MMĂDUVA SPINĂRIIĂDUVA SPINĂRII

PeticPetică Tatianaă Tatiana

Profesor de histologieProfesor de histologie

Sistemul nervosSistemul nervos

Sistemul Nervos Sistemul Nervos Sistemul nervos central(ax cerebrospinal sau nevrax)Sistemul nervos central(ax cerebrospinal sau nevrax)

- Maduva spinarii Bulb rahidian- Maduva spinarii Bulb rahidian

- Encefal Trunchi cerebral Puntea lui Varolio- Encefal Trunchi cerebral Puntea lui Varolio

CerebelCerebel Mezencefal Mezencefal

DiencefalDiencefal Talamus Talamus

HipotalamusHipotalamus

Metatalamus Metatalamus Subtalamus Subtalamus

EpitalamusEpitalamus

Emisferele cerebraleEmisferele cerebrale

Sistemul nervos perifericSistemul nervos periferic

-Nervi-Nervi Cranieni Cranieni SenzitiviSenzitivi

MotoriMotori

MicstiMicsti

SpinaliSpinali MicstiMicsti

Ganglioni Spinali si omologii lor cranieniGanglioni Spinali si omologii lor cranieni

Vegetativi LaterovertebraliVegetativi Laterovertebrali

PrevisceraliPreviscerali

IntramuraliIntramurali

Sistemul nervos somaticSistemul nervos somatic

vegetativ simpaticvegetativ simpatic

parasimpaticparasimpatic

Sistemul nervos somatic asigura activitatea motorie somatica si sensibilitatea senzitivo-Sistemul nervos somatic asigura activitatea motorie somatica si sensibilitatea senzitivo-senzoriala, iar sistemul nervos vegetativ coordoneaza activitatea inconstienta a senzoriala, iar sistemul nervos vegetativ coordoneaza activitatea inconstienta a viscerelor.viscerelor.

Sistemul nervos

Sistemul nervos este alcătuit dintr-un ansamblu de organe formate din: ţesut nervos (predominant), vase sanguine şi ţesut conjunctiv. SISTEMUL NERVOS CENTRAL

Localizat în totalitate la nivelul craniului şi a coloanei vertebrale, sistemul nervos central este constituit din creier, cerebel, trunchi cerebral şi măduva spinării. Exteriorul axului cerebro-spinal este învelit de meninge.

Meningele

Sistemul nervos central este protejat de meninge, cu semnificaţie de capsulă. Meningele este format din: pahimeninge (structură externă, fibroasă) şi leptomeninge (structură internă, areolo-vasculară).

a. Dura mater (pahimeningele)

Este dispusă extern şi este formată din ţesut conjunctiv dens. Din ea se desprind către leptomeninge 5 plici fibroase ce compartimentează cavitatea craniană. Este vascularizată de ramuri provenind din arterele meningeale şi din sinusurile venoase.

Spaţiul extradural este un spaţiu virtual localizat între dura mater şi osul cutiei craniene, care devine real în hemoragiile arteriale.

b. Leptomeningele

Leptomeningele este format din arahnoidă şi pia mater. Cele două foiţe sunt unite prin septe conjunctivo-elastice subţiri, ce delimitează loji intercomunicante, spaţiul subarahnoidian.

Spaţiul subarahnoidian reprezintă locul de circulaţie al lichidului cefalorahidian şi comunică cu ventriculii cerebrali. Acţionează ca o pernă hidraulică ce protejează antitraumatic sistemul nervos..

Arahnoida

Derivă din pia mater şi este un strat intermediar şi continuu. Este constituită dintr-o textură conjunctivă (fibre colagene şi elastice), tapetată de un rând de celule meningoteliale. Este avasculară.

De-a lungul arahnoidei se întâlnesc numeroase vilozităţi. Sunt alcătuite dintr-un ax conjunctiv situat în continuitatea spaţiului subarahnoidian şi tapetat de endoteliul sinusurilor venoase durale. Ele au rolul de a reabsorbi şi transfera lichidul cefalorahidian spre circulaţia venoasă.

Pia mater

Este alcătuită dintr-o reţea fină de fibre de reticulină şi fibre elastice, ce delimitează spaţii în care se găsesc vase. Este separată de ţesutul nervos printr-un strat subţire şi aderent de prelungiri nevroglice cu semnificaţia unei membrane bazale, care formează limitanta glială externă; astfel pia mater nu vine niciodată în contact cu celulele şi fibrele nervoase.

Măduva spinării

Îndeplineşte două funcţii importante: de centru reflex (prin substanţa cenuşie) şi de conducere (realizată de substanţa albă).Din punct de vedere histologic este un organ parenchimatos, căruia i se descriu: capsulă, stromă, parenchim CapsulaEste alcătuită din meninge. StromaEste reprezentată de neuroni.ParenchimulEste constituit din ţesut nervos organizat în două zone: substanţa cenuşie- localizată central- şi substanţa albă-cu dispoziţie periferică.

Substanţa cenuşie

Este situată central, periependimar, iar pe secţiune transversală are forma literei H. Se descriu două coarne ventrale, mai scurte şi mai groase, două coarne dorsale, mai subţiri şi mai lungi, iar în regiunea C8-L2 ( pe versantul extern al coarnelor anterioare) există şi două coarne laterale. Substanţa cenuşie a măduvei spinării este constituită din neuroni,neuroglie,fibre amielinice şi mielinice subţiri.Partea componentă de bază o formează neuronii multipolari şi o bogată reţea capilară.

Coarnele ventrale sunt formate din neuroni motori şi neuroni de asociaţie.

Neuronii motori sunt reprezentaţi de:

a) neuroni alfa-motori (descrişi mai jos) care inervează fibrele musculare striate scheletale

b) neuroni gama-motori, care se distribuie fibrelor musculare din fusul neuro-muscular.

Coarnele dorsale prezintă în structura lor neuroni de asociaţie, cu semnificaţia neuronilor senzitivi de ordinul II. Dendritele lor fac sinapsă cu axonii neuronilor din ganglionii spinali (neuroni de ordinul I).

Coarnele laterale se evidenţiază în regiunea toracală şi lombară superioară. Ele sunt constituite din neuroni vegetativi bipolari sau multipolari. Celulele nervoase au dimensiuni variabile, formă ovalară sau fuziformă şi o dispoziţie „în banc de peşti”. Corpii Nissl sunt pulverulenţi. Dendritele fac sinapsă cu colateralele neuronilor de asociaţie senzitivi din coarnele dorsale. Axonul se mielinizează, părăseşte măduva pe calea rădăcinii anterioare şi formează fibrele vegetative preganglionare.

Nevroglia

Între fibrele nervoase se găseşte o bogată reţea de celule nevroglice. Astrocitele protoplasmatice sunt extrem de numeroase.

Substanţa albă

O constituie totalitatea de fibre nervoase,în prioritate mielinice,orientate longitudinal.Fasciculele de fibre nervoase,care înfăptuiesc legătura dintre diferite segmente ale sistemului nervos,se numesc căi de conducere ale măduvei spinării,care sunt de 2 tipuri:scurte-fac legătură dintre regiunile măduvei spinării și lungi-fac legătură cu encefalul.

Substanța albă este cuprinsă între meninge şi substanţa cenuşie. Formează în regiunile anterioare şi posterioare ale măduvei, comisurile anterioare şi posterioare.

Este alcătuită din fibre mielinice endogene şi exogene. Fibrele exogene provin de la neuroni motori din segmentele superioare ale sistemului nervos şi de la neuronii din ganglionii spinali.