Managementul Frantei,SERIA 1

8/16/2019 Managementul Frantei,SERIA 1

1/20

LĂCRARU TEFANIAȘ

MANOLACHE CĂTĂLINA

MO REBECAȚ

POPESCU ADRIANA

LUPU ROXANA

SERIA I,ANUL III, LMA-GERMANĂ

Managementul Fante!

I"t#!a Fante!

Din preistorie până în perioada contemporană !"t#!a Fan e!ț poate fi divizată în numeroase perioade, cele mai multe în func ie de schimbările ce au avut loc, fie de regim politic, fie dețdinastie.

Singura tara europeana care are iesire la Marea Nordului si la Mediterana, Franta, a fost subiectulunei varietati deosebite de influente culturale.

a inceputul secolului al !"#lea !. $r. in regiune apar galii, triburi de origine celtica. %omaniicuceresc &alia in secolul ! !.$r, iar drept urmare cele doua culturi se intrepatrund.

!n secolelel !! si !!! pe aceste teritorii crestinismul aduna din ce in mai multi adepti.

F#maea Fante!Dinastia 'apetiana a reconstituit treptat Franta pe parcursul (vului Mediu, o perioada de mare prosperitate economica si vitalitate culturala..

Stilul gotic, e)emplificat prin constructia catedralelor, apare in secolul al "!!#lea.

1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba


2/20

!n perioada !luminismului, secolul al "*!!!#lea, cultura si institutiile franceze au constituitinvidia (uropei. !n perioada medievala dinastiile 'apet, *alois si +urbon marcheaza istoriaFrantei, capetienii conducand statul pana in -/, la %evolutia Franceza.

0erioada lui %ichelieu scoate Franta dintr#un con de umbra. 1rmeaza o perioada de glorie, de la

udovic al "!* pana la Napoleon +onaparte.

%evolutia din -/ a pus capat monarhiei absolute si a introdus reforme ma2ore, sociale si

institutionale. 0e de alta parte, tot revolutia a fost punctul de plecare a unei oarecare instabilitati

politice si sociale. Din -/, Franta a cunoscut, pe rand, cinci republici, doua imperii, trei

branduri de puteri regale.. %ivalitatea cu &ermania a dominat sfarsitul secolului al "!"#lea si

secolul "". 0ierderile suferite de catre Franta in timpul 0rimului %azboi Mondial au fost

traumatice, urmatate de ocuparea germana dintre /34#/33. 'u toate acestea, dupa /35, ccele

doua tari au devenit coloana vertebrala a ceea ce va deveni mai tarziu 1niunea (uropeana.

Ra$%#!ul &e '(( &e an!

!nvazia englezilor in Franta incepe in 66- si are efecte devastatoare. Daunele de razboi sunt

amplificate de foamete si ravagiile frecvente provocate de ciuma bubonica incepand cu 63.

Franta a fost foarte aproape de a fi impartita intre regele 7ngliei si ducele de +urgundia. !n 38/

# 364 tanara !oana d97rc reuseste sa a2ute francezii sa iasa castigatori si pe parcusul unei

generatii, englezii sunt alungati din Franta.

Franta avangardista

!n ciuda ravagiilor provocate de catre cele doua %azboaie Mondiale, Franta isi pastreaza

renumele international ca centru avangardist. 0arisul a fost, in mod particular, un magnet pentru

scriitorii, artistii si muzicienii e)perimentali. 'afenelele au fost pline de artisti americani,

cantareti de 2azz si regizori de film. %iviera Franceza a atras valuri de artisti si scriitori, de la0icasso pana la $eming:a;, impreuna cu industrialisti si aristocrati bogati.

2


3/20

Fanta m#&ena

Dupa /54 bazele societatii franceze traditionale se schimba. Numarul taranilor fermieri scade,

vechile industrii neperformante decad, lasand locul noilor locuri de munca in serviciul public si

industriile inaltei tehnologii. Francezii au inceput sa se bucure de beneficiile culturii de masa si

al consumismului pe scara larga. 0roiectele de mare prestigiu, precum 'oncorde &* otodata, face parte si din 1niunea atina, ?rganizatia !nternationala a Francofoniei si din &.

Drapelul national al Frantei, cunoscut si sub numele de >ricolore.0rima data a aparut in timpul%evolutiei Franceze. %osu si albastru provin din stema 0arisului iar albul este culoarea regala.

Simboluri frantuzesti

'and vorbim despre rafinament, cultura franceza este prima la care ne gandim. 0arfumuri,sampanie, gastronomie ce impresioneaza si cel mai pretentios critic, moda vestimentara, designsunt doar cateva domenii.

'hanel 5 este simbolul sarmului autentic.

'ocosul galic este emblema nationala a Frantei revolutionare, regasindu#se pe monedele ce auinlocuit vechii ludovici.

Statuia libertatii a fost oferita Statelor 1nite de catre Franta, la sfarsitul secolului al "!"#lea.

!nvelisul de cupru al statuii a fost proiectat de Frederic 7uguste +artholdi, iar scheletul metalicde inginerul &ustave (iffel.

3


4/20

Ge#ga)!a Fan*e!

Fran@a este aAezată în (uropa occidentală, având ieAire la ?ceanul 7tlantic Ai MareaMediteraneană,

imiteB M. Mânecii


5/20

încon2urat de suprafe@e mai 2oase, sub .444 m, larg vălurite


6/20

A.ele+

Fran@a are o re@ea de ape e)trem de bogată, cursul lor fiind lung, constant. Se varsă în ?ceanul

7tlanticB oireoara l484 Cm, &aronne E54 Cm, Dordogne 3-8 CmL în M. Mânecii SeineSena--E CmL în Marea MediteranăB %honul l8 Cm


7/20

*alori scăzute în 'orsica


8/20

principalul aeroport din provincie, Nisa#'oasta de 7zur , a deservit doar pu in mai mult de 4țmilioane.

E&ua*!a

On Fran a, educa ia este obligatorie de la ase la aisprezece ani, iar coala publică este laică iț ț ș ș ș șgratuită. Dacă formarea i plata serviciului de educa ie, ca i alegerea programelor, cad în sarcinaș ț șstatului, gestiunea unită ilor colare primare i secundare este în sarcina comunită ilor teritorialeț ș ș țlocale.

Onvă ământul primar se desfă oară în două faze. &rădini a, la care merg copiii foarte mici, are caț ș țscop învă area primelor cuno tiin e, socializarea i fi)area elementelor fundamentale de limba2 iț ș ț ș șnumere. 7poi, către vârsta de ase ani, copiii înva ă în coli primare, al căror principal obiectivș ț șeste învă area lecturii, scrisului i aritmeticii, precum i o educa ie civică.ț ș ș ț

Onvă ământul secundar se desfă oară i el în două cicluri. 0rimul se desfă oară în colegii < coliț ș ș ș șgimnaziale= i se încheie cu ob inerea Rdiploma de brevetK. 7 doua se desfă oară în licee i seș ț ș șîncheie cu e)amene finale i na ionaleB bacalaureatul


9/20

Tu!"mul

0rintre principalele obiective turistice ale Fran@ei se regăsescB

>urnul (iffel

>urnul (iffel este simbolul Fran@ei cel mai răspândit la nivel mondial. Numit după arhiectul său,&ustave (iffel, este una dintre principalele destina@ii turistice, cu mai mult de 5,5 milioane devizitatori anual. >urnul are 644m înăl@ime i cântăre te peste 4.444 de tone. 'onstruc@ia are 6ș șniveleB accesul publicului la primul i al doilea nivel se poate face atât pe scări, cât i cu liftul, înș șschimb accesul la ultimul nivel se face e)clusiv cu liftul.

'atedrala Notre#Dame

9


10/20

'atedrala Notre#Dame din 0aris nu este numai simbolul capitalei ci i al Fran@ei, deopotrivă.ș0rima cărămidă de funda@ie a fost pusă în anul E6. n 8, episcopul Maurice de Sull; aȊsfin@it altarul, dar construc@ia catedralei a durat din E6 până în 854. 'onstruc@ia clădirii cucinci nave s#a terminat prin lucrările de pe fa@ada vestică, iar pe la mi2locul secolului "!!!, primacapodoperă a stilului gotic timpuriu era gata. 'u toate că desenele ini@iale i strana evocă încăș

stilul romanic, aici s#au aplicat pentru prima oară solu@ii arhitecturale specifice stilului gotic.Fa@ada dantelată i cele două turnuri patrulatere # de câte E/ m fiecare # radiază echilibru.ș!ntrarea în catedrală se face prin trei por@i bogat ornamentate, care evocă simbolurile goticuluitârziu. !mpresia spa@ială în interiorul bisericii este cople itoare, zidurile ei se înal@ă pe trei rândurișde coloane. De propor@ii impozante, 64 m lungime, 65 m inăl@ime, nava principală esteîmpodobită cu statui i picturi. Notre#Dame este considerată cea mai întunecată catedrală dintreșmarile catedrale gotice, dar pe bună dreptate, lumina care se filtrează prin rozetele colorateconferă sentimente mistice în penumbra severă.

Muzeul uvru

Muzeul uvru este printre cele mai cunoscute muzee din lume. 'lădirea este un fost palat regalsituat în inima ora ului 0aris. 7re o lungă istorie în păstrarea patrimoniului artistic al Fran@ei, deșla regii capetieni până la imperiul Napoleonic. uvrul de@ine unul dintre cele mai cunoscutetablouri din lumeB &ioconda


11/20

0alatul *ersailles

0alatul *ersailles este unul dintre cele mai mari i opulente castele din întreaga lume. 'u pesteș844 de ferestre, 854 de eminee i E- de scări interioare, castelul *ersailles este una dintre celeș ș

mai vizitate atrac@ii turistice din Fran@a. Fiind un e)emplu perfect de artă franceză a secolului al#lea, această clădire istorică se află pe lista 0atrimoniului 1niversal 1N(S'? de mai bine de64 de ani.

'astelul a fost re edin@a oficială până în anul -/, iar de atunci a fost privit ca o re edin@ăș șneoficială. 'unoscut i drept Teagănul ibertă@iiT, 0alatul *ersailles a fost i locul în careș ș popula@ia 0arisului i#a manifestat nemul@umirea fa@ă de %egele udovic al 3#lea, for@ândșfamilia regală să lase în urmă via@a ei decadentă i să se mute în adevărata capitală a Fran@ei,ș0aris.

Cultua

Cultua Re.u%l!!! Fane$e e"te 0a"ta, cu multe implicatii la nivel regional. Sculptura, pictura, muzica, baletul, arhitectura, bucataria, teatrul sau cinematografia sunt domenii carereflecta natura umana, trairi, specificul national.

Pa!"ul "u.anum!t "! 1Oa"ul lum!n!l#2, a fost locul in care s#au intalnit si au lucratnumerosi artisti. 7stazi este metropola care aduna cel mai mare numar de situri cu un caracter

cultural din lume, muzee, palate, cladiri, galerii.

!ntreaga evolutie a umanitatii dedica un capitol important Frantei, ai carui oameni magnifici au plamadit istoria.

P!tua )ane$a, de la picturile rupestre de la &rotte 'hauvet, ce dateaza de acum 68.444 deani, pana la scoala impresionista sau cea contemporana ne incanta in marile muzee ale lumii.

11


12/20

T#ate uentele at!"t!e au e.e$entant! &!n Fanta3 Daca vorbim de sculptura trebuie sa neamintim de magica intalnire dintre +rancusi si 7uguste %odin.

!n materie de muzica si balet opera, opereta, miscarea contemporana aduna un public numeros inorice colt al lumii.

St!lul g#t! !n a4!tetua !"! ae #!g!n!le !n #n"tut!a Ba$!l!!! Sa!nt Den!"3 ()ista dealtfel.atu ate&ale 5l6%e #n"tu!te !n ae"t "t!l+ N#te-Dame &e Pa!", din a doua 2umatate aveacului al "!!#lea, ate&ala &!n C4ate", ate&ala &!n Am!en", cel mai mare monumentgotic din Franta si ate&ala &!n Re!m", loc de incoronare a regilor.

Mergand pe strazile marilor orase sau admirand peisa2e romantice de provincie iti poti face oide despre cat de vasta este arhitecura franceza. 'ase, palate, gari, poduri, manastiri sau bisericitoate vorbesc despre diversitate si inspiratie. Le C#%u"!e, 7ean N#u0el "au An&ee Putmancomunica lumii viziunea lor despre fle)ibilitatea spatiilor de locuit, despre inovatie si creatie. 7ucreat stiluri inconfundabile si sunt e)emple pentru noile generatii de arhitecti.

Tagul &e la Pa!", Ma!"#n et O%8et ne aduce in atentie, prin varietatea si prin programele sale,de faptul ca Fanta &a t#nul !n mate!e &e 0al#! e"tet!e.

'asa tipic frantuzeasca este greu de definit, pentru ca difera in functie de zona si de buget, dar cusiguranta are un numitor comun, cuvantul UchicK.

(leganta si bunul gust, fie ca este vorba despre o mansarda romantica sau de o vila somptuoasa,isi dau intalnire aici.

>raditiile si mostenirile de familie se regasesc pretutindeni.

(lementele de decor specifice fiecarei zone, precum cele din lemn, ceramica sau metal seregasesc in fiecare zona a casei. egatura cu natura este sursa inepuizabila de viata si sanatate.

Ga&!n!le #4ete, verdele care purifica si calmeaza, sunt elemente ale stilului frantuzesc. 'elrustic, fie ca sufera influente mediteraneene sau de munte, este incantator prin paleta cromatica,cu nuante calde si atmosfera de familie.

O 0!$!ta la L#u0e pentru a admira a.atamentele Na.#le#n III "! m#%!l!eul B#ulle ne poateda masura grandorii si a spectacolului cromatic.

7rt NouveauVul a adus prospetime in acele vremuri, forme fluide, un rafinament e)trem aldetaliilor.

12


13/20

7rhitectura, mobilierul, sticlaria, bi2uteriile au stralucit cu adevarat si o fac si azi cu aceeasimandrie.

?amenii sunt asemeni culturii din care provin.

Daca vorbim despre cea franceza atunci trebuie sa vorbim despre rafinament in orice domeniu.0entru a#i intelege trebuie sa le vizitam tara, sa le gustam vinurile si mancarea, sa petrecem timp pe strazi, in muzee, in cafenele sau bistrouri, la concerte, pe stadioane sau in parcuri.

M#&a 0e"t!mentaa nu ae egal, D!#, C4anel, 7ean Paul Gault!e, G!0en49 "au La#!:sunt cateva nume ce au facut istorie. 'asa 'artier sau Faberger, produc bi2uterii opera de arta.Sticlaria aliue, Daum Nanc; sau &alle, portelanul de Sevres, mobilierul >onet fac parte dincultura franceza.1n domeniul ce releva personalitatea franceza in intreaga sa varietate, estegastronomia. Sam.an!a nu .#ate )! alt)el &eat )antu$ea"a, dealtfel primii care au gasit oreteta pentru a imbutelia un Tvin cu bule de aerT au fost calugarii benedictini. +ranzeturile,salamurile, retele rafinate, patiseriile, salatele, faimoasele baghete sunt doar cativa dintre actoriiunei povesti incantatoare.

St!at! a+()traordinara constructia a faimoasei 0iramide de la ouvru se datoreaza arhitectuluiamerican de origine chineza !eoh Ming 0ei.

7cesta a conceput un spatiu capabil sa primeasca vizitatorii si sa serveasca unor scopuri tehnice.

Magnificul spatiu, a carei forma a fost subiectul a numeroase discutii, face legatura intre zonelemuzeului, si contine un auditorium, sali pentru e)pozitii temporare si spatii dedicate istorieimuzeului.

&eometria sa este poarta de intrarea a luminii naturale si un simbol al iluminarii spirituale.

Rel!g!a ;n Fan aț

13


14/20

'atedrala Notre Dame de 0aris

Din punct de vedere constitu ional, Fran a este un stat laic. aicitatea franceză antrenează oț țseparare reciprocă între Stat i +iserică, pe baza unui postulat prin care statul respectă toateșreligiile, dar nu recunoa te niciuna, ceea ce permite mai multor religii să coabiteze.ș Din principiu, statul francez interzice recensămintele cu caracter religios astfel încât datele din acestdomeniu sunt oferite doar de institu ii neoficiale.ț

'onform unui sonda2 'S7B

• 5 I din francezi se declară catolici


15/20

E#n#m!a Fan*e!

E#n#m!a Fan e!ț este o combina ie de multe întreprinderi private


16/20

Mul i economi ti consideră că principala problemă a economiei franceze nu este productivitatea,ț șci lipsa reformelor economice care să permită unui procenta2 mai important din popula ia activățsă lucreze. 0unctele de vedere de dreapta sus in că orele de muncă scurte i greutatea deț șreformare a pie ei muncii sunt punctele slabe, iar punctele de vedere de stânga men ionează lipsaț ț politicilor guvernamentale de creare a 2usti iei sociale. Oncercări recente ale guvernului de ațmodifica pia a de muncă pentru tineri pentru a combate oma2ul s#au lovit în anul 844E de oț șrezisten ă importantă manifestată prin proteste ample.ț

Pe"#nal!t ! maante &!nț Fan *a

• I#ana &


17/20

barbati si sa obtina multiple victorii.a ani a fost prinsa si vanduta inamicilor,impotriva carora luptase cu indar2ire, iar la / ani a fost declarata vra2itoare si arsa pe rug.

• Clau&e M#net este una dintre cele mai cunoscute personalitati franceze care au promovat pictura impresionista in secolul al "!"#lea. De#a lungul indelungatei saleactivitati, Monet va surprinde adesea in taboluri scene din natura, coasta Normandiei,impre2urimile 0arisului sau alte locuri pe care le#a indragit, lasand generatiilor viitoare une)emplu ideal de urmat.

• Na.#le#n B#na.ate

ider politic Ai militar al Fran@ei, cunoscut mai târziu ca Napoleon !, a avut un roldeosebit de important în politica europeană de la începutul secolului al "!"#lea. Născutîn 'orsica Ai specializat pe profilul de ofi@er de artilerie, Napoleon se va proclama prim#consul, apoi împărat al francezilor, în 43. Sub conducerea sa, armata franceză se vaconfrunta cu fiecare putere ma2oră europeană, victoriile militare repurtate de acestafăcând din Fran@a cea mai mare putere continentală. Onfrângerea de la Waterloo, din 5,a pus capăt domniei lui Napoleon.

Clement A&e oulouse, Midi#0irinei, /85=!nginer, unul dintre pionierii aviatiei. 7 construit aparatul de zbor numit T(olT, dar arealizat si inventii cu caracter de perfectionare in domeniile telefoniei si electrotehnicii.

Numit si ,,%egele soareT, Lu! al XI=-lea a avut cea mai lunga domnie din istoria(uropei, avand doar 5 ani cand s#a suit pe tronul Frantei.Nasterea sa, a fost considerata oadevarata minune pentru parintii sai, udovic al "!!!#lea inchinand Franta, cu aceastaocazie, Fecioarei Maria.

• An&e AMPERE-Fizician si matematician, autor al legii fundamentale aelectrodinamicii.

Managementul Fan*e!

Managementul european reprezintă o însumare de modele manageriale proprii @ărilor

17


18/20

europene, diferen@ele specifice în materie de management fiind generate de factori de natură

culturală Ai de tradi@ii comportamentale.

Fan*a este o mare putere economică si militară. (a are o cultură de valoare universală,

Atiin@a de vârf i management competitiv. Modelul francez de management se caracterizează înș primul rând, prin interven@ia statului în afaceri, mai precis în stabilirea principalelor direc@ii de

dezvoltare economică i chiar prin implicarea în anumite sectoare ale economiei i în al doileaș ș

rând prin faptul că rolurile managerilor func@ionali i rolurile managerilor integratori nu seșcombină niciodată.

Modelul francez de management este definit de următoarele principii fundamentale care

domină economia, procesul informa ional#decizional, strategia i obiectivele ma2ore aleț ș

întreprinderilor. 7ceste baze fundamentale ale managementului francez le redăm în cele ce

urmeazăB

o mi)ul de interese publice i particulare, de grup sau individuale sunt influen ateș țde Rdiri2ismul statal, individualismul i autoritarismul structurate birocraticK.ș

o diri2ismul statului se manifestă în conceperea strategiei de dezvoltare economică prinelaborarea de planuri, pe termen mediuL

o pentru men inerea capacită ii concuren iale a marilor întreprinderi franceze suntț ț țcreate structuri de sus inere logisticăLț

o manifestarea autoritarismului la nivel microeconomic

On Fran@a, statul 2oacă un rol#cheie în economie Ai societate. Din acest punct de vedere,

modelul francez este apropiat de cel 2aponez. Diri2ismul statal francez are o istorie relativ

îndelungată. Oncă din secolul al "!*#lea, Hean +aptiste 'olbert, ministrul de finan@e al regelui

ouis al "!*#lea, a impus controlul central al monarhiei în economie, mai ales în comer@ Ai

industrie.

>raditional, in Franta predomina afacerile familiale, ceea ce conduce la diminuarea, pana lastergerea diferentelor dintre manager si proprietar. !n teoria si practica manageriala franceza estemai frecvent utilizata notiunea de „patron” cu sensul de proprietar, decat de manager.

18


19/20

!n general francezii sunt inclinati catre o gandire rationala, potrivit careia o argumentare logicaadmite o singura concluzie, de unde si tendinta de a considera ca e)ista Ro singura cale, cea mai buna, de a rezolva o problemaK. De obicei pregatiti in „les Grandes Écoles”, cu gandire sirationament matematic, patronul este inclinat sa creada ca numai el este menit sa gaseascaadevaratele raspunsuri.

Managerii francezi sunt mai fle)ibili si creativi decat omologii lor europeni si nu se simt legatide e)perimentele neplacute din trecut. e place sa faca mai multe lucruri deodata. 'u toateacestea ei sunt autoritari, capriciosi, birocrati si uneori egoisti.

B!%l!#ga)!e+

httpsBro.:iCipedia.org:iCi!storiaXFranI'I/+ei httpB:::.efranta.rodespre#efrantaitem5#istoria#mare#a#frantei#scrisa#in#cateva#

randuri

httpB:::.globi.rofrantaistorie

httpB:::.casamea.rolifest;leturismstatele#lumiiobiceiuri#si#traditii#din#franta#6E3

19


20/20

httpsBro.:iCipedia.org:iCi%eligiaXI'6I7(nXFranI'I/+a

httpB:::.scrigroup.commanagementManagementul#in#Franta56/35.php

httpB:::.creeaza.comreferatemanagement0?>(N>!71#%(S1%S((#S!#

!M7&!6E.php

20

Documents

Managementul Frantei,SERIA 1