Fluxul circular al venitului Macroeconomia opereaz ndeosebi cu
grupuri mari de ageni economici cunoscute sub denumirea de sectoare
instituionale, urmrete ndeaproape fluxurile economice adic relaiile
care se dezvolt ntre acestea i sintetizeaz rezultatele economiei
naionale n indicatori agregai prin analiza crora se apreciaz starea
economiei i se pot concepe politicile economice necesare pentru un
parcurs bun. Sector instituional grup forte mare de ageni economici
care execut preponderent acte economice de un anumit gen i care le
confer o numit funcie n activitatea economic Agent economic-
realizatorul actelor sau faptelor de natur economic prin care se
obin bunuri Unitate economic sau instituional- ag.ec. Sau grup de
ag.ec. Care au autonomia de a decide asupra aciunii pe care o
realizeazSectoarele institutionale Societi comerciale nefinancire
-ntreprinderile(industriale, agricole, de transporturi, alte genuri
de producii i servicii); Societi comerciale financiare (bnci,
societi de asigurri, case de economii, fonduri de investiii,
fonduri de pensii, etc.) Administraii publice i private;
Gospodriile (menajele); Exteriorul (restul lumii)Administratii
publice si private Administraiile publice produc servicii nemarfare
i realizeaz operaii de redistribuire la veniturilor i bogiei
naionale. Finanarea taxe i impozite Este divizat n trei
subsectoare:1. administaia central (guvernul);2. administraiile
locale (primria unui ora)3. administraiile securitii sociale
(prestaiile sociale) Administraiile private produc servicii
nemarfare pentru grupuri particulare de gospodrii i care se
finaneaz din contribuii volunare ale unitilor din alte sectoare.
Exemple: organizaii religioase (de cult), sindicate, partidele
politice, uniuni, fundaii, asociaii culturale i sportive, ONG,
Crucea Roie
Gospodariile (populatia) Funcii:- consumul i ale cror venituri
provin din salarii, proprietate i transferuri.- producia de bunuri
i servicii marfare, nefinanciare prin care se realizeaz venituri
Menaj individual ocupantul sau ocupanii unei locuine, indiferent de
relaiile ce-i reunesc n cadrul acesteia, care realizeaz mpreun
diferite cheltuieli spre a-i asigura consumul Menaj colectiv grup
de persoane car locuiesc mpreun avnd camere individuale sau
colective i care, pentru a-i asigura consumul, realizeaz diferite
cheltuieli n comun Restul lumii(exteriorul) Sector care grupeaz
unitile nerezideniale n msura n care ele efectueaz operaiuni cu
unitile instituionale rezidente Relaiile economice externe:1.
Relaii comerciale (import/export de produse)2. Tranzacii curente
(vnz./cump de servicii)3. Relaii de ncasri i pli valutareFluxuri
Gruparea entitilor economice pe sectoare instituionale permite
evidenierea fluxurilor dintre aceste sectoare i ofer o imagine de
ansamblu asupra economiei naionale, numit n literatura de
specialitate flux circular al venitului Fluxul economic descrie
tranzaciile care au loc pe pieele produselor, ale factorilor de
producie i pe piaa financiar ntre toate unitile economice care
formeaz economia naional Fluxuri reale- deplasarea bunurilor i
serviciilor de la anumii ag. La alii, ca urmare a vnzrii Fluxuri
monetare deplasarea banilor n sens invers, de la cei ce primesc
bunurile i serviciile ctre cei care le-au transmis ca urmare a
cumprrii Circuitul economic ansamblul relaiilor dintre ag.ec. n
interdependena lor.
n fluxul circular al venitului apar retrageri i injecii care se
nsoesc i se condiioneaz reciproc Retragerile mbrac trei forme:-
economiile (S);- taxele (T) care includ t.directe i indirecte
pltite de titularii de venit administraiilor;- importurile (IM) ale
populaiei i ale firmelelor pentru achiziionare materiilor prime din
exteriorR= S+T+IM Injeciile cuprind:- investiiile (I) fcute de
fierme pentru creterea stoc.de cap- cheltuielile publice
(G)-achiziii guver.de bunuri i serv.- exporturile (EX)I=
I+G+EXIndicatorii macroeconomici Rezultatele agregate ale activitii
economice se msoar cu ajutorul a dou grupe de indicatori:Produsul
internProdusul naionalPIB PIN PNB PNN Produsul intern se refer la
bunurile finale create de ctre agenii economici care i desfoar
activitatea n interiorul rii respective (rezideni) Produsul naional
bunurile finale care sunt create de agenii economici naionali,
indiferent dac i desfoar activitatea n propria ar sau n alte
riB.ec.finale care sunt incluse n calcululul ac.indicatori pot fi
evaluate n: preurile pieei (p.curente de pia) i preul
f.p.(chelt.fcute cu remunerearea f.p.implicaiProdusul Intern Brut
(PIB) PIB- expresia n bani a produciei de bunuri economice finale
create n decursul unei perioade, de regul un an, de agenii
economici ce i desfoar activitatea n interiorul rii PIB=PGB-CIPGB
valoarea total a bunurilor i serviciilor produse n perioada de
calcul Consumul intermediar cuprinde bunurile i serviciile produse
n decursul unei perioade i utilizate pentru a produce alte bunuri i
servicii PIN = PIB - APIB poate fi definit sub trei forme:I. Metoda
producieiPIB=VAB + IP + TV SPVAB- valoarea adugat brut (valoarea
nou-creat n producie)IP impozitele pe produse (TVA)TV taxe vamale,
reprezentnd prelevri asupra importurilorSP subvenii pe produs i
pentru importDe regul PIB-ul se calculeaz la preurile pieeiPIBpf=
PIBpp - taxe indirecte + subvenii II. Metoda cheltuielilor PIB= CF
+ FBCF + VS +ENCF consumul final = consum personal+consum
guvernamental FBCF formarea brut a capitalului fix (investiia
brut)VS variaia stocurilorEN exportul net = Export- Import
Aceast metod const n nsumarea tuturor cheltuielilor efectuate n
cadrul unei economii naionale pentru achiziionarea de bunuri
materiale i servicii la preurile pieei mai puin cele privitoare la
bunurile i serviciile importate. Din aceast perspectiv PIB va
include n structura sa consumul privat (C), investiiile brute (I),
cheltuielile guvernamentale sau consumul public (G) i exportul net
(EnConsumul privat sau consumul personal exprim cheltuielile de
consum ale menajelor ocazionate de achiziionarea bunurilor
materiale i serviciilor destinate satisfacerii nevoilor acestora.
Din punct de vedere al naturii bunurilor de consum, acestea cuprind
bunuri durabile, non-durabile i servicii. --Bunurile durabile sunt
cele a cror folosire se realizeaz pe parcursul unei perioade
ndelungate (de exemplu echipamente electronice). --Bunurile
non-durabile sunt cele folosite de regul pentru o perioad scurt de
timp (de exemplu alimentele sau articolele de mbrcminte). --
Serviciile se refer la prestaiile efectuate de indivizi sau firme n
favoarea consumatorilor. Investiiile se refer la achiziionarea de
bunuri pentru utilizri viitoare. Aceast component a PIB include la
rndul su urmtoarele categorii de investiii:
- investiii menite s sporeasc capacitile de producie existente
(formarea net de capital); - investiiile destinate nlocuirii
capitalului fix uzat (investiia de nlocuire); - valoarea de pia a
locuinelor nou construite; - modificarea stocurilor anuale de
materii prime, materiale, combustibili, produse finite etc nsumarea
acestor elemente reprezint investiiile brute sau formarea brut de
capitalCheltuielile guvernamentale sau consumul public se refer la
cheltuielile administraiei centrale i administraiilor locale pentru
achiziionarea de bunuri i servicii. Cheltuielile guvernamentale nu
includ plile de transfer ctre indivizi precum prestaiile de
securitate social. Acestea reprezint realocri ale venitului
existent, nefiind efectuate n schimbul unor bunuri sau servicii.
Exportul net surprinde relaiile de schimb cu alte ri. Se calculeaz
scznd din valoarea bunurilor i serviciilor exportate ctre agenii
economici aparinnd altor ri (E) valoarea bunurilor i serviciilor
furnizate de acetia, deci importurile (X).III. Metoda veniturilor
PIB = R + EBE + AIP ASPR remunerarea salariailorEBE excedentul brut
de exploatare, cuprinde veniturile din proprietate i veniturile din
activitatea de ntreprinztorAIP alte impozite legate de producie i
importASP alte subvenii de exploatare i import Aceast metod const n
agregarea veniturilor agenilor economici din activitatea economic i
din patrimoniu. n acest sens, n calculul PIB sunt incluse salariile
reprezentnd recompensarea muncii, profitul ce revine
ntreprinztorilor i veniturile din proprietate, precum rente i
dobnzi. La acestea se adaug consumul de capital fix
(amortizarea).PIB nominal versus PIB real. PIB poate fi exprimat
utiliznd dou tipuri de preuri: preuri curente i preuri
constante.
Preurile constante reprezint de fapt preurile curente ale unei
perioade anterioare. Prin utilizarea preurilor curente se obine PIB
nominal, n timp ceexprimarea bunurilor i serviciilor finale n
preuri constante conduce la PIB real. Pentru o economie n care se
obin n bunuri, PIB nominal va rezulta din nsumarea valorii curente
a bunurilor i serviciilor finale.
Deflatorul PIB compar preul bunurilor ntr-un an cu preul
acelorai bunuri ntr-un an considerat de baz. Cu ajutorul
deflatorului se poate determina evoluia preurilor n cadrul unei
economii. AstfelProdusul intern net (PIN)Reprezint valoarea net de
pia a bunurilor i seviciilor finale produse de agenii economici ce
acioneaz n interiorul unei economii naionale, n cursul unei
perioade determinate de timp. Acesta se calculeaz scznd din PIB
consumul de capital fix: PIN = PIB CCF Exprimarea PIN n preurile
factorilor presupune diminuarea PIN n preurile pieei cu impozitele
indirecte nete
Produsul Naional Brut (PNB) PNB reprezint expresia valoric brut,
curent de pia a bunurilor materiale i serviilor finale produse de
agenii economici rezideni i nerezideni dintr-o ar, n decursul unui
an. PNB=PIB + Sn SsSn producia final brut a agenilor naionali ce i
desfoar activitatea n strintateSs producia final brut a agenilor
strini ce i desfoar activitatea n interiorul rii PNB = PNB -
APNB---Exprim valoarea de pia a bunurilor i serviciilor finale
produse de agenii naionali ntr-o perioad determinat, indiferent de
locul de desfurare a activitilor, n ar sau strintate. Deci, spre
deosebire de PIB care exprim venitul total obinut n interiorul
economiei att de agenii naionali ct i strini, PNB privilegiaz
caracterul naional, exprimnd venitul obinut de agenii naionali
chiar dac acetia acioneaz n exteriorul rii. PNB n preurile pieei se
calculeaz pornind de la PIB, prin corectarea acestuia cu soldul
valorii adugate al agenilor naionali din strintate i al agenilor
strini din interiorul rii (SVAB).Produsul naional netExprim
valoarea net de pia a bunurilor i serviciilor finale obinute de
agenii economici naionali n cursul unei perioade determinate. PNN =
PNB CCF Produsul naional net se deosebete de produsul naional net
prin valoarea net a produciei finale realizate de agenii naionali n
strintate (se adaug) i cea a agenilor strini pe teritoriul rii
pentru care se calculeaz indicatorul (se scade). n consecin, PNN
poate fi mai mare, mai mic sau egal cu PIN.Produsul naional net
exprimat n preurile factorilor reprezint venitul naional.
Venitul naional (VN) VN suma veniturilor obinute de unitile
economice sau de factorii de producie naionali prin activitile pe
care le realizeaz dup achitarea impozitelor i taxelor indirecte VN
= PNNpf = PNNpp Impozite indirecte + Subvenii Preurile pieei sunt
mai mari dect preurile factorilor de producie, ele includ att
impozitele directe, ct i impozitele indirecte Venitul naional este
expresia veniturilor ncasate de proprietarii factorilor de producie
ca urmare a contribuiei lor la crearea bunurilor i serviciilor. El
va include deci compensarea salariailor, veniturile proprietarilor,
rente, profiturile corporaiilor i dobnzile nete.Venitul personal VP
sumele ce revin menajelor ca urmare a implicrii lor n activitatea
economic i pentru care acestea pltesc taxe i impozite. Ceea ce rmne
din venitul personal dup plata impozitelor plus transferurile care
au loc n favoarea menajelor constituie venitul disponibil (VD) VD =
VN + TRB TVTRB transferuril de la bugetul de statTV taxe i impozite
Cum pot fi exprimai indic.macroec.? Termeni nominali, adic n preuri
curente. De exemplu: PIB-ul n preuri curente se numete PIB nominal
Termeni reali, adic n preuri constante. De exemplu: PIB-ul n preuri
constante se numete PIB real PIB ul real elimin efectul perturbator
al modificrii preurilor Deflatorul PIB= PIB nominal/PIB real
Deflatorul ofer cea mai bun msurare a ratei inflaiei i nu trebuie
confundat cu indicele preurilor bunurilor de consum Pornind de la
cunoaterea acestor agregate putem identifica cererea i oferta
agregat la nivelul economiei unei ri Cererea i oferta agregate
Cererea agregat (CA) exprim ansamblul bunurilor i serviciilor pe
care consumatorii, firmele, guvernul i strintatea doresc i pot s le
achiziioneze n funcie de preul mediu din economie. CA se va
modifica n funcie de factorii determinani ai acesteia: consumul,
investiiile, cheltuielile publice i exportul net. CA = PIB + EXPORT
Oferta agregat (OA)- exprim producia total de bunuri i servicii pe
care firmele doresc i pot s o realizeze n funcie de nivelul mediu
al preurilor din economie. OA = PIB + IMPORT Factorii care determin
modificarea OA pe termen scurt: modificarea p.f.p.; modific. Ri
anticipate; modific.Wf.p.; informaiile i neotehnologiile;
modificara legislaiei i a fiscalitii; ocurile externe,etc. Curba OA
pe termen scurt Pe msura creterii nivelului venitului naional se
poate observa pierderea de elasticitate a curbei OA J.M.Keynes
susine c OA devine rigid spre nivelul VN al deplinei folosine,
datorit unor dezechilibre de sincronizare n economia naional. El
introduce conceptul de echilibru macroeconomic n condiii de
subutilizare a factorilor de producie Echilibrul macroeconomic E.M
este dat de intersecia dintre curba CA i OA pe termen scurt
OA>CA pe pia se manifest o stare de dezechilibru numit presiune
Caracteristici: concuren este puternic ntre ofertani, cump.fac
selecia b.ec.care se vor produce; cump.acord prioritate vnz.care
asigur oferta cea mai avantajoas prin pre i calitate; stimuleaz
mbuntirea calitii, reducerea costurilor i promovarea progresului
tehnic, iar investiiile sunt orientate spre dezvoltarea produselor
noi. OA 1 K=1/1-c = 1/e nelegerea procesului ce genereaz efectul de
multiplicare a creterii venitului disponibil presupune analiza
economic n termenii fluxului cheltuieli- venit. Potrivit modelului
de analiz cheltuieli-venit, orice cheltuial pe care o efectueaz un
subiect economic reprezint pentru alt subiect economic un venit.
Principiul acceleratorului exprim efectul creterii venitului asupra
investiiilor. Astfel, dac toate capacitile de producie ar fi
utilizate integral, o sporire a cererii de bunuri de consum
genereaz o cretere de o mai mare amplitudine a investiiilor n
economie a= It/Vt-Vt-1 = I/ V; I=a V;, unde 0 < a < 1 Aciunea
principiului acceleratorului este valabil numai n situaia n care
capitalul necesar pentru a obine venitul naional din momentul t
este mai mare dect capitalul disponibil existent n perioada t-1.
Dac diferena dintre capitalul necesar n perioada t i capitalul
disponibil existent n t-1 este negativ, atunci nseamn c n economia
real a avut loc un fenomen de dezinvestiie. Logica principiului
acceleratorului: O cretere a venituluiantreneaz sporirea cererii de
bunuri de consum productorii i adapteaz oferta la cerere se fac
investiii suplimentare pentru a optimiza relaia capital
tehnic/producie investiia suplimentar va fi egal cu : ( capital
tehnic/producie) x creterea produciei
Investiiile n economie Investii- totalitatea cheltuielilor care
se fac pentru cumprarea bunurilor de capital, n vederea sporirii
avuiei societii. A) Investiia net (In) reprezint partea din venitul
disponibil cheltuit pentru formarea capitalului, adic pentru
creterea volumului capitalului fix i creterea volumului stocurilor
de capital circulant. B) investiia de nlocuire este reprezentat de
cheltuiala fcut din amortizare (CCF) pentru nlocuirea bunurilor de
capital fix scoase din funciune ca urmare a deprecierii lor. Suma
investiiilor nete (de dezvoltare) i a investiiilorde nlocuire
formeaz Investiiile brute (Ib), ce contribuie la formarea brut a
capitalului. Ib=In + CCF (A) Cnd suma Ib este mai mic dect volumul
investiiilor de nlocuire, are loc o reducere a capitalului tehnic
real, dezinvestiie
Somajulomajul este o stare negativ a economiei care afecteaz o
parte din populaia activ disponibil prin neasigurarea locurilor de
munc. omajul este un dezechilibru pe piaa muncii i reprezint
excedentul ofertei fa de cererea de munc. omerii sunt toi cei api
de munc, dar care nu gsesc de lucru i care pot fi angajai, parial
sau n ntregime, numai n anumite momente ale dezvoltrii economice,
deci formeaz un surplus de for de munc peste numrul celor angajai.
Foarte cunoscut este definiia somajului dat de Biroul Internaional
al Muncii. Potrivit acestei definiii, este omer oricine are mai
mult de 14 ani i ndeplinete concomitent urmtoarele condiii: este
apt de munc; nu muncete; este disponibil pentru o munc salariat sau
nesalariat; caut un loc de munc. Forme de somaj--omajul voluntar
determinat de refuzul de a se angaja al celor care apreciaz c
salariul si condiiile de munc nu recompenseaz eforturile pe care ei
le-ar face cnd lucreaz Graficul omajul voluntar
--omajul involuntar sau keynesian. omerii din aceast categorie
nu refuz s lucreze la un anumit salariu care se formeaz n funcie de
relaia cerere ofert de pe piaa muncii. Cererea de munc este
determinat de nevoia (cererea) de bunuri care este ns influenat
evident de preul bunurilor. Cnd preul pe piaa bunurilor crete,
oferta de bunuri are tendina s creasc, dar nu i cererea de bunuri
care chiar s-ar putea diminua. Dac la un pre existent pe piaa
bunurilor, oferta de bunuri este mai mare ca cererea, pe piaa
muncii acest dezechilibru provoaca somaj involuntar. omerii acetia
accept salariul existent dar nu exist cerere de munc pentru ei
Graficul omajul involuntar
--omaj natural este acel nivel al omajului pentru care preurile
se stabilizeaz i corespunde potenialului economiei naionale pe o
anumit perioad. omajul natural include numai omaj fricional i omaj
structural, ceea ce nseman c la nivelul potenial al PIB omajul
ciclic este zero;--omajul ciclic este excedentul ofertei de munc a
crei genez ciclic este determinat de conjunctura economic i
caracterul sezonier al diferitelor activiti. Se aplic pentru:
somajul conjunctural cauzat de alternana perioadelor de
prosperitate i depresiune care caracterizeaz lumea industrial;
somajul sezonier provocat de sezonalitatea unor activiti precum
construciile, agricultur, turism, etc.
-omanjul structural determinat de restructurarea economic,
geografic, zonal, social, etc.;--omajul tehnologic cauzat de
nlocuirea unor tehnici i tehnologii vechi cu altele noi;--omajul
tehnic generat de inactivitatea forat determinat de grave defeiuni
ale unor instalaii, ntreruperea energiei etc;--omajul fricional sau
tranzitoriu care apare n intervalul dintre ncetarea activitii la un
loc de munc i ncadrarea ntr-un nou loc de munc. Are dimensiuni mari
n economiile rilor mari i dinamice;--omajul aparent sau vizibil
specific populaiei active disponibile care caut loc de
munc;--somajul deghizat specific locurilor de munc cu
productivitate slab i situaiilor n care sunt angajai evident mai
muli salariai dect numarul celor necesari.
Caracteristici nivelul omajului care se determin n mod absolut
(ca numr de persoane) i relativ (ca rat a somajului calculat ca
nr.someri/populatia activ): R=Nr.omeri/PAD x100); intensitatea
omajului n funcie de care se poate vorbi de somaj total si parial;
durata somajului sau perioada de somaj care poate fi mai lung sau
mai scurt; structura omajului dup criterii precum ocupaia, gradul
de calificare, domeniul de activitate, categoria de vrst, sexul,
vechimea n munc, etc.
omajul provoac anumite efecte economice i sociale, precum:
reducerea PIB; creterea cheltuielilor cu protecia social; reducerea
eficienei forei de munc; reducerea veniturilor individuale; efecte
sociale generale: creterea criminalitii, sinuciderilor,
ceretorilor, etc. efecte asupra sntii psihice a omerului: stri
depresive, sentimental de marginalizare i excludere social,
etc.
Msuri pasive i active de diminuare a omajului. Politica ocuprii
are ca obiectiv meninerea i creterea gradului de ocupare a
populaiei active prin aciuni directe sau indirecte menite s asigure
locurile de munc pentru noile generaii ce devin active, omeri sau
alte persoane care vor s se angajeze ca salariai. Msuri pasive ale
politicii pieei forei de munc Msurile pasive ale politicii forei de
munc urmresc s compenseze, ntr-o anumit msur, veniturile deficitare
cauzate de omaj, pentru a uura consecinele personale i sociale ale
acestuia. Cele mai importante msuri pasive ale politicii ocuprii
sunt: ajutorul de omaj; ajutor de integrare profesional; alocaia de
sprijin
Msuri de combatere a omajului: acordarea de credite
ntreprinderilor mici i mijlocii n condiii avantajoase;
subvenionarea locurilor de munc; faciliti acordate angajailor;
organizarea cursurilor de calificare, recalificare i perfecionare a
omerilor, etc.Msuri de prevenire a omajului: Informarea i
consilierea profesional; Medierea muncii; Consultan i asisten
pentru nceperea unei afaceri; Stimularea mobilitii forei de munc,
etc.
Piata muncii piata specifica Piata muncii- reprezinta un sistem
de relatii specifice intre purtatorii cererii si ofertei de munca
realizate potrivit reglementarilor existente prin care se stabilesc
conditiile de angajare, durata acesteia si marimea salariilor
consemnate intr-un contract oficial (de munca). Orice munca cu
caracter salarial depusa fara contract este interzisa prin lege si
sanctionata ca atare. Aceasta este denumita generic munca la negru
si este insotita de multe consecinte negative pentru cei ce o
presteaza.
Caracteristici Obiectul il formeaza munca, fapt care implica in
mod direct omul, iar pe piata nu omul se cumpara si se vinde, ci
munca efectiva; Este o piata derivata (primeste influentele
celorlalte piete si genereaza efecte ce se regasesc in toate
sectoarele ec-sociale) si cea mai reglementata; Este eterogena,
cuprinzand segmente delimitate pe genuri de activitati, pe zone
economice, pe profesii sau meserii, pe categorii si niveluri de
calificare, pe sexe si varste, etc. Reflecta legaturile reciproce
dintre realitatile demografice care determina oferta de munca si
cele ale dezvoltarii economico-sociale care genereaza cererea de
munca; P.m.presupune negocierea permanenta dintre purtatorii
ofertei de munca si cei ai cererii de munca, sub aspect cantitativ,
calitativ si structural; Faciliteaza intalnirea intre locurile de
munca disponibile, fiind principalul model de paterneriat intre
patron si angajat; Conditia esentiala pentru functionarea normala a
p.m. este transparenta; Aspectele demografice, de pregatire, de
educatie determina valoarea fortei de munca la un moment dat;
Caraterul concurential al pietei muncii are tendinta sa se altereze
(numeroaselor reglementari legale mai mult sau mai putin
contradictorii, multimea conditionarilor adoptate in diferite
activitati sau de firme privind incadrarea in munca, scara de
salarizare, desfacerea contractelor de munca, etc.) P.m. este o
piata cu concurenta imperfecta (monopol, oligopol, monopson si
oligopson); P.m. are o nsemnata functie sociala, ea implica si
negocierea unor elemente ce tin de conditiile de munca si de
ansamblul calitatii vietii; Functie formativ-culturala a fortei de
munca, se realizeaza prin calificare, prin profesionalism, prin
educatie, si prin recalificare si reconversie; P.m. se desfasoara
in doua trepte: prima se manifesta pe ansamblul unei economii
(macroec.) si a doua preprezinta intalnirea cererii cu oferta de
munca in termeni reali, in functie de conditiile concrete ale
firmei si salariatilor sai; In functie de parametrii de
performanta: piata principala a muncii (niveluri ridicate de
stabilitate si siguranta a locului de munca si de salarizare) si
piata secundara a muncii (instabilitate mai accentuata, salarizare
modesta);
Apropierea pietei muncii de normalitate implica un minimum de
conditii Asigurarea nengradita a dreptului la munca; Interzicerea
muncii fortate; Asigurarea disciplinei in munca; Asigurarea
protectie in munca; Respectarea dreptului la odihna si refacerea
capacitatii de munca; Perfectionarea pregatirii si reconversia
profesionala; Respectarea libertatii de asociere in sindicate,
potrivit legii; Respectarea dreptului la greva.
Cererea si oferta de munca Cerere de munca reprezinta nevoia de
munca salariala ce se formeaza intr-o economie de piata
concurentiala la un moment dat sau pe o anumita perioada, exprimata
prin numarul locurilor de munca Oferta de munca- reprezinta
resursele de munca de care dispune societatea la un moment dat si
care se delimiteaza pe baza urmatoarelor criterii: salarizare,
posesia aptitudinilor fizice si intelectuale necesare pentru o
munca, cautarea sustinuta a unui loc de munca, precum si
disponibilitatea unei persoane de a ocupa imediat un loc de munca.
Cm si Om se exprima pe domenii, calificari, grad de calificare,
etc. si se comensureaza in ore de munca, locuri de munca cu timp
complet sau partial in diferite proportii, sub alte forme
indirecte, norme de munca de diferite genuri, pe produse, pe timp,
mixte, atipice, etc.
Caracteristicile cererii de munca:- se formeaza in timp
indelungat;- nu este constanta, se schimba, ca urmare a schimbarii
preturilor in economie si a fluctuatiilor in cererea de bun.ec.;-
cererea de munca are o anumita elasticitate, determinata de
disponibilitatea unor bunuri ec. care pot fi substituibile;-
cererea de munca depinde de productivitatea marginala a muncii,
precum si de anticiparile rationale privind dimensiunile cererii
globale si elasticitatea cererii de munca;- curba cererii de munca
este o curba cu panta negativa, reflectand ca firma va angaja mai
multa munca daca salariile sunt mai mici si invers;- nu are o
mobilitate perfecta (investitii apreciabile care trebuie corelate
cu volumul pietei, apropierea de factorii de productie, de piata de
desfacere, costurile de trasport,etc)- nu este omogena;-
satisfacerea cererii este o problema de urgenta;- nu fac obietul
cererii si nici ofertei de munca: femeile casnice, militarii in
termeni si studentii Caracteristicile ofertei de forta de munca
se formeaza in timp indelungat, fiind practic invariabila pe
termen scurt; Nu are o mobilitate perfecta; Dimensiunile ofertei de
munca depind de factorul demografic si se stabilesc mai multi
indicatori demografico-ec.cum ar fi: PT, PAM, PO, NR.SAL.,
NR.SOMERI, PI, etc.(efectul de venit si efectul de substitutie);
O.m. sub aspectul cantitatii reflecta interesul omului de a compara
investitiile pentru continuarea educatiei, formarea sa profesionala
cu veniturile pe care le va obtine in viitor; O.m.sub aspectul
calitatii refecta dorinta omului de a investi in el insusi
(capitalul uman). >inv in CU - >Ofertei de munca; Nu este
omogena; Are caracter relativ rigid, care exprima prin doua
categorii de factori economici, teritoriali si factori demografici,
profesionali, ocupationali; O.m.este perisabila, satisfacerea o.m
fiind o problema de urgenta;
Mecanismul de functionare a pietei muncii
Mecanismul de functionare a pietei muncii- reprezinta un
ansamblu de legaturi intre partenerii individuali autonomi, ca
viitori salaritati, si patronatele autonome care solicita si
utilizeaza munca salariala, precum si legaturile si negocierile
dintre preprezentantii acestor doua parti, adica organizatiile de
sindicat si organizatiile patronatelor, care se deruleaza
Interesul de a avea un venit ct mai mare l determin pe salariat
s depun munc suplimentar, ceea ce are ca rezultat diminuarea
timpului liber i creterea dificultilor de refacere a forei de munc.
Acesta se numete efectul de substituie, pentru c, salariatul
nlocuiete o parte din timpul liber cu timpul de munc. Atunci cnd
salariul atinge o mrime care permite posesorului forei de munc s
aib condiii de via apropiate de aspiraiile sale, el renun la munca
suplimentar, n favoarea timpului liber. Acesta se numete efectul de
venit
Masa monetar (bneasc) Suma de bani aflata in circulatie intr-o
economie, adica suma diferitelor forme sub care se prezinta banii
detinuti de agentii economici la un moment dat reprezinta masa
baneasca sau masa monetara.(si se noteaza cu M).
Agregate monetare AM desemneaz o parte cosntitutiv a M i
seminometare, parte autorizat prin funciile specifice ei, prin
ag.specializai care emit instrumente de schimb i de plat, prin
instituiile bancar-financiare care le gestioneaz i prin fluxurile
ec.reale pe care le mijlocete.Aceasta se prezinta sub urmatoarele
forme: oM1 - bani in numerar (monede si bancnote); oM2 bani
scripturali (aflati in conturi si posibili de utilizat fara
restrictii); oM3 bani in conturi, de genul economiile populatiei la
termen si altfel conditionate, depozite in valuta ale rezidentilor;
oM4 alte instrumente actiuni, obligatiuni, bonuri de trezorerie
etc. Suma componentelor M constituie lichiditatea (totala)
totalitatea mijloacelor mobilizabile pentru a asigura derularea
activitatilor economice si mersul normal al afacerilor intr-o tara.
Una din modalitatile de calcul a marimii M foarte raspandita este:
M = P . Y/v unde: M - masa monetara; Y - cantitatea bunurilor care
fac obiectul tranzactiilor v - viteza de rotatie a monedei (numarul
de operatii de vanzare cumparare si plati realizate cu o unitate
monetara intr-o perioada data).. Cererea i oferta de moned Cererea
de moneda (bani) este cantitatea de moneda pe care agentii
economici doresc (au nevoie) sa o detina in conditiile unei anumite
dobanzi (rate a dobanzii). Dobanda este costul optiunii pentru a
pastra (avea) bani (moneda) in numerar. Cererea de moneda decurge
din: - volumul tranzactiilor din activitatile care trebuie
finantate de unitatile economice dintr-o tara (consum, productie,
investitii etc.): - necesitatea constituirii de rezerve ca masura
de prevedere intrucat banii reprezinta o valoare care poate fi
schimbata oricand pe alte bunuri si nu numai; - mobiluri (scopuri)
speculative. Mai ales in tarile cu un mecanism bursier dezvoltat
aceasta cerere variaza in raport invers cu rata dobanzii. Cand
dobanda creste cererea de bani in acest scop scade si
inversPurtatorii cererii de moneda sunt: -intreprinderile pentru
a-si finanta activitatile, - trezoreria statului pentru a finanta
activitatile adminstratiilor publice (si deficitul bugetului de
stat), - bancile si alte institutii financiare care au nevoie de
credite de la populatie pentru a finanta proiecte de diferite
feluri. Banii pastrati, indiferent din ce motiv, in numerar in
afara sistemului bancar, nu aduc nici un venit. Daca insa sunt
depusi in sistemul bancar beneficiaza de dobanda. In acest sens,
dobanda este considerata pretul banilor. Cererea de bani creste sau
scade odata cu variatia nevoilor determinate de cele trei cauze. O
influenta deosebita asupra cererii de bani are si cresterea
preturilor sau diminuarea acestora.Oferta de moned Bncile; Banca
central; Casele de economii i de pensii; Societile de asigurri;
Trezoreria sau tezaurul Alte instituii financiare cu disponibiliti
temporare; Populaia Banca Nationala numita adesea si Banca Centrala
sau de Emisiune. Aceasta ofera resursele banesti necesare statului.
Mecanismul acestei operatii: la cererea de credit a guvernului,
banca centrala emite bonuri de tezaur (hartii de anumite valori
purtatoare de dobanzi interesante. Bancile comerciale si nu numai
cu banii disponibili pe care-i au cumpara (subscriu) asemenea
bonuri pentru a beneficia de dobanda. In aceasta relatie, bancile
respective sunt in situatia de creditori, iar sumele pe care banca
nationala le plateste bancilor subscriptoare constituie de fapt
oferta de bani care prin intermediul lor se difuzeaza in economie.
Bonurile de tezaur subscrise bancilor pot fi revandute in anumite
conditii bancii nationale. Banca Nationala ofera moneda si
contribuie la cresterea masei monetare si prin cumpararea de devize
straine (bani si alte valori) necesare agentilor economici
nationali in relatiile lor cu exteriorul sau ca rezerva; Tot banca
centrala, in anumite conditii, la cererea bancilor comerciale pune
la dispozitia acestora sub forma de credit sume, pe care bancile
respective le pot da la randul lor sub forma de credit altor agenti
economici;Trezoreria statului (banc a statului avnd ca principal
funcie centralizarea fondurilor publice i gestionarea acestora n
conformitate cu prevederile legale) prin: a) cheltuirea sumelor
primite de la banca nationala, sume care s-au constituit prin
emisiunea de bonuri de tezaur ( titluri de stat, instrumente
financiare emise de autoritatea fiscal, pentru finanarea temporar a
deficitului bugetar: certificat de trezorerie i certificat de
depozit) ce au fost vandute bancilor comerciale sau, altfel spus au
fost subscrise de bancile comerciale; b) utilizarea propriei monede
intrucat are acest drept; bancile comerciale care ofera sau creeaza
moneda scripturala acordand credite celorlalte categorii de agenti
economici. Mecanismul specific acestui gen de oferta este denumit
multiplicatorul creditului multiplicatorul ofertei de bani sau
multiplicatorul monetar. Capacitatea bancilor comerciale de a oferi
moneda prin creditarea celor ce au nevoie de bani este limitata de
banca centrala prin constituirea unor rezerve obligatorii. Din
disponibilitatile pe care le au si pe care le-ar putea oferi pe
piata sub forma de credite, bancile trebuie sa depuna la banca
centrala o cota procentuala ca rezerva obligatorie pe care n-o pot
folosi ca oferta. Prin cresterea acestei rezerve se restrange
capacitatea de a se crea moneda si deci se diminueaza oferta si
invers. In acest gen de operatii sunt implicati in primul rand
deponentii / unitatile economice (agentii) de orice fel si in
primul rand populatia sau menajele care au surplus de bani sau
economii pe care ii pastreaza (depun) in bancile comerciale si-i
pot folosi cand au nevoie. In al doilea rand, sunt implicati cei ce
au nevoie de bani (oricine ar fi acestia) si pentru aceasta
solicita credite bancilor comerciale.Reglarea masei monetare
Operaiuni care au loc pe PM este reglat cantitatea de moned
solicitat de desfurarea activitilor ec. i social-culturale din
cadrul unei ri. mprejurri i operaiuni care duc la creterea masei
monetare mprejurri i operaiuni care duc la scderea masei monetare
Politica monetar PM un ansamblu de aciuni exercitate de autoritile
monetare (BNR, trezoreria) asupra masei monetare i asupra activelor
financiare, n vederea orientrii pe termen scurt sau mediu. Pe plan
intern: PM se realizeaz prin reglarea Cm de schimb i de plat. Se
urmrete stabilitatea preurilor, deplina ocupare a forei de munc i
expansiunea economic. Pe plan extern: PM poate s ncurajeze intrrile
sau ieirile de capitaluri pentru echilibrarea balanei de
pliObiectivele politicii monetare Conform art.2 din Legea privind
Statutul BNR Asigurarea stabilitii monedei naionale, pentru a
contribui la stabilitatea preurilor; Controlul masei monetare i al
nivelului ratei dobnzii; BNR elaboreaz, aplic i rspunde de PM ,
valutar, de credit, de pli, urmrind funcionarea normal a sistemului
bancar. Instrumentele politicii monetare A. Cumprri i vnzri de
titluri pe piaa deschis (open market). Reglarea lichiditii monetare
n funcie de nevoile sistemului economic, ca i evitarea variaiilor
de ritmuri foarte mari i dezordonate n dinamica M poart numele de
OM. BNR vinde i cumpr titluri de credit, prin OM se deschide piaa i
se creeaz condiiile pentru ca mecanismelor C i O de active
financiare s funcioneze normal, liber. B. variaiile cotelor
rezervelor obligatori C. refinanarea acordat bncilor comerciale.
Caracteristicile esentiale ale pietei monetare: are rolul de a
regla cantitatea de moneda din economie si a compensa excedentul de
moneda cu deficitul diferitelor categorii de agenti economici; are
un pret specific dobanda; este extrem de fluida; are o mare
capacitate de a influenta mersul economiei prin mixuri de politici
care pot fi grupate in doua mari categorii: a) politica banilor
ieftini care are obiectul de a mari oferta de moneda in scopul
dezvoltarii economiei si in acest sens se diminueaza rata rezervei
obligatorii si se acorda diferite alte facilitati; b) politica
banilor scumpi prin care se restrictioneaza oferta de moneda sau
chiar se diminueaza pentru a evita inflatia in special prin masuri
opuse celor prevazute de politica banilor ieftini; echilibrul pe
aceasta piata consta in mentinerea unui raport dinamic intre cerere
si oferta relativ apropiat astfel incat economia sa functioneze in
conditii normale; dezechilibrele pe aceasta piata au urmari
complexe si caracter contagios (determina dificultati in lant);
echilibrul este foarte greu de controlat data fiind interactiunea
deosebit de activa a acestei piete cu cea financiara si
valutara.
Inflaia Inflaia este un dezechilibru pe piaa monetar atunci cnd
oferta de moned este mai mare dect oferta de for de munc i se
manifest prin creterea generalizat a preurilor i scderea puterii de
cumprare: Acestea survin in economie, indiferent din ce cauze, in
raport cu un moment sau o perioada din trecut: a) se mareste
diferenta dintre volumul masei monetare si cantitatea bunurilor
supuse vanzarii astfel incat preturile cresc simtitor, iar b)
valoarea banilor se dimineaza. Efectul poate fi rezultatul unor
imprejurari variate: - creste masa monetara, iar cea de bunuri este
constanta; - scade cantitatea de bunuri, iar masa monetara ramane
constanta; - cresc cei doi termeni ai comparatiei dar banii mai
mult; - scade volumul marfurilor, iar cel al masei monetare creste;
- scad cei doi termeni ai comparatiei dar banii mai putin. Creterea
generalizat a preurilor cresterea sensibila, generalizata si de
durata a preturilor relevat prin indicele general mediu al
preturilor din economie (IGP). Pentru un bun economic, indicele
preului (Ip) se calculeaz ca raport procentual ntre preul sau n
prezent (p1) si cel existent la o data sau ntr-o perioada anterioaa
(p0) Ip = p1 / p0 x 100 ; 10 lei/8 lei x 100 = 125 % Interpretarea:
preul acesta a crescut cu 25%; a crescut la 125%; a crescut de 1,25
ori. Pentru categorii mari de bunuri, indicele preturilor se poate
calcula in mai multe feluri. In ceea ce privete bunurile de consum
cel mai des se recurge la indicele preturilor de consum (IPC) de
tipul IPC = (Q0 x P1) / (Q0 x P0) Indice de tip Lanspeyres IPC =
(Q1 x P1) / (Q1 x P0) Indicele preurilor de consum exprim
modificarea medie ponderat a cheltuielilor pe care o familie de
talie mijlocie din mediul urban le face pentru asigurarea
mijloacelor de subzisten, n concordan cu nivelul i structura nevoii
sociale . Scderea puterii de cumprare a banilor scaderea preturilor
de cumparare a banilor sau a unei uniti monetare care consta, n
scderea cantitii de bunuri ce se pot cumpra cu o unitate monetar.
In acest sens exista indicele puterii de cumprare a banilor (IPCB).
PCB = 1/IGP sau M/IGP IPCB = M t1 / IGP t1/ t0 in care: M t1 masa
monetar n t1 IGP indicele general al preturilor t1/ t0 intervalul
de referint Forme ale inflaiei dup intensitatea ei Amploarea sau
intensitatea inflatiei este atent urmarita intrucat are efecte
deosebite. In ceea ce priveste intensitatea distingem: - inflatie
taratoare cresterea medie anuala a preturilor de 3 5%; - inflatie
moderata cresterea medie anuala a preturilor de 6 7 %; - inflatie
rapida cresterea amedie anuala a preturilor de 8 10%; - inflatie
galopanta cresterea anuala a preturilor de peste 10%. In stiinta
economica interactiunea dintre inflatie i mersul economiei este
sintetizata prin conceptele: - crestere economica neinflationista
caracterizata prin inflatie taratoare moderata si crestere
economica superioara indicelui inflatiei; - crestere economica
inflationista in care inflatia depaseste indicele de crestere a
productiei; - stagflatie in care exista inflatie rapida iar
productia evolueaza lent in scadere; - slumpflatie cand productia
este in scadere in timp ce inflatia devine galopanta. Cauzele
inflatiei Inflaia prin cerere este acea inflaie care rezult din
creterea cererii agregate. Creterea cererii agregate este explicat
de unii specialiti prin creterea veniturilor bneti ale populaiei
(vezi reprezentarea grafica din manual) Inflaie prin costuri, prin
ofert, apare n situaia n care costurile de producie cresc
independent de cererea agregat. Dac firmele sunt confruntate cu o
sporire a costului, ele vor rspunde parial prin creterea preului de
vnzare i parial prin reducerea volumului activitii( vezi
reprezentarea grafica din manual) Inflaie prin credit, creterea
substanial a creditului duce relativ repede la dezechilibrul
inflaionist, la excesul de cerere nominal pentru bunurile de consum
Inflaie importat cu ct elasticitatea cererii n raport cu preurile
bunurilor de import sau ale celor fabricate cu bunuri de import
este mai mare, cu att incidena inflaiei importate va fi mai mic.
Efectele (costurile) inflaiei 1. deprecierea inflaionist a banilor
existeni la populaie 2. necesitatea deselor calculri i recalculri
de preuri, de operaiunile de afiare a acestora 3. inflaia viciaz
corelaiile istorice dintre preurile relative ale diferitelor bunuri
materiale i servicii 4.creterea incertitudinii i a riscului n
economie 5. redistribuiri arbitrare ale avuiei i ale veniturilor
ntre gospodrii, firme i stat 6. costurile psihologice i costurile
politice (pentru mai multe detalii consultai manualul) Pe cine
avantajeaz i pe cine dezavantajeaz inflaia? Avantajeaz pe debitori
(cei care iau credit) i pe cei care i convertesc moneda depreciat
cu o moned liber convertibil. Dezavantajeaz pe creditori i pe cei
care au venituri mici i fixe.
Politici de combatere a inflaieia) masuri de aparare sau
protectie a agentilor economici precum indexarea cresterea
veniturilor unor categorii de persoane (in special a celor cu
venituri mici si fixe) pentru a acoperi total sau partial cresterea
preturilor, cresterea dobanzilor pentru economiile realizate;
acordarea de compensatii, subventionarea preturilor pentru anumite
categorii de bunuri etc. Ingeneral asemenea masuri sunt considerate
pasive;b) masuri active care privesc refacerea echilibrului
economic deteriorat prin inflatie actionand asupra masei monetare
pentru a frana cresterea sa si a o aduce la nivelul solicitat de
mersul normal al economiei cat si asupra volumului de bunuri si
servicii pentru a-l ridica mai aproape de nivelul masei monetare
existente si a reface raportul cerere-oferta. Asemenea masuri sunt:
cresterea dobanzilor la credite; inghetarea salariilor si a unor
preturi; echilibrarea bugetului de stat si balantei de plati
externe; dezvoltarea activitatilor productive pentru cresterea
ofertei agregate; adaptarea structurii ofertei agregate la cea a
cererii agregate; acordarea de facilitati la export si import etc.
De regula, masurile antiinflationiste se promoveaza la pachet
pentru a fi mai eficiente. Relaia dintre inflaie, omaj i oferta
agregat A.W.Phillips a descoperit o relaie invers ntre ritmul
salariului nominal i rata omajului. omajul a fost mai mare cnd
ritmul de cretere a salariului nominal a fost mai lent, i invers
Curba Phillips este un instrument de fundamentare a politicilor
economiei ofertei i este o alternativ de reprezentare a ofertei
globale la pagina 303 din manual avei efectele ocurilor
inflaioniste (ocul cererii i ocul ofertei) de nvat
