Upload
ioana-bedrettin
View
53
Download
1
Embed Size (px)
DESCRIPTION
MANAGEMENT TURISTIC
Citation preview
MARAMUREŞ – DESTINAŢIE TURISTICĂ
CUPRINS
ARGUMENT
Cap. I POTENTIALUL TURISTIC AL MARAMURESULUI I. A. Potential turistic natural :
I. A. 1. Relieful I. A. 2. Clima I. A. 3. Flora si fauna I. A. 4. Lacuri si baraje naturale
I. B. Potential turistic antropic :
I B.. 1. Obiective turistice si biserici I. B. 2. Case memoriale I. B. 3. Muzee in localitati I. B. 4. Obiceiuri si traditii in maramures I. B. 5. Teatre in Maramures I. B. 6. Transporturi si locomotie
Cap. II. STRATEGII DE MARKETING
II. 1. Analiza SWOT a potentialului turistic al Maramuresului
Cap. III PROGRAM TURISTIC – CIVILIZATIA LEMNULUI IN MARAMURES Circuit turistic Localitati si obiective vizitate Elemente ale programului si serviciile incluse in program Prezentarea programului pe zile Analiza de pret Documentele excursiei
Cap. IV. CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Ţinut al mândriei, dar şi al suferinţei, cu văi ascunse şi obiceiuri vechi de
sute de ani, Maramureşul este un ţinut independent, unde tradiţia serveşte ca bază
a renaşterii.
Maramureş este, după cum grăieşte o doină din bătrâni, “ţară veche, cu
oameni fără pereche”. Satele moroşenilor sunt unice în România. An de an, ele
sunt invadate de turiştii aflaţi în căutarea atmosferei arhaice şi pitoreşti a
vremurilor de odinioară. Toţi vor să vadă măiestrele porţi şi biserici maramureşene
din lemn, să asiste la vechi sărbători, precum Tânjaua de pe Mara şi Ruptul
Sterpelor, să bea horincă şi să mănânce slană groasă de trei degete, să admire
costumele populare ale sătenilor, să se plimbe cu mocăniţa pe Valea Vaserului, să
ajungă la Cimitirul Vesel de la Săpânţa…
Satele cuibărite în văile Marei, Izei, Cosăului şi Tisei sunt incluse in toate
circuitele turistice prin Maramureş. În nicio altă regiune a României agroturismul
nu este mai bine dezvoltat ca aici. De ce sunt atât de căutate de turişti satele
moroşenilor? Poate pentru imaginea atipică pe care o oferă: deşi reuşesc să
păstreze întru totul contactul cu lumea de astăzi, nu au renunţat la obiceiurile
transmise din străbuni. Fiecare sat ne oferă imaginea unei lumi complete, cu valori
bine fixate, transmise din generaţie in generaţie. “Autentic” este adjectivul care
caracterizează cel mai bine fiecare din aceste sate. Instalaţiile tehnice vechi
(vâltoare- instalaţie hidraulică primitivă, cu ajutorul căreia ţăranii spală ţesăturile
groase , horincie – instalaţie pentru prepararea unei băuturi specifice locului),
casele clădite în stil tradiţional, sărbătorile pastorale stau mărturie despre un
univers nealterat de vremuri. În centrul fiecărei comunităţi se află câte o biserică
de lemn, cu turle înalte, cu decoraţii meşteşugit sculptate. În jurul ei se adună,
duminica şi la alte sărbători religioase, toată suflarea satului. Cu acest prilej se
poate admira o adevărată paradă a costumelor populare maramureşene.
Oamenii din Maramureş, moroşenii, sunt foarte ospitalieri, întotdeauna gata
să-şi primească vizitatorii în casele lor, să ofere un pahar de horină, băutura locală
distilată, făcută din prune sau mere. Ospitalitatea lor este faimoasă, aşa cum e şi
plăcerea de a socializa cu prietenii, dar şi cu vizitatorii. Acest fapt face din
Maramureş un loc „uşor” şi interesant de vizitat, pe lângă faptul că oamenii şi-au
păstrat tradiţiile poate mai bine decât orice altă comunitate română, încă purtând
costumul popular, ţesându-şi textile, sculptând obiecte din lemn şi tot aşa.
De ce această regiune este considerată unică şi cei care au fost acolo doresc
să se întoarcă? Răspunsul – un amestec de trei lucruri: peisaje incredibile, oameni
cinstiţi şi simpla civilizaţie a lemnului, cu faimoasele biserici ale căror turle se pot
vedea de departe. Natura, oamenii, casele şi bisericile sunt legate spiritual şi au
menţinut această legătură până în prezent.
CAPITOLUL I
POTENŢIALUL TURISTIC
1.1. Relief
Prin poziţia sa geologică teritoriul judeţului este alcătuit în principal din
masive muntoase şi depresiuni - unităţi ale Carpaţilor Orientali - (cca. 76,5% din
suprafaţa judeţului), la care se adaugă în partea de sud şi vest unităţi aparţinând:
Dealurilor Vestice (cca. 14,5% din suprafaţa judeţului), Subcarpaţilor
Transilvăneni (7% din suprafaţa judeţului) şi Podişului Someşean (2% din
suprafaţa judeţului).
Principalele trepte de relief se desfăşoară între 2303m altitudine maximă (Vf.
Pietrosu Rodnei) şi 120m altitudine minimă (Lunca Someşului, în dreptul
localităţii Seini).
Regiunea montană cuprinde culmi şi depresiuni ce aparţin Carpaţilor
Orirntali, iar cele mai înalte culmi muntoase se evidenţiază în:
o Munţii Rodnei - 2000m în sud-est cu înălţimi peste 2000m (Vf.
Pietrosu - 2303m, Vf. Pusdrele - 2189m, Vf. Galaţiu - 2048m)
o Munţii Maramureşului , în nord cu înălţimi maxime în: Farcău -
1957m, Pop Ivan - 1937m, Toroioaga - 1930 m.
Depresiunea Maramureş - cuprinde cca. 13% din suprafaţa judeţului şi
are un nivel colinar general cuprins între 750-800m în care văile râurilor
Mara, Iza şi Vişeu au tăiat bazinele depresionare la nivelul unor terase:
Vişeu, Ruscova, Petrova, Rozavlea-Dragomireşti, Borşa.
Munţii Gutâi aparţin lanţului vulcanic Oaş - Gutâi - Ţibleş - Calimani -
Harghita, situati pe rama vestica a cristalinului Carpatilor Orientali. Se
intind de la Pasul Tihuta - 587 m pâna în Pasul Neteda - 1039 m, cu
altitudinea maxima în Vf. Gutâi 1443 m.
Munţii Ţibleş reprezinta continuarea Muntilor Gutâi, facând parte din
lanţul vulcanic neogen, format în majoritate din roci sedimentare,
strabatute de roci vulcanice şi care formeaza principalele vârfuri - Ţibleş
1839 m, Hudin 1611 m, Văratec 1349m si cel mai inalt, Vf. Bran 1953 m.
Depresiunea Baia Mare, este zona cea mai coborâtă, cu o altitudine medie
de 200 m. Este situată in partea de vest a judetului, find inconjurata la nord
si est de Muntii Gutâi, deschizându - se spre vest prin culoarul Someşului.
Subcarpaţii Transilvaniei, sunt reprezentaţi prin: Depresiunea Lăpuşului
(cuprinde un nivel colinar de 450-550m), Culmea Breaza (înălţimea
maximă de 974m), Podişul Someşan (cu înălţimea de 400-600m);
Dealurile Vestice cuprind: Masivul Preluca (810m în Vf Florii), masivul
Ţicău (Prisaca 660m), Dealurile Chioarului (se află la 250-500m), Culmea
Codrului - Vf. Tarnita, Dealurile Asuajului şi Sălajului (coboară de la 300
la 200m).
1.2. Climă
Regimul climatic ce caracterizează judeţul Maramureş se încadrează în
sectorul de climă temperat continentală - moderată şi cel cu climă de munte, având
ca specific un regim termic moderat si precipitaţii atmosferice bogate. Valoarea
maximă de temperatură înregistrată: 39,4°C (1952), iar cea minimă: -32.6°C
(1954). Valoarea medie de temperatură anuală este de 9,43°C.
Cantitatea anuală de precipitaţii este cuprinsă între 700-1400 mm, mai mare
în partea nordică şi nord-vestică a judeţului.
1.3. Flora şi fauna
Vegetaţia şi fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii în funcţie de
altitudine, unele având caracter endemic munţilor Rodnei. Speciile de animale sunt
bine reprezentate, prezentând o mare varietate în funcţie de altitudine: în zona
alpină intâlnim capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniş, cocoşul de
mesteacăn, iar în pădurile de conifere si rasinoase, râsul, cocoşul de munte, ursul
brun, cerbul carpatin şi altele. In râurile de munte, Tisa, Vişeu, Ruscova şi Vaser,
alături de păstrav şi lipan trăieşte cea mai valoroasă specie de salmonide, lostriţa.
1.4 Instituţii si puncte de interes turistic
1.4.1. Obiective turistice şi biserici în localităţi
Bastionul Măcelarilor
Denumit si Turnul de Muniţii, ridicat in secolul XV, vestigiu al vechilor fortificaţii din zona medievală a orasului, este astăzi locul organizării unor expoziţii şi târguri folclorice şi etnografice. Aici a căzut, la 14 august 1703 Pintea Viteazul.
Catedrala Adormirea Maicii Domnului
Catedrala a fost înălţată în anii 1905-1911 şi pictată
de artistul Gheorghe Busuioc.
Creasta Cocoşului
Rezervaţia este amplasată în
Munţii Gutâi, la 35 km de Baia Mare.
Dealul Pleştioara
Dealul Pleştioara este o zona de agrement cu păduri de fag şi castan, aflat la
aproximativ 2 ore de mers pe jos pe o potecă.
Fosta reşedinţă a călugărilor iezuiţi
Ridicată între 1696-1708, clădirea fostei reşedinţe a călugărilor iezuiţi aflată
în Piaţa Cetăţii, a adăpostit ulterior gimnaziul baimărean, apoi o bibliotecă, iar în
prezent găzduieşte o şcoală generală.
Hanul Vechi
Între străzile Vasile Lucaciu şi 1 Mai, se află vechiul han al oraşului. El
datează din secolul al XVIII-lea. Aici la 1847 a poposit Petöfi Sandor.
Planetariul
Planetariu şi luneta pentru observaţii
astronomice.
Poarta maramureşeană
Porţile de lemn ale gospodăriilor tradiţionale
din Maramureş sunt situate îndeosebi în satele de
pe văile Mara, Cosău şi Iza, dar şi în unele localităţi
din Ţara Lăpuşului.
Costruite în general pe trei stâlpi şi un “fruntar”(pragul de sus al porţii) din lemn
de stejar, având “hăizaşul” (acoperişul) şindreluit, porţile din această zonă au fost
comparate adesea cu veritabile “arcuri de triumf” , pe sub care ţăranii treceau cu
demnitate, mândri de originea lor.
Turnul Sf. Ştefan
Turnul Sf. Ştefan este
turnul-clopotniţă al fostei
biserici “Sfântul Ştefan” din
Baia Mare. Este
monumentul de arhitectura
medievala cel mai
reprezentativ al municipiului
Baia Mare. Ridicat de catre
Iancu de Hunedoara, aceasta
este construit in stil gotic si
are o inaltime de peste 40
metri.
Turnul a fost utilizat pentru
supravegherea strategica a
orasului si pentru paza
impotriva incendiilor.
Mănăstirea “Soborul Sfinţilor 12 Apostoli” din Bârsana
Aparţinând de Episcopia
Maramureşului şi Satmarului, Mănăstirea
Bârsana se află aproape de malul Izei, la
ieşirea din Bârsana spre Strâmtura.
Reprezintă un complex monahal remarcabil
prin faptul că aici este concentrată arta
cioplitului în lemn din Ţara Maramureşului.
Mănăstirea cuprinde mai multe construcţii,
toate realizate cu mult gust, sub îndrumarea
stareţei Filofteia Oltean. Biserica mănăstirii,
aflată la cca 100 de metri de stareţie şi de chiliile obştii, are 57 de metri înalţime,
23 de metri lungime şi 12,5 metri lăţime, iar la subsolul ei se află un frumos
paraclis. Se presupune că ar fi cea mai înalta mănăstirea construită din lemn din
Europa.
Staţiunea Borşa
Este situată în sudul Maramureşului
istoric. Prin prisma condiţiilor naturale
oferite Borşa este o staţiune de odihnă
apreciată de toţi vizitatorii. Complexul
turistic include mai multe hoteluri, cabane,
restaurante şi centre de informare turistică.
Tot aici turiştii pot primi găzduire în
numeroase case particulare şi pensiuni
agroturistice. Staţiunea Borşa este o
destinaţie foarte solicitată de amatorii
sporturilor de iarnă. Există mai multe pârtii
de schi. Cea mai cunoscută este pârtia
Runc-Stiol, cu o lungime de 2000 m şi o
diferenţă de nivel de 500 m, dotată cu telescaun. Tot aici este şi cea mai lungă
trambulină naturală din Europa de 90m.
Statiunea balneoclimaterica Ocna Sugatag
Statiunea Ocna Sugatag este
situata la 10 km. de Vadu Izei, pe
dealul care desparte Valea Marei de
Valea Cosaului. Este o localitate
prezenta in documentele de
cancelarie in 1360. Inca din acele
timpuri, activitatea de baza a fost
exploatarea sarii, cea de la care deriva
si numele localitatii. In jurul acestor
ocne s-au gasit monede de argint si
aur din perioada romana,
exemplificand exploatarea sarii din cele mai vechi timpuri. La inceputul secolului
XX galeriile s-au surpat ridicand la suprafata un ochi de apa calda si sarata. Azi,
Ocna Sugatag este o statiune balneo-climaterica dezvoltind activitatile turistice,
specifice, de agrement.
Biserica de lemn in localitatea Surdeşti
Biserica de lemn din Şurdeşti,
dedicată Sfinţilor Arhangheli a fost
construită în 1766 de meşterul ţăţărman
Ion Macarie. Biserica se distinge prin
dimensiunile impresionante ale turnului
ridicat peste intrare. Înălţimea totală este
aproximată la 54 m, ceea ce o aşează
printre cele mai înalte construcţii sacrale
de lemn din Europa şi din lume. Biserica este inclusă din anul 1999 în lista
patrimoniului cultural mondial UNESCO.
1.4.2 Case memoriale
Casa Memorială a Poetului Ion Siugariu din localitatea Băiţa
Reprezentant important al generaţiei de
intelectuali din preajma războiului, poet şi
gazetar de mare talent. Expoziţia din casa
memorială conţine piese originale din casa
părintească, fotografii, documente, manuscrise,
cărţi aparţinand poetului Ion Siugariu (1916 -
1945) .
Casa Memorială George Pop din localitatea Băseşti
Construcţia datează din 1885-
1890 şi a constituit fieful intelectualilor
din Transilvania (Vasile Goldiş, Ion
Raţiu, Teodor Mihali), artizani ai Unirii
din 1918. George Pop de Băseşti,
descendentul unei familii nobiliare, a fost
un membru activ al Asociaţiei ASTRA.
În decembrie 1918, la Alba Iulia, a fost
ales în funcţia de preşedinte al Marii
Adunări care a proclamat Unirea
Transilvaniei cu România.
Casa Muzeu - Ilie Lazar din localitatea Giulesti
Casa Lazar din Giulesti -
monument de arhitectura traditionala - a
apartinut initial protopopului greco-
catolic Vasile Mihalyi si a fost edificata
in anul 1826 asa cum atesta inscriptia in
limba latina. Pe spatele mestergrinzii se
afla, sapata in lemn, o alta inscriptie:
"urmas Lazar", cele doua familii fiind
inrudite. In aceasta casa, la 28 noiembrie 1918, Dr. Ilie Lazar a convocat delegatii
maramureseni pentru a pleca la Alba Iulia, unde la 1 Decembrie 1918 se va semna
pentru vecie unirea Maramuresului cu Tara-Mama. Casa este conservata si
restaurata in situ. Monumentul se inscrie in specificul arhitecturii traditionale
maramuresene. Talpile masive sunt din stejar iar peretii din barne rotunde de
molid incheiate la colturi in "cheutoare romaneasca" si asezate in sistemul
"blockbau". Acoperisul este din dranita, in patru ape, foarte inalt, prevazut cu
lucarne. Casa are un plan evoluat pentru acea vreme: sase incaperi iar in fata si
lateral "satra" (prispa) cu stalpi si arcade. Din tinda se intra in doua incaperi
laterale foarte spatioase, fiecare avand acces printr-o usa la incaperile
corespondente din spatele casei. Accesul in pod se face prin camera mica din
fundul tinzii.
Casa Muzeu Ioan Mihalyi de Apsa din localitatea Sighetu Marmatiei
In Casa Muzeu Ioan Mihalyi de Apsa s-au adapostit colectiile primului
muzeu sighetean (secolul al XIX-lea). La etaj se va puteti "intalni" cu opera
acestui mare savant roman. Tot aici este gazduita o expozitie de istoria culturii.
Casa-muzeu Stan Ioan Pǎtraş din localitatea Sǎpânţa
Casa celebrului mester popular
a ramas ca un adevarat muzeu,
coplesitor datorita numeroaselor
sculpturi in basorelief, pictate in stilul
caracteristic. Este alcatuita din trei
incaperi, iar prispa este prevazuta cu
arcade.
1.4.3 Lacuri si baraje naturale
Lacul Albastru din Baia Sprie
La circa 3 km de Baia Sprie,se afla
lacul Albastru care s-a format in 1920 prin
prabusirea unei mine vechi de minereuri
neferoase.
Lacul de acumulare Firiza
La 22 de km de Baia Mare se afla
satul Firiza . Lacul de acumulare de la
Firiza este o zona de pescuit, canotaj, de
agrement si plimbari cu vaporasul.
1.4.4 Muzee in localitati
Casa Elisabeta din Baia Mare
Este cea mai veche construcţie civilă
din oraşul Baia Mare, ridicată de Matei
Corvin şi Iancu de Hunedoara între 1446-
1490. Se mai numeşte şi Casa Iancu de
Hunedoara şi adăposteşte Expoziţia “Flori
de mină”.
Muzeul de Arheologie si Istorie din Baia Mar
Muzeul funcţioneaza în actuala clădire din 1979 şi
prezintă unelte şi arme paleolitice şi neolitice, ceramică
preistorică, depozite de bronzuri, podoabe de aur,
ceramică premedievală şi medievală, sigilii, inele-peceti,
numismatică, arme medievale şi moderne, ştampe, hărţi,
unelte de minerit, unelte, produse şi embleme ale
breslelor.
Muzeul Ţărăncii din Dragomireşti
Amenajat într-o casă
ţărănească muzeul este dedicat
tărăncii şi cuprinde o colecie de
obiecte casnice, unelte, elemente
decorative şi îmbrăcăminte. În curte sunt câteva statui sculptate din lemn
înfăţişând femei maramureşene.
Memorialul durerii din Sighetu Marmaţiei
"Atunci când
justitia nu reuseste să
fie o formă de
memorie, memoria
singură poate să fie o
formă de justitie"
(Ana Blandiana)-
Memorialul Durerii.
Memorialul este format dintr-un muzeu, in fosta inchisoare politica
din Sighet si un Centru international de studii asupra comunismului, la
Bucuresti. El are ca tel reconstituirea si pastrarea memoriei poporului
roman, caruia in perioada comunista li s-a indus in constiinta o istorie falsa.
Memorialul Sighet este situat pe un traseu privilegiat al turismului cultural,
fiind vizitat atat de romani, cat si de foarte multi turisti din strainatate.
1.4.5 Obiceiuri si traditii in Maramures
Puscatul in CavnicIn noaptea de inviere se practica puscatul cu
tevi cu carbid. Aceasta aminteste de
momentul inlaturarii pietrei de pe mormantul
Mantuitorului.
Cimitirul Vesel din Săpânţa
Cimitirul Vesel este un cimitir din
localitatea Săpânţa, judeţul Maramureş,
faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentând scene
din viaţa şi ocupaţia persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în
care sunt amintite, deseori cu nuanţe umoristice, persoanele respective.
Cimitirul îşi are originea în câteva cruci sculptate de Stan Ioan Pătraş. Astfel, în
1935, Pătraş a sculptat primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a
fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un
muzeu în aer liber de natură unică şi o atracţie turistică.
1.4.6 Teatre si sali in Baia Mare
Teatrul municipal
Înfiinţat în 1952, Teatrul
Municipal Baia Mare se va
bucura de colaborarea cu
regizori de marcă ai teatrului
românesc:. Dan Alecsandrescu,
Petre Sava Băleanu, Liviu
Ciulei, Adrian Lupu, Kovacs
Adam, Horvath Bela, Harag
Gyongy, Petru Mihail, Marius
Oniceanu, Ion Olteanu, Horea
Popescu, Petre Popescu,
Mircea Petre Suciu, etc.1.4.7 Transport si locomotie
Valea Vaserului – Mocanita, in localitatea Viseu de Sus
Punctual de acces spre valea Vaser este oraşul Vişeu de Sus, care este şi
punctual de pornire pentru Mocăniţa, un tren cu aburi, îngust, al cărui singur scop
e de a merge spre vale. Calea ferată merge de-a lungul râului Vaser River şi este
una dintre ultimele şine de căi ferate pentru locomotivele cu aburi, care încă mai
este activă, din Europa, fiind şi singura din România care încă mai este folosită
pentru a coborî buştenii de pe munţi. Construită după Primul Război Mondial doar
pentru a transporta lemnul, Mocăniţa încă este folosită – în mod surprinzător – în
scopul original.
În zilele noastre, în ciuda vârstei sale înaintate, locomotivei cu aburi i s-a mai
dat o sarcină: aceea de a transporta turiştii. Având în vedere că acest loc este
printre puţinele în care cineva poate merge într-un vagon tras cu puterea vaporilor,
în fiecare an, bătrâna Mocăniţa atrage mii de turişti din toată lumea, oferindu-le
călătorii de neuitat. Turiştii pot merge cu trenul până sus, în capătul văii, şi înapoi,
bucurându-se de frumuseţea naturii. De asemenea, este posibil ca aceştia să se
oprească pe drum, la una din numeroasele halte, şi să înceapă o excursie prin
munţi.
CAPITOLUL II
STRATEGII DE MARKETING
Program turistic : ,,Civilizatia lemnului in MaramuresAgentia de turism:US4U Simbol :I - 35Numar turisti 18 +11.Programul excursiei pe etapePerioada 20-26 iunie durata 7 zile, nr.turisti 18+ 1 Itinerarul: Tg Neamt-Gura Humorului- Voronet – Campulung Moldovenesc – Borsa – Viseu – Ieud – Barsana – Sighetu Marmatiei – Sapanta -Negresti Oas – Baia Mare – Dej – Nasaud – Sangeorz Bai – Bistrita – Vatra Dornei - Brosteni-Poiana Largului-Pipirig- Targu NeamtPlecarea ( localitatea, data, ora) Targu Neamt 20 iunie ora 9:00Sosirea (localitatea, data, ora) Targu Neamt 27 iunie ora 19:00
ZIUA I (20iunie), etapa: Tg Neamt-Gura Humorului- Voronet – Campulung
Moldovenesc - Borsa
Obiective vizitate Servicii asigurate
M-rea Voronet Mic dejun-Muzeul lemnului Dejun : --- Campulung MoldovenescStatiunea Borsa Cina si cazare: Hotel CERBUL - Borsa
ZIUA a II a. (21 iunie), etapa: Borsa – Viseu – Ieud - Barsana
Obiective vizitate Servicii asigurateValea Viseului Mic dejun : Res. Borsa Biserica de lemn din Ieud Dejun : masa picnik M-rea Barsana si portile de lemn Cina si cazare : M-rea Barsana
ZIUA a III a ( 22 iunie), etapa. Barsana – Sighetu Marmatiei - SapantaObiective vizitate Servicii asigurateGospodarii taranesti specifice zonei Mic dejun : M-rea Barsana
Muzeul din Sighet Dejun : Rest. SighetCimitirul vesel din Sapanta Cina si cazare : Pensiunea Sapanta
ZIUA a IV-a ( 23 iunie), etapa: Sapanta – Negresti Oas – Baia Mare Obiective vizitate Servicii asigurateMuzeul ,,Osanul” din Negresti Mic dejun: Pensiunea Sapanta ,,Tara Oasului” Dejun : Rest. OsanulOrasul Baia mare Cina si cazare : Hotel Osanul Baia mare
ZIUA a V- a (24 iunie), etapa Baia Mare-Dej _ Nasaud- Sangeorz Bai Obiective vizitate Servicii asigurateCasa memoriala G. Cosbuc M.dejun : Rest. Osanul Casa memoriala Liviu Rebreanu Dejun : masa picnikStatiunea Sangeorz Bai Cina si cazare : Sangeorz Bai
ZIUA a VI a (25 iunie), etapa Sangeorz Bai – Bistrita – Vatra Dornei Obiective vizitate Servicii asigurate Orasul Bistrita M.dejun : Sangeorz BaiStatiunea Vatra Dornei Dejun Rest. DornaBaza de agrement Dorna Cina si cazare : Hotel Calimani ZIUA a VII a (26 iunie) etapa V. Dornei Brosteni – Poiana Largului - Pipirig-Tg Neamt Obiective vizitate Servicii asigurate Drumul Vitoriei Lipan si,, Crucea talienilor” M.deju : V. DorneiLacul Izvorul Muntelui Dejun : masa picnik
Intocmit, Mihalachi Adina
2.Analiza de pret
Denumirea excursiei ,,Civilizatia lemnului in maramures”: perioada 20-26 iunieItinerariu Tg Neamt-Gura Humorului- Voronet – Campulung Moldovenesc – Borsa – Viseu – Ieud – Barsana – Sighetu Marmatiei – Sapanta -Negresti Oas – Baia Mare – Dej – Nasaud – Sangeorz Bai – Bistrita – Vatra Dornei - Brosteni-Poiana Largului-Pipirig- Targu Neamt grup minim: 18 +1 personae.
Nr crt
Articole de calculatie
Elemente de cheltuit
Elemente de calcul
Valoarea LEIPer turist total
1 Masa 30 *6 zile 180 3.2402 Cazare 30*6 zile 180 3.2403 Transport 1200*2/18 133,33 2.400
Cheltuieli directe4 Cheltuieli culturale
5*7 zile 35 630
5 Cheltuieli organizator
- - -
6 Cheltuieli ghid Cazare +masa
7 Cheltuieli sofer
Cazare +masa
20 360
8 Alte cheltuieli - - -9 Total cheltuieli directe 548,33 9.87010 Asigurare 1 % 5,48 98,7011 Comission 10 %
Tva 19 % 54,83 8,75
987,00 157,5012
13 Total costuri 617,45 11.114,10
14 Total pret de vanzare 600 10.800