1. Produsul intern brut se calculeaza:a. prin insumarea consumului final, formarii brute a capitalului fix si variatiei stocurilor;b. ca diferenta intre produsul global si consumul intermediar;c. ca suma intre produsul global si consumul intermediar;d. ca diferenta intre produsul intern net si amortizare;e. ca diferenta intre exporturi si importuri.

Raspuns: b

2. Venitul national exprimat in preturile pietei (VNpp) reprezinta:a. produsul intern brut (PIB);b. produsul intern net (PIN);c. produsul global brut (PGB);d. produsul national net (PNN);e. produsul national brut (PNB).

Raspuns: d

3. Venitul national exprimat in preturile factorilor de productie (VNfp) exprima:a. produsul intern net evaluat in preturile factorilor de productie (PINfp);b. produsul national brut evaluat in preturile factorilor de productie (PNBfp);c. produsul intern brut evaluat in preturile factorilor de productie (PIBfp);d. produsul national net evaluat in preturile factorilor de productie (PNNfp);e. produsul global brut evaluat in preturile factorilor de productie (PGBfp);

Raspuns: b

4. Produsul national brut real (PNBreal) se exprima:a. ca suma intre indicele general al preturilor (IGP) si produsul national brut nominal (PNBnominal);b. ca raport intre indicele general al preturilor (IGP) si produsul national brut nominal (PNBnominal);c. ca diferenta intre indicele general al preturilor (IGP) si produsul national brut nominal (PNBnominal);d. ca raport intre produsul national brut nominal (PNBnominal) si indicele general al preturilor (IGP);e. ca diferenta intre produsul national brut nominal (PNBnominal) si indicele general al preturilor (IGP).

Raspuns: d

5. Produsul global brut (PGB) se poate calcula:a. ca diferenta intre consumul intermediar si valoarea productiei finale;b. prin insumarea consumului intermediar cu elemente ce reprezinta remunerarea factorilor de productie, amortizarea capitalului fix si impozitele indirecte;c. ca diferenta intre consumul intermediar si valoarea consumului final exprimat prin cheltuielile facute de toti agentii economici pentru consumul final si pentru formarea bruta a capitalului;d. prin insumarea consumului intermediar cu valoarea productiei finale;e. prin insumarea consumului intermediar cu valoarea consumului final si pentru formarea bruta a capitalului.

a. A+B+D;b. B+C+D;c. A+D+E;d. B+D+E;e. B+C+E.

Raspuns: d

6. Politicile de gestionare a dezechilibrelor sau de ajustare cuprind:a. politica monetara;b. politica de environment (de mediu);c. politica structurala;d. politica de preturi;e. politica de venituri.

a. A+C+E;b. C+D+E;c. A+D+E;d. A+B+C;e. B+C+D.

Raspuns: c

7. Venitul national exprimat in preturile factorilor de productie:a. reprezinta produsul national net evaluat in preturile factorilor de productie (PNNfp);b. reprezinta produsul national brut evaluat in preturile factorilor de productie (PNBfp);c. este egal cu diferenta dintre venitul national exprimat in preturile pietei (VNpp) si impozitele indirecte nete (Iin) (fara subventii de exploatare);d. este egal cu diferenta dintre produsul national brut (PNB) si amortizare (A);e. este egal cu diferenta dintre venitul national exprimat in preturile pietei (VNpp) si impozitele indirecte nete (Iin).

a. A+B+C;b. E;c. A+E;d. B+C;e. B+E.

Raspuns: d

8. Care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta probleme ce intra in sfera macroeconomiei?a. realizarea functiilor multiple bugetare si fiscale;b. asigurarea economiei nationale cu moneda;c. ocuparea deplina a resurselor de munca;d. sporirea utilitatii marginale a consumatorilor;e. asigurarea echilibrului, in progres, intre cererea globala si oferta globala.

Raspuns: d

9. Cauzele interventiei statului in economie sunt:a. asigurarea cu materii prime de calitate a agentilor economici;b. modificari in conjunctura economica internationala;c. protejarea firmelor cu capital de stat sau majoritar de stat;d. insuficienta initiativei private intr-o serie de domenii de interes general;e. administratia publica nu isi asuma riscul unor activitati care traditional sunt specifice celorlalti agenti economici (achizitor de armament, bancher).

a. A+B+C;b. C+D+E;c. B+D;d. A+E;e. B+C+D.

Raspuns: c

10. Experienta tarilor dezvoltate, ca si experienta recenta a Romaniei arata ca interventia statului in economie se poate face prin:a. politici informale;b. politici structurale;c. politici de interventie in domeniul cresterii profitului agentilor economici;d. politici de ajustare;e. politici de crestere a competitivitatii agentilor economici de stat.

a. A+B;b. B+C+D;c. B+D;d. C+D+E;e. D+E.

Raspuns: c

11. Politicile structurale:a. sunt menite sa creeze, corecteze sau distruga structuri economice, in functie de scopul urmarit: macrostabilizarea;b. cuprind, in primul rand, politica monetara;c. cuprind politicile fiscale si politica de preturi;d. sunt menite sa administreze, in echilibru, relatiile sistemului economic cu mediul exterior;e. se refera, indeosebi, la planificarea macroeconomica;

a. A+B+C;b. B+C+D;c. D+E;d. C+D+E;e. B+C.

Raspuns: a

12. In produsul intern brut (PIB) nu intra:a. investitiile brute (Ib);b. produsul global (PG);c. consumul intermediar (Ci);d. amortizarea capitalului fix (A);e. variatia stocurilor (VS).

Raspuns: c

13. Deflatorul PNB se exprima:a. ca diferenta intre PNBreal si PNBnominal;b. ca diferenta intre PNB nominal si PNBreal;c. ca suma intre PNBreal si PNBnominal;d. ca raport intre PNBnominal si PNBreal;e. ca raport intre PNBreal si PNBnominal;

Raspuns: d

14. Venitul national brut (VNB) se calculeaza:

a. ca suma intre produsul intern brut (PIB) si amortizarea capitalului fix (A);b. ca diferenta intre produsul global brut (PGB) si amortizarea capitalului fix (A);c. ca diferenta intre produsul national brut (PNB) si amortizarea capitalului fix (A);d. ca diferenta intre venitul national exprimat in preturile pietei (VNpp) si impozitele indirecte nete (In) (fara subventii de exploatare);e. ca diferenta intre venitul national exprimat in preturile factorilor de productie (VNfp) si impozitele indirecte nete (In).Raspuns: d

15. Daca PGB este 6.000 um si este de 1,2 ori mai mare decat PIB, iar consumul de capital fix este egal cu valoarea investitiilor nete, consumul intermediar (Ci) este de:a. 5.000 um;b. 500 um;c. 12.000 um;d. 1.000 um;e. 1.200 um.

Raspuns: d

16. In situatia in care PGB este 20.000.000 um, consumul intermediar (Ci) reprezinta 25% din PGB, iar consumul de capital fix este cu 50% mai mare decat consumul intermediar, valoarea PIN este de:a. 5.000.000 um;b. 15.000.000 um;c. 500.000 um;d. 75.000.000 um;e. 7.500.000 um.

Raspuns: e

17. Investitiile nete se calculeaza:a. ca diferenta intre PNB si amortizarea capitalului fix;b. ca diferenta intre PIB si amortizare;c. ca diferenta intre PNN si investitiile brute;d. ca diferenta intre investitiile brute si cele de inlocuire;e. ca diferenta intre VN si amortizare.

Raspuns: d

18. Venitul national brut:

a. reprezinta venitul national exprimat in preturile pietei;b. este egal cu produsul national net (PNN);c. este produsul national brut (PNB) evaluat in preturile factorilor de productie;d. se determina prin scaderea din produsul national brut (PNB) a amortizarii capitalului fix (A).e. se determina ca raport intre produsul national brut nominal (PNBnominal) si indicele general al preturilor (IGP)

Raspuns: c

19. La calcularea produsului national brut (PNB):a. trebuie sa se aiba in vedere ca bunurile sa fie produse in acelasi an si sa fie calculate o singura data;b. se iau in calcul operatiunile intermediare;c. se ia in calcul valoarea de piata (pretul) doar a produselor finale, adaugandu-se operatiunile intermediare;d. se ia in calcul valoarea de piata (pretul) doar a produselor finale, eliminandu-se operatiunile intermediare;e. se exclud bunurile cumparate pentru a fi revandute sau refacute.

a. A+B+C;b. C+D+E;c. A+B+E;d. A+D+E;e. A+C+E.

Raspuns: d

20. Dupa stadiile miscarii produsului national net (PNN) productie, repartitie si consum se utilizeaza urmatoarele modalitati de calcul:

a. insumarea valorii nete a bunurilor si serviciilor produse intr-un an;b. metoda valorii adaugate;c. insumarea veniturilor obtinute de proprietarii factorilor de productie;d. metoda de productie;e. insumarea cheltuielilor facute pentru consum, investitii si cresterea stocurilor.

a. B+D;b. A+C+D;c. C+D+E;d. A+C+E.e. B+D+E.

Raspuns: d

21. Daca PGB este 8.500 um si este de 2,5 ori mai mare decat PIB, iar consumul de capital fix este egal cu valoarea investitiilor nete, consumul intermediar (Ci) este de:

a. 5.100 um;b. 510 um;c. 34.000 um;d. 3.400 um;e. 21.250 um.

Raspuns: a

22. In situatia in care PGB este 20.000.000 um, consumul intermediar (Ci) reprezinta 15% din PGB, iar consumul de capital fix este cu 25% mai mare decat consumul intermediar, valoarea PIN este de:

a. 3.750.000 um;b. 17.000.000 um;c. 3.000.000 um;d. 13.250.000 um;e. 1.325.000 um.

Raspuns: d

23. Care dintre relatiile urmatoare sunt adevarate?

a. PIB = PGB +A;b. PIN = PIB + A;c. PNN = PNB A;d. PGB = PNN A;e. PIB = PNB + A.

Raspuns: c

24. Care dintre relatiile urmatoare sunt adevarate?a. PIB = PGB Ci;b. PIB = PIN A;c. PNB = PNN A;d. PIN = PNB + A;e. PGB = PIN + Ci.

Raspuns: a

25. Sistemul conturilor nationale (SCN) se bazeaza pe:a. teoria muncii productive;b. teoria avantajului comparativ;c. teoria producatorului;d. teoria consumatorului;e. teoria factorilor de productie.

Raspuns: e

26. In sfera de cuprindere a dezvoltarii economice regasim:

a. doar sporirea cantitativa a dimensiunilor economiei nationale;b. doar sporirea cantitativa a rezultatelor macroeconomice pe ansamblu si pe locuitor (PIB, PNB, VN);c. ritmul sporului PNB, PIB sau VN pe locuitor;d. alaturi de modificarile cantitative, a dimensiunilor economiei nationale si a rezultatelor macroeconomice pe ansamblu si pe locuitor, se includ si modificarile calitative in fizionomia si structura economiei nationale, precum si in nivelul de viata al oamenilor;e. modificarile calitative in structura economiei nationale precum si in nivelul de viata al oamenilor.

Raspuns: d

27. Cresterea economica zero:

a. a fost mentionata pentru prima data intr-un raport catre Clubul de la Roma;b. reflecta situatia in care rezultatele economice si populatia totala sporesc in acelasi ritm, iar nivelul rezultatelor pe locuitor ramane constant;c. reflecta situatia in care rezultatele economice sporesc mai lent decat populatia, iar nivelul rezultatelor pe locuitor se diminueaza;d. reflecta situatia in care rezultatele economice sporesc mai lent decat populatia, iar nivelul rezultatelor pe locuitor sporeste;e. reflecta situatia in care rezultatele economice sporesc mai lent decat populatia, iar nivelul rezultatelor pe locuitor ramane constant.

a. A+B;b. A+C;c. A+D;d. A+E;e. A.

Raspuns: a

28. In raport cu ponderea factorilor cantitativi sau calitativi la rezultatele obtinute, cresterea economica poate fi de tip:

a. extensiv;b. negativ;c. intermediar;d. zero;

e. orientat catre exterior.

a. A+B+D;b. A+C+D;c. B+D;d. B+D+E;e. A+C.Raspuns: e

29. Modelul Harrod Domar este construit pe baza urmatoarelor variabile dependente:

a. rata cresterii economice;b. necesarul de acumulari in vederea efectuarii investitiilor;c. cresterea populatiei;d. progresul tehnic;e. cresterea productivitatii muncii.

a. A+B+E;b. B+C+D;c. C+D+E;d. A+B;e. B+C+E.

Raspuns: d

30. Avand in vedere ca in economia de piata libera cresterea are loc ca urmare a unor decizii individuale, in teoria economica se deosebesc trei rate ale cresterii. Care dintre enunturile de mai jos nu constituie astfel de rate?

a. rata naturala;b. rata de facto sau truism;c. rata garantata;d. rata cresterii populatiei;e. rata reala.

a. A+B;b. B+C+D;c. C+D+E;d. B+D;e. A+D+E.

Raspuns: d

31. Indicatorii utilizati la calcularea indicelui dezvoltarii umane (IDU) sunt:

a. speranta de viata;b. PIB pe locuitor, ca masura a standardului de viata;c. gradul de alfabetizare si gradul de cuprindere in invatamant;d. rata profitului;e. rata dobanzii.

a. A+B+D;b. A+B+E;c. A+B+C;d. C+D+E;e. B+D+E.

Raspuns: c

32. Dupa scopul utilizarii lor, modelele cresterii economice se impart in:

a. modelele cresterii economice;b. modelele dinamice;c. modelele neokeynesiene;d. modelele de structura si modelele de previzionare;e. modelele de decizie.

a. A+B;b. B+C;c. C+D;d. D+E;e. A+E.

Raspuns: d

33. Rata naturala se exprima prin relatia:

a. Gw x Gr = S;b. G x C = S;c. Gn x Gr = S;d. Gw x Gn = S;e. G = C x S.

Raspuns: c

34. Dupa intervalul de timp la care se refera, modelele cresterii economice pot fi:a. modele de structura;b. modele de decizie;c. modele statice;d. modele microeconomice;e. modele dinamice.

a. A+B;b. C+E;c. C+Ed. B+D;e. A+E.

Raspuns: c

35. Care dintre afirmatiile de mai jos constituie variabile independente ale Modelului Harrod Domar?

a. rata cresterii economice;b. cresterea productivitatii muncii;c. cresterea populatiei;d. necesarul de acumulari in vederea efectuarii investitiilor;e. progresul tehnic.

a. A+B+C;b. B+C+D;c. C+D+E;d. B+C+E;e. A+C+D.

Raspuns: d

36. Dintre modelele cresterii economice de origine mai complexa fac parte:

a. modelul input output elaborat de W. Leontief;b. modelul Harrod Domar;c. modelul lui F. Modigliani;d. modelul lui L. Klein;e. modelul lui P. A. Samuelson.

a. A+B+C;b. A+C+D;c. A+B+E;d. C+D+E;e. B+C+D.

Raspuns: b

37. Modelele neoclasice ale cresterii economice:a. pornesc de la teoria keynesista a cererii efective;b. pun accentul pe rolul acumularii de capital si al investitiilor in stimularea cresterii economice;c. cerceteaza cresterea economica folosind functiile de productie de tip Cobb Douglas;d. au fost elaborate cu scopul de a facilita luarea deciziilor de politica economica;e. pornesc de la premisa substituirii factorilor de productie (munca si capitalul).

a. A+B;b. B+C;c. C+D;d. D+E;e. C+E.

Raspuns: e

38. Tipul extensiv al cresterii economice:

a. presupune ponderi relativ egale ale factorilor cantitativi si calitativi;b. este caracteristic pentru multe state in tranzitie catre o economie moderna, competitiva, avansata, dar in acest caz se impune o adaptabilitate rapida la nou;c. inseamna utilizarea unui volum insemnat de investitii, resurse naturale si umane, fara a fi insotit acest consum si de o eficienta adecvata;d. produce si consuma noul utilizeaza factori in care laturile calitative sunt preponderente, eficienta si profitul sunt elemente definitorii ale oricarei activitati;e. in contextul unor politici de factura dirijista (exemplul statelor mai putin dezvoltate si fostele tari socialiste) un asemenea mod de dezvoltare a insemnat si o rata ridicata a acumularii, care au afectat consumul populatiei.

a. A+B;b. B+C;c. C+D+E;d. B+C+D;e. C+E.

Raspuns: e

39. Tipul intermediar al cresterii economice:a. presupune ponderi relativ egale ale factorilor cantitativi si calitativi;b. este caracteristic pentru multe state in tranzitie catre o economie moderna, competitiva, avansata, dar in acest caz se impune o adaptabilitate rapida la nou;c. inseamna utilizarea unui volum insemnat de investitii, resurse naturale si umane, fara a fi insotit acest consum si de o eficienta adecvata;d. produce si consuma noul utilizeaza factori in care laturile calitative sunt preponderente, eficienta si profitul sunt elemente definitorii ale oricarei activitati;e. in contextul unor politici de factura dirijista (exemplul statelor mai putin dezvoltate si fostele tari socialiste) un asemenea mod de dezvoltare a insemnat si o rata ridicata a acumularii, care au afectat consumul populatiei.

a. A+B;b. B+C;c. C+D+E;d. B+C+D;e. C+E.

Raspuns: a

40. Tipul intensiv al cresterii economice:

a. presupune ponderi relativ egale ale factorilor cantitativi si calitativi;b. este caracteristic pentru multe state in tranzitie catre o economie moderna, competitiva, avansata, dar in acest caz se impune o adaptabilitate rapida la nou;c. inseamna utilizarea unui volum insemnat de investitii, resurse naturale si umane, fara a fi insotit acest consum si de o eficienta adecvata;d. produce si consuma noul utilizeaza factori in care laturile calitative sunt preponderente, eficienta si profitul sunt elemente definitorii ale oricarei activitati;e. in contextul unor politici de factura dirijista (exemplul statelor mai putin dezvoltate si fostele tari socialiste) un asemenea mod de dezvoltare a insemnat si o rata ridicata a acumularii, care au afectat consumul populatiei.

Raspuns: d

41. Cerintele minime pentru realizarea dezvoltarii durabile includ:

a. centralizarea formelor de guvernare, cresterea gradului de participare la luarea deciziilor privind mediul si economia;b. diminuarea cresterii economice, avand in vedere accentuarea laturilor calitative, si nu cantitative ale productiei;c. reducerea cresterii demografice necontrolate;d. reorientarea tehnologica si punerea sub control a riscurilor acesteia;e. conservarea si sporirea resurselor naturale, intretinerea diversitatii ecosistemelor, supravegherea impactului dezvoltarii economice asupra mediului.

a. A+B+C;b. B+C;c. A+D;d. C+D+E;e. A+D+E.

Raspuns: d

42. Harrod explica evolutia ciclului industrial, pentru a avea o situatie stabila si prosperitate, ar trebui ca intre cele trei rate de crestere sa existe urmatoarea relatie:

a. G < Gw Gw > Gn;c. G = Gw = Gn;d. G = Gw; Gw < Gn;e. G = Gn; Gw < Gn.

Raspuns: c

43. Daca rata de facto (G) este mai mare decat rata garantata (Gw):

a. avem de-a face cu recesiune;b. avem de-a face cu o tendinta de boom;

c. pe piata oferta de bunuri de investitii va fi mai mica decat cererea, ceea ce va impulsiona cererea si investitiile;d. pe piata oferta de bunuri de investitii va fi mai mare decat cererea, ceea ce va impulsiona investitiile;e. pe piata va exista un surplus de bunuri de investitii ce va atrage o reducere a boomului.

a. A+D;b. A+E;c. B+C;d. D+E;e. C+E.

Raspuns: c

44. Daca rata de facto (G) este mai mica decat rata garantata (Gw):

a. avem de-a face cu recesiune;b. avem de-a face cu o tendinta de boom;c. pe piata oferta de bunuri de investitii va fi mai mica decat cererea, ceea ce va impulsiona cererea si investitiile;d. pe piata oferta de bunuri de investitii va fi mai mare decat cererea, ceea ce va impulsiona investitiile;e. pe piata va exista un surplus de bunuri de investitii ce va atrage o reducere a boomului.

a. A+D;b. A+E;c. B+C;d. D+E;e. C+E.

Raspuns: b

45. Necesitatea unor noi strategii de crestere / dezvoltare este determinata de:

a. criza modelelor traditionale;b. o dorinta subiectiva;c. de dezordinea economica internationala;d. necesitatea satisfacerii nevoilor comune, situarea omului in prim plan;e. necesitatea edificarii societatii informationale.

a. A+B;b. B+C;c. A+D;d. D+E;e. A+E.

Raspuns: c

46. Conceptul de crestere durabila presupune:

a. interes numai la nivel national;b. un obiectiv pe termen scurt;c. accent pe relatia corecta intre evolutia economica si mediul inconjurator;d. un obiectiv pe termen lung,e. interes la scara planetara.

a. A+B;

b. C+D+;c. A+C+D;d. B+C+E;e. A+B+C.

Raspuns: b

47. Care dintre procesele urmatoare franeaza cresterea economica?

a. economia subterana;b. educatia;c. integrarea economica;d. deteriorarea mediului;e. noile directii ale progresului tehnic.

a. A+B;b. C+D;c. A+D;d. D+E;e. A+C.

Raspuns: c

48. La o inclinatie marginala spre consum (c) de 0,6:

a. inclinatia marginala spre economii (s) este 0,4;b. inclinatia marginala spre economii (s) este 4/10;c. multiplicatorul investitiilor (K) este 4;d. multiplicatorul investitiilor (K) este 2,5;e. multiplicatorul investitiilor (K) este 0,25.

a. A+B+C;b. A+B+D;c. A+C;d. B+E;e. C+E.

Raspuns: b

49. La o inclinatie marginala spre consum (c) de 0,4:

a. inclinatia marginala spre economii (s) este 0,6;b. inclinatia marginala spre economii (s) este 6/10;c. multiplicatorul investitiilor (K) este 1;d. multiplicatorul investitiilor (K) este 1,66;e. multiplicatorul investitiilor (K) este 0,16.

a. A+B+C;b. A+B+D;c. A+C;d. B+E;e. A+E.

Raspuns: b

50. O dublare a venitului, de la 1.000 u.m. la 2.000 u.m., corelata cu crestere a ratei consumului de la 70% la 80%, va face ca economiile:

a. sa creasca cu 200 u.m.;b. sa scada cu 100 u.m.;c. sa creasca la 100 u.m.;d. sa creasca cu 100 u.m.;e. sa creasca la 400 u.m.

a. A+C;b. B;c. B+E;d. D+E;e. A+E.

Raspuns: d

51. Daca inclinatia marginala spre economii (s) este 0,4, iar sporul consumului (?C) este 1.200 u.m., sporul economiilor (?S) este:

a. 400 u.m.;b. 600 u.m.;c. 800 u.m.;d. 1.200 u.m.;e. 2.000 u.m.

Raspuns: c

52. Daca inclinatia marginala spre economii (s) este 0,4, iar sporul consumului (?C) este 1.200 u.m., sporul venitului (?Y) este:

a. 400 u.m.;b. 600 u.m.;c. 800 u.m.;d. 1.200 u.m.;e. 2.000 u.m.

Raspuns: e

53. Se cunosc urmatoarele date: V0 = 4.000 u.m.; ?C = 4.000 u.m., s = 0,2. Atunci V1 va fi:

a. 800 u.m.;b. 5.000 u.m.;c. 9.000 u.m.;d. 1.000 u.m.;e. 8.000 u.m.

Raspuns: c

54. Se cunosc urmatoarele date: V0 = 4.000 u.m.; ?C = 6.000 u.m., s = 0,4. Atunci V1 va fi:

a. 10.000 u.m.;b. 6.000 u.m.;c. 9.000 u.m.;d. 1.000 u.m.;e. 2.000 u.m.

Raspuns: b

55. Intre multiplicatorul investitiilor (K) si inclinatia marginala spre consum (c):

a. exista o relatie direct proportionala;b. exista o relatie invers proportionala;c. exista o relatie de egalitate;d. nu exista nici o relatie;e. exista o relatie prin care se pune in evidenta impulsul stimulativ al consumului asupra relatiei dintre venit si investitii.

a. B+E;b. D;c. A+E;d. C+E;e. D+E.

Raspuns: c

56. Marimea venitului national se poate determina in mai multe moduri, astfel:

a. in procesul de creare, valoare adaugata neta se evidentiaza in preturile bunurilor si serviciilor;b. scazand consumul de capital fix (amortizarea) din PIB evidentiat in preturile factorilor de productie;c. prin insumarea veniturilor realizate de posesorii factorilor de productie participanti la activitatea economica;d. adaugand consumul de capital fix (amortizarea) la PNB evidentiat in preturile factorilor de productie;e. scazand consumul de capital fix (amortizarea) din PNB evidentiat in preturile factorilor de productie.

a. A+C;b. C+D;c. B+C;d. A+E;e. C+E.

Raspuns: e

57. Inclinatia marginala spre consum (c) exprima legatura functionala dintre:

a. cheltuielile efectuate pentru consum (C) si un anumit venit (Y);b. un anumit venit (Y) si cheltuielile efectuate pentru consum (C);c. sporul de cheltuieli (?C) si sporul de economii (?S);d. sporul de venit (?Y) si sporul de cheltuieli (?C);e. sporul de cheltuieli (?C) si sporul de venit (?Y).

Raspuns: e

58. Printre factorii subiectivi care determina marimea cheltuielilor de consum se inscriu:

a. modificarea marimii salariului si a venitului;b. modificarea marimii profitului si a dobanzii;c. sentimentul de siguranta si senzatia de independenta pe care o genereaza economiile banesti;d. modificarea marimii capitalului si a acumularii;e. dorinta de a beneficia de dobanzi sau alte avantaje in viitor pentru munca economisita.

a. A+B;b. A+B+D;c. C+D;d. D+E;e. C+E.Raspuns: e

59. Potrivit legii psihologice fundamentale formulate de J. M. Keynes, o data cu cresterea venitului, oamenii tind:

a. sa mareasca consumul, dar intr-o proportie mai mare;b. sa reduca consumul;c. sa aiba acelasi consum;d. sa mareasca consumul, dar intr-o proportie mai mica;e. sa fie insensibili la modificarea acestuia.

Raspuns: d

60. Inclinatia marginala spre consum (c):

a. c1;d. 0