Manual Dulgher

7/14/2019 Manual Dulgher

1/412


2/412

Tehnologia meseriei - 1

CUPRINS

Tehnologia meseriei

1. Utilizarea corecta a vocabularului tehnic pentru meseria

de dulgher-tamplar-parchetar ............................................................. 1 2. Pregatirea locului de munca. Stabilirea timpurilor si cantitatilor de materiale ........................................................................................ 3 3. Utilizarea documentatiei de executie: elementele constructiilor ...... 29 4. Executarea peretilor turnati .............................................................. 40 5. Executarea planseelor ....................................................................... 50 6. Executarea acoperisului tip sarpanta ................................................ 62 7. Executarea scarilor ........................................................................... 94 8. Executarea stalpilor ........................................................................ 107 9. Executarea grinzilor ....................................................................... 116 10. Pregatirea obiectivului pentru receptie ........................................... 130 11. Pardoseli ......................................................................................... 137 12. Tamplarie din lemn ......................................................................... 139 Bibliograe .......................................................................................... 144

Desen tehnic

A. Reprezentarea elementelor unei construcii n desenul tehnic ....... 147 B. Explicarea detaliilor din desenele de execuie ............................... 164 C. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn ....................... 169 D. Reprezentarea elementelor asamblate ............................................ 172 E. Reprezentarea mbinrii pieselor din lemn ..................................... 174 F. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn ....................... 175 G. Reprezentarea elementelor de construcii din beton armat ............ 178 H. Desenarea planurilor....................................................................... 181 I. Desenarea seciunilor ..................................................................... 187

J. Desenarea faadelor ........................................................................ 189 K. Planuri de cofraj ............................................................................. 191

Matematica aplicat

1. Operaii cu numere ntregi i raionale ........................................... 195 2. Raport, procent ............................................................................... 205 3. Uniti de msur............................................................................ 207 4. Geometrie plan ............................................................................. 210

5. Geometrie n spaiu ........................................................................ 228


3/412

2 -Tehnologia meseriei

Organizarea i legislaia muncii

1. Cunoaterea locului i rolului construciilor n cadrul economiei de pia .......................................................................... 241

2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei

societi de construcii ROF Societate......................................... 245 3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor care inueneaz procesul de producie ......................................... 256 4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier ...................... 272 5. Cunoaterea noiunilor privind normele de munc aplicate n unitile de construcii .................................................. 274

Sntatea i securitatea muncii

1. Identicarea, pregtirea i curairea instrumentelor, sculelor,uneltelor, mainilor, utilajelor i instalaiilor. Identicarea,

pregtirea i curarea instrumentele, sculelor, uneltelor, mainilor utilajelor i instalaiilor................................................... 285 2. Prentmpinarea pericolelor: Msuri de protecia muncii .............. 302 3. Prentmpinarea pericolelor: Msuri de prevenire si stingere a incendiilor ....................................................................................... 326 4. Prentmpinarea pericolelor. Acordarea msurilor de prim ajutor . 334

Bibliograe ..................................................................................... 342

Liber intreprinztor

1. Care sunt formalitile necesare ninrii unei rme .................... 345 2. Planul de afaceri ............................................................................. 352 3. Bilanul, Contul de prot i de pierderi i Fluxul de numerar ....... 374

Iniiere n cutarea unui loc de munc

1. Economia de Pia .......................................................................... 385 2. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE ............................. 389 3. Scrisoarea de intenie...................................................................... 485 4. Prezentarea la Interviul pentru Angajare ........................................ 407


4/412


CURS DE CALIFICARE / RECALIFICAREN MESERIA DE

DULGHER TMPLAR- PARCHETAR

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINATEHNOLOGIA MESERIEI


5/412


I. UTILIZAREA CORECTA A VOCABULARULUI TEHNICPENTRU MESERIA DE DULGHER-TAMPLAR-PARCHETAR

A. Notiuni Introductive

Dulgherul tamplar parchetar este muncitorul in constructii montaj

a carui activitate se compune din: executarea schelelor necesare lucrului la

inaltime pentru lucrarile de zidarie si nisaje la interior si exterior, executarea

cofrajelor pentru diferitele elemente de rezistenta ale constructiilor

(fundatii, stalpi, grinzi, plansee, pereti) din beton armat monolit, montarea

elementelor prefabricate care alcatuiesc structura de rezistenta a cladirilor

etajate, montarea pardoselilor din lemn (dusumele din scandura, parchet de

diferite esente, fag, stejar, foi de parchet laminat), executarea acoperisului tip

sarpanta, incadrarea si ajustarea tamplariei.

In principal dulgherul tamplar parchetar are de efectuat urmatoarele

activitati:

citeste si interpreteaza planurile de executie si cele de detaliu pentruexecutarea lucrarilor in conformitate cu proiectul de executie;

efectueaza calcule matematice simple de apreciere a necesarului de

materiale pentru executarea lucrarilor de dulgherie tamplarie; masoara si traseaza amplasamentul lucrarilor de dulgherie/ tamplariein coformitate cu proiectul de executie si normativele in vigoare;

organizeaza si curata propriul loc de munca in vederea desfasurariiactivitatii de dulgherie/ tamplarie;

verica calitatea lucrarilor de dulgherie/tamplarie in conformitate cuproiectul de executie si normativele in vigoare, remediaza defectiunile

aparute astfel incat lucrarile executate sa corespunda cu proiectul deexecutie si normativele in vigoare.

B. Vocabularul tehnic pentru meseria de dulgher tamplar parchetar

Cofraje

constructii auxiliare, provizorii, care servesc pe timpul executariilucrarilor turnarea betonului proaspat si obtinerea formei sidimensiunilor proiectate ale elementelor de beton si beton armat,precum si pentru sustinerea acestora pe timpul intaririi betoului

pana la obtinerea rezistentei mecanice necesare, folosite la realizarealucrarilor de beton si beton armat monolit;


6/412


clasicare cofraje

- dupa destinatie: cofraje pentru fundatii; cofraje pentru stalpi; cofraje pentru grinzi; cofraje pentru plansee; cofraje pentru arce si bolti (cintre)- dupa greutatea de executie: cofraje usoare pentru betoane in fundatii si radiere cofraje mijlocii pentru cladiri fara schelet de beton armat, avandplansee obisnuite cu placi drepte; cofraje grele la cladiri cu ziduri portante avand planse cu grinzi sinervuri cu vute si placi; cofraje foarte grele la cladiri cu schelet de beton armat compus cofraje speciale pentru plansee castate, scari drepte, pereti desilozuri, castele de apa, cadre inclinate cofraje speciale grele pentru cupole, plansee ciuperci curbe, scarispirale, placi autopurtante au panze subtiri, arce, grinzi cu zabrele,- dupa modul de confectionare, modul si gradul lor de reutilizare: cofraje xe executate la fata locului; cofraje demontabile executate din panouri prefabricate tipizate; cofraje mobile (glisante, rulante)

mese de turnare aplanseelor

ansambluri autonome de suprafata mare care cuprind cofraje sisustinerea acestora (stalpi, grinzi, traverse, si longrine anume realizate);

juguri elemente cu rol de sustinere a cofrajelor, impiedica desfacereacofrajului sub presiunea betonului neintarit si a impiedica antrenareain deplasarea lor pe verticala;

tije de sustinere sunt bare de otel rotund care se reazema pe elementul de betonarmat de la nivelul de unde incepe executarea peretilor in cofrajeglisante;

sprijiniri lucrari auxiliare alcatuite dintr-o camasuiala, realizata din dulapiaplicati pe peretele sapaturii si din elementele de sprijinire (spraituri,proptele); sunt sprijiniri speciale si sprijiniri obisnuite

elemente orizontalede sustinere

grinzi metalice extensibile; grinzi articulate si telescopice demontabile;

pop metalic element vertical de sustinere;

grinda element principal de rezistenta intr-o cladire asezata pe orizontalasau inclinat; pot grinzi din lemn, metalice si din beton armat;

plansee

elemente de rezistenta care au rolul de a compartimenta cladirea pe

verticala si de a prelua incarcarile de la nivelele superioare si de a letransmite grinzilor, stalpilor, peretilor;

scari elemente de constructie alcatuite din plane orizontale denumitetrepte, asezate denivelat, la distante egale plane pe care se circulaurcand sau coborand, asigura comunicarea intre etajele cladirii;

cioplirea operatie manuala ce se executa cu toporul, securea, toporisca, bardasi tesla, are ca scop fasonarea lemnului rotund in grinzi , scobirea sitaierea la jumatate a bustenilor, despicarea lemnului, etc;

rindeluirea operatia de netezire a pieselor cu rindeaua;razuirea operatia de netezire a suprafetelor facuta cu lama de razuit;daltuirea operatie realizata cu ajutorul daltii

pana elemente de legatura care asigura imbinarea si impiedicadeplasarea reciproca a elementelor de constructii imbinate


7/412


II PREGATIREA LOCULUI DE MUNCA. STABILIREATIPURILOR SI CANTITATILOR DE MATERIALE

A. Materiale folosite la lucrarile de dulgherie

In dulgherie se folosesc urmatoarele categorii de materiale: Materialele lemnoase sunt cel mai des folosite iar dintre acestea

cele mai utilizate sunt: lemnul rotund, cheresteaua (lemn ecarisat),parchetul, scandurile rindeluite si prolate, produsele straticate(placajul, panelul, etc.);

Metalele si in special otelul folosit la executarea accesoriilor,fabricarea sculelor, confectionarea tablei, etc;

Alte materiale cum ar cele pentru incheiat (adezivi) sua materialepentru nisare (lacuri, vopsele, etc)

A.1. Materiale lemnoase Aceste materiale sunt folosite

pentru avantajele pe care le prezinta: Greutate mica; Elasticitate mare; Prelucrare, manipulare,

asamblare usoara;

Materialul lemnos prezinta si oserie de dezavantaje cum ar : Pericol de incendiu sporit; Durabilitate mai redusa ca a

unor materiale.In Fig. 1 sunt prezentate elemen-

tele anatomice ale lemnului.

A.2. Defectele lemnului

Defectele micsoreaza rezistentasi aspectul lemnului. Dulgherultrebuie sa cunoasca aceste defecte

pentru a le putea evita pe cat posibilin cazul executarii lucrarilor.

A.2.1. Defectele de forma aletrunchiuluisunt (Fig. 2):

Curbura data de devierea

axei trunchiului. Ea se pre-zinta sub mai multe forme

Fig. 1 Elementele anatomice ale lemnului:A - sectiune transversala; B - sectiune radiala

(1.1-coaja moarta; 1.2 - coaja vie);C - sectiune tangentiala coaja (scoarta);

2 - cambiu; 3 - maduva; 4 - raze medulare;5 - raze medulare principale; 6 - inele anuale;

7 - album; 8 - duramen.

Fig. 2 Tipuri de curburi ale trunchiului:a - curbura simpla intr-un singur plan;b - curbura multipla intr-un singur plan;c - curbura in planuri diferite


8/412


si are ca efect scaderea rezistentei lemnuluirotund la solicitarile de compresiune.Piesele debitate din acesti busteni se crapasi se deformeaza mai usor in timpul uscarii.Marimea curbei este data de raportul dintre

sageata maxima s si lungimea portiuniicurbate l, masurata in cm/msau procente.

Insabierea trunchiului(Fig. 3.) la nastere inpartea inferioara a trunchiului la copacii careau crescut pe pante mari .

Conicitatea anormala este data de diferentaprea mare dintre diametrele de la baza sivarful busteanului si este data de formula:

C= D-d / L unde:

Deste diametrul bazei busteanului dat in m; deste diametrul a varf al busteanului dat in cm;Leste lungimea busteanului, in m. Conicitateaeste considerata un defect in cazul in care C >1 cm/m

Labartarea trunchiului (Fig. 4) constain ingrosarea pronuntata a bazei acestuia,

in aceasta zona bra ind inclinata. Defectul este dat de diferentadintre diametrul de la baza al trunchiuluiD si diametrul dmasurat lainaltimea de 1 m de la baza.

Ovalitatea(Fig. 5) este considerata un defectdoar in cazul in care este pronuntata. Ea estedata de diferenta dintre lungimile axelorsectiunii transversale (D-d), impartita lamarimea axei mari D, rezultatul ind dat in

procente.

Canelurile (Fig. 6) sunt date de valurireasuprafetei trunchiului si apare mai ales lacarpen. In acest caz piesele debitate au breleinclinate

Infurcirea trunchiului (Fig. 7) apare in cazulin care trunchiul se ramica in mai multe

parti. Inclinarea este data de diferenta in metride la capatul gros al trunchiului pana la loculinfurcirii.

Fig. 3 Insabiereatrunchiului

Fig. 4 Labartareatrunchiului

Fig. 5 Ovalitatea

Fig. 6 Caneluri

Fig. 7 Infurcirea trunchiului


9/412


A.2.2. Defectele de structura ale lemnului Aceste defecte sunt vizibile dupa debitarea bustenilor

Lemnul de compresiune (Fig. 8) aparecu preponderenta la rasinoase si consta iningrosarea puternica a lemnului in jurul

inelelor anuale in jurul carora, in sectiune, iao culoare rosie bruna. Piesele confectionatedin acest lemn se deformeaza puternic,crapand uneori dupa uscare.

Neregularitatile inelelor anuale. Inelele anuale au latimi diferite.Cu cat neregularitatea este mai accentuate cu atat lemnul este maineomogen si are comportari diferite.

Fibra creata (g. 9) apare in special lafoiaoase (paltin, frasin , etc.) unde bracapata o forma ondulata, dar uneori

proprietatile mecanice sunt foarte bune. Spreexemplu, furnirul din paltin cret este foarte estetic, paltinul din aceastacategorie folosindu-se si la fabricarea instrumentelor muzicale.

Fibra inclinata (g.10). Fibrele si ineleleanuale sunt deviate de la axa longitudinala aarborelui. Defectul se masoara prin raportuldintre devierea brelor de la o linie paralela

cu axa piesei, h si lungimea de referintaconsiderate l. In acest caz sunt micsorate rezistentele mecanice, esteingreunata prelucrarea, suprafetele ind mai aspre si greu de prelucrat.

Fibra rasucita(g.11) este data de deviereaelicoidala a brelor lemnului in jurul axeisale si poate recunoscuta dupa crapaturilecare insotesc acest defect. Acest lemn estede calitate inferioara, crapa, se prelucreazagreu iar piesele se deformeaza puternic.

Fibra incalcita apare la anin, mesteacan,cires si consta in devierea locala a brelor.Aceste bre apar in portiuni cu umaturi pe trunchi. Portiunile dinlemn cu aceste defecte se prelucreaza greu, rezultand suprafete asprechir si dupa rindeluire.

Excentricitatea (g. 12) consta indevierea laterala a maduvei fata de trunchi.Acest defect este insotit de ovalitate sineregularitate a inelelor anuale. Acest lemn

se deformeaza si crapa mai usor.

Fig. 8 Lemn de compresiune

Fig. 9 Fibra creata

Fig. 10 Fibra inclinata

Fig. 11 Fibrarasucita

Fig. 12 Excentricitatea


10/412


Coaja infundata (g.13) apare in cazul incare coaja patrunde in cilindrul lemons

Inima concrescuta (g.14) apare in cazulin care cresc impreuna doua sau mai multetulpini, trunchiul avand o forma ovala,

neregulata. Lemnul cu acest defect esteneomogen, se deformeaza foarte mult si se

prelucreaza greu. Nodurile sunt cele mai raspandite defecte

ele ind resturile de craci inglobate in masalemnului. Aceste defecte creeaza problemela prelucrare iar rezistenta mecanica alemnului in aceasta zona este redusa.Rasinoasele au mai multe noduri decatfoioasele, dar mai mici. In g. 15 sunt datedoua tipuri de noduri (a- nod concrescut; b- nod cazator)

Crapaturile pot sa aparacand arborele este in picioaresau este taiat. Principalelecrapaturi care apar la arboriiin picioare sunt:

- gelivura care apare mai des

la foiase din cauza gerului sipoate inchisa sau deschisa(g. 16a)

- rulura (g. 16b) cand tesutul lemnos se desprinde dupa limita ineluluiannual, pe o anumita portiune, aparand mai des la molid, brad, castan,ulm. Poate partiala sau completa.

Gaurile si galeriile de insecte sunt defecte ale lemnului provocate deinsecte in cautarea unui adapost sau ca hrana.

A.2.3. Coloratii anormale si alteratiiprovocate de bacterii si de ciuperci Coloratii anormale pot cuprinde partial sau total intreaga masa alemnului. Defectul modica aspectuldar nu modica rezistenta lemnului.

Alteratiile sunt produse de catreciupercile xilofage iar aparitia lor ducela schimbarea culorii si proprietatilorlemnului. Dintre cele mai raspanditealteratii amintim rascoacerea (g. 17),

putregaiul si mucegaiul.

Fig. 13 Coaja infundata

Fig. 14 Inima concrescuta

Fig. 15 Aderenta nodurilor

Fig. 16 Crapaturi ce apar la arbori

a) gelivura: 1- deschisa, 2-inchisa; b) rulura:1- partiala, 2- completa; D - diametrul

trunchiului; d-diametrul

Fig. 17 Rascoacerea

a) b)


11/412


B. Proprietatile lemnului

Lemnul prezinta o gama foarte larga de proprietati, astfel:

B.1. Proprietatile zice ale lemnului

B.1.1. Densitatea lemnului este raportul dintre masa m si volumulapparent al lemnului V

s(volumul este aparent deoarece lemnul are si gauri in

structura sa). In practica se intalnesc urmatoarele tipuri de densitati:

Densitatea aparenta a lemnului absolut uscat 0 are valori cuprinse

intre 300 si 990 kg/m3; Densitatea aparenta

ua lemnului la o umiditate oarecare;

Densitatea conventionala c, care arata cantitatea de masa lemnoasa

absolute uscata pe care o contine un metro cub de lemn verde. B.1.2. Umiditatea lemnului reprezinta cantitatea de apa pe care o continelemnul, se noteaza cu Usi se poate masura cu aparate speciale.In functie de umiditate, lemnul se poate clasica astfel:

Lemn verde (U>30%); Lemn zvantat(U=24 30%); Lemn semiuscat (U=18 24%); Lemn uscat (U18%); Lemn anhidru (U=0%).

Valorile recomandate pentru umiditatea lemnului folosit la : Obiecte de interior (mobile, parchet, etc U=8-12%; Ferestre si usi exterioare U=10-13%; Obiecte in aer liber U= 12-15%; Lemn in pivnita U=19-20%.

B.1.3. Contragere si umarea lemnului Datorita continutului de apa legata de la 0 la 30%, lemnul se uma.Cand continutul de apa legata se aa intre valorile de 30% si 0%, lemnul secontrage, micsorandu-si dimensiunile. Daca continutul de umiditate a ajunsla limita de saturatie a brei, oricata apa cedeaza sau absoarbe lemnul, nu semai produc modicari ale dimensiunilor acestuia.

B.2. Proprietatile mecanice ale lemnului B.2.1. Elasticitatea lemnuluieste variabila de la specie la specie. Speciilecu elasticitate mare se folosesc in industria articolelor sportive, la fabricareamanerelor de instrumente.

B.2.2. Plasticitatea lemnuluida posibilitatea lemnului de a folosit laconfectionarea pieselor curbe, dar totodata el poate tratat prin plastiere


12/412


pentru a-si putea modica forma prin curbare. Dintre speciile cu aceastaproprietate ar fagul, frasinul, stejarul si in special lemnul tanar. B.2.3. Rezistenta la tractiuneeste capacitatea lemnului de a se opunela forte care tind sa-l alungeasca. Cea mai buna rezistenta la tractiune oare lemnul de rasinoase, urmeaza lemnul de foioase moi iar cea mai slaba

rezistenta la tractiune o are lemnul de foioase tari. B.2.4. Rezistenta la compresiuneeste rezistenta lemnului la fortele caretind sa-l comprime. Speciile cu rezistenta buna la compresiune sunt carpenul,frasinul, fagul, stejarul,ulmul, bradul, molidul, etc. B.2.5. Rezistenta la incovoiere statica. Speciile cu rezistenta buna laincovoiere sunt carpenul, fagul, frasinul, stejarul, bradul, molidul, etc. B.2.6. Rezistenta la incovoiere dinamica (la soc) este cazul in care fortase aplica brusc. Speciile din aceasta categorie sunt frasinul, molidul, bradul,etc. Acest lemn se foloseste la elementele de constructii supuse la socuri sivibratii. B.2.7. Rezistenta la forfecare este caracteristica multor elemente deconstructii si depinde de planul de forfecare, specia lemnului, umiditate,temperature, etc. B.2.8. Rezistenta la despicareeste foarte importanta in cazul asamblariilemnului cu buloane, suruburi, cuie, scoabe, etc., acestea ind una din celemai importante caracteristici ale lemnului. B.2.9. Duritatea lemnului este proprietatea lemnului de a rezista la

patrunderea in interiorul sau a unui material mai tare. Lemnul are duritatemaxima in regiunea centrala.

B.3. Proprietatile tehnologice ale lemnului B.3.1. Uzura lemnului este data de degradarea lemnului datorita frecariicu corpuri dure. Speciile de lemn rezistente la uzura sunt salcamul, stejarul,carpenul, fagul, nucul, frasinul iar cele mai putin rezistente sunt bradul,

paltinul, ulmul, molidul, teiul, plopul. B.3.2. Rezistenta la smulgerea cuielor si suruburilor. Aceasta rezistenta

este maxima cand cuiele sunt introduce tangential in lemn si minima candcuiele se introduce parallel cu brele. B.3.3. Durabilitatea lemnului (trainicia) este proprietatea lemnului dea-si pastra in timp insusirile naturale sub actiunea factorilor de distrugere(zici, chimici, biologici). Durabilitatea este mare la lemnul pastrat in aerliber. Speciile de lemn foarte durabil sunt stejarul, castanul, salcamul, ulmul,molidul, bradul, frasinul iar mai putin durabile sunt plopul, teiul, carpenul,salcia, paltinul, aninul. Pentru marirea durabilitatii, lemnul poate acoperit cudiferite substante peliculogene cum ar lacurile, emailurile, vopselele, etc.


13/412


C. Sortimente de lemn folosite in constructii

C.1. Lemnul rotund (g.18) se obtine dintrunchiuri de copac sau din crengi groase. Bustenii derasinoase se decojesc imediat dupa doborare pentru a

se impiedica atacul ciupercilor si insectelor xilofage.Exista urmatoarele tipuri de sortimente de lemnrotund in functie de dimensiuni date in tabelul 1. Tabel 1

Sortimentul de lemn rotund Diametrul la capatul subtire(fara coaja), cm Lungimea

Bile 12-16 6 m

Manele 8-11 3 m

Prajini 4-7 2,60 m

C.1.1. Bustenii, cu diametrul cel mare de minim 20 cm; C.1.2. Bilele, care sunt varfuri sau trunchiuri cu urmatoarele dimensiuni:

- L=6-9 m (lungimea bilei);- D=12-16 cm (diametrul la capatul mic);- D20 cm (diametrul la capatul gros).

Bilele se folosesc la construirea schelelor, esafodajelor, etc. C.1.3. Maneleleau dimensiunile:

- L=3-6 m (lungimea manelei);- d8-11 cm (diametrul mediu).

Manelele se folosesc la sprijiniri, schele, etc. C.1.4. Prajinileau dimensiunile:

- L=2,6-4 m (lungimea);- d=4-7 cm (diametrul mediu).

C.1.5. Pilotiiau dimensiunile:- L=3-15 m (lungimea pilotilor);- d=20-40 cm (diametrul la jumatatea lungimii).

Pilotii se folosesc la fundatii, diguri, poduri.

C.2. Lemnul cioplit sau cioplitura(g. 19) se obtine prin cioplirea lemnului sau,mai nou, prin tragere la gater la dimensiuniledorite, rezultand grinzi cu fete netede folositela constructiile rurale, poduri, traverse, etc. C.3. Cheresteaua (lemnul ecarisat) seobtine prin debitarea dupa axa longitudinalaa bustenilor la gater (g. 20). Tipurile decherestea livrate pe santier sunt:

Fig. 18 Lemnul rotund

Fig. 19 Cioplitura

Fig. 20 Cheresteua - elemente

componente: 1) fata; 2) cant; 3)capat; 4) muchie; 5) tesitura


14/412


C.3.1. Dupa specia lemnoasa: cherestea de rasinoase din brad, molid, pin; cherestea de foioase tari din fag, stejar, carpen, paltin, ulm, etc.; cherestea de foioase moi din plop, tei, anin, salcie, etc..

C.3.2. Dupa gradul de prelucrare a canturilor:

cherestea tivita cu ambele canturi prelucrate (g. 21a); cherestea semitivita care are numai un singur cant prelucrat (g. 21b); cherestea netivita care are ambele canturi neprelucrate (g. 21c).

C.3.3. Dupa forma geometrica a sectiunii transversale(g. 22):

lemn semirotund; sfert; grinzi sau prisme cu doua fete; grinzi cu trei fete; grinzi sau prisme cu patru fete; margini;

latunoaie.

C.3.4. Dupa grosime sau raportul dintre grosime si lungime (g. 23): scandura; dulap; margine; grinda; sipca; rigla.

Fig. 21 Denumirea pieselor din cherestea dupa gradul de prelucrare a canturilor:a) cherestea tivita; b) cherestea semitivita; c) cherestea netivita;

Fig. 22 Sortimente de cheresteadupa forma geometrica a sectiuniitransversale: a) lemn semirotund;

b) lemn sferic; c) grida cu doua fete;d) grinda cu trei fete; e) grinda cu

patru fete; f) margini; g) latunoaie.

Fig. 23 Sortimente decherestea in functie de

grosime: a) scandura; b)dulap c) margine;

d) grinda; e) sipca;f) rigla


15/412


In tabelul 2 sunt date tipurile de cherestea dupa grosimea sau raportuldintre latime si grosime: Tabel 2

Denumireaproduselor

de cherestea

Cherestea de foioase Cherestea de rasinoaseGrosimea

mm

Grosime/latime

mm/mm

Grosimea

mm

Grosime/latime

mm/mmSipci 20,25,30(32),40

60...nelimitat100nelimitat

12,18,24 80...300

Frize 50100 100nelimitat 2875 100300

Scanduri Numai stejar 100300 100300 120...350

Dulapi 50100 50100 2896 38150

Grinzi 20, 25, 30, 40 2040 12,18,24 1848

Rigle 20, 25 35120 18,24 3595

C.3.5. Dupa lungime, sortimentele de cherestea sunt prezentate in tabelul 3: Tabel 3

Sortimentul decherestea

Cherestea de foioase Cherestea de rasinoase

Limitele lungimilor,m

Cresterecm

Limitele lungimilor,m

Cresterecm

Lunga 1,806,00 10 3,006,00 25

Scurta 1,001,70 10 1,002,75 25

Subscurta 0,450,95 5 0,500,95 5

Frize:scurtelungi

0,200,251,003,00

510

--

--

Sipci 0,401,000 5 1,002,75 25Rigle Peste 1,00 10 3,006,00 50

C.3.6. Dupa pozitia piesei de cherestea in raport cu inelele anuale(g. 24) exista:

a. cherestea radiala;b. cherestea semiradiala;c. cherestea tangentiala.

C.3.7. Dupa locul ocupat in sectiune transversala a bustenilor(g. 25) exista:

1. piesa axiala;2. piese centrale;3. piese laterale;4. laturoaie.

Fig. 24 Denumirea pieselor de cheresteain functie de pozitia fetelor in raport cu inelele

anuale: a) cherestea radiala;b) cherestea semiradiala;

Fig. 25 Denumirea pieselor de cheresteadupa locul ocupat: 1) piesa axiala; a) piese

centrale; 3) piese laterale; 4) latunoi


16/412


C.4. Parchetul (g. 26) esteun produs semifabricat din lemn,sub forma de lamele, avand canturi

prelucrate pentru imbinare. Se folosestela pardoseli si se executa in mai multe

variante, din fag si stejar.

C5. Scanduri rindeluite si prolate(g. 27) sunt produse semiprefabricatedin lemn, folosite in constructii fara alte

prelucrari. Pot prelucrate pe canturisub forma de lamba si uluc, falt, etc.Aceste scanduri se folosesc la dusumele,la placarea peretilor, plafoanelor, etc.

C6. Furnirele sunt foi subtiriobtinute prin taierea plana sau derularea bustenilor. Ele pot :

estetice, cu desen decorative si grosimi cuprinse intre 0,4-1 mmfolosite la acoperirea unor suprafete de material lemnos;

tehnice, cu grosimi de 0,5-3,1 mm si se folosesc la fabricareaplacajului, panelului, lemnului straticat sau la acoperirea suprafetelorcu subfurnir sau furnir de dos.

C.7. Produsele straticate: C.7.1. Placajul (g. 28a) este un

panou alcatuit din furnire tehnice in numarimpar, incleiate intre ele. Cele mai folosite

placaje sunt cele din fag. La lucrarilede constructii, placajele se folosesc la

pardoseli, pereti despartitori, cofraje, etc. C.7.2.Panelul(g. 28b) este un panou

din lemn format dintr-un miez de sipci acoperite pe ambele fete cu un strat defurnir tehnic, prin incleiere. C.7.3. Panouri celulare (g. 29) sunt formate din rame de cheresteadublu placate cu panouri de placaj sau PFL avand la interior un miez care

poate confectionat din diferite materiale. C.8. Semifabricate superioare din lemn. Folosirea acestor semifabricateduce la economii importante de cherestea pe santier. Aceste semifabricatesunt: C.8.1. Placi din aschii de lemn (PAL) sunt panouri obtinute prinaglomerarea aschiilor din lemn cu ajutorul unui adeziv, urmata de o presarela temperature inalte;

Fig. 26 Parchetul: 1) piesa de parchet;2) frizuri de perete; 3) pervaze

Fig. 27 Scanduririndeluite si profilate:

a) cu lama si uluc;b) frizuri de perete;

3) pervaze

Fig. 28 Placajul: a) placaj; b) panel


17/412


C.8.2. Placile din bra de lemn(PFL) sunt panouri fabricate din bre delemn impaslite si incleiate. In constructii se utilizeaza la izolari termice sauacustice.

D. Conservarea si depozitarea lemnului

D.1. Conservarea lemnului Lemnul folosit in constructii trebuie conservat pentru a rezista la actiuneafactorilor atmosferici si biologici. Metodele de conservare sunt: D1.1. Antiseptizarea cand lemnul se impregneaza sau se vopseste cusubstante antiseptice (carbolineum, ulei de creozot, uorura de sodiu, sulfatde cupru-piatra vanata, etc.). O alta metoda de antiseptizare este carbonizarea

printr-o expunere partiala la foc;D1.2.Ignifugareaeste operatia prin care se aplica pe suprafata lemnoasa

substante ignifuge (borax, fosfat primar sau secundar de amoniu, fosfat depotasiu, fosfat acid de potasiu, etc.) Ignifugarea intarzie aprinderea lemnuluisau transforma arderea rapida in ardere lenta; D1.3.Hidrofugarease face in scopul reducerii capacitatii de absorbtie aumezelii de catre lemn. Acesta se acopera cu substante hidrofuge (solutie de

bitum, carton asfaltat, etc.) pe partile expuse intemperiilor.

D.2. Sortarea, uscarea si depozitarea lemnului Dupa debitare lemnul este sortat in functie de dimensiuni si defecte, indimpartit pe clase de calitate. Dupa sortare urmeaza uscarea ce se face pe calenaturala sau articiala (in instalatiispeciale). Uscarea naturala se face inaer liber, sub soproane, unde produselesunt stivuite pe postamente din lemnsau beton. Intre piesele din lemn pusela uscat sunt asezate sipci de aceleasi

dimensiuni (g. 30).

Fig. 29 Panou celular (structura):1-traversa ramei;2-montatul ramei;

3-locas pentru montarea broastei;4-placarea cu lemn dur;5-furnir de fata;6-miez celular;7-bordura;a) panou pentru usi, cu inchidere fara falt;b) panou pentru usi, cu inchidere in falt;c) tipuri de miezuri celulare

Fig. 30 Modalitati de stivuire a cherestelei:

a) cu spatii; b) compact; 1) piesa decherestea; 2,3) sipci de stivuire; 4) teanc


18/412


In cazul uscarii naturale deformarilesi crapaturile sunt mai reduse, se

pastreaza culoarea naturala a lemnuluisi este o metoda mai economica.Din cauza depozitarii incorecte apar

urmatoarele defecte (g.31): arcuire,curbare, bombare, crapaturi de uscaresi suri, etc.

E. Metalele

E.1. Metalele feroase E.1.1. Fonta. In dulgherie fonta nu este folosita, dar in domeniulconstructiilor ea se utilizeaza la lucrarile de instalatii, la confectionarea unorunelte, la executia unor placi de rezemare, etc. E.1.2. Otelul, in dulgherie se foloseste sub forma urmatoarelor produse:

E.1.2.1. Otel lat(l=12-150mm; g=5-50mm; L=3-12 m); E.1.2.2. Banda de otel(l=20-150mm; g=1-4mm; L=3-22 m); E.1.2.3. Platbanda(l=160-600mm; g=6-40mm; L=3-12 m); E.1.2.4. Otel prolat(poate avea prole in forma de T, dublu T, U, L, I,semirotund, etc.); E.1.2.5. Otel rotund sau otel beton, cu diametre cuprinse intre 5 si

40 mm, se foloseste la armarea betonului sau pentru executarea unor piesepentru sarpanta. E.1.2.6. Otel special, se foloseste la confectionarea sculelor.Din otel se mai confectioneaza diferite piese cum ar :

a)Suruburilesunt folosite la asamblarile demontabile. Ele pot : pentrumetale, numite suruburi mecanice (g.32) si suruburi pentru lemn (g.33).

b)Buloane. La fel ca suruburile buloanele sunt folosite la asamblarile

demontabile a pieselor din lemn sau metal (g. 34)

Fig. 31 defecte datorate depozitarii incorectea cherestelei:1) arcuire; 2) curbare; 3) bombare;

4) crapaturi de uscare si fisuri

Fig. 32 Surub metalic:1) corpul surubului; 2) capul surubului;

3) partea filetata a tijeiFig. 33 Surub pentru lemn:

1) corpul surubului; 2) capul surubului;


19/412


c)Niturilese folosesc in cazul asamblarilor nedemontabile (g. 35)d)Cuielepentru constructii (g.36) pot :- pentru lemn, folosite la lucrari de dulgherie;- cuie pentru tabla;

- cuie pentru rabit (cu cioc);- cuie scoabe, etc.Cuiele pentru constructii au diametrele cuprinse intre 1,8 si 8 mm, iar

lungimile sunt cuprinse intre 30 si 250 mm.

e)Scoabele(g.37) se folosesc la asamblarea pieselor din lemn la caremijlocul principal de imbinare (cep, prag, dorn) nu impica deplasarile

pe orice directie;f)Zbanturi, bride, coliere (g. 38) sunt piese

folosite la imbinarea unor piese de lemnsau metalice intre ele, e xarea acestora

de diferite elemente ale constructiei;g)Tablaeste un produs laminat si se executain urmatoarele tipuri:

g.1. Tabla groasa sub forma unei foi cugrosimea de 5-150 mm, cu latimi de 800si 300mm si lungimi de 12000mm. Sefolosesc la realizarea inimii prolurilorcompuse pentru grinzi sau stalpi metalici, etc.

g.2. Tabla neagra cu grosimea intre 0,25 si 1 mm este folosita la invelitori,

jgheaburi, burlane, etc.

Fig. 34 Bulon:1) cap; 2) corp; 3) partea filetata a corpului;

4) saiba; 5) piulita

Fig. 36 Cuie:a) cuie pentru constructii; b) cuie pentru tabla;

c) cuie cu cioc; d) cuie - scoaba

Fig. 38a) zbaturi; b) coliere

Fig. 35 Nit:a) inainte de batere; b) dupa batere

Fig. 37 Scoabe


20/412


g.3. Tabla zincata se obtine prin zincarea tablei de otel si se foloseste lainvelitori, la glafurile ferestrelor, etc.

g.4. Tabla striata este tabla care pe una din fete are nervuri. Se folosestela acoperirea canalelor interioare pentru instalatii, la plansee si la

platforme industriale, la executarea treptelor pentru scari metalice, etc.

g.5. Tabla ondulata poate neacoperita sau zincata si se foloseste la in-velitori, pereti exteriori la constructii interioare, obloane metalice, etc.

h)Tevile din otel folosite la confectiile metalice iar in cadrul santieruluise folosesc la executarea schelelor tubulare.

E2. Metale neferoase

Pe langa produsele din otel se mai folosesc la lucrarile de constructii siproduse din nemetale cum ar table si proluri din aluminiu, tabla din zinc,tevi din cupru, din alama, din plumb, etc. Acestea se folosesc la lucrari deinvelitori, de tamplarie metalica, la lucrari de instalatii.Pentru impiedicarea coroziunii, suprafetele partilor metalice sunt acoperitecu un strat de substanta protectoare.

F. Materiale ceramice pentru invelitori

Aceste produse se obtin din argile prelucrate prin presare in tipare sau

prin tragere prin liera presei cu melc. Aceste produse sunt: F.1. Tigla care, dupa forma si modul de obtinere se executa in treicategorii: F.1.1. Tigle solztrase prin liera (g.39) prevazute pe fata de asezarecu unul sau doua ciocuri care servesc la prinderea de sipcile acoperisului.Tigla solz are o folosire nerationala a suprafetei lor deoarece etansarea serealizeaza prin suprapunrere si nu prin jgheaburi si pene.

Fig. 39 Tigle - solzia) cu un cioc; b) cu doua ciocuri Fig. 40 Tigle cu jgheab trase


21/412


F1.2. Tigle cu jgheab trase (g.40)au forma dreptunghiulara, ind

prevazute pe o parte cu lamba, iarpe cealalta parte cu uluc, ceea ce leda posibilitatea la o imbinare foarte

buna. Pe partea inferioara, tigla areun cioc prevazut cu o gaura ce-i da

posibilitatea de a legata cu sarma desipcile acoperisului. F.1.3. Tigle cu jgheab presate(g. 41) se fabrica in doua categorii:

1. cu doua jgheaburi laterale sipatru ciocuri;

2. cu doua jgheaburi laterale si doua la capete si patru ciocuri;3. cu dublu falt.

Tiglele presate sunt prevazute cu cate doua ciocuri, sus si jos, care servescatat la imbinare, cat si la prinderea lor de sipci. F.2. Olanelese prezinta sub forma de jgheaburitronconice (g.42), sunt prevazute cu gauri la 1 cmfata de margine si se fabrica din argila prin presare.Fixarea se face cu ajutorul unor cleme metalice.La coame se folosesc olane normale sau speciale,

asezate in mortar de ciment. F.3. Coamelese folosesc pentru xarea tiglelorde-a lungul muchiilor acoperisului. Se executa indoua tipuri: F.3.1. Coame mici (g.43) cu lungimea egalacu 320 mm, utilizate la invelitorile din tigla-solz; F3.1. Coame mari (g.44) cu lungimeamai mare de 320 mm, pentru invelitori din tigla

prolata, care se imbina la capete prin lamba si

uluc.

G. Placile din azbociment

Produsele de azbociment se obtin dinciment, bre de azbest si apa, cu sau faraadios de pigmenti. Aceste placi se executasub urmatoarele tipuri: G.1. Placi plane micinecolorate sau

colorate de forma patrata, cu doua colturi

Fig. 41 Tigle presate

Fig. 42 Olane

Fig. 43 Coame mici

Fig. 44 Coame mari


22/412


tesite (g.45), cu daua sau trei gauripentru baterea cuielor. Se folosescimpreuna cu coamele de azbociment

pentru executarea invelitorilor. G.2. Placi plane de dimensiuni

mari (3600x1300) se folosesc laplacarea constructiilor la care secere un nisaj calitativ (platformeindustriale, turnuri de racire, etc.). G.3. Placile ondulatese fabrica cu olane mari, mici si medii si se folosescimpreuna cu coamele de azbociment, la invelitori, precum si la executarea

peretilor neportanti sau izolati termic cu placi autoportante din vata minerala.

H. Materiale din polimeri pentru invelitori

H.1. Placile ondulate din Plexiglas au forma celor din azbociment,grosimi de 3-5 mm si se folosesc pentru luminatoare. H.2. Placi din poliesteri armatisunt placi plane, ondulate sau prolatedin poliesteri armati cu bra de sticla, colorate sau incolore. Se folosesc lainvelitori, tavane, etc. H.3. Foliile din PVC plastiate pot inlocui cartonul bituminat pentruinvelitori sau se pot aseza sub invelitorile din tigla.

H.4. Cofrajele din polimeri armati cu bra de sticla sunt foarteavantajoase pentru elementele de constructie tip, executate in serie. Acestepanouri inlocuiesc materialul lemnos, se folosesc de un numar mare de ori,sunt usoare, netede, nu adera la beton iar dupa decofrare rezulta suprafete cenu mai trebuie corectate.

I. Vata de sticla

Se obtine prin suarea sau centrifugarea unei topituri vascoase de vata desticla. Are o densitate aparenta de 70-80 kg/m3 cu proprietati termoizolante

foarte bune. Se poate utiliza ca atare sau sub forma de saltea intre plasede sarma sau carton ondulat si se foloseste la izolarea planseelor si aconductelor.

J. Adezivii

Adezivii sau cleiurile sunt materiale de natura organica sau anorganicautilizati in straturi subtiri la lipirea intre ele a diferitelor materiale (la fabricarea

placajelor, a panelului, aplacilor PAL si PFL, la executarea tamplariei), la

xarea pe suport a unor materiale (placi ceramice, placi de sticla, tapete,

Fig. 45 Produse din azbociment;a) placa ondulata; b) placa plana; L) lungimea

ondulei; h) inaltimea ondulei; g) grosimea placii;1 si 1) latimea placii


23/412


parchet, materiale de izolatie), precum si la imbinarea pieselor din lemn,metal, polimeri. In constructii se utilizeaza adezivi pe baza de gelatina, de

polimeri si de bitum.

K. Cofraje utilizate in constructii

K.1. Caracteristici generale Cofrajele sunt tipare din lemn sau din metal in care se toarna betonul saumortarul pentru a se intari in forma dorita. Ele se mentin montate numai in

perioada de intarire a betonului sau mortarului dupa care sunt demontate,curatate, conservate si protejate de intemperii pana la o noua turnare. Cofrajele cu suprafete netede se recomanda la turnarea suprafetelor carenu urmeaza a tencuite, iar tiparele cu suprafete striate se folosesc la turnarea

suprafetelor care urmeaza a tencuite . Pentru a se reduce aderenta dintre cofraj si beton, suprafata de contact acofrajului cu masa de beton va unsa cu o substanta decofranta (carbolineumsau ulei ars) sau folosirea cofrajelor din polimeri armati cu bra de sticla.

K.2. Conditii respectate la confectionarea cofrajelor La cladirile mai inalte de 5 m, cofrajele se vor executa numai pe baza

de schite sau planuri, pentru ecare piesa in parte; Sa e etanse, stabile si rezistente;

Sa permita o executie simpla; Sa asigure redarea corecta a formei si dimensiunilor, precum siamplasarea corecta a unuia fata de altul;

Decofrarea sa se faca usor; Sa e usor de manipulat la transport si montaj; Sa se inlature riscurile de accidentare.

K.3. Clasicarea cofrajelor K3.1. Dupa destinatie:

Pentru fundatii, grinzi, plansee, arce si bolti; Alte elemente de constructii speciale.

K3.2. Dupa sistemul de executieexista: Cofraje xe se confectioneaza direct pe santier, la locul de turnare a

betoanelor. Datorita consumului mare de material si forta de munca,au un domeniu restrans de activitate, ind folosite la constructii mici,izolate si la constructii de forma speciala, cand nu se pot folosi alte tipuride cofraje. Materialul utilizat este recuperat si folosit la alte lucrari.

Cofrajele demontabile (de inventar) sunt executate din panouriprefabricate din scandura, matal sau mixte. Sunt folosite pe scara larga


24/412


in special la lucrarile care se repeta si au urmatoarele avantaje: 1. sunt economice; 2. sunt usor de adaptat la constructiile de serie; 3. se monteaza si se demonteaza usor. Cofrajele mobile se pot deplasa in plan orizontal sau vertical, in

intregime sau pe portiuni foarte mici, pe masura intaririi betonului.Sunt prevazute cu instalatii mecanice pentru deplasarea lor in timpulturnarii.

K.3.3. Dupa materialul din care se executa, cofrajele se impart in: Cofraje din lemn, executate din lemn ecarisat, lemn rotund, placaj de

cofraj, PAL, PFL; Cofraje din metal executate din tabla (din otel sau aluminium), tevi

sau prole laminate; Mixte, confectionate prin combinarea materialelor enumerate mai sus; Cofraje din bra de sticla (cofraje moderne).

K.3.4. Dupa dicultatea executiei, cofrajele sunt: Cofraje usoare, folosite la turnarea betonului la fundatii si radiere; Cofraje mijlocii, folosite la cladiri fara schelet de beton, cu plansee

obisnuite; Cofraje grele, folosite la cladiri cu ziduri portante, avand plansee cu

grinzi si nervuri; Cofraje foarte grele, folosite la cladiri cu schelet de beton armat dingrinzi, stalpi, etc;

Cofraje speciale, folosite pentru plansee casetate, plansee in forma deciuperci poligonale, scari drepte, pereti si silozuri, castele de apa, etc;

Cofraje speciale grele, folosite pentru cupole, arce, grinzi cu zabrele,palnii de silozuri, plansee, constructii in forma de ciuperci curbe,turnuri de racire, etc.

K.4. Dimensionarea cofrajelor Cofrajele trebuie montate astfel incat sa preia si sa transmita eforturilepunctelor de reazem sarcinile in egala masura. Incarcarile care actioneaza asupra cofragului sunt:

Greutatea proprie a cofragului; Greutatea proprie a betonului proaspat turnat Greutatea otelului beton folosit ca armatura; Greutatea podinelor de circulatie; Greutatea montatorilor;

Greutatea mijloacelor de transport;


25/412


Impingerile laterale ale betonului proaspat turnat; Efectele vantului.

K.5. Elementele componente ale cofrajului Elementele in care se toarna betonul (tiparul sau cofrajul propriu-zis),

confectionate din panouri lemnoase sau metalice; Elementele de solidarizare a tiparului, care sustin elementele compo-

nente ale tiparului, formate din piese verticale (popi), piese orizontale(traverse, grinzi, spraituri) si piese oblice (contrase, proptele).

Ancorarea esafodajului se face prin contravantuiri si pene.

K.6. Materiale folosite la executia cofrajelor Cofrajele folosite din ce in ce mai mult la lucrarile de constructii sunt

cofrajele moderne de inventar, la care numarul de folosiri este mare si caresunt confectionate partial sau total din metal. Pentru captusirea (astereala)acestor cofraje se folosesc semifabricatele din lemn (panouri de placaj, PAL,PFL, etc.) sau tabla din aliaje de aluminiu sau, mai modern, din foi de mase

plastice, bre de sticla, cauciuc. Metalul, la executie este avantajos, deoarece prezinta rezistenta mare latoate eforturile, dar prezinta dezavantajul ca suprafata de contact cu betonulrugineste, prezentand aderenta mare, motiv pentru care suprafata de lucru acofrajului este unsa cu emulsii sau solutii care ajuta la decofrare (carbolineum,

ulei ars, sapun, etc.).

K.7. Modularea dimensionala a constructiilor industriale pentrufolosirea cofrajelor unicate de inventar Intre dimensiunile suprafetelor de turnat si dimensiunile cofrajelor au foststabilite reguli de dimensionare, avandu-se la baza un modul unic (M=10cm). Atat dimensiunile constructiilor cat si dimensiunile cofrajelor folosite laturnare vor multipli de 10.

K.8. Descrierea elementelor de cofraj Elementele in care se toarna betonul sunt tiparul sau cofrajul propriu-zis.Panourile gata fabricate au avantajul fata de sistemul de cofrare cu scanduri,deoarece acestea sunt demontabile si pot reutilizate de mai multe ori,reutilizare care depinde de materialul din care sunt confectionate. Cofrajele din scandura bruta se pot folosi de 3-5 ori. Cofrajele din scandurarindeluita se pot folosi de 5-8 ori, iar cofrajele din panouri executate in santierdin cherestea de rasinoase pe chingi se pot reutiliza de 10 ori. Cofrajele

executate din cherestea scurta, pe chingi sau rame si cu suprafata de contactcu betonul bine rindeluita se pot folosi de aproximativ 15 ori. Cofrajele din


26/412


panouri de placaj se pot refolosi de 20-25 ori, cele din panouri din PAL sauPFL se pot folosi de 10 ori, iar cofrajele din panouri metalicese folosesc de

peste 100 ori.

K.9. Tipuri de panouri

Panouri din scanduri scurte prefabricate se confectioneaza dinscanduri cu grosimea de 24-28 mm, cu latimi cuprinse intre 80-160mm si rindeluite pe suprafata care vine in contact cu betonul.

Aceste panouri se executa in trei tipuri (g.46): 1. Tip A; 2. Tip B; 3. Tip C.

La aceste panouri, chingile sunt asezate transversal fata de scandura si ladistanta de 50-60 cm una fata de alta (in functie de marimea panoului). Aceste

panouri au urmatoarele dimensiuni standardizate: Tip A: a=100-250 cm; b=30-50 cm; g=50-60 cm. Tip B si C: a=40-80 cm. Intre scanduri se aa un spatiu gol de 2-3 mm, necesar umarii lemnului.

Pentru elementele de forma speciala (curbe, ovale, trapezoidal, triun-ghiulare, etc.) panourile se confectioneaza pe santier (g.47).

Panouri din placaj special de cofraj, tip P(g. 48) sunt executate dinplacaj rezistent la umezeala, cu grosimi de 8-15 mm prinse pe un schelet dincherestea de rasinoase cu suruburi pentru lemn. Pentru protectie, panoul este

protejat la exterior cu un strat de bachelita, iar scheletul este impregnat cu o

solutie din produse petroliere. Sunt utilizate la cofrarea peretilor, planseelor,

Fig. 46 Panouri demontabile din cherestea scurta de rasinoasea) pe chingi, Tip A; b si c) pe rame tip B sau C; 1) cherestea scurta; 2) chinga sau rama


27/412


fundatiilor, stalpilor, grinzilor, etc. Panouri din PAL sau PFLse obtin prinxarea panourilor din PAL sau PFL pe rame delemn. Suprafetele in contact cu betonul se ung cusolutie de bitum, iar inainte de cofrare suprafetede contact cu betonul se ung cu petrolatum sauulei mineral. Panouri metalice (g. 49) se folosesc

la cofrarea peretilor monolit. Cele mai utilizatepanouri metalice sunt cele din duraluminiu. Panouri mixte(g. 50) au fetele confec-tionate din placaj de cofraj de tip P, cu grosimeaegala cu 15 mm. In componenta lor mai sunt

prezente o serie de elemente metalice (teavadreptunghiulara, menghine, placute metalice,talpi de sprait, coltare si chingi, consola de

podina si intinzator cu let).

K10. Elemente de solidarizare

Calotii(jugurile) sunt utilizate la prinderea si rigidizarea panourilorcare alcatuiesc tiparele stalpilor, uneori ale grinzilor, impiedicandumarea cofrajelor datorita impingerii laterale a betonului. Ei pot demontabili sau csi.

Calotii csi (g. 51) se confectioneaza pe santier din scanduri cugrosimi de 24 mm si latimi de 100-150 mm, prinse in cuie sau din

manele cu diametrul de 6-8 cm sau o combinatie intre scanduri si

Fig. 47 Panouri de cofraj1) placaj 2) rama de cherestea

Fig. 49 Cofraje metalice plane1) panou metalic; 2) scheletde rigiditate; 3) element de

strangere; 4) element de reglarea ventilatiei; 5) podina de lucur;

6) element de supraincarcare;7) element de rigidizare pentruelementele de supraincalzire

Fig. 48 Panouri demontabile din placaj1) placaj 2) rama de cherestea


28/412


manele prinse in cuie sau legate cu sarma rasucita. Calotii demontabili(de inventar) se executa din platbande sau corniere

metalice prevazute cu gauri in care suntintroduse pene metalice de solidarizare.Pot executati sub forma de bare drepte(g.52) sau triunghiulare (g. 53).

Ramele de montajse utilizeaza lamontarea cofrajelor stalpilor si peretilor(g. 54). Rama se compune din doua

parti, una inferioara, din scandura, cu

Fig. 50 Elemente componente alecofrajului mixt usor (tip CMU)

a) cofraj (ansamblu); b) bare (B); c) menghina(M); d) placute (G); e) placute (U); f) coltar;

g) chinga; h) consola pentru podina; i) tirant;j) talpa spraitului (ST); k) sprait (S);

l) blocaj cu pana (BP); m) intinzator cu filet.

Fig. 51 Caloti ficsi pentru talpi

Fig. 52 Caloti metalici1) astereala; 2) chingi; 3) calori metalici

reglabili; 4) pene metalice

Fig. 53 Caloti metalici triunghiulari -alegerea lor in functie de dimensiunile

stalpilor: C St IA - calot stalp IA;

C St IB - calot stalp IB

Fig. 54 Rama de montaj


29/412


dimensiuni egale cu ale elementului de constructie, si una superioara cudimensiuni egale cu cele ale cofrajului exterior. Prima parte se xeaza in cuiesau dibluri montate in beton, iar cea de-a doua este xata in cuie pe parteainferioara. Distantierele mentin panourile tiparului la distante prevazute in proiect.

Se confectioneaza din prisme de beton sau ceramica prevazute cu un gol axialpentru xarea buloanelor de strangere care pot sa ramana in masa betonului(g. 55).

Distantierele pot si din lemn, dar in acest caz strangerea se face foarte

aproape de panouri (g. 56).L. Elemente care sustin, sprijina si transmit incarcarile

Aceste elemente alcatuiesc esafodajul.

L.1. Elementele orizontale se folosesc la sustinerea cofrajelor pentruplaci si a panourilor de fund ale grinzilor. Aceste elemente pot executatedin lemn sau metal. Elementele orizontale pot traverse, executate din scandura de rasinoasexata in cuie pe panourile laterale ale grinzilor sau grinzi extensibile (g. 57)

Fig. 55 Distantiere de beton sau ceramica: 1) distantier;2) bulon de strangere; 3) placuta de repartitie; 5) scandura panoului

Fig. 56 Fixarea de cofraj a legaturilor de sarma si a diatantierelor:

1) legatura de sarma; 2) distantier; 3) montant; 4) panou


30/412


care sunt inlocuite din ce in ce mai mult cu grinzi metalice extensibile (g.58) deoarece acestea au un numar foarte mare de utilizari (aproximativ 200).

Fig. 57 Grinzi extensibile din lemn:1) papuc metalic; 2) grinda extensibila din lemn; 3) bride; 4) teava; 5) pana

Fig. 58 Grinzi metalice extensibile:a) cu deschidere de 3-5 m; b) cu deschidere de 4-6 m; c) cudeschidere de 6-9 m; 1-9) parti componente ale grinzilor

Fig. 59 Popi ficsi:a) pop simplu (in cruce);

b) pop cu contrafise

Fig. 60 Popi reglabili metalici (de inventar):a-e) tipuri constructive; 1) tronson inferior; 2) tronson filetat; 3) piulita cu urechi; 4) bolti;5) inel; 6) tronson superior; 7) placuta sprijin; 8) popi metalici extensibili; 9-10) spraituri;

11) talpa de sprijin pentru sprait; 12) colier; 13) profil de rezemare; 14) placa de baza


31/412


L.1. Elementele verticale preiau si transmit la elementele inferioaresarcinile care actioneaza asupra elementelor orizontale. Aceste elemente senumesc popi si pot csi (g. 59 din lemn) sau reglabili (din metal g.60). L.3. Dispozitive anexe de montare (g. 61) sunt alcatuite din montanti,

proptele si spraituri. Sunt elemente de sustinere folosite la cofraje pentrufundatii, pereti, stalpi si se executa din lemn rotund sau ecarisat sau din metal. Esafodajele metalice pentru cofraje (g. 62) sunt tot mai utilizatedeoarece se face o economie mare de material lemnos, se manipuleaza usor,sunt rezistente si au un numar mare de folosiri.

Fig. 61 Montarea popilor extensibili cu inaltimea maxima de 3,1 m:a, b, c si d= faze de montaj

Fig. 62 Elemente de sustinere a cofrajelor pentru fundatii:1) panou; 2) montant; 3) proptea; 4) tarus; 5) sprait; 6) talpa; 7) distantier; 8) chinga


32/412


Esafodajele metalice mobile (g. 63), pe langa avantajele aratate mai sus,asigura si un ritm inalt de executie.

Fig. 63: a, b, c, d e) esafodaje - faze de lucru

Fig. 64 Esafodaj metalic pentru sistinerea cofrajelor placilor: a) esafodaj de lucru;b) schema decofrarii;1) cric actionat manual


33/412


III. UTILIZAREA DOCUMENTATIEI DE EXECUTIE:ELEMENTELE CONSTRUCTIILOR

A. Notiuni generale despre constructii si partile lor componente

Prin cladiri se inteleg cladireile cu unul sau mai multe nivele, care cuprindspatii impartite in incaperi cu anumite destinatii. Lucrarile prin care se realizeaza constructiile sunt in general lucrari dezidarie. Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart in:

Cladiri de locuit (locuinte individuale, blocuri de locuinte, etc.); Cladiri social-culturale, administrative pentru transport si sport (crese,

spitale, camine culturale, scoli, teatre, sedii pentru institutii, Salipentru sport, gari, etc.);

Cladiri industriale (uzine, fabrici, ateliere, depozite, birouri, etc.); Cladiri agricole (silozuri, magazii, remize, ateliere pentru utilajagricol, adaposturi pentru animale, etc.).

A.1. Impartirea cladirilor pe inaltime si in plan orizontal A1.1. Impartirea cladirilor pe inaltime

Dupa pozitia pe care o ocupa pe inaltime, ecare nivel a unei cladiripoarta denumiri diferite si anume:

Subsolul format din incaperi care au pardoseala sub nivelul terenului;cand subsolul se foloseste numai pentru depozitare, se numestepivnita;

Parterul, format din incaperi care au pardoseala la nivelul terenuluisau cateva trepte deasupra acestuia;

Etajele, situate deasupra parterului (etajele I, II, III, etc.); Peste ultimul etaj este situat podul, care cuprinde spatiul dintre

planseul ultimului etaj si acoperis (g. 65).

Fig. 65 Impartirea unei cladiri pe inaltime:1) fundatie2) perete interior3) perete exterior4) planseu5) sarpanta6) invelitori7) fereastra8) balcon9) soclu10) trotuar11) subsol

12) parter13) etaj (nivel)


34/412


A.1.2.Impartirea cladirilor in plan orizontal

Fiecare nivel al cladirii este impartit in incaperi (camere) care poartadiferite denumiri, dupa destinatia care li se da. De exemplu, in cladirile delocuit exista dormitoare, camere de zi, bucatarii, camari, bai, etc. In cladirile

industriale exista incaperi pentru productie, depozite, birouri, etc. In cladirile de locuit, o grupa de incaperi care serveste pentru o singurafamilie se numeste apartament (locuinta).

B. Lucrari si elementele de constructie

B.1. Lucrari de constructie

Pentru construirea cladirilor este necesar sa se execute o serie de lucrari

care se impart in urmatoarele categorii:

B.1.1. Lucrari pentru realizarea cladirii de rosu sau de gri

Aceste lucrari au ca scop executarea elementelor principale ale constructieicare alcatuiesc structura cladirilor, adica: fundatiile, peretii, planseele, scarilesi acoperisul. Denumirea lucrarilor de rosu vine de la culoarea rosie azidariei de caramida netencuita, iar denumirea de gri de la culoarea gri a

betonului, panourilor mari sau a altor prefabricate din care se executa peretii.

Cele mai importante lucrari care se executa pentru realizarea elementelorprincipale de constructie sunt urmatoarele:- lucrari de terasamente pentru fundatii (sapaturi de pamant, umpluturi,

nivelari, etc.)la care iau parte sapatori, dulgheri si mecanici de utilajepentru terasamente;

- lucrari de beton si beton armat (fundatii, schele portante, pereti,plansee, etc.), la care iau parte betonistii sau zidarii, mecanicii deutilaje de preparat si transportat beton pe santier si dulgheri pentruexecutarea cofrajelor;

- lucrari de zidarie (de caramida, de blocuri mici sau mari, de placiprefabricate, de zidarie mixta, etc.), la care iau parte zidarii si mecaniciide utilaje pentru preparat si transportat mortare si betoane;

- lucrari de montaj a prefabricatelor (stalpi, grinzi, panouri de pereti,fasii sau panouri de planseu, etc.), la care iau parte montatorii de

prefabricate sau zidarii care s-au specializat in astfel de lucrari simecanicii de macarale;

- lucrari de dulgherie (cofraje, schele portante, pereti si plansee de lemn,acoperisuri, etc.), la care iau parte dulgherii si mecanicii de utilaje de

ridicat.


35/412


B.1.2. Lucrari de nisaj

Aceste lucrari nalizeaza executia cladirilor prin tencuieli, pardoseli,spoieli, zugraveli, vopsitorii si tapete.

B.1.3. Lucrari de izolatii

Scopul izolatiilor este acela de a apara contra patrunderii prin pereti siplansee a umezelii, zgomotelor, frigului si caldurii excesive din exterior.

B.1.4. Lucrari de instalatii

Permit o folosire buna a cladirilor, cum sunt instalatiile electrice, de apa,

incalzire, ventilatie, etc. B.1.5. Lucrari de instalatii tehnologice si de montaj ale utilajelor deproductie

Aceste lucrari se executa la cladirile industriale.

C. Elementele de constructie

Elementele de constructie care alcatuiesc structura unei cladiri sunturmatoarele:

C1. Fundatia este elementul de constructie care suporta greutatea cladirii,adica preia incarcarile de la peretii exteriori si interiori sau de la stalpiicladirii si le transmite terenului pe care este asezata constructia. Acest terense numeste teren de fundatie, iar suprafata fundului fundatiei se numeste talpafundatiei. Fundatiile se executa din beton simplu sau beton armat. Forma sidimensiunile lor depind de natura terenului si de greutatea pe care trebuie sao suporte.

C2. Peretii. Se numesc pereti elementele de constructie asezate vertical,care sunt destinate sa separe incaperile unei cladiri unele de altele si deexterior, sa sustina planseele dintre niveluri, terasa sau acoperisul si satransmita la fundatie greutatea lor proprie si a celorlalte elemente pe care lesustin, etc.Din punct de vedere al pozitiei pe care o ocupa intr-o cladire, se deosebesc

pereti interiori si pereti exteriori:- peretii exteriori au rolul de a inchide cladirea pe conturul ei si de a


36/412


apara interiorul de intemperii;- peretii interiori au rolul de a desparti incaperile intre ele.Din punct de vedere al destinatiei, se deosebesc pereti de rezistenta

(portanti) si pereti despartitori (neportanti). Atat peretii interiori, cat sicei exteriori pot de doua categorii:

- pereti portanti (de rezistenta, de sustinere, purtatori), care preiauincarcarile date de alte elemente de constructie, cum sunt greutatea

peretilor de la etajele superioare, greutatea si incarcarea planseelor sia acoperisului;

- pereti neportanti, care nu primesc incarcari, ci sunt sustinuti de alteelemente de constructie.

Cand peretii interiori sau exteriori neportanti sunt executati din zidariesau alte materiale, intre stalpii scheletului de beton armat, ei se numesc peretide umplutura. Peretii exteriori care se monteaza din panouri mari, rezemate pe planseese numesc pereti purtati sau pereti cortina. Peretii interiori neportanti se mai numesc si pereti despartitori, deoareceservesc numai la despartirea incaperilor si se pot sprijini pe grinzilescheletului cladirii, pe nervurile planseelor sau direct pe placa acestora. Peretii portanti se executa din zidarie de caramida sau din blocuri mici din

beton, din zidarie mixta de caramida si beton, din beton turnat in cofraje saudin panouri mari prefabricate.

Peretii despartitori se executa din materiale usoare: zidarie de caramidaplina sau gaurita, cu grosimea de sau caramida, blocuri mici de betonusor, placi de ipsos sau panouri prefabricate din materiale, etc. In peretii exteriori si interiori portanti si neportanti despartitori se

prevad golurile necesare pentru tamplarie (usi si ferestre). Pentru sustinereazidariei de deasupra golurilor se monteaza grinzisoare de lemn, otel sau betonarmat, numite buiandrugi, sau se executa arce din zidarie de caramida. Pentru xarea tamplariei in golurile prevazute in zidaria peretilor, semonteaza ghermele si prasnuri de lemn.

In scopul indepartarii fumului si a gazelor provenite din arderea diferitilorcombustibili in sobele de incalzit, precum si pentru asigurarea aerisirii(ventilarii) incaperilor, se executa cosuri de fum si cosuri de ventilatie, e ingrosimea peretilor, daca acestia sunt executati din zidarie groasa, e alaturi de

pereti, in cazul in care acestia (peretii despartitori) nu au grosime sucienta.

C3. Scheletul de rezistenta (portant, de sustinere). Sistemul derezistenta care sustine greutatea unei constructii impreuna cu toate incarcarilece se aplica pe ea si prin intermediul caruia acestea se transmit la fundatie, se

numeste schelet de rezistenta. Acesta este alcatuit din stalpi legati intre ei cu


37/412


grinzi care sustin planseele si poate executat din beton armat, otel sau lemn. C3.1. Scheletul din beton armat stalpi si grinzi formand cadre- poate turnat in cofraje (monolit) sau poate montat din elemente prefabricate. Intrecadre se executa pereti de umplutura sau pereti despartitori. C3.2. Scheletul metalic consta tot din stalpi si grinzi formand cadre, care

sunt executate din piese de otel avand diverse prole legate intre ele cu nituri,buloane sau prin sudura. C3.3. Scheletul din lemneste format din stalpi (popi), o grinda orizontala

cosoroaba, care leaga stalpii de lemn la partea lor superioara si care sustineplanseul de lemn sau acoperisul. Cadrele formate din stalpi, talpa si cosoroabase intaresc pentru a nu se deforma cu piese inclinate, numite contrase saucontravantuiri. Piesele scheletului de lemn se imbina la locurile unde seintalnesc prin imbinari executate in diferite moduri si se xeaza cu buloane,

cuie sau scoabe. In general, pentru scheletul de rezistenta se foloseste lemn de brad sau destejar, cioplit sau ecarisat. Cladirile cu schelet din lemn se executa din ce in ce mai rar, deoareceexecutia lor nu este economica si cu acest schelet nu se pot realiza cladiri cumai multe niveluri. Astfel de cladiri cu schelet din lemn se folosesc pentruconstruirea baracilor necesare pentru santierele de constructii (birouri,magazii, dormitoare, etc.). C4. Plansee sunt elemente de constructie care se executa deasupra

ecarui nivel al cladirii, avand rolul de a sustine pardoseala si incarcarile utiledin diferite incaperi (oameni, mobile, masini, etc.). Planseele se reazama pe

peretii portanti sau pe grinzile scheletului de rezistenta. Ele se pot realiza dinbeton armat monolit sau prefabricat, grinzi metalice sau din lemn si uneoridin bolti de caramida.

C4.1. Plansee din beton armatpot alcatuite numai dintr-o placa plana,e dintr-o placa cu grinzi, nervuri sau grinzi si nervuri (grinzi cu dimensiunireduse). Ele pot marcate in doua moduri: din beton armat turnat pe loc incofraje (monolit), odata cu turnarea scheletului de beton armat si din fasii saudin panouri mari prefabricate din beton armat sau precomprimat, montate peelemente portante. C4.2. Plansee metalice se executa din grinzi din otel prolat, asezatedistantat si rezemate pe elementele de sustinere (zidurile sau grinzilescheletului). In spatiul dintre grinzile metalice, ca elemente de sustinere se

pot folosi: placi de beton armat turnat in cofraje, placi prefabricate din betonarmat, corpuri de umplutura ceramice sau de beton, boltisoare executate dinzidarie de caramida sau de beton, etc.

C4.3. Plansee de lemnsunt alcatuite din grinzi de lemn ale caror capetereazema pe elemente portante (ziduri de caramida sau de blocuri mici). Peste


38/412


grinzi se monteaza pardoseala din dusumele simple, din parchet batut pedusumea oarba, etc. Intre grinzi se executa o umplutura de moloz sau de nisipuscat pe o astereala de scandura pe sipci batute in cuie pe laturile grinzilor.Sub grinzi se executa tavanul de tencuiala pe sipci si trestie sau plasa de rabit,din scanduri geluite si prolate, etc. Planseele de lemn se executa din ce in ce

mai rar si numai la case de locuit, constructii agrozootehnice si altele de micaimportanta. C5. Scarile sunt elemente deconstructie pe care se circula intrenivelurile cladirilor (scari interioare)si intre nivelul terenului si parterulcladirilor (scari exterioare). Scarile sunt alcatuite din trepte,contratrepte si podeste, avand balustrada

cu mana curenta. Scarile interioare seexecuta din beton armat monolit, din

prefabricate din beton armat si uneoridin lemn sau metal; cele exterioarese executa din beton simplu, zidariede caramida, beton armat monolit sau

prefabricate din beton armat.

C6. Acoperisurile sunt elemente de constructii asezate peste planseul

ultimului etaj, avand ca scop sa apere cladirea de actiunea intemperiilor(ploaie, zapada, vant, etc.) si sa constituie spatiu pentru pod. Acoperisul este alcatuit din sarpanta, care constituie un schelet portant sidin invelitoare. Sarpanta acoperisului poate executata din piese de lemn,

piese de otel sau din prefabricate de beton armat. Ea este formata in generaldin ferme. In g. 67 este aratata o sarpanta din lemn pe ferme, precum sidenumirile pieselor componente. Intre ferme se aseaza pene, peste care semonteaza capriorii. La acoperisurile din lemn, pe capriori se bat in cuiescanduri, formand astereala, peste care se aseaza invelitoarea.

Invelitoarea se executa din materiale rezistente la actiunea intemperiilor(carton astfaltat, tigle, olane, tabla,etc.). Cea mai simpla invelitoare estecea din carton astfaltat prins in cuie

pe astereala din scandura. Uneori,peste primul strat de carton se lipestecu bitum cald un al doilea strat; spre anu luat de vant, cartonul astfaltat se

xeaza cu sipci.

Fig. 66 Elementele componente ale uneiscari:

1) treapta; 2) contratreapta; 3) podest;4) balustrada; 5) mana curenta

Fig. 67 Elementele sarpantei:

1) coarda; 2) pop; 3) arbaletier; 4) contrafisa;5) coama; 6) pana; 7) caprior


39/412


La acoperisurile cladirilor industriale, invelitoarea de carton astfaltat seaplica direct pe placile de beton armat, asezat intre ferme de pene. Cele mai rezistente invelitori pentru casele de locuit sunt cele din tigleolane. Invelitoarea din tigla se poate executa fara astereala, tiglele asezandu-se direct pe sipci batute pe capriori.

La unele constructii agricole, invelitorile se executa si din sita, sindrila,paie, etc. Portiunea de acoperis care iese din afara fatadei se numeste streasina si arerolul de a apara fatada cladirii de scurgerea apei de ploaie de pe invelitoare.Apa se aduna in jgheaburi din tabla pana la trotuar, de unde este preluata derigole sau de reteaua de canalizare. Pentru iesirea din pod pe acoperis, in scopul luminarii podului, se lasagoluri, in care se monteaza tabachere alcatuite din rame cu capac prevazute

cu geam. La acoperisurile cu tigla se executa lucarne din lemn, prevazute cuferestre

C7. Teraseleinlocuiesc acoperisul tip sarpanta in cazul in care cladireanu are nevoie de pod. In acest caz planseul peste ultimul etaj este amenajatca terasa protejata cu izolatii hidrofuge, termice si fonice, precum si cu

pardoseala din placi de mozaic. In majoritatea cazurilor, blocurile delocuinte si cladirile social-culturale, administrative si pentru sport, cat si celeindustriale sunt prevazute cu terase in loc de acoperis.

D. Lucrari de nisaj

Cele mai importante lucrari care nalizeaza cladirile executate derosu sau de gri, alcatuite din elementele principale aratate mai sus, sunturmatoarele:

D1. Lucrarile de tamplarie Prin lucrari de tamplarie se inteleg usile si ferestrele, care pot aveadimensiuni si forme diferite, ele executandu-se pe toc. Ferestrele sunt prevazute cu cercevele de lemn sau metal la care semonteaza geamurile si sunt in general duble, adica cu doua randuri decercevele, ele se pot prevedea afara cu obloane sau rulouri. Usile pot simplesau duble si de asemenea pot executate din lemn sau din metal.

D2. Lucrari de tencuieli si placaje Sunt lucrari care se executa la interiorul si exteriorul cladirilor la care

peretii se imbraca cu tencuieli sau placaje, iar tavanele cu tencuieli; uneori,peretii se executa din caramida aparenta, eliminandu-se tencuiala sau placarea.


40/412


Peretii ai caror fete trebuie sa e rezistenti la uzura se imbraca cu placajede marmura, piatra, mozaic, gresie, faianta, etc. In bai, bucatarii, W.C.-uri,etc., unde peretii trebuie sa se spele usor se executa placaje de faianta, sticla,material plastic, ori vopsitorii in ulei. La peretii interiori se pot executa si imbracaminti de lemn decorative

denumite lambriuri. La exterior, partea inferioara a fatadelor (soclu) se imbraca cu tencuielirezistente (din mortar de ciment si praf de piatra sau mozaic, etc.) ori cu

placaje (piatra, marmura, etc.). Fatadele cladirilor se tencuiesc sau se placheaza cu caramida, placi de

piatra, etc. In jurul ferestrelor se executa uneori proluri ornamentale, numiteancadramente; la partea de jos, ferestrele au spre exterior un solbanc. Substrasina se pot executa proluri iesite de la linia fatadei, alcatuind impreunacornisa.

D3. Pardoselile Sunt lucrari executate pe plansee si au menirea de a permite circulatia

persoanelor. Ele se executa din diferite materiale, potrivit cu destinatiaincaperilor si cu modul de circulatie. Pardoselile rigide se executa din beton, mozaic sau placi diverse demozaic, gresie ori marmura. Pardoselile din lemn sunt alcatuite din dusumele, parchete sau calupuri

din lemn tare. Pardoselile speciale se executa din linoleum, xilolit, covoare din materialeplastice, etc.

D4. Vopsitorii, zugraveli si tapete Tamplaria si uneori peretii tencuiti se vopsesc in culori de ulei sau demateriale sintetice. De obicei, peretii tencuiti se spoiesc cu lapte de var sau sezugravesc cu vopsele de apa, huma si clei, iar uneori pe ei se lipesc tapete dehartie.

D5. Sobele Se executa din caramida sau placi de teracota si se folosesc la incalzireacamerelor.

E. Lucrari de izolatii

Sunt de trei categorii: E1. Izolatiile hidrofuge care au scopul de a apara cladirea impotriva

actiunii distrugatoare a umezelii.


41/412


E2. Izolatiile termiceprotejeaza cladirea impotriva patrunderii friguluisau a caldurii excesive din exterior prin pereti sau prin planseul peste ultimuletaj. E3. Izolatiile fonice au rolul de a impiedica patrunderea zgomotuluidintr-o incapere in alta sau de la exterior spre interior.

F. Lucrari de instalatii interioare

O cladire, ca sa e functionala necesita si diferite lucrari de instalatii, caresa permita o buna folosire a cladirii, precum si obtinerea unui confort cat maimare. F1. Instalatiile sanitareau ca scop alimentarea cu apa a cladirii (aducereaapei la lavoare, bai, etc.) si canalizare (scurgerea apelor intrebuintate).

F2. Instalatiile electricesunt destinate iluminatului cladirilor, functionariimotoarelor, masinilor, etc. In aceasta grupa se mai cuprind instalatiile desonerie, telefon, radio, televizor, precum si posturile de transformare. F3. Instalatiile de incalzire centralaservesc la incalzirea cladirilor prinradiatoare. Acestea functioneaza e cu apa calda, abur sau aer cald, e cuenergie electrica. F4. Instalatiile de gaze se folosesc la aducerea gazelor pentru incalzireasobelor, alimentarea instalatiilor de incalzire centrala, etc. F5. Ascensoarele servesc la circulatia intre etaje pentru persoane sau

materiale (pentru greutati). F6. Crematoriile sau arzatoarele de gunoi sunt folosite la ardereagunoaielor menajere de la apartamente.

G.Sistemele de constructii ale cladirilor

La executarea cladirilor de locuit, social-culturale, administrative siindustriale se aplica diverse sisteme de constructie, si anume sistemele deconstructii portante (de sustinere, de rezistenta). Avand posibilitatea de a se alege sistemul de constructie, se permite sigasirea unor solutii de organizare a lucrarilor si a unor metode de munca princare sa se asigure durata cea mai scurta de executie a lucrarilor si calitatea ceamai buna.

G1. Sistemul de constructie pe ziduri portante Caracteristica acestui sistem consta in orientarea zidurilor portante, ceeace duce la urmatoarele variante ale sistemului:

- ziduri portante longitudinale a, b, c (g. 68) la care zidurileexterioare longitudinale si zidurile mediane longitudinale ind


42/412


portante, fasiile de planseu sauplanseele intregi se aseaza pedirectie perpendiculara pe acesteziduri, pe care se reazema;

- ziduri portante pe ambele

directii, la care incaperile seformeaza intre zidurile portantelongitudinale si cele transversale;fasiile de planseu pot asezate

pe oricare dintre cele douadirectii, iar planseele intregi

pot rezemate pe toate laturile,deoarece pe ambele directiizidurile sunt portante;

- ziduri transversale si zidurimediane longitudinale portante,in care caz zidurile longitudinaleexterioare sunt portante si aunumai rolul de a izola cladireatermic si fonic de mediulexterior; fasiile de planseu se aseaza pe directia longitudinala,rezemand pe zidurile portante transversale, iar planseele intregi pot

asezate pe trei ziduri portante. La cladirile cu inaltimea pana la 5 niveluri, zidurile portante pot executate din zidarie de caramida, din blocuri mici ceramice sau din beton. La cladirile cu mai mult de 5 niveluri, peretii portanti se executa din

beton turnat in cofraje de inventar alunecatoare (glisante), ori din panouriprefabricate.

G2. Sistemul de constructie pe schelet de beton armat Structura portanta a cladirii in acest sistem se compune din stalpi, grinzi

si plansee. Sistemul se numeste pe cadre de beton armat. El se aplica lacladirile care au mai mult de 5 niveluri. Stalpii, grinzile si planseele pot executate e monolit, adica executate

pe loc in cofraje de inventar, e din elemente prefabricate, care se monteazasi se imbina la santier. Elementele prefabricate pot : stalpi, grinzi sau cadreintregi si fasii sau panouri de planseu. Intre cadre, peretii se executa din zidarie de caramida, blocuri ceramice,

beton usor, precum si din panouri mari. Peretii despartitori se pot executa dinplaci de ipsos, beton usor, placi brolemnoase, etc.

Aceeasi structura se poate executa pe schelet metalic, in care caz cadrele(stalpii si grinzile), uneori si planseele sunt alcatuite din elemente metalice.

Fig. 69 Cladire cu schelet de beton armatsau metalic:

1) fundatii; 2) stalpi interiori;3) stalpi exteriori; 4) grinzi; 5) grinzi

principale; 6) grinzi de planseu;7) pereti exteriori de umplutura;

8) pereti despatitori asezati pe planseu


43/412


G3. Sistemul de constructie dinpanouri mari Este unul din cele mai folositesisteme de executie a cladirilor delocuit. Panourile mari se fabrica pe cale

industriala, iar transportul, ridicarea simontarea lor se executa mecanizat. Deoarece panourile mari de peretiau dimensiunile unei camere, alcatuireaincaperilor se face usor prin imbinarea

panourilor de pereti exteriori cu cele depereti interiori. Peretii portanti din panouri mari semonteaza in doua variante:

- peretii portanti pe ambeledirectii, cand toti peretii interiorisi exteriori ind portanti, fasiile de planseu pot asezate pe oricedirectie, rezemand pe oricare perete, iar panourile mari de planseu potrezema pe patru pereti;

- pereti transversali si pereti mediani-portanti, in care caz peretii exteriorisunt neportanti; fasiile de planseu reazema pe peretii transversali, iar

panourile mari de planseu pot rezema pe peretii transversali si pe

peretele median.

G4. Sistemul de constructie din elemente spatiale prefabricate Elementul spatial poate o camera, o camera cu anexe, doua camere,un grup sanitar (baie, W.C.), etc. Acest sistem prezinta avantajul de a scurtacel mai mult durata lucrarilor pe santier, deoarece elementele spatiale se

prefabrica in fabrici prin module industriale si sunt aduse si montate pe santier,gata nisate. In modul acesta, se realizeaza un grad de mecanizare inalt si inacelasi timp se reduce consumul de materiale si pretul de cost al cladirilor.

Acest sistem de constructie a inceput sa se aplice din ce in ce mai mult.

G5. Sistemul de constructie cu etaje ridicate Potrivit acestui sistem, intai se monteaza stalpii prefabricati din beton armatsau metal, iar apoi la parter se executa din beton armat toate planseele cladiriisuprapuse in pachete (intre ele se aseaza hartie, nisip, etc, care impiedicalipirea planseelor unul de altul) . Pe planseul superior se executa terasa sauacoperisul, dupa care, cu ajutorul unor vinciuri (prese) hidraulice montate pecapul stalpilor, planseul este ridicat la nivelul necesar. Planseul are gauri cu

gulere metalice care permit atat lunecarea lor de-a lungul stalpilor, cat si xarea

Fig. 70 Cladire executata dinpanouri mari din beton


44/412


lor de stalpi. Pe planseul urmator se monteaza peretii din panouri, pardoselile,tamplaria si se executa nisajele, dupa care planseul cu etajul nisat se ridicala nivelul necesar. In acelasi mod se procedeaza cu toate planseele, respectivcu toate etajele, montandu-se si toate instalatiile necesare. Avantajele principale oferite de folosirea acestui sistem sunt urmatoarele:

se lucreaza numai la nivelul solului, se elimina cofrajele, esafodajele sischelele, precum si utilajele grele de ridicat care ocupa spatii mari, iar durataexecutiei se reduce simtitor.

IV. EXECUTAREA PERETILOR TURNATI

A. Executarea peretilor turnati

A.1. Tehnologia de executie a peretilor din beton armat monolit; Peretii din beton armat se numesc diafragme verticale si se executa din

beton greu obisnuit sau din beton usor cu agregate din granulit. Lucrarile deexecutie a diafragmelor din beton armat monolit sunt urmatoarele:

cofrarea; armarea; turnarea si compactarea beronului; decofrarea.

A.1.1. Cofrarea diafragmelor din beton armat monolit;Cofrajele ce se folosesc la executarea diafragmelor din beton armat

monolit sunt de urmatoarele tipuri: demontabile, alcatuite din elemente de inventar, cu panouri din

material lemnos; plane metalice de inventar; glisante; spatii metalice, tip tunel

Cofrajele demontabile din elemente de inventar sunt alcatuite dinpanouri solidarizate cu moaze si tiranti. Cu acest tip de cofraje se pot realizadiafragmele diferitelor structuri de cladiri (fagure, celular, nucleu central dediafragme). La executia diafragmelor in cofraje demontabile, se amplaseaza o fata acofrajului care se sprijina provizoriu, iar fata a doua a cofrajului se asambleazadupa executia armaturii si introducerea ramelor pentru goluri. Cofrajele plane metalice, ca si cofrajele spatiale metalice de tip tunel,

se folosesc la executia diafragmelor structurilor tip fagure, la care planseele


45/412


sunt monolite. Diafragmele monolite ale structurilor fagure se pot realiza inpanouri plane metalice, atunci cand planseele sunt prefabricate.

Cofrajele glisante se folosesc la executia monolita a diafragmelorstructurilor inalte. Cofrajele plane metalice si cele spatiale se monteaza cu ajutorul macaralei.

A.1.2. Armarea diafragmelor; Diafragmele constructiilor cu structura tip fagure sau de tip celular, cuinaltimea de P + 4E (parter + 4 etaje) si P + 10 E (parter + 10 etaje) se armeaza,de obicei, constructiv. Din calcule rezulta ca armarea este necesara numai inzoneseismice. Armarea diafragmelor poate continua pe toata suprafata lorsau concentrat pe anumite zone caracteristice (marginile diafragmelor, colturiramicatii, conturul golurilor). Diafragmele se armeaza cu plase legate din bare independente sau cu

plase sudate. Colturile, intersectiile, ramicatiile, bulbii etc. se armeaza numaicu carcase legate din bare independente (Fig. 71). O atentie deosebita se vaacorda armarii diafragmelor in jurul golurilor, precum si innadirii armaturilor.

A.1.3. Turnarea si compactarea betonului; La diafragmele cu inaltimi pana la 3 m si cu grosimi de cel putin 12 cm,

betonul se poate turna direct pe la partea superioara cu furtunuri exibile,prin descarcarea din bene sau cu ajutorul pompei din beton. La betonare, betonul va dirijat cat mai vertical si spre centrul cofrajului. Turnarea betonului va continua, in straturi longitudinale succesive acaror inaltime depinde de modul de compactare. Fiecare strat turnat secompacteaza imediat. La un strat de maximum 50 cm grosime se foloseste

pervibratorul (la diafragme cu grosimea mai mare de 15 cm) iar in cazulgrosimii stratului de 0,6 ... 0,8 m se folosesc vibratoarele de cofraj (pentrudiafragme cu grosimi mai mici de 15 cm).

Fig. 71 Armarea diafragmelor cu plase sudate si carcase legate, in zone caracteristice:a) armarea bulbilor de beton armat; b) armarea la ramificatie; c) armarea la coltul

diafragmei; d) armarea la intersectia diafragmelor


46/412


Se va acorda o atentie sporita betonarii marginilor diafragmelor si contu-rului golurilor unde armatura este mai deasa si pot sa apara segregari saugoluri. La folosirea cofrajelor plane metalice, executia unui nivel se realizeazain doua etape.

In prima etapa se toarna peretii pana la nivelul fetei inferioare a planseului,

se lasa sa se intareasca sucient betonul, pentru a putea decofrat, sedecofreaza si panourile de cofraj se transporta cu macaraua in alta zona aconstructiei. In etapa a doua se executa planseul, utilizandu-se panouri plane metalicede inventar de marimea unei camere. La aceasta tehnologie este necesar cadispunerea diafragmelor sa formeze celule deschise pe una din laturi (fataspre exterior), pentru scoaterea cofrajului de planseu. Inchiderea celulei se

poate realiza cu zidarie de umplutura din produse ceramica sau BCA. Dacaplanseul este prefabricat, peretele de fatada se poate realiza in aceeasi etapa

cu peretii interiori de rezistenta, din beton armat monolit. In acest caz esteavantajos ca inchiderea sa se realizeze cu panouri mari prefabricate in treistraturi, montate inainte de betonarea diafragmelor interioare.Peretii frontali se pot realiza monolit sau prefabricat. La executia monolitaeste necesara izolarea lor termica prin placare cu materiale termoizolante,asezate in cofraj inaintea betonarii sau dupa decofrare. In cazul utilizarii cofrajelor de-montabile, sau a cofrajelor spatialemetalice de tip tunel, peretii si planseulse executa intr-o singura etapa. Daca

diafragmele se executa cu cofrajeglisante, betonul se toarna in ritmcontinuu, in straturi, pe tot conturulcofrat. Peretii exteriori ai structurilorexecutate in cofraje glisante serealizeaza in trei straturi:

1. stratul interior de rezistenta de12 ... 13 cm grosime;

2. stratul termoizolant;

3. stratul exterior de protectie a termoizolatiei gros de 4 ... 6 cm realizatdin beton armat (Fig. 72). Pentru stratul termoizolant se folosesc materiale izolante rigide; blocuridin beton granulit sau gazbeton, placi din beton celular autoclavizat, placisemirigide din vata minerala intr-un ambalaj din folii de polietilena sau dincarton bitumat. Clasa betonului din diafragme trebuie sa e de cel putin Bc 15, iar lacladirile cu peste 12 niveluri, pentru a nu se ingrosa excesiv peretii portanti,clasa betonului de la etajele inferioare va Bc 20 sau Bc 25. La turnarea betonului pe timp friguros se iau masuri de protectie a lui,

pentru a preveni inghetul si a accelera intarirea.

Fig. 72 Termoizolarea peretilor exteriori:1) strat de rezistenta; 2) stra

Documents

Manual Dulgher