La aproximativ 12 km de municipiul Braşov, se află staţiunea Poiana Braşov, aşezată într-un peisaj frumos, la poalele masivului Postăvarul, la altitudinea medie de 1030 m.

BraşovBraşov

Aerul bogat, bioclimatul temperat tonic, bogat în ultraviolete şi ioni negativi, fac din această aşezare una din cele mai căutate staţiuni de către toate categoriile de vizitatori sau turişti,

indiferent de anotimp.

    Pentru că mai toţi iubitorii de turism cunosc deja obiectivele reprezentative şi posibilităţile de agrement care pot face obiectul unei vizite în Poiana Braşov, în

acest material vă voi semnala, pentru cei care nu au avut încă posibilitatea să vadă

cu proprii ochi, că într-o frumoasă poieniţă încadrată de un peisaj montan

superb, a fost ridicată o biserică de lemn. Mai precis, este vorba despre un nou aşezământ ecleziastic, care poartă

numele „Sf. Ioan Botezătorul”, lăcaşul fiind, iniţial, sub tutela Mănăstirii

Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus.

Printre primii care au dorit construirea unui lăcaş de cult în Poiana Braşov, au fost ieromonahul Grigore Toader

din Malnaş şi preotul Valeriu Voineac din Şcheii Braşovului.

Ca urmare a preocupării şi ajutorului primit din partea domnilor Mihai Ţepeluş şi Nicolae Paraschiv, primăria Braşov a donat un teren de 1000 metri pătraţi, pentru ridicarea mănăstirii.

Proiectul şi autorizaţia de construcţie au fost obţinute de domnul Ionel

Spinean, împreună cu doamna Elena Rogozean, care au ajuns la o înţelegere cu Înaltpreasfinţitul

Mitropolit Antonie Plămădeală, ca biserica să fie ridicată prin forţe propii, Mitropolia să ia biserica « sub umbrela mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta

De Sus », iar preot slujitor să fie întotdeauna un călugăr.

Sume importante au fost obţinute de la Guvernul României, cu ajutorul

ministrului Victor Babiuc, precum şi de la numeroase alte persoane

fizice din ţară şi mai ales din Braşov şi Poiana Braşov.

Având ca model bisericile de lemn din Maramureş, arhitectul Niels Auner din Bucureşti a proiectat o clădire de 16 metri lungime, 7 metri lăţime şi 32

metri înălţime, chiliile fiind prevăzute la subsol.

Chiliile din subsol şi camera pentru aprinderea lumânărilor.

Începând cu anul 1997, lucrările au fost executate de S.C. Corint S.R.L. din Alba Iulia, fiind terminate în decembrie 1999.

De atunci stareţul mănăstirii Brâncoveanu, arhimandritul Irineu Duvlea, apoi arhimandritul Ilarion, au trimis mai mulţi ieromonahi ca să ţină slujbele.

Sfântul Constantin Brâncoveanu cu fii.

Sfântul Ioan Botezătorul

Sfântul Cuvios Pimen

După venirea, în 2007, a patru călugări şi fraţi noi, mănăstirea duce viaţă liturgică independentă de mănăstirea mamă, făcându-se slujbe de două ori pe zi.

Mănăstirea are două hramuri. Primul, în 24 iunie, « Naşterea Sfântului Ioan

Botezătorul », iar al doilea în 27 august « Cuviosul Pimen » (pustnic egiptean

trăitor în secolul IV-V).

În 24 iunie 2008, Înaltpresfinţitul dr. Laurenţiu Streza, Arhiepiscopul Sbiului şi Mitropolitul Ardealului a sfinţit biserica.

Acesul la mănăstire se realizează din Braşov pe drum modernizat (13km) în Poiana Braşov.

Aici urmând drumul principal se ajunge după două minute la parcarea auto a mănăstirii (pe

stânga)

Mănăstirea “Sfântul Ioan Botezătorul” pe schiţa Poienii Braşov.

Montaj : DIEGIS. << diegisro@yahoo.com >> Coloana sonoră : Chitară - Quizas, Quizas.

17.07.2012