Upload
uri
View
250
Download
24
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Managementul Stresului Profesional. Bibliografie : Andreescu, Anghel (coord.) - Managementul stresului profesional, vol.I-II, Editura MAI, Bucureşti, 2006 Arădăvoaice Gh .- Stresul psihic în lupta armată. Editura A.I.S.M., 1993. - PowerPoint PPT Presentation
Citation preview
Managementul Stresului ProfesionalManagementul Stresului Profesional
Bibliografie:
1.1. Andreescu, Anghel (coord.) - Managementul stresului profesional, vol.I-II, Editura MAI, Andreescu, Anghel (coord.) - Managementul stresului profesional, vol.I-II, Editura MAI, Bucureşti, 2006Bucureşti, 2006
2.2. Arădăvoaice Gh .- Stresul psihic în lupta armată. Editura A.I.S.M., 1993.Arădăvoaice Gh .- Stresul psihic în lupta armată. Editura A.I.S.M., 1993.3.3. - Disciplina militară-dimensiuni psihologice. Editura A.I.S.M., 1993.- Disciplina militară-dimensiuni psihologice. Editura A.I.S.M., 1993.4.4. Atanasiu C. – Incursiuni în psihologia luptei. Editura Militară, Bucureşti, 1974.Atanasiu C. – Incursiuni în psihologia luptei. Editura Militară, Bucureşti, 1974.5.5. *** - Agresiune şi apărare psihologică. Editura A.I.S.M., 1994.*** - Agresiune şi apărare psihologică. Editura A.I.S.M., 1994.6.6. *** - Efectele stresante ale câmpului de luptă. Editura Militară, Bucureşti, 1991.*** - Efectele stresante ale câmpului de luptă. Editura Militară, Bucureşti, 1991.7.7. Hariuc C. – Protecţia împotriva agresiunii psihologice. Editura Militară, Bucureşti, 1994.Hariuc C. – Protecţia împotriva agresiunii psihologice. Editura Militară, Bucureşti, 1994.8.8. 6.Sun Tzu - Arta războiului. Editura Aureliu, Bucureşti, 19966.Sun Tzu - Arta războiului. Editura Aureliu, Bucureşti, 19969.9. 7.Vuzitas Gh.7.Vuzitas Gh. - Neurologie şi psihiatrie. Editura Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti, 1996.- Neurologie şi psihiatrie. Editura Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti, 1996.10.10. 8.Goliszek A.8.Goliszek A. - Învingeţi stresul ! Editura Teora, Bucureşti, 1999.- Învingeţi stresul ! Editura Teora, Bucureşti, 1999.11.11. 9.Segal Jeanne - Dezvoltarea inteligenţei emoţionale. Editura Teora. Bucureşti, 1999.9.Segal Jeanne - Dezvoltarea inteligenţei emoţionale. Editura Teora. Bucureşti, 1999.12.12. 10.United Nations Departement of Peacekeeping Operations – United Nations Stress 10.United Nations Departement of Peacekeeping Operations – United Nations Stress
Management Booklet.Management Booklet.13.13. 11. ***- Controlarea stresului în operaţiunile militare. F.M.26-2 august 1986 11. ***- Controlarea stresului în operaţiunile militare. F.M.26-2 august 1986 14.14. 12. ***- Traumele psihice de luptă, Buletinul de Informare Documentare, O.I.D., 1993.12. ***- Traumele psihice de luptă, Buletinul de Informare Documentare, O.I.D., 1993.15.15. 13.Vasilescu, I.P.- Psihologia riscului. Editura Militară, Bucureşti, 1986.13.Vasilescu, I.P.- Psihologia riscului. Editura Militară, Bucureşti, 1986.16.16. 14.Brandon, N. – Cei şase stâlpi ai respectului de sine. Editura Colosseum, Bucureşti, 1996.14.Brandon, N. – Cei şase stâlpi ai respectului de sine. Editura Colosseum, Bucureşti, 1996.17.17. 15.Bogatu, N. – Implicaţii psihosociologice ale imaginii de sine, în Rev. de Psihol.nr.4 /1981.15.Bogatu, N. – Implicaţii psihosociologice ale imaginii de sine, în Rev. de Psihol.nr.4 /1981.18.18. 16. Radu-Tomşa, I. - Psihologie Militară -Imaginea de sine, Editura A.I.S.M. 1999.16. Radu-Tomşa, I. - Psihologie Militară -Imaginea de sine, Editura A.I.S.M. 1999.19.19. 17. ***17. *** Regulamentul Acţiunilor Psilogice –PSY 1, 2000. M.Ap.N.Regulamentul Acţiunilor Psilogice –PSY 1, 2000. M.Ap.N.
“Cel care cunoaşte pe alţii este bine informat; cel care se cunoaşte pe sine însuşi este înţelept”
LAO-TSEFilosof chinez
sec. VI d.Hr.
ObiectiveObiective
Identificarea cauzelor stresuluiDiscutarea efectelor dăunătoare ale
stresuluiDiscutarea mijloacelor de eliminare a
surselor accesibile de stresDiscutarea mijloacelor de eliminare
a surselor inaccesibile de stres
Obiective (cont.)Obiective (cont.)
Discutarea tehnicilor de îmbunătăţire a asertivităţii
Discutarea tehnicilor de management al stresului
Discutarea şi exersarea a trei tehnici de management al stresului
Cauzele stresuluiCauzele stresului
Care sunt sursele stresului în viaţa dumneavoastră?
Stresul poate rezulta din activităţile zilnice Stresul poate rezulta din evenimentele
majore de viaţă Interiorul nostru sau mediul profesional Riscul sau incertitudinea, necunoscutul SCHIMBAREA este o sursă majoră de
stres
Efectele nocive ale stresuluiEfectele nocive ale stresului
Boala- scade rezistenţa în faţa bolilor-sistemul imunitar se perturbă; apar infecţii, are loc avansarea bolii canceroase, presiunea crescută a sângelui, puls rapid, obezitate datorată
comportamentului de supraalimentare, boli ale inimii, ulcer, boli psihosomatice
Oboseala - sau suprasolicitarea profesională poate cauza erori grave în realizarea sarcinilor ducând chiar la îmbolnăviri psihice sau moarte precoce
Stresul UtilStresul Util
Stresul poate fi de ajutor atunci când motivează realizarea unei sarcini acum!
Stresul pozitiv – eustresul dinamizează şi direcţionează acţiunile şi activităţile umane
Stresul negativ – distresul blochează şi perturbă Stresul poate fi controlabil prin antrenament şi
conştientizare Stresul ajută la maturizarea şi adaptarea eficientă
profesională şi socială a persoanei Stresul crează dependenţă: suprasolicitarea şi
subsolicitarea; solicitarea optimă
LA SARCINĂ EGALĂ PERSOANELE AU LA SARCINĂ EGALĂ PERSOANELE AU FORŢE DIFERITEFORŢE DIFERITE
ACEEAŞI PERSOANĂ CU SARCINI DIFERITEACEEAŞI PERSOANĂ CU SARCINI DIFERITE
GREAGREA MIJLOCIEMIJLOCIE UŞOARĂUŞOARĂ
PERSOANE DIFERITE ÎN FAŢA UNUI PERSOANE DIFERITE ÎN FAŢA UNUI OBSTACOL EXTERIOROBSTACOL EXTERIOR
Simptomele stresuluiSimptomele stresului
FiziceEmoţionaleCognitiveComportamentale
Simptomele fizice ale stresuluiSimptomele fizice ale stresului
Tensiune muscularăCefaleeObosealăDificultăţi ale somnuluiDificultăţi digestive sau intestinalePresiune crescută a sângelui HTAPuls mărit, pupile dilatate
Simptomele emoSimptomele emoţţionale ale stresuluiionale ale stresului
Iritabilitate Căutarea conflictului/iritabilitate Anxietate Depresie Absenţa bucuriei sau a bunei dispoziţii Modificări ale stării emoţionale Gânduri de omor/abandon sau suicidare
Simptomele emoSimptomele emoţţionale ale stresuluiionale ale stresului
- încăpăţânare ;încăpăţânare ;- evitare ;- evitare ;- violenţă ;- violenţă ;- violenţă fără reuşită ;- violenţă fără reuşită ;- abandonare .- abandonare .
Reacţii în faţa frustrării :Reacţii în faţa frustrării :
Simptomele cognitive ale stresuluiSimptomele cognitive ale stresului
Lipsa atenţiei sau perturbările eiDistractibilitateUitare sau comprehensiune difuzăStări de confuzieSlaba capacitate de concentrare, de
susţinere ale atenţiei, a retenţiei sau a redării în învăţare-adaptare
Simptomele stresului Simptomele stresului îînn comportamentcomportamentRefugiu, apatie sau izolare psiho-
socialăDificultăţi la locul de muncăConflicte cu colegii, şefii, prietenii şi
cei apropiatiObiceiuri nesănătoase -
supraalimentare, abuzuri de alcool, nicotina, cafea, cafeina, droguri etc.
Copingul eficientCopingul eficient
Eliminarea surselor accesibile de stres
Managementul surselor inaccesibile de stres într-un mod mai eficient
Cauzele accesibile de stresCauzele accesibile de stres
NicotinaAlcoolulSupraalimentareaCofeinaDificultăţi de somn : la adormire,
coşmare, treziri timpurii, insomnii, lipsa refacerii energetice şi psihice
NicotinaNicotina
Mestecarea tutunului poate cauza cancer la nivelul cavităţii bucale sau a buzelor
Inhalarea fumului ţigării poate cauza cancer pulmonar, boli ale inimii şi infecţii respiratorii la nefumători, ca şi scăderea imunităţii la boli sau infecţii
Nicotina (cont.)Nicotina (cont.)
Efectele medicale ale uzului de nicotină ar trebui cunscute de toată lumea
Copiii expuşi la fumul inhalat sunt mai vulnerabili la răceli, infecţii ale urechilor, astm, bronşită, pneumonie etc.
Pentru a te opri din fumat consultă un specialist în legatură cu produsele de înlocuire a nicotinei, precum şi despre programele de intervenţie psihologică individualizate existente
AlcoolulAlcoolul
Problemele medicale datorate consumului de alcool în exces: depresie, boli ale ficatului, ulcer, presiunea mare a sângelui, HTA
Aproape jumătate dintre marinarii care se sinucid sunt sub influenţa alcoolului la momentul comiterii actului
Alcoolul (contAlcoolul (cont..))
Administrarea a două pahare de alcool înainte de culcare poate duce la un somn mai puţin odihnitor şi oboseală a doua zi
SupraalimentareaSupraalimentarea
Problemele medicale datorate supraalimentarii - obezitate, creşterea presiunii sângelui, diabet, bolii ale inimii, creşterea presiunii sângelui
Dieta strictă sau rapidă nu determină schimbări care se menţin pe o durată lungă datorită faptului că metabolismul încetineşte. iar la revenirea la o dietă “normală” corpul recâştigă şi mai mult în greutate
SupraalimentareaSupraalimentarea ( cont.) ( cont.)
Programele comerciale de pierdere în greutate şi dietele sunt costisitoare şi neeficiente
Mănâncă 3 mese pe zi, minim Scapă de calorii folosind înlocuitori de
zahăr, sucuri fără zahăr, sosuri de salată fără grăsimi, lapte degresat; evită desertul
Gustări sănătoase - morcovi, cereale, fructe, lapte
CafeinaCafeina
Cafeina creşte gradul de activare pentru câteva ore după care determină o oboseală crescută
Problemele de sănătate datorate cafeinei: creşterea presiunii sângelui, anxietatea, iritabilitatea, cefaleea, problemele de somn
Insomnia poate fi rezultatul administrării repetate a cafeinei dupa prânz
Mountain Dew, ciocolata şi ceaiurile conţin cafeina
CafeinaCafeina (cont.)(cont.)
Descreşterea cantităţii de cafeina la cel mult două ceşti de cafea pe zi
Descreşterea cantităţii se face treptat renunţând la câte o ceaşcă în fiecare zi
Probleme de somn Probleme de somn
Orele insuficiente de somn determină oboseală, iritabilitate, depresie, scăderea eficienţei la locul de muncă, accidente
Intervalul optim de somn este 8- 8.30 ore pe noapte (cu un minimum de 5 ore pentru a evita probleme de neperformanţă, mai ales pentru persoanele sedentare, care au ca responsabilităţi luare unor decizii sau a căror atenţie este intens solicitată
Mai multe despre somn Mai multe despre somn
Oboseala cauzează:– Somn nesatisfăcător, nerelaxant
insuficient sau cu perturbări, coşmare– Perturbarea ritmului circadian– Efort prelungit în activităţile curente
IncIncăă şşi mai multe despre somn i mai multe despre somn
Simptome ale deprivării de somn– halucinaţii– căscat excesiv– scăderea memoriei şi atenţiei– senzaţia de greutate la nivelul capului
Remedii ale deprivării de somn– cafeina– “moţăieli” de maxim 60 min (pentru depăşirea
acestui interval sunt decesare 20 min. pentru a ajunge într-o stare alertă)
Cum sCum săă îîmbunmbunăăttăţăţeeşşti calitatea ti calitatea somnuluisomnului Evită exerciţiile dificile şi alcoolul înainte de
culcare Evită cafeina după-amiază Mergi la culcare şi trezeşte-te la aceleaşi ore Dacă nu poţi adormi în 30 min. ridică-te din pat şi
citeşte ceva până te simţi somnoros Evită somnurile “scurte” de 30-60 min Relaxează-te 30-60 min. înainte de culcare Tehnicile de relaxare pot induce somnul Nu verifica alarma ceasului în timpul nopţii
ModalitModalităţăţi de abordare a surselor i de abordare a surselor inaccesibile de stres inaccesibile de stres Exersează tehnicile specifice de
management al stresului descrise în continuare
Schimbă-ţi percepţia despre stresIdentifică-ţi propriile surse de stres şi
încearcă să le elimini
Tehnici specifice de management alTehnici specifice de management al stresului stresului Vorbeşte cu cineva (prieten, mentor,
apropiat, persoană specilizată/calificată) Crează-ţi o reţea de prieteni pentru suport Programează-ţi activităţi distractive-
hobby-uri noncompetiţionale, lectura, ascultatul muzicii, dansul, sportul etc.
Introdu spiritualitatea în viaţa ta
Tehnici specifice de management alTehnici specifice de management al stresului (cont.)stresului (cont.) Oferă-te voluntar să ajuţi pe cineva- viaţa ta va
căpăta semnificaţie, sens şi valoare Practică exerciţii aerobice - (ciclism, alergat,
mersul pe jos, înnot, gimnastică aerobică)- cel putin 30 min. de 3 ori pe săptămână- scad tensiunea şi îmbunătăţesc starea emoţională şi mentală, dispoziţia ta psihică în general
Ţine o agendă; scrie în ea obiectivele, sarcinile şi organizează-le în funcţie de priorităţile tale
Găseşte timp “în plus” (să ajungi cu 10 min. mai repede la o întâlnire) sau asigură-te să ai o rezervă de timp întotdeauna
ImbunImbunăăttăţăţeeşşte managementulte managementul timpului timpului Recapitulează calendarul şi lista de sarcini
din agenda zilnic Organizează sarcinile în funcţie de
priorităţi Abordeaza întâi sarcinile dicificile Lucrează eficient - nu trebuie să finalizezi
toate sarcinile perfect Fă-ţi un “plan de atac” şi stabileşte paşii
acestuia în detaliu
Reducerea stresului la locul deReducerea stresului la locul de muncmuncăă Reţine că munca ta este importantă Fii optimist !- lumea rămâne oricum
aceeaşi, chiar dacă tu vei fi serios, vesel sau supărat tot timpul!
Laudă-i adesea pe cei alături de care lucrezi
Ia-ţi “pauze vesele” la locul de muncă -vorbeşte cu cineva, spune un banc sau uită-te pe nişte poze
Reducerea stresului la locul deReducerea stresului la locul de muncmuncăă (cont.) (cont.) Împarte ziua de muncă în “bucăţi” Planifică activităţi distractive după ce
termini munca Delegă din munca ta şi altora Dacă rămâi în urmă - cere ajutor şi
informează-ţi superiorii Stabileşte limite în ceea ce ţi se poate cere
să faci Stabileşte obiective de lucru realiste Dacă te simţi copleşit, fă ceva!
SchimbSchimbăă perspectiva asupra stresului perspectiva asupra stresului
Când te simţi stresat - fă o pauză, respiră încet, fă o scurtă plimbare
Priveşte viaţa ca pe o provocare sau ca pe o oportunitate de a excela - şi nu ca pe o criză
Când ceva nu merge bine - găseşte 3 modalităţi în care îţi imaginezi că situaţia ar putea să fie mai rea de-atât
Trăieşte fiecare zi “pe rând”- nu te mai gândi la eşecurile trecute, nu-ţi mai fă griji legate de viitor, nu mai aştepta (trist) un posibil viitor fericit
SchimbSchimbăă perspectiva asupra stresului perspectiva asupra stresului (cont.)(cont.) Invaţă să te bucuri de lucrurile simple ale
vieţii Nu aştepta ca alţii să te facă fericit
(menţine un focus al controlului intern) Nu poţi controla ceea ce simţi- dar poţi
controla ceea ce să faci cu ceea ce simţi şi cât anume durează acestea
Găseşte partea pozitivă a fiecărei situaţii
SchimbSchimbăă perspectiva asupra stresului perspectiva asupra stresului (cont.)(cont.) Nu-ţi mai pierde timpul fiind îngrijorat - dezvoltă
un plan pentru abordarea problemei şi acţionează Fii pregătit să aştepţi oricât, ia-ţi cu tine cărţi de
citit, un radio portabil etc Fii atent să nu cazi pradă sindromului “nu se
poate face nimic” înainte de a renunţa la soluţionarea unei situaţii
Intotdeauna să ai un plan de rezervă la orice Decide acum ce este cu adevărat important
pentru tine
GGâândirea eronatndirea eronatăă determin determinăă apari apariţţia ia stresuluistresului“Catastrofarea”- anticiparea unui
rezultat cumplit exagerează importanţa unei situaţii
“Nu pot suporta !”“Trebuie !”
GGâândirea eronatndirea eronatăă determin determinăă apariapariţţia stresului (cont.)ia stresului (cont.) “Autopedepsirea” în legatură cu greşeli din
trecut pe care nu le poţi remedia Ingrijorarea în legatura cu situaţii asupra
cărora nu ai nici un control sau nu le poţi schimba
“Suprageneralizarea”-considerarea unui eveniment negativ ca fiind predicitv pentru numeroase alte evenimente similare (exp. “Prietena mea m-a părăsit. Nu voi mai găsi niciodată pe cineva”)
GGâândirea eronatndirea eronatăă determin determinăă apariapariţţia stresului (cont.)ia stresului (cont.) “Raţionalizarea emoţiilor”- gândire de tipul
“Asta simt deci înseamnă că trebuie să fie adevărat” (exp. Sunt anxios astăzi deci înseamnă că ceva rău se va întâmpla)
“Personalizarea”- autoinvinuirea pentru rezultate de care nu eşti responsabil
“Falsităţi ale adevărului”- a deveni furios când ceva te dezamăgeşte pentru faptul că “Viaţa trebuie să fie corectă”
Cum sCum săă corectezi erorile de corectezi erorile de ggâândirendireInvaţă să recunoşti erorile de gândire
pe care le faciInlocuieşte gândurile iraţionale cu
alternative realiste
Managementul furieiManagementul furiei
Poţi alege modul în care îţi exprimi furia (ceilalţi nu te vor respecta dacă urlii, foloseşti violenţa - tu eşti mult prea important pentru a lăsa situaţia să te controleze)
Atunci când nu eşti de acord foloseşte un ton calm
Dacă eşti pe cale de a-ţi pierde controlul- numără încet până la 10, respiră rar şi fă o scurtă plimbare dacă este nevoie
Managementul furiei (cont.)Managementul furiei (cont.)
Stabileşte limite în legătură cu perioada de timp cât vei fi furios - apoi fă ceva plăcut pentru tine.
Atunci când nu eşti de acord cu cineva conectează-te la elemente din prezent (şi evită dezgroparea rănilor vechi)
Poţi critica comportamentul unei persoane dar nu şi persoana în sine
Asertivitatea/ O mai bunAsertivitatea/ O mai bunăă comunicarecomunicare Cere ceea ce doreşti Refuză o sarcină dacă într-adevăr nu vrei
să o faci Atunci când faci o cerere oferă un
argument pentru aceasta Fi foarte specific atunci când faci o cerere
(spune receptorului exact ceea ce trebuie făcut)
Fi un bun ascultător- oferă întreaga ta atenţie, arată-i interes, sumarizează ceea ce ai auzit
Tehnici de relaxareTehnici de relaxare
Respiraţie adâncă şi rarăRelaxare musculară progresivăImagerie dirijată
RespiraRespiraţţie adie adââncncăă şşi rari rarăă
Inspiră încet pe gură sau nări pentru 5 sec. în timp ce stomacul tău este impins în afară
Fără a face pauză expiră pentru 5 sec. spunându-ţi că te relaxezi
Realizează această tehnică pentru cel putin 5 min. de fiecare dată când te simţi stresat, furios, anxios, copleşit sau nu poţi adormi
Relaxare muscularRelaxare muscularăă progresiv progresivăă
Aşează-te pe un scaun comfortabil sau stai intins
Respiră rar pentru câteva minuteApoi tensionează şi relaxează fiecare
grupa musculară principală (poţi relaxa fiecare grupă musculară de două ori)
Imagerie dirijatImagerie dirijatăă
Respiră rar pentru câteva minuteApoi realizează relaxarea musculară
progresivăIn final, imaginează-te într-un context
relaxant (spre exemplu pe o plajă)Foloseşte toate simţurile pentru a
observa împrejurimile
IntrebIntrebăări?ri?
SfSfâârrşşitit