab wi socialismul pe care vroia sq-l aplice ‘n Egipt.

Islamul este religia unei singure comunitqyi: <umma> tuturor musulmanilor, indiferent de etnie, iar ~utb era extrem de critic la adresa fragmentqrii lumii musulmane, pe criteriul nayional.

Nasser nu tolera nici un fel de opoziyie wi l-a aruncat ‘n puwcqrie ‘n 1954 pe ~utb wi pe alyi membri ai organizayiei Frqyia Musulmanq, din care fqcea parte teoreticianul.

Acolo, ruptura sa cu societatea egipteanq a fost definitivq.

Said ~utb a elaborat wi o teorie a acyiunii de trecere la o societate islamistq. Primul pas era >ta\fir> excomunicarea ‘ntregii societqyi, acuzatq practic de apostazie, care constituie ‘n islam un pqcat capital.

Trebuie precizat faptul cq Islamul nu recunoawte separayia dintre religie wi stat, legea divinq waria, este atotcuprinzqtoare, iar |oranul reprezintq adevqrul absolut wi imuabil. Ca atare, legea omeneascq nu are nici o valabilitate ‘n faya celei revelate de Dumnezeu profetului Mahomed. Dupq excomunicare, pasul urmqtor prescris de ~utb ‘n drumul spre o societate islamicq este dupq modelul profetului, emigrarea sau Hijra. “n septembrie 622 dupq Christos, Mahomed s-a refugiat din Mecca pqgknq, unde viaya ‘i

era ‘n primejdie, la Medina, unde a ‘ntemeiat >umma> comunitatea credinciowilor.

Avea sq revinq dupq 8 ani la Mecca, oraw care i se va ‘nchina fqrq luptq, consacrknd victoria definitivq a Islamului ‘n peninsula Arabicq wi ‘nceputul unei epoci de glorie a Islamului care avea sq dureze o mie de ani.

Said ~utb nu a trqit ‘nsq ca sq ‘wi vadq visul realizat. “n 1966 dupq o scurtq perioadq de libertate el a fost rearestat la ordinul lui Nasser, judecat, condamnat la moarte wi spknzurat.

A]man al Za[ahiri, strategul Al ~aeda, discipolul lui ~utb

Dar teoria statului islamic nu a dispqrut o datq cu moartea lui ~utb. Au existat ‘n Egipt tentative de punere a ei ‘n practicq.

“n 1977 {u\ri Mustafa, care predica Hijra wi Ta\fir - excomunicarea - a condus o miwcare extremistq care a sfkrwit prin luarea unui ostatec din rkndurile demnitarilor, ulterior executat, miwcare ‘nqbuwitq ‘n sknge de urmawul lui Nasser, An[ar el Sadat.

Acelawi Sadat care avea sq plqteascq cu viaya ‘n 1981, asasinat de o conspirayie islamistq care acyiona ‘n numele teoriei lui ~utb. Şi aceastq miwcare a ewuat, ca dovadq cq urmawul lui Saddat, Hosni Mubara\ este wi azi prewedinte

al Egiptului. Unul dintre cei condamnayi la ‘nchisoare atunci, ‘n urma complotului ‘mpotriva lui Saddat, a fost medicul A]man al Za[ahiri. Dintr-o distinsq familie de intelectuali, A]man al Za[ahiri a devenit un adept al lui Said ~utb, mai ales dupq contactul squ cu fratele acestuia Mohamed ~utb, profesor de religie islamicq ‘n Arabia Sauditq.

“n anii optzeci A]man al Za[ahiri s-a dus la Pesha[ar, ‘n Pa\istan, unde se adunau toyi aceia care vroiau sq lupte ‘mpotriva trupelor sovietice de ocupayie din Afganistan. Acolo l-a cunoscut pe tknqrul Osama Bin Laden, venit wi el sq lupte ‘n >jihad> - rqzboiul sfknt ‘mpotriva infidelilor comuniwti.

A]man al Za[ahiri avea sq devinq sfetnicul principal al lui Osama Bin Laden wi de fapt creierul organizayiei Al ~aeda; o organizayie care reia integral principala tezq a lui ~utb wi anume cq Islamul este yinta unei conspirayii universale din care fac parte crewtinii, evreii, sioniwtii, pqgknii wi ateii.

“ncercqri de aplicare ‘n practicq a teoriei lui Said ~utb au existat ‘n mai multe yqri musulmane, dar nicqieri teoria nu a fost deformatq wi dusq la extrem ca ‘n Afghanistan sub Miwcarea Taliban, ‘n timpul scurtei perioade ‘n care s-au aflat la putere din 1994 pknq ‘n 2001.


<Pentru acest trio de romkni, fotbalul este mai mult deckt un sport>

Sub acest titlu, Bianca Oros a publicat ‘n ediyia din 10 Noiembrie 2005 a ziarului <The Chimes> din La Mirada, California, urmqtorul articol:

Ce au ‘n comun la Biola o minge de fotbal, trei bqieyi wi cultura romkneascq ? Toate sunt o foarte importantq componentq a echipei de fotbal <Eagles> a Universitqyii.

Andre[ Sarega, Cristian Rus wi Marius Rus nu sunt de mult timp jucqtori ai <vulturilor>. Sarega este ‘n anul ‘ntki, Marius a venit ‘n anul acesta prin transfer, iar Cristian este ‘n cel de al doilea sezon cu echipa. Toyi trei wi-au pus ‘nsq foarte accentuat amprenta asupra jocului. Dewi cel mai ‘n vkrstq este doar de 23 de ani, experienya lor comunq ‘n fotbal ‘nsumeazq 41 de ani.

Dincolo de a fi coechipieri, cei trei au mult mai multe lucruri ‘n comun. Cristian wi Marius sunt frayi wi sunt ‘mpreunq foarte buni prieteni cu Sarega. S-au cunoscut wi ‘mprietenit la ‘ntklnirile bisericilor Romkne, unde pqrinyii lor se cunowteau deja wi ‘mpqrtqweau pasiunea pentru jocul cu balonul rotund.

Chiar dacq sunt toyi trei romkni, bqieyii au povewti diferite. Sarega s-a nqscut ‘n Los Angeles Count] ‘n timp ce frayii Rus s-au nqscut ‘n Romknia wi au emigrat aici abia ‘n decembrie 1999.

Pentru romkni, pasiunea pentru fotbal este ‘n sknge. Sarega a ‘nceput fotbalul de competiyie pe cknd era de 5 ani. Pe la vkrsta de 3 ani juca deja fotbal cu tatql squ wi cu prietenii mai

mari. Wi bqieyii Rus au jucat fotbal de cknd se wtiu wi au luat primele lecyii de la tatql lor. <Am ‘nceput serios pe la 9 ani. Toatq lumea juca, awa cq am vrut sq vqd wi eu cum este>.

Sarega mqrturisewte cq, pe lkngq tatql squ, a fost atras spre

competiyii de unul din marii jucqtori profesioniwti ai Romkniei, George Hagi. <”mi place fotbalul pentru cq ‘mi dq ocazia sq mq exprim prin ceea ce fac. Aici poyi sq dai tot ce ai ca sq-yi atingi scopul, care este ‘ntotdeauna victoria.>

“nainte de a juca la Biola, Marius wi Cristian au avut evoluyii strqlucite la Fullerton Junior College. Sarega a evoluat la La Mirada High, la {est Coast Soccer wi chiar a fqcut ceva antrenamente la una din marile echipe ale Romkniei, Dinamo Bucurewti.

“n California de Sud, cei trei bqieyi au ckwtigat ckteva premii wi distincyii. Printre ele, Cristian a fost doi ani la rknd <atacantul anului>, a fost selecyionat ‘n First Team-All Empire league, MVP wi cel mai bun atacant la Loara High School ‘n Anaheim. Cel mai recent, el a fost votat ‘n echipa reprezentativq a Californiei, Golden State Athletic Conference (GSAC).

“n liceu, Marius a obyinut de douq ori, 2001 wi 2003, titlul de cel mai

bun apqrqtor, a fost MVP ‘n 2002 wi 2003, wi iarqwi cel mai bun apqrqtor ‘n 2004. Dewi mai tknqr, Andre[ a colecyionat wi el o sumedenie de trofee, printre care <jucqtorul anului> decernat de ziarul <Long Beach Press Telegraph>, MVP ‘n divizia ‘n care a jucat, a fost selecyionat ‘n echipa First Team All-CIF wi chiar o distincyie ‘n cadrul unui turneu ‘n Danemarca, <Cramponul de Aur>.

La vkrsta lor (Andre[ 18, Marius 21 wi Cristian 23) bqieyii sperq sq joace fotbal profesionist. La sfkrwitul sezonului, Andre[ plqnuiewte sq se ducq iar ‘n Romknia wi sq joace pentru Dinamo. Visul lui ar fi sq joace pentru clubul spaniol F. C. Barcelona.

Wi Cristian wi Marius ar dori sq treacq la profesionism, dar dacq nu vor putea, Cristian va deveni profesor de sport wi antrenor de fotbal, ‘n timp ce Marius se pregqtewte sq practice terapia fizicq.

Energia celor trei tineri nu izvorqwte numai din fotbal, ci wi din credinya lor ‘n Dumnezeu. Cknd pomenewte despre visul squ de a juca la Barcelona, Andre[ spune cq fotbalul este mai mult deckt un sport. <Vreau sq folosesc talentul pe care ‘l am la fotbal pentru gloria lui Dumnezeu>, spune el. Cristian Rus a fost golgeterul echipei cu 11 goluri wi 15 pase decisive, iar Sarega a avut 8 goluri wi 3 pase decisive.

(“n imagine: cei trei jucqtori romkni ‘mpreunq cu <galeria> de suporteri de la bisericile romkne baptiste din Los Angeles.)


Penelopa, o soyie care a rezistat tuturor presiunilor rudeniilor de a o recqsqtori, nqdqjduind pknq la capqt cq soyul ei, Ulise, se va ’ntoarce, ’ntr-un tkrziu, viu de pe ckmpul de luptq.

Ai stat de vorbq vreodatq cu soyul tqu despre aceastq problemq?

Eu vq sugerez trei lucruri:- vorbewte mai ’ntki deschis cu

soyul tqu despre impasul ’n care te afli.

- rugayi-vq amkndoi ’mpreunq wi cereyi Domnului o rezolvare fericitq. Nici nu-yi ’nchipui ce putere mare are rugqciunea sincerq!

- ’n sfkrwit, este cazul sq-yi dai seama cq dorinya ta de a ’ntreyine ’n absenya soyului tqu o relayie de prietenie cu o altq persoanq de sex opus nu se va putea lipsi de o oarecare dozq de intimitate ale cqrei efecte nedorite nici nu le poyi bqnui acum.

De curknd, fiul nostru manifestq un spirit foarte critic fayq de lucrurile privitoare la credinya noastrq. L-am ’nvqyat ’ntotdeauna adevqrul wi pknq acum a acceptat totul fqrq sq comenteze. Oare am grewit undeva fayq de el, de a ajuns sq punq ’n discuyie lucrurile pe care altqdatq le credea din toatq inima?

Criticile nu ’nseamnq neapqrat necredinyq. Bqiatul vostru se aflq acum la vkrsta la care nu-wi mai poate baza convingerile pe <ceea ce cred pqrinyii>.

El are nevoie de convingeri personale. Veyi constata ’n curknd cq ’n strqfundul inimii lui, el dorewte sq ajungq la convingerea cq tot ceea ce l-ayi ’nvqyat este adevqrat. De fapt,

Rqspunsul meu

Din cauza afacerilor, soyul meu lipsewte de acasq cea mai mare parte a timpului. Mq sfqtuiyi sq-mi aranjez o viayq ’n care fericirea mea sq nu atkrne de el? “n aceastq situayie, am voie sq ’ntreyin prietenii cu alyi bqrbayi?

La cqsqtorie, ai promis soyului tqu cq-i vei rqmkne credincioasq, indiferent de condiyii. Se pare cq acum ai ajuns sq regreyi legqmkntul pe care l-ai fqcut.

Este uimitor sq vezi ckt de mult poate schimba optica crewtinq aspectul unor astfel de situayii.

Pentru un crewtin, cqsqtoria este o unire prin care nu douq, ci trei persoane se unesc wi devin <una>. Aceste trei persoane sunt: soyul, soyia wi Isus Christos. Cei doi soyi ‘i aparyin, ’n primul rknd, lui Isus Christos wi numai dupq aceea ’wi aparyin unul altuia. Aceste relayii sunt singurele ’n stare sq asigure fericirea ’n familie.

Din pqcate, se pare cq, pknq acum, fericirea ta a depins numai de soyul tqu. “n lipsa lui, te gkndewti acum sq gqsewti un altul care sq-i yinq locul. Te asigur ’nsq cq toate acestea nu-yi vor aduce deckt necazuri.

Te sfqtuiesc sq nu-L mai ignori pe Domnul Isus Christos. Cautq sq-L faci pqrtaw vieyii tale wi construiewte-yi ’mpreunq cu El proiectele de viitor. Biblia spune: <Domnul sq-yi fie desfqtarea wi El ’yi va da tot ce-yi dorewte inima> (Ps. 37:4).

Wi ’ncq ceva: dacq ai cunoscut mai dinainte meseria actualului tqu soy wi dacq ai fqcut totuwi pasul cununiei, a venit vremea acum sq-yi pui dragostea wi credinciowia la ’ncercare. Mitologia greacq povestewte despre

Dialoguri cu Bill] Graham

el dorewte sq-wi consolideze credinya nu sq wi-o piardq. Vrea sq afle cum ayi crezut ’n Dumnezeu wi cum de ayi ajuns sq vq puneyi toatq ’ncrederea ’n Domnul Isus. Ayi avea mult mai multe motive sq vq ’ngrijorayi dacq fiul vostru ar fi devenit, dintr-o datq, refractar wi indiferent. Pregqtiyi-vq sq stayi ’n faya ’ntrebqrilor lui. Biblia spune: <Sfinyiyi ’n inimile voastre pe Christos ca Domn. Fiyi totdeauna gata sq rqspundeyi oricui vq cere socotealq de nqdejdea care este ’n voi> (1 Petru 3:15).

Credeyi cq a consuma bquturi alcoolice este un lucru rqu?

Fqrq nici o ’ndoialq, consumarea alcoolului este un lucru dqunqtor.

“n orice oraw pe care l-am vizitat, am ’ntklnit oameni care-mi cereau sq mq rog fie pentru un soy, fie pentru o soyie, fie pentru un copil care deven¬ise alcoolic. Poate cq astqzi yi se pare cq ai o deplinq stqpknire de sine, dar dacq vei continua sq bei, ce vei face cknd vei fi la un necaz sau ’ntr-o mare decepyie?

Ai, deasemenea, o oarecare rqspundere wi fayq de prietenii tqi. Pilda pe care le-o dai ’i poate face sq alunece ’ntr-o patimq nestqpknitq. Fqrq ’ndoialq cq vei fii vinovat, dacq ’i vei ’ndemna sq apuce pe un drum care duce spre ruinq.

Corpul nostru este un adevqrat templu pentru suflet wi trebuie sq-l tratqm cu un deosebit respect. Biblia spune: <Deci fie cq mkncayi, fie cq beyi, fie cq faceyi altceva, sq faceyi totul pentru slava lui Dumnezeu> (1 Cor. 10:31), iar aceasta este o poruncq pe care nici un crewtin nu trebuie s-o ignore.


Apoi i-a dat drumul. Gksca lui a zburat printre celelalte direct ‘n fermq wi, una ckte una, celelalte gkwte au urmat-o spre acel loc sigur.

Bqrbatul a rqmas tqcut pentru un moment ‘n timp ce cuvintele pe care le-a spus cu ckteva minute mai devreme i-au revenit ‘n minte: <Doar dacq aw fi gknsac, atunci le-aw putea salva!> Apoi s-a gkndit la ceea ce i-a spus soyiei mai devreme: <De ce s-ar fi smerit Dumnezeu atkt pe Sine ca sq vinq pe Pqmknt wi sq trqiascq om? E ridicol!>

Dintr-o datq, totul a avut sens. Aceasta e ceea ce a fqcut Dumnezeu. Noi am fost ca wi gkwtele – orbi, pierduyi, distruwi. Dumnezeu L-a lqsat pe Fiul Squ sq devinq ca noi pentru ca sq ne arate calea wi sq ne salveze. <Aceasta este adevqrata ‘nsemnqtate a Crqciunului>, wi-a dat el seama.

“n timp ce viscolul se potolea, sufletul lui a devenit liniwtit wi medita la acest minunat gknd. Dintr-o datq wi-a dat seama ce reprezenta Crqciunul, de ce a venit Christos.

Ani de ‘ndoialq wi necredinyq au dispqrut ca wi furtuna trecqtoare, s-a plecat pe genunchi ‘n zqpadq wi a rostit prima rugqciune din viaya lui:

<Mulyumesc, Doamne, cq ai luat chip de om wi ai venit sq mq scoyi din furtunq!>

Maxime

Crqciunul a ‘nceput ‘n inima lui Dumnezeu wi nu este complet deckt atunci cknd pqtrunde wi ‘n inima omului.

Barbara wi-a ’ncheiat discursul cu aceastq afirmayie profundq: <Crqciunul nu este doar un eveniment al istoriei sacre, ci wi o wansq pentru un viitor divin bazat pe o ordine spiritualq nouq. Aceastq istorie nouq poate ’ncepe pentru tine chiar acum.>

Dumnezeu a wocat lumea cu un copil, nu cu o catastrofq.

De ce existq Crqciunul?

Era odatq un om care nu credea

‘n Dumnezeu, wi nu ezita sq spunq wi altora ce simyea el ‘n legqturq cu religia wi sqrbqtorile crewtine, cum ar fi Crqciunul. Soyia lui, totuwi, credea, wi ea wi-a crescut copiii sq aibq, de asemeni, credinyq ‘n Dumnezeu wi ‘n Isus, ‘n ciuda comentariilor lui negative wi ‘mpotrivitoare.

“ntr-un Ajun al Crqciunului ‘ncqrcat de zqpadq, soyia lui wi-a luat copiii la un serviciu crewtin ‘n satul ‘n care locuiau. L-a invitat wi pe el, dar a refuzat:

<Povestea asta n-are nici un sens!> a spus el. <De ce Dumnezeu s-ar fi smerit atkt pe Sine ca sq vinq pe pqmknt ca wi om? Este ridicol!>

Awa cq ea wi copiii au plecat wi el a rqmas acasq. Puyin mai tkrziu, vkntul a ‘nceput sq batq mai tare wi zqpada a ‘nceput sq fie viscolitq. “n timp ce bqrbatul se uita afarq pe fereastrq, tot ce vedea era o furtunq de zqpadq. S-a awezat sq se relaxeze ‘nainte de a aprinde focul pentru noapte. Atunci a auzit un pocnet puternic. Ceva a lovit fereastra. Apoi ‘ncq un pocnet. S-a uitat afarq, dar nu a putut sq vadq mai mult de ckteva urme de picior. Cknd vkntul s-a liniwtit putin, el s-a aventurat afarq sq vadq ce a putut lovi fereastra. “n ckmpul de lkngq casa lui el a vqzut un stol de gkwte sqlbatice.

Se pqrea cq ele zburau spre sud pentru perioada de iarnq cknd au fost prinse de viscol wi nu au mai putut ‘nainta. Ele s-au pierdut wi au ewuat la ferma lui, fqrq mkncare wi adqpost. Ele tocmai ‘wi miwcau aripile wi zburau ‘n jurul terenului ‘n cercuri mici, orbite wi fqrq nici un scop. Ckteva din ele se pare cq s-au izbit de geam.

Bqrbatul a simyit milq pentru gkwte wi a vrut sq le ajute. <Ferma ar fi un loc grozav pentru ele sq stea>, s-a gkndit el. <Este cqlduroasq wi sigurq; cu siguranyq ele ar putea sq-wi petreacq noaptea aici wi sq awtepte sfkrwitul furtunii.>

Awa cq el a mers pknq la fermq wi a deschis larg uwile, apoi se uita wi awtepta, sperknd cq ele vor observa

Maxime, cugetqri wi ‘ntkmplqri cu tklc

hambarul deschis wi vor intra. Dar gkwtele doar dqdeau din aripi ‘nvkrtindu-se fqrq nici un scop wi se pqrea cq nu au observat ferma wi nici cq wi-au dat seama ce ar ‘nsemna ea pentru ele.

Bqrbatul a ‘ncercat sq le atragq atenyia, dar se pqrea cq a reuwit

doar sq le sperie wi ele s-au mutat mai departe. El a intrat ‘n casq wi a iewit apoi cu ceva pkine, a rupt-o wi a fqcut o dkrq de fkrkmituri care sq le conducq spre fermq. Dar ele tot nu au ‘nyeles. Acum el a ‘nceput sq fie frustat. S-a dus ‘n spatele lor wi a ‘ncercat sq le fugqreascq spre fermq, dar ele au devenit mai speriate wi s-au rqspkndit ‘n toate direcyiile, numai spre fermq nu. Nimic din ce a fqcut nu le-a determinat pe gkwte sq intre ‘n fermq unde le-ar fi fost cald wi ar fi fost ‘n sigurantq. <De ce nu mq urmeazq?!> a exclamat bqrbatul. <Nu pot sq vadq cq acesta este singurul loc unde ele ar putea supravieyui furtunii?> El s-a gkndit un moment wi a realizat cq ele pur wi simplu nu vor urma un om.

<Doar dacq aw fi gknsac, aw putea sq le salvez>, a spus el tare.

Atunci i-a venit ideea. A intrat ‘n fermq, a scos una din propriile lui gkwte wi a purtat-o ‘n brayele sale pknq a ajuns ‘n spatele stolului de gkwte sqlbatice.


Maxime, cugetqri wi ‘ntkmplqri cu tklc

Bisericq in Israel

Cu ocazia sqpqturilor efectuate pe terenul aparyinknd ‘nchisorii Meghido, ‘n vederea construirii unei noi anexe, au fost descoperite, dupq toate probabilitqyile, ruinele celei mai vechi biserici din lume. Acesta este rezultatul primelor cercetqri efectuate de arheologii wi specialiwtii din cadrul Autoritqyii Antichitqyilor din Israel. Se pare cq aceastq bisericq dateazq din perioada romanq ‘n care crewtinismul era interzis ca religie.

Una dintre cele mai senzayionale descoperiri evidenyiazq existenya unui ritual crewtin total diferit de cel cunoscut astqzi, ceea ce confirmq denaturarea simplitqyii de rit dupq oficializarea romanq a crewtinismului.

Potrivit acestui ritual necunoscut pknq acum, ‘n locul altarului se afla o simplq masq la care aveau loc mese rituale, dupq modelul Cinei cea de tainq la care a participat Isus wi ‘nvqyqceii sqi.

Interesant este faptul cq aceastq descoperire arheologicq a avut loc la Meggido (cam la jumqtate drumului dintre Ierusalim wi Galileea) al cqrui destin se pare cq este sq devinq un ckmp de bqtqlie, deoarece Biblia amplaseazq ultima mare confruntare a lumii aici.

Cartea Revelayiei ne spune cq ‘n final foryele binelui vor ‘nvinge rqul pentru totdeauna la Armaggedon - acest nume vine de la denumirea ebraicq Har Meggido, <Dealul Meggido>.

“n timpul sqpqturilor a fost descoperitq o pardosealq din mozaic pe care se aflq trei inscripyii ‘n limba greacq, limba oficialq din acea

Wtiri de pretutindeni

perioadq, forme geometrice wi un medalion pe care sunt desenayi pewti.

Inscripyia nordicq este dedicata unui ofiyer din armata romanq care a donat bani pentru construirea pardoselii. Inscripyia esticq este dedicata memoriei a patru femei: Primilia, |iria\a, Dorothea wi |arsta.

Cea de a treia inscripyie, aflatq ‘n partea de vest a pardoselii amintewte de o femeie cu numele de Acfatos, <iubitoare de Dumnezeu>, care, stq scris <a donat aceastq masq ‘n memoria lui Isus Cristos>.

Fotografii ale acestor inscripyii au fost trimise doctorului Lea Digani de la Universitatea Ebraicq, specialistq ‘n inscripyii antice.

Doamna Digani a declarat cq a fost foarte miratq la vederea inscripyiilor.

<Mi s-a spus cq ar fi vorba de inscripyii bizantine dar aceste inscripyii mi se par cq dateazq dintr-o perioadq mult mai ‘naintatq deckt tot ceea ce am vqzut pknq astqzi din perioada bizantinq. Ele par sq provinq din secolul III sau ‘nceputul secolului IV-lea e.n.> Curqyarea obiectelor de ceramicq descoperite la faya locului a ‘ntqrit afirmayia specialistei, dar numai dupq ce sqpqtorii vor ajunge sub pardosealq se va putea stabili vechimea inscripyiilor.

Pknq acum se wtie cq ritualul crewtin ‘n biserici, care se bazeazq pe Cina cea de tainq, se desfqwoarq ‘n jurul altarului.

Cu toate acestea, inscripyia recent descoperitq ‘ntqrewte posibilitatea ca la ‘nceputul crewtinismului, practicanyii sq fi stat la o masq simplq, ca wi Isus wi ‘nvqyqceii sqi la Cina cea de tainq. De menyionat cq aceastq construcyie este simplq wi nu conyine componentele de bazq ale unei biserici wi nici nu este orientatq spre rqsqrit. <Nu wtiu dacq poate fi numitq aceastq construcyie bisericq>, susyine dr. Disgani.

“n cadrul sqpqturilor efectuate ‘n partea superioarq a site-ului ‘nchisorii de la Meghido au mai fost descoperite case wi o serie de facilitqyi datknd din perioada bizantinq, secolele IV-VI e.n.

Au fost descoperite de asemenea vestigii din perioada romanq. “n

plus, a fost evidenyiatq wi o baie ritualq evreiascq (mi\ve) din perioada romanq. Aceasta valideazq practicarea botezului la adulyi.

Cercetqrile au dovedit cq ‘n perioada bizantinq, peste aceastq baie ritualq s-au ridicat clqdiri wi s-au pus pardoseli.

Nashville

O duminicq aurie de toamnq va rqmkne pentru totdeauna ‘ntipqritq ‘n memoria a patru tineri din Nashville, TN, ca fiind sqrbqtoarea unicq a botezului lor. “n data de 16 octombrie 2005 Sarai Gal-Chis, Mi\e Maralescu, Johnn] Moga si Steven |e] au mqrturisit public cq Isus Cristos este Domnul wi Mkntuitorul lor, identifickndu-se cu moartea wi ‘nvierea Lui ‘n apa botezului.

Dupq programul copiilor wi al tinerilor, Cuvkntul lui Dumnezeu a fost vestit de fratele Teodor Balta, pqstor ‘n comunitatea de Arad, ‘n localitatea Covqskny, Romania wi de fratele Jim Cross, pqstor al First Baptist Church of Donelson. Actul botezului a fost oficiat de fratele Ciprian Balta, pqstorul Bisericii Romkne Baptiste din Nashville. Celor patru le dorim sq lupte lupta cea bunq

wi sq isprqveascq cu cinste alergarea, pqzind credinya, pentru a primi cununa neprihqnirii.,,Cqci, dacq este cineva ‘n Christos,

este o fqpturq nouq. Cele vechi s-au dus: iatq cq toate lucrurile s-au fqcut noi.>


Sfknt sau warlatan

De wase luni, un puwti indian mediteazq neclintit sub un copac. Mii de pelerini ‘nfruntq jungla densq din sudul Nepalului pentru a se prosterna la picioarele unui adolescent de 15 ani, considerat a fi o re’ncarnare a lui Buddha. Credinciowii susyin ca Ram Bomjon, care mediteazq ‘n tqcere sub

un copac, nu a mai mkncat sau bqut nimic de cknd s-a awezat ‘n acel loc, ‘n urmq cu wase luni.Unii martori afirmq cq ar fi observat

o luminq emanknd din zona frunyii bqiatului. „Aratq ca wi cknd pui o sursq de luminq sub podul palmei>, povestewte Te\ Bahadur Lama, un membru al comitetului care se ocupq de primirea vizitatorilor veniyi din India wi Nepal.Fotografii ale lui Ram Bomjon, care

pot fi cumpqrate la preyul de 5 rupii de la altarul squ improvizat, sunt tratate ca niwte adevqrate icoane ‘n regiune. Pknq acum nu existq nici cel mai mic zvon cq „micul Buddha> wi-ar fi ‘ntrerupt postul sau s-ar fi miwcat din poziyia sa, chiar wi pentru a se uwura.Popularitatea enormq de care se

bucurq fenomenul se datoreazq wi faptului cq seamqnq izbitor cu un episod din viaya lui Buddha, care, se spune, a atins momentul iluminqrii la finalul a 49 de zile

de meditayie solitarq sub ramurile unui ficus. Mama lui Ram, pe care o cheamq Ma]a Devi, exact ca pe mama lui Buddha, admite cq-i este teamq pentru viaya fiului, ‘nsq se ‘mbqrbqteazq singurq: „Divinitatea l-a dus ‘n pqdure wi am credinya cq atotputernicul ‘l va hrqni>. „A slqbit, ‘n mod clar. “nainte de rqsqrit e foarte palid, ca wi cknd nu mai are sknge ‘n el, ‘nsq dupq primele raze de soare devine din ce ‘n ce mai strqlucitor>,

mai spune femeia.Fervoarea pelerinilor a crescut

spectaculos sqptqmkna trecutq, dupq ce Ram a fost muwcat de un warpe. “n jurul squ a fost ridicatq o draperie, care, dupq cinci zile, s-a dat la o parte, iar adolescentul a vorbit: „Spuneyi-le oamenilor sq nu-mi mai spunq Buddha. Nu am energia lui Buddha. Sunt la nivelul de rinpoche (o divinitate inferioarq)>. „M-a muwcat un warpe, dar n-am nevoie de tratament. Am nevoie de wase ani de meditayie profundq>, a ‘ncheiat el.

Botez la Betania

Biserica Betania din Los Angeles a avut bucuria sq celebreze duminicq, 20 octombrie 2005, intrarea ‘n familia lui Dumnezeu a unui grup de cinci tineri, care au fost botezayi de pqstorul bisericii, Liviu Yiplea. La sqrbqtoarea aceasta a fost invitat wi pqstorul Nelu Brisc din Portland, care a ‘mpqrtqwit cuvkntul lui Dumnezeu cu multq cqldurq wi pasiune. Pqstorul Liviu Yiplea a avut bucuria sq-wi boteze pe fiul cel mai mare, Titus.

Poza: (de la stknga la dreapta) Cristian Rayq - pqstor asistent Betania, Jerem] Stquceanu, Titus Yiplea, Liviu Yiplea - pqstor Betania, Oana Sigheartqu, Tara Rqdulescu, Oana Olariu, Moise Filipescu - diacon Betania, Nelu Brisc - Pqstor Portland.

China

Participarea lui George {. Bush la slujba de duminicq ‘ntr-o bisericq din China ‘ntqrewte simbolic mesajul squ din discuyiile cu prewedintele Hu Jintao: <E important ca libertqyile sociale, politice wi religioase sq creascq ‘n China>.

<Domnul sq-i binecuvinteze pe crewtinii din China>, nota George {. Bush ‘n cartea de oaspeyi a Bisericii Gang[ashi, una dintre cele cinci lqcawuri de cult protestante recunoscute oficial de Beijing. <Speranya mea e cq guvernul chinez nu se va teme de crewtinii care se strkng sq se roage ‘mpreunq>, a declarat Bush reporterilor Reuters, la iewirea din bisericq. “n acest timp, cel puyin 30 de oameni care doreau sq i se plkngq prewedintelui american erau arestayi ‘n faya bisericii.

Vizita prewedintelui american are loc la nici douq sqptqmkni de la condamnarea la trei ani de ‘nchisoare a pastorului Cai Zhuohua, acuzat de tipqrirea Bibliei fqrq a obyine permisiunea guvernului chinez.

Oficial, libertatea credinyei e cuprinsq ‘n constituyia chinezq, ‘nsq Biserica Catolicq este interzisq. Cele aproape 80 de milioane de crewtini din China au de ales ‘ntre a merge la cele cinci biserici protestante patronate de stat sau a se ‘ntklni pe ascuns ‘n case particulare transformate ‘n lqcawuri de cult.


A fost <promovat> la ceruri!

Aici pe pqmknt, slujitorul credincios este recompensat cu ‘ncredinyarea unei noi responsabilitqyi. Vine ‘nsq vremea cknd ajunge sq fie cu adevqrat promovat….promovat la cele vewnice!

La data de 4 octombrie 2005 a fost promovat la cele vewnice un veritabil si credincios slujitor al Domnului: Pqstorul Ioan Lupulescu.

Nqscut la data 16 aprilie 1920, ‘n com. Sintewti, jud. Timiw, fr. Lupulescu a fqcut parte dintre cei pe care Sfknta Scripturq ‘n considerq <tari>. De fapt, aceastq descriere i se potrivewte nu doar ‘n ceea ce privewte vkrsta, ci se aplicq ‘ntregii sale vieyi.

Convertit sub ploia de gloanye ‘n lupta de la <Cotul Donului>, unde a fost chiar ‘n linia ‘ntki, ‘wi mqrturisewte public credinya ‘n Domnul Isus ‘n apa botezului ‘n august 1946. Un an mai tkrziu intrq la Seminarul Teologic din Bucurewti al cqrui absolvent devine ‘n 1950.

“n anul 1952 se cqsqtorewte cu Aurelia Yepew wi este ordinat pqstor ‘n cercul de biserici care include localitqyile Crivina, Jdioara, Criciova, Gqvojdia, Cirewul wi Zgribewti. Ca un slujitor credincios ce este ajunge din nou ‘n linia ‘ntki wi autoritqyile comuniste hotqrqsc destituirea sa din funcyia de pqstor. Aceasta nu ‘l ‘mpiedicq ‘nsq sq continue slujirea Domnului wi a bisericilor Sale. Din anul 1965 a pqstorit bisericile din Fkrdea, Mitnicul-Mic, Bucovqy, Gladna Montanq, Gladna Romknq, Zolt, Surduc, Sqrqzani, Traianu Vuia, Susani, wi Oliciova pe care le-a slujit cu credinciowie wi sacrificiu ‘ntr-o vreme dificilq wi fqrq avantajele modernitqyii.

“n anul 1989 emigreazq ‘n Detroit, SUA, unde se integreazq cu ‘ntreaga familie ‘n Prima Bisericq Baptistq din Detroit.

A fost un om deosebit, caracterizat de blkndeye wi bun simy, o fire protocolarq dar prietenoasq, o inimq mare wi plinq de dragoste fayq de toyi oamenii. Credincios lui Dumnezeu, nici chiar suferinya fizicq, grea wi ‘ndelungatq, nu l-a ‘mpiedicat sq frecventeze regulat biserica. Zkmbitor wi plin de bunqvoinyq binecuvknta pe cei din jur cu ckte un verset din Scritpurq sau o vorbq de ‘ncurajare.

S-a stins din viaya de aici pentru a fi promovat ‘n viayq vewnicq rostind crezul slujirii sale: 2Timotei 4:7-8.

La serviciile de priveghi wi ‘nmormkntare, alqturi soyia Aurelia, cei wapte copii wi zece nepoyi, au participat frayi wi surori din zona Detroit, pqstorii Ionicq Buia, Cornel Drqgoi, Ilie Tqrqbugq wi Sorin Covaci. Amintirile familiei, ckntqrile corului wi ale fanfarei, precum wi predicile frayilor pqstori au mkngkiat wi ‘ncurajat pe cei prezenyi, celebrknd o viayq model, caracterizatq de credinciowie wi dedicare.

Domnul sq-i mkngqie pe cei rqmawi! Pastor Sorin Covaci

Anul NouDin cirewul vewnicieiS-a mai scuturat o floareDupq ce-a visat sub lunqDupq ce-a surks sub soare.

Wi-n clipita-n care floareaA cqzut pierind ‘n vknt,Ckte visuri ne’mplinite,Ckte doruri nu s-au frknt!

Dar ‘n locul celei duse,Altq floare vine acum,Sufletul sq ni-l ‘mbeteCu nemaigustat parfum.

Wi cum primqvara codrulMuguri mii desface-n rouq,Floarea nouq ne aduceMuguri de nqdejde nouq.

“mbrqcayi al vostru suflet“n vewmknt de sqrbqtoareWi primiyi cu imn de slavqNoua vewniciei floare.

Iar dacq-ntre voi iubireaVa cknta fqrq sq plkngq,Nici un vis n-o fi himera,Nici un dor n-o sq se frkngq.

Din Atlanta a plecat la Domnul Ana Mircu. Nqscutq ‘n 1 Martie 1937 ‘n comuna Obreja, s-a cqsqtorit ‘n 1954 cu Ioan Mircu wi au trqit ‘mpreunq 51 de ani. Din 1983 au emigrat la Chicago, iar ‘n 2002 s-au mutat la Atlanta. Fratele Mircu a fost un diacon destoinic, iar soyia sa a fost un ajutor nepreyuit ‘n luicrare.

Serviciul de ‘nmormkntare a avut loc skmbqtq 11 Noiembrie ‘ntr-o atmosferq deosebitq ‘n care s-a vestit Cuvkntul Domnului de pqstorii din Atlanta: Petru Popovici, Beni Cocar, Matei Istudor, Cristian Cocian wi Teofil Cocian. Sicriul cu trupul neinsufleyit a fost depus ‘n mormknt ‘n timp ce famfara intona marwuri funebre.


Liviu Yiplea

Ja] Ra]nes povestewte experienya a doi americani ‘ntr-un orfelinat din Rusia. “n 1994, doi americani au rqspuns invitayiei Departamentului de Educayie al Rusiei pentru a preda eticq crewtinq ‘n wcolile publice. Pe lkngq wcoli, ei au avut uwi dechise wi la alte instituyii, ‘nchisori, companii, departamente de pompieri wi poliyie wi un orfelinat mare. “n acest orfelinat erau ‘n jur de 100 de copii, bqieyi wi fete, care au fost abandonayi wi abuzayi, wi apoi lqsayi ‘n grija guvernului. Acewti doi americani mqrturisesc o experienya unicq avutq la acest orfelinat, ‘n contextul istorisirii nawterii Mkntuitorului. Acestea sunt cuvintele lor:

Era ‘n preajma Crqciunului, 1994, timpul cknd orfanii nowtri vor auzi pentru prima datq istoria nawterii Mkntuitorului. Le-am spus despre Iosif wi Maria care au cqlqtorit la Betleem. Pentru cq nu au gqsit nici un loc de gqzduire, au ajuns la un loc unde erau adqpostite animalele, wi acolo s-a nqscut pruncul Isus wi a fost pus ‘ntr-o iesle.

Pe tot parcursul povestirii copiii wi personalul orfelinatului stqteau nemiwcayi wi ascultau cu uimire. Dupq ce am ‘ncheiat istorisirea, le-am dat copiilor trei bucqyi mici de carton ca sq confecyioneze o iesle. Fiecare copil a primit o bucqyicq pqtratq de h’rtie, tqiatq din werveyele galbene care le-am adus cu noi, pentru cq nu se gqsea nicqieri hkrtie coloratq.

Urmknd instrucyiunile, copiii au rupt aceastq bucatq de werveyel ‘n fkwii subyiri, wi le-au awezat ‘n iesle, ca pe niwte paie. Bucqyi mici de flanel au fost tqiate dintr-o pijama abandonatq de o doamnq americanq care pqrqsea Rusia, folosite ca pqturicq pentru pruncul Isus. Apoi

au fost confecyionate pqpuwi dintr-un material uwor de lucrat pe care l-am adus din State. Orfanii erau ocupayi sq-wi fqureascq ieslea ‘n timp ce eu mq plimbam printre ei sq vqd dacq au nevoie de ajutor.

Totul a mers bine pknq cknd am ajuns la o masq unde stqtea micuyul Miwa. Pqrea sq aibq ‘n jur de 6 ani wi era gata cu proiectul. “n timp ce priveam la ieslea micuyq fqcutq de acest bqieyaw, am rqmas uimit sq vqd nu un bebe, ci doi bebelawi. Repede, am chemat pe translator sq-l ‘ntrebe pe Miwa de ce sunt doi bebelawi ‘n iesle? “ncruciwkndu-wi brayele wi uitkndu-se la ieslea lui, bqieyawul a ‘nceput sq repete istoria nawterii pe un ton serios. Pentru un bqieyel la vkrsta aceasta, care a auzit doar odatq istoria nawterii Mkntuitorului, sq relatezi faptele cu atkta acurateye, a fost ceva iewit din comun. Totul a fost precis ‘n relatarea lui Miwa, pknq la momentul cknd Maria a pus pe pruncul Isus ‘ntr-o iesle.

Din acest punct al istorisirii, bqieyawul a ‘nceput sq-wi spunq povestirea lui. A conceput un sfkrwit al nawterii ‘n felul urmqtor: <Şi cknd Maria l-a pus pe bebelaw ‘n iesle, Isus s-a uitat la mine wi m-a ‘ntrebat dacq am un loc unde sq locuiesc. I-am spus cq eu nu am mamq wi nu am tatq, awa cq nu am unde sq locuiesc. Şi atunci Isus mi-a spus cq pot sq locuiesc cu El. Dar eu i-am rqspuns cq nu pot, pentru cq eu nu-i pot oferi un cadou, awa cum fac toyi ceilalyi. Totuwi, am dorit awa de mult sq stau cu Isus, wi m-am gkndit la ce i-aw putea oferi ca dar. Mi-am zis, dacq aw putea sq-I yin cald, aceasta ar putea fi un dar bun. Deci, L-am ‘ntrebat pe Isus, <Dacq o sq-yi yin de cald, va fi acesta un cadou bun?> Şi Isus mi-a spus: <Dacq ‘mi vei yine de cald, acesta va fi cel mai bun

cadou care mi l-a fqcut cineva.> Awa cq m-am suit ‘n iesle wi Isus s-a uitat la mine wi mi-a spus cq pot sq stau cu El pentru totdeauna.> “n timp ce micuyul Miwa wi-a ‘ncheiat istorisirea, ochii lui s-au umplut de lacrimi, care curgeau pe obraji. Cu mkinile la fayq, capul lui Miwa a cqzut pe masq, wi umerii lui se scuturau ‘n timp ce el suspina. Micuyul orfan a gqsit pe cineva care nu-l va abandona niciodatq, cineva care va sta cu el pentru totdeauna. Am ‘nvqyat atunci cq nu ceea ce ai conteazq ‘n viayq, ci pe cine ai ‘n viaya ta.

Micuyul Miwa a descoperit un adevqr foarte adknc, adevqr pe care Dumnezeu ni-l repetq de mai multe ori ‘n Scripturi: El dorewte sq locuiascq cu oamenii. Nawterea Mkntuitorului subliniazq acest adevqr, pentru cq Christos, Cuvkntul <s-a fqcut trup wi a locuit printre noi plin de har wi de adevqr> (Ioan 1:14). Vedem aceastq dorinyq a lui Dumnezeu ‘ncq din Eden, apoi ‘n cortul ‘ntklnirii wi Templu. Minunea mare este cq Dumnezeu, Tatql Fiul wi Duhul Sfknt, poate sq locuiascq chiar ‘n inimile noastre. Pentru toyi aceia care wi-au pus ‘ncrederea ‘n Isus Christos ca Mkntuitor wi Stqpkn al lor, existq aceastq promisiune frumoasq: <Şi iatq cq Eu sunt cu voi, pknq la sfkrwitul veacului> (Matei 28:20). Isus Christos nu a venit pe pqmknt ca sq petreacq puyin timp cu noi wi apoi sq ne abandoneze, ci El a venit ca sq ne deschidq o cale spre Dumnezeu, ca noi sq putem locui ‘mpreunq cu El pentru totdeauna. Cartea Apocalipsa are la sfkrwitul ei aceastq promisiune mare: <Iatq cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, wi ei vor fi poporul Lui, wi Dumnezeu ‘nsuwi va fi cu ei> (Apocalipsa 21:3).

Doi bebelawi ‘n Iesle


Ioan

1:1

-18

Ce ne-

a adus D

omnul

Isus ?

A

au

ds

via

ya ‘

n v

alea

mo

ryii

v

. 4

A a

du

s lu

min

a ‘n

val

ea ‘

ntu

ner

ecu

lui

v

.5A

ad

us

slav

a ‘n

val

ea g

un

oiu

lui

v

. 1

4A

ad

us

har

ul

‘n v

alea

Leg

ii

v.

17

A a

du

s p

e D

um

nez

eu ‘

ntr

-o l

um

e fq

rq

Du

mn

ezeu

v

.18

Dan

iel W

arle

a

Documents

LUMINQTORUL - Roboam decembrie2005_Ianuarie2006b.pdf · Am mai trecut o cotiturq wi-am mai legat ‘n vremi un nod, Am mai ‘nchis ‘napoi o poartq wi-am mai trecut peste un pod