TUDOR ALEXANDRU

MA INI AGRICOLE

MANUAL UNIVERSITAR PENTRU

ÎNV ! MÂNTUL LA DISTAN!

CRAIOVA - 2010 -

CUPRINS

Tema nr. 1 MA INI PENTRU LUCR!RILE DE BAZ! ALE SOLULUI

1.1.Ma ini pentru afânarea adânc! a solului……………………….. 3

1.2.Plugurile……………………………………………………….. 6

1.3. Ma ini de s!pat gropi…………………………………………. 15

Tema nr. 2

MA INI I ECHIPAMENTE PENTRU PREG!TIREA PATULUI GERMINATIV

2.1. Freze agricole…………………………………………………. 19

2.2. Grape …………………………………………………………. 25

2.3. T!v!lugi, combinatoare,ma ini de modelat solul……………...35

Tema nr. 3

MA INI DE SEM!NAT

3.1. Ma ini de sem!nat în rânduri dese……………………………..42

3.2. Ma ini de sem!nat în cuiburi ………………………………… 51

3.3. Transmisia ma inilor de sem!nat……………………………... 57

Tema nr. 4 MA INI DE PLANTAT I ÎNTRE"INEREA CULTURILOR

4.1. Ma ini de plantat r!saduri…………………………………….. 62

4.2. Ma ini de plantat cartofi i bulbi………………………………69

4.3. Cultivatoare…………………………………………………… 77

Tema 5 MA INI PENTRU ADMINISTRAT ÎNGR! !MINTE

5.1.Ma ini pentru administrat îngr! !minte chimice i

amendamente……………………………………………………… 87

5.2. Ma ini pentru administrat îngr! !minte organice …………… 97

5.3.Ma ini pentru administrat îngr! !minte lichide………………. 101

Test recapitulativ………………………………………………………..105

3

Tema nr. 1

MA INI PENTRU LUCR!RILE DE BAZ! ALE SOLULUI

Unit !i de înv !are :

1.1.Ma"ini pentru afânarea adânc# a solului; 1.2.Plugurile; 1.3. Ma"ini de s#pat gropi;

Obiectivele temei :

! Insu"irea cuno"tiin$elor despre construc$ia "i procesul de lucru al ma"inilor "i echipamentelor pentru afânarea adânc# a solului;

! Tehnologii de mecanizare pentru lucrarea de arat ; ! Insu"irea cuno"tiin$elor despre construc$ia "i procesul de lucru

al pugurilor; ! Insu"irea cuno"tiin$elor despre construc$ia "i procesul de lucru

al ma"inilor de s#pat gropi. Timpul alocat temei : 6 ore Bibliografie recomandat : 1. Alexandru T, M.Glodeanu – Exploatarea ma inilor agricole. Ed.

Sitech, Craiova 2009. 2. Alexandru T.- Ma ini agricole i horticole. Ed. Sitech, Craiova

2005. 3. Glodeanu M, Alexandru T, B#descu M,S#r#cin I. – Ma ini i

echipamente agricole. Ed. Aius , Craiova 2002. 4. Toma D, – Tractoare i ma ini agricole, Ed.Didactic# "i

Pedagogic#, Bucure"ti, 1982 5. V. Scripnic, P. Babiciu – Ma ini agricole, Editura Ceres,

Bucure"ti, 1979.

1.1 .MA"INI PENTRU AFÂNAREA ADÂNC# A SOLULUI 1.1.1.Considera!ii generale

Ma"inile pentru afânarea adânc# a solului sunt destinate pentru afânarea solului în scopul aerisirii acestuia, cre#rii posibilit#$ii de înfiltrare a apei, pentru activizarea proceselor biologice din sol "i realiz#rii condi$iilor de dezvoltare a r#d#cinilor plantelor.

În func$ie de scopul lucr#rii efectuate, aceste ma"ini se pot clasifica astfel: ! cultivatoare pentru afânare adânc!, denumite "i pluguri cizel,

folosite pentru afânarea stratului arat; ! decompactoare, folosite pentru lucr#ri de afânare preg#titoare; ! subsoliere, utilizate pentru reînnoirea periodic# a lucr#rii de

desfundare. ! ma ini pentru afânarea adânc! a solului, folosite pentru

cre"terea permeabilit#$ii solului pentru ap# "i aer.

4

1.1.2. Construc!ia ma$inilor pentru afânarea adânc a solului

Ma"inile pentru afânarea adânc# a solului au în componen$a lor :cadrul pe care se monteaz# organele de afânare "i ro$ile de limitare a adâncimii de lucru, diferen$ele între acestea constând în forma "i tipul organelor de afânare, precum "i adâncimea de lucru.

Re inem:Organele de afânare pot fi: fixe sau cu mi"care oscilatorie, ac$ionate de la priza de putere a tractorului.

Plugurile cizel i decompactoarele (fig 1.1 a)au organele de afânare 1, formate dintr-un cu$it sub form# de dalt# 2, iar de o parte "i alta sunt dispuse dou# aripioare fixate pe suportul de prindere.

Fig. 1.1.Scheme de ma$ini pentru afânarea adânc a solului

Organele de afânare se monteaz# rigid pe cadrul ma"inii "i sunt dispuse

pe dou# sau trei rânduri pentru asigurarea unei prelucr#ri uniforme a solului "i evitarea posibilit#$ii înfund#rii acestora.

Subsolierele (fig.1.1 b) au organul activ format dintr-un cu$it vertical 1,în prelungirea c#ruia, la partea inferioar# este dispus un cu$it dalt# 2 ,înclinat fa$# de orizontal# cu 25-30".

Ma inile pentru afânarea adânc! a solului (fig.1.1 c) sunt prev#zute cu organ de afânare cu mi"care oscilatorie, alc#tuit dintr-un suport de prindere1 ,un cu$it vertical 2 "i cu$itul dalt# 3.Cu$itul dalt# are o mi"care oscilatorie, imprimat# printr-un mecanism biel# manivel# ac$ionat de la priza de putere a tractorului. Cu$itul vertical are rolul bielei, iar cu$itul dalt# de balansier în patrulaterul deformabil ABCD.

5

1.1.3.Procesul de lucru al ma$inilor de afânare a solului Ma"inile cu organe active fixe execut# procesul de lucru datorit# tract#rii

ma"inii "i afâneaz# în profunzime solul pe o adâncime h egal# cu adâncimea de lucru "i pe o l#$ime l - 2 h.(fig.1.2).

Fig. 1.2.Schema procesului de lucru al ma$inilor de afânare a solului

În cazul ma"inilor cu organe de afânare mobile, concomitent cu mi"carea de înaintare a ma"inii, organele active primesc o mi"care oscilatorie, astfel încât vibra$iile acestora se transmit solului din jurul lor ,determinând fisurarea stratului de sol "i afânarea acestuia.

Observa ie:La ma"inile cu organe de afânare mobile, for$a de rezisten$# la înaintare prin sol se reduce cu pân# la 40#, fa$# de cele cu organe fixe, fapt ce determin# ca pentru adâncimi mari s# se utilizeze aceste tipuri de ma"ini.

TEST DE EVALUARE 1. Care este scopul lucr rii de afânare adânc :

Ma!inile pentru afânarea adânc" a solului sunt destinate pentru afânarea

solului în scopul aerisirii acestuia, cre"rii posibilit" ii de înfiltrare a apei,

pentru activizarea proceselor biologice din sol !i realiz"rii condi iilor de

dezvoltare a r"d"cinilor plantelor

2. Care sunt ma$inile utilizate pentru afânarea solului.

6

Exerci ii. Exemplu rezolvat: 1. Care sunt p r!ile componente ale plugului Cizel: : a) Cadrul, b) organele de afânare, c) cu$it vertical, d) ro$ile de limitare a adâncimii de lucru, e) mecanism de suspendare. Rezolvare :a, b $i d De rezolvat: 2. Care sunt p r!ile componente ale ma$inilor pentru afânarea

adânc a solului: a. cadrul b. organele de afânare c. cu$it vertical d. ro$ile de limitare a adâncimii de lucru e. instala$ia hidraulic#.

Rezolvare:

1.2.PLUGURILE

1.2.1.Considera!ii generale. Plugurile sunt utilizate pentru efectuarea lucr#rii de baz# a solului –

ar#tura, prin care se realizeaz# desprinderea, m#run$irea "i r#sturnarea unui strat de sol de sec$iune determinat#, creându-se astfel condi$ii optime pentru cultura plantelor.

Dintre lucr#rile agricole mecanizate, ar#tura constituie principalul consumator de energie, datorit# consumului specific ridicat pe unitatea de suprafa$# cât "i volumului mare de lucr#ri efectuat, consumul de combustibil ajungând la 30 – 35% din totalul consumului energetic.

Ar#tura îmbun#t#$e"te structura solului, ajut# la p#trunderea r#d#cinilor plantelor în profunzime, încorporeaz# în sol îngr#"#minte organice "i resturile vegetale, permite infiltrarea apei în sol.

1.2.2.Tehnologia de mecanizare a lucr rii de arat.

Tehnologiile de mecanizare a lucr#rilor de arat depind de: locul unde se execut#, în câmp, viticultur#, pomicultur#, în sere "i solarii, cu sau f#r# r#sturnarea brazdei, de adâncimea la care trebuie arat solul "i de perioada când se execut# (fig..1.3 ). În câmp ar#tura se execut# vara sau toamna, iar în solarii "i sere ori de câte ori este nevoie.

7

Fig.1.3. Tehnologia de mecanizare a ar turii.

1.2.3. Construc!ia plugurilor

P#r$ile componente ale diferitelor tipuri de pluguri sunt în general asem#n#toare, având acelea"i func$ii de mobilizare a solului, indiferent de destina$ie sau form# constructiv#.

8

1.2.3.1 Construc!ia plugurilor cu destina!ie general

Plugurile cu destina$ie general# au urm#toarele p#r$i componente(fig.1.4):

! Organele de lucru – trupi$e 2,3, cu$ite disc 4 "i scormonitori-care execut# lucrarea de arat.

! Organele ajut#toare – cadrul 1, dispozitivul de cuplare 7, diferite mecanisme, ro$i de limitare a adâncimii de lucru 5, care au rolul de fixare a organelor de lucru "i de reglare a acestora corespunz#tor diferitelor condi$ii în care se execut# ar#tura.

Fig.1.4. Schema plugului cu destina!ie general

1.2.3.1.2 Construc!ia trupi!elor cu corman Trupi$a cu corman# este organul activ de lucru al plugului, care execut#

t#ierea, desprinderea, comprimarea, încovoierea, r#sucirea, r#sturnarea "i deplasarea lateral# a brazdelor de sol, realizând astfel m#run$irea "i afânarea solului "i încorporarea resturilor vegetale.

Fig.1.5. Trupi!a cu corman

9

Trupi$a clasic# (fig.1.5.) se compune din urm#toarele p#r$i: br#zdar1, corman# 2, corman# suplimentar# 5, prelungitor de corman# 6, plaz 3, prev#zut cu un c#lcâi 4,( la ultima trupi$#), care sunt montate pe bârsa 7.

Bârsa este prins# rigid sau prin intermediul unui dispozitiv de siguran$# pe cadrul plugului. La trupi$a clasic# s-au adus unele modific#ri, în vederea m#ririi duratei de func$ionare "i îmbun#t#$irea indicilor calitativi. Astfel br#zdarul este prev#zut cu vârf deta"abil, cormana este executat# din dou# buc#$i, cu piept deta"abil (pies# de uzur#) sau cu antecorman# care înlocuie"te cormana suplimentar#. Pe plan mondial se observ# tendin$a de echipare a plugurilor cu antetrupi$e (fig. 1.6), iar cormana este construit# din segmente.

Fig.1.6. Tipuri de antetrupi!e

Suprafa$a de lucru a trupi$ei este format# din br#zdar "i corman#, ambele fiind generate, dup# anumite legi, în func$ie de destina$ia plugului.

Br!zdarul are rolul de a t#ia brazda de sol în plan orizontal "i a o ridica pe suprafa$a cormanei. Ca form#, br#zdarele pot fi trapezoidale "i trapezoidale cu vârf dalt#, care au o r#spândire mai mare(fig.1.7.a).

Unele pluguri sunt prev#zute cu br#zdare cu vârf deta"abil sau br#zdare la care vârful este realizat sub forma unei d#l$i(fig.1.7.b).

Dispunerea br#zdarului pe bârs# (fig.1.7.c) este determinat# de unghiul $0 "i unghiul %.

Fig.1.7. Tipuri de br zdare

10

În general, $0 =35 –500 ,iar % = 15 – 300 ,în func$ie de tipul cormanei, valorile minime caracterizând trupi$ele cu cormane semielicoidale.

Re inem:Pentru a asigura un proces de lucru corespunz#tor, suprafa$a de lucru a br#zdarelor trebuie s# fie neted# "i s# nu prezinte fisuri. Grosimea t#i"ului br#zdarului s# fie de 0,5 – 1 mm, unghiul de ascu$ire fiind de 25 – 400. Pe m#sura uz#rii t#i"ului se m#re"te rezisten$a în lucru a plugului, se mic"oreaz# tendin$a de intrare în sol a trupi$elor "i stabilitatea în lucru a plugului.

Cormana are rolul de a prelua brazda t#iat# "i ridicat# de br#zdar "i o supune unor solicit#ri de comprimare, încovoiere, r#sucire, ce au ca efect deplasarea lateral# , r#sturnarea "i m#run$irea brazdei.

Ac$iunea cormanei asupra solului se poate face, pentru simplificare, analizând ac$iunea unor pene (fig.1.8.).Prima pan# dispus# sub unghiul & realizeaz# desprinderea stratului de sol în plan orizontal "i urcarea acestuia pe suprafa$a de lucru. Efectul celei de-a doua pene având unghiul $, este, de deplasare lateral# a brazdei, iar pana a treia dispus# sub un unghi ', efectueaz# înclinarea stratului.

Fig.1.8. Procesul de lucru al cormanei

Pana triedric# OABC (fig.1.8.) realizeaz# opera$iile efectuate de cele trei pene simple. Pentru m#rirea capacit#$ii de m#run$ire "i de r#sturnare a penelor reprezentate este necesar ca suprafa$a de lucru s# fie curb# (fig1.8.), respectiv unghiurile &,',$ s#-"i modifice valorile între anumite limite. Varia$ia acestor trei unghiuri determin# urm#toarele tipuri de cormane:

-Cormana cilindric! (fig. 1.9.a) se caracterizeaz# prin unghiuri $ constante (45 – 500); unghiurile & cu varia$ii mari (35 – 1300); unghiurile ' cu varia$ii mici (40 – 1100), realizând o afânare accentuat# a solului "i o r#sturnare mai pu$in pronun$at#, fapt care impune folosirea ei pe soluri u"oare, care se destram# u"or "i opun rezisten$# mic# la arat.

-Cormana elicoidal! (fig.1.9.d) se caracterizeaz# prin varia$ii mici ale unghiurilor $ (30 -350) "i unghiurilor & (15 – 900), dar prin cre"teri pronun$ate ale unghiurilor ' (20-1800), realizând o r#sturnare aproape total# a solului, f#r# a-l m#run$i "i afâna, fapt care implic# folosirea ei pe soluri grele "i foarte grele, argiloase "i în$elenite.

11

Cormana cultural! (fig.1.9.b) este un tip intermediar între cormanele cilindrice "i elicoidale, unghiurile & variaz# între 30 "i 1050, unghiurile ' între 35 "i 1000,iar unghiurile $ sunt mici 42 – 470,ceea ce imprim# o r#sturnare satif#c#toare a brazdei "i este folosit# pe toate tipurile de sol.

Cormana semielicoidal! (fig. 1.9.c) este, de asemenea, un tip intermediar între cormanele cilindrice "i elicoidale, unghiurile$ au varia$ii mici 32 – 500,unghiurile 'variaz# între 20 "i 1400, iar unghiurile & între 15 "i 900, fapt ce imprim# o r#sturnare pronun$at# cu capacitate de m#run$ire mai redus# .

a b c d

Fig. 1.9.Tipuri de cormane. Exist# unele tipuri de trupi$e care au suprafa$a de lucru combinat#, care

îmbin# propiet#$ile cormanelor culturale (sau cilindrice) cu a celor semielicoidale.

1.2.3.1.3. Procesul de lucru al plugurilor cu trupi! cu corman .

În timpul deplas#rii plugului are loc t#ierea în plan orizontal "i vertical a

unor fâ"ii de sol, numite brazde, de l#$ime b "i pe adâncimea a (fig 1.10). Brazdele sunt ridicate, deplasate lateral "i r#sucite pân# la r#sturnarea lor.

Fig.1.10.Procesul de lucru al plugurilor

12

Observa ie:Brazda de sec$iune ABCD este t#iat# dup# linia BC sub ac$iunea br#zdarului "i prin t#iere sau forfecare pe linia AB sub ac$iunea cu$itului sau a conturului anterior al cormanei. Sub ac$iunea cormanei brazda este rotit# în jurul punctului C apoi în jurul punctului D2 pân# când ajunge în pozi$ia final#, când se sprijin# pe brazda r#sturnat# anterior. Brazda r#sturnat# va fi în echilibru dac# centrul de greutate al acesteia se va g#si în dreapta verticalei ce trece prin punctul D2. În acest caz pozi$ia final# a brazdei va fi determinat# de unghiul

(=arc sin b

a.

Din asem#narea triunghiurilor A3B3D2 "i D2C3D3 rezult#:

3 3 2 3

3 2 3 2

C D D D

A D B D) sau

22ba

b

b

a

*) (1.1)

de unde:

222 baab *) (1.2)

Împ#r$ind rela$ia (1.2) cu a2 "i notând a

b= k se ob$ine :

0124 )++ kk (1.3) de unde rezult#: k = 1,27.

Valoarea minim# a raportului k este 1,27,iar valoarea maxim# a unghiului (este:

052arcsin1

arcsin )))b

a

k( (1.4)

Re inem:Pentru asigurarea r#sturn#rii brazdelor, în general k =1,3 –1,8 ,iar pentru ar#turi pe terenuri cu exces de umiditate "i pe terenuri în$elenite k =2 – 3.

Pentru acoperirea resturilor vegetale plugurile au fost echipate cu corman# suplimentar# (fig.1.11) care desprinde o parte din brazd# cu sec$iunea 1/2mb1.

Fig.1.11.Procesul de lucru al cormanei suplimentare.

13

Aceast# parte este aruncat# pe fundul brazdei, fiind apoi acoperit# de

partea principal# a brazdei, care are în pozi$ie final# un unghi (o =arc sin b

ca +

respectiv k poate fi mai mic de 1,27. În cazul plugurilor pentru desfundat k = 0,7 - 1,0

1.2.4.Construc!ia plugurilor cu cu!ite înclinate

Observa ie:O nou# direc$ie în perfec$ionarea plugului tradi$ional cu corman# este plugul cu cu$ite înclinate care îmbin# propiet#$ile plugului de tip cizel "i a plugurilor cu corman#. Organele active de tip cu$ite înclinate se monteaz# în locul trupi$elor cu corman# de la plugurile cu destina$ie general#. Aceste pluguri realizeaz# mobilizarea solului f#r# r#sturnarea brazdei.

1.2.4.1.Construc!ia trupi!elor cu cu!ite înclinate

Trupi$a cu cu$ite înclinate (fig.1.12) are organul activ de lucru sub forma

unui br#zdar 2, care este dispus sub un unghi de 450 fa$# de planul orizontal "i o înclinare în fa$# de 250. Pe bârsa 1, mai sunt montate vârful dalt# 3, plazul4 "i o aripioar# reglabil# 5.

În timpul lucrului ,prin deplasarea în sol, se taie o fâ"ie de sol care este ridicat# cu ajutorul aripioarei reglabile, f#r# a se produce r#sturnarea acesteia.

L#$imea de lucru b pe trupi$# depinde de adâncimea de lucru a astfel: - pentru a = 20 cm, b = 30 – 35 cm, - pentru a = 30 cm, b = 55 – 60 cm.

Fig.1.12.Schema plugului cu cu!ite înclinate

14

TEST DE EVALUARE

1. Care sunt criteriile de utilizare a tehnologiilor de mecanizare a lucr rilor de arat:

Tehnologiile de mecanizare a lucr"rilor de arat depind de: locul unde se

execut", în câmp, viticultur", pomicultur", în sere !i solarii, cu sau f"r"

r"sturnarea brazdei, de adâncimea la care trebuie arat solul !i de perioada

când se execut".

2. Care este rolul trupi!ei cu corman .

Exerci ii. Exemplu rezolvat: 3. Care sunt p rtile componente ale trupi!ei cu corman :

1. br#zdar, corman# , 2. plaz , bârsa. 3. organele de afânare 4. corman# suplimentar# , prelungitor de corman#. 5. ro$ile de limitare a adâncimii de lucru

Rezolvare :a, b $i d De rezolvat: 4. Care sunt p r!ile componente ale ale trupi!ei cu cu!ite

înclinate: a. cadrul. b. bârsa ,vârful dalt# , plazul , aripioar# reglabil#. c. cu$it vertical. d. dispozitiv de cuplare la tractor. e. Br#zdar.

Rezolvare :

15

1.3. MA"INI DE S#PAT GROPI

1.3.1. Domeniul de utilizare si clasificarea ma$inilor de s pat gropi Aceste ma"ini sunt folosite pentru executarea gropilor în vederea

plant#rii puie$ilor de pomi fructiferi, de arbori, a vi$ei de vie, precum "i pentru executarea gropilor pentru "palieri, stâlpi de garduri etc. Ele pot fi folosite "i pentru executarea de mici pu$uri absorbante, în vederea scurgerii apelor ce stagneaz# pe suprafa$a solului.

Ma"inile de s#pat gropi se pot clasifica dup# urm#toarele criterii: Dup# destina$ie ele se pot grupa în:

— ma"ini universale, folosite pentru executarea gropilor de adâncimi "i diametre diferite, în diferite condi$ii de lucru (teren plan sau în pant#, teren în$elenit etc.);

— ma"ini cu destina$ie special#, folosite pentru executarea gropilor în anumite condi$ii de lucru (viticultur#, pomicultur#, s#pat gropi pentru stâlpi, s#pat gropi în terenuri cu pietre "i r#d#cini etc.).

Dup# modul de executare a gropii, ma"inile de s#pat gropi pot fi cu func$ionare continu# (groapa fiind executat# prin avans continuu la o singur# adâncire a burghiului) "i cu func$ionare discontinu# (groapa fiind executat# prin introducerea de mai multe ori a burghiului în groap#).

Ma"inile de s#pat gropi pot fi tractate, purtate "i portabile manual (motoburghie).

În prezent, sunt r#spândite în special ma"inile universale de s#pat gropi, purtate.

Re inem:Acestea pot lucra atât în terenuri desfundate cât "i în terenuri nedesfundate, executând gropi cu diametrul de 250 - l000 mm "i adâncimea de 400 - 800 mm. La aceste ma"ini, avansul burghiului poate fi liber (sub ac$iunea greut#$ii proprii a ma"inii) sau for$at (sub ac$iunea unui cilindru hidraulic).

1.3.2. Construc!ia ma$inilor de s pat gropi. În general, ma"inile de s#pat gropi sunt formate din urm#toarele p#r$i

principale: cadrul ma"inii, burghiul, transmisia pentru ac$ionarea burghiului si dispozitive de reglare a avansului burghiului.

În figura 1.13 se arat# schema unei ma"ini purtate de s#pat gropi, format# din cadrul 1, burghiul 3 "i reductorul 2. Ac$ionarea burghiului se face de la priza de putere prin intermediul unei transmisii cardanice 4.

Cadrul ma"inii se monteaz# în locul tiran$ilor laterali "i a tirantului central ai mecanismului de suspendare al tractorului.

Mi"carea de avans a burghiului se poate efectua liber (sertarul distri-buitorului este în pozi$ia flotant) sau for$at sub ac$iunea cilindrului hidraulic. In ultimul caz, sertarul distribuitorului este în pozi$ia de coborâre.

16

Fig 1.13. Schema ma$inii de s pat gropi

Observa ie:Ma"inile de s#pat gropi pot fi dispuse axial în spatele

tractorului sau dezaxat, în ultimul caz, burghiul se poate deplasa fa$# de axa longitudinal# a tractorului (în dreapta sau stânga), ma"ina fiind prev#zut# cu mecanism de dezaxare corespunz#tor.

1.3.3. Procesul de lucru al ma$inilor de s pat gropi Prin rotirea burghiului (fig. 1.13) "i prin deplasarea lui în acela"i

timp pe direc$ie axial#, fiecare dintre cu$ite (montate în partea inferioar# la cap#tul elicelor), taie câte un strat de p#mânt care se f#râmi$eaz# "i se ridic# pe elice.

P#mântul de pe elice, în timp ce se deplaseaz# în sus, este centrifugat spre periferia acesteia, pân# în momentul când vine în contact cu peretele lateral al gropii. Venind în contact cu peretele gropii, p#mântul s#pat este antrenat de burghiu în sus, burghiul lucrând în acest caz ca un transportor, a c#rui carcas# o constituie însu"i peretele lateral al gropii formate.

P#mântul transportat de elice, în momentul în care ajunge în partea superioar# a gropii, este centrifugat în jurul acesteia, formând un strat circular cu o sec$iune aproximativ triunghiular#.

Spa$iul s parcurs de burghiu pe direc$ie axial#, la o rota$ie a acestuia (avansul) va fi:

60

,avs m

n

,) (1.5)

av este viteza axial# de avans a burghiului, în m/s;

n - tura$ia burghiului, în rot/min.

17

Viteza de avans va depinde atât de diametrul burghiului cât "i de tipul solului. Astfel, va = 10 - 20 cm/s pentru burghie mici (D = 200 - 400 mm), va = 5 - 15 cm/s pentru burghie mijlocii (D = 500 - 700 mm) "i va = 2 - 8 cm/s pentru burghie mari (D = 800 - l 000 mm), valorile minime fiind utilizate în cazul solurilor grele (compacte), iar cele maxime în cazul solurilor u"oare.

Grosimea stratului de p#mânt s#pat de un cu$it, m#surat# pe direc$ie axial# este:

60

,ava m

nz) (1.6)

în care: z este num#rul de cu$ite ale burghiului.

Sec$iunea A a stratului de p#mânt s#pat de un cu$it "i de partea corespunz#toare a vârfului burghiului va fi:

0

2

DA a) (1.7)

în care : D0 este diametrul gropii. Cantitatea de p#mânt Q ce se deplaseaz# în unitatea de timp pe

o elice va fi: mcQ Av $) (1.8)

în care : 2mc

Rv -) este viteza medie a t#i"ului cu$itului, în m/s,

0RR ) fiind raza burghiului, în m;

$ - masa volumic# a p#mântului s#pat, în kg/m3; Folosind rela$iile (1.6) "i (1.7), rela$ia (1. 8) devine:

20av R

Qz

. $) (1.9

TEST DE EVALUARE

1.Care sunt criteriile de clasificare a ma$inilor de s pat gropi: Ma!inile de s"pat gropi se pot clasifica dup" urm"toarele criterii:

destina ie, modul de executare a gropii, modul de cuplare la sursa de

energie.

2.Cum sunt dispuse ma$inile de s pat gropi fa! de sursa de energie.

18

Exerci ii. Exemplu rezolvat: 1.Care sunt p rtile componente ale ma$inilor de s pat gropi: a) cadrul ma"inii, b) burghiul, c) dispozitive de reglare a avansului burghiului. d) ro$ile de limitare a adâncimii de lucru e) cilindrul hidraulic de ridicare. Rezolvare :a, b $i c De rezolvat: 2.Viteza de avans a burghiului depinde de:

a) diametrul burghiului b) tipul solului . c) num#rul de cu$ite ale burghiului. d) mecanismul de dezaxare. e) tura$ia burghiului,

Rezolvare :

REZUMATUL TEMEI

Prin lucr#rile de baz# ale solului se în$elege complexul de m#suri menite s# îmbun#t#$easc# propiet#$ile fizice, chimice "i biologic ale solului. În cadrul acestor lucr#ri are loc: dislocarea ,r#sturnarea, afânarea "i m#run$irea solului.

Prin lucrarea solului se urm#re"te a realiza o structur# artificial# , cu o porozitate m#rit#, care s# asigure un regim termo-aero-hidric favorabil organismelor vii din sol "i celor cultivate pe suprafa$a sa.

Ma"inile pentru afânarea adânc# a solului sunt destinate pentru afânarea solului în scopul aerisirii acestuia, cre#rii posibilit#$ii de înfiltrare a apei, pentru activizarea proceselor biologice din sol "i realiz#rii condi$iilor de dezvoltare a r#d#cinilor plantelor.

Plugurile sunt utilizate pentru efectuarea lucr#rii de baz# a solului – ar#tura, prin care se realizeaz# desprinderea, m#run$irea "i r#sturnarea unui strat de sol de sec$iune determinat#, creându-se astfel condi$ii optime pentru cultura plantelor.

Dintre lucr#rile agricole mecanizate, ar#tura constituie principalul consumator de energie, datorit# consumului specific ridicat pe unitatea de suprafa$# cât "i volumului mare de lucr#ri efectuat, consumul de combustibil ajungând la 30 – 35% din totalul consumului energetic.

Ar#tura îmbun#t#$e"te structura solului, ajut# la p#trunderea r#d#cinilor plantelor în profunzime, încorporeaz# în sol îngr#"#minte organice "i resturile vegetale, permite infiltrarea apei în sol.

Ma"inile de s#pat gropi pot fi tractate, purtate "i portabile manual (motoburghie).

În prezent, sunt r#spândite în special ma"inile universale de s#pat gropi, purtate. Acestea pot executa gropi cu diametrul de 250 - l000 mm "i adâncimea de 400 - 800 mm. La aceste ma"ini, avansul burghiului poate fi liber (sub ac$iunea greut#$ii proprii a ma"inii) sau for$at (sub ac$iunea unui cilindru hidraulic.

19

Tema nr. 2

MA INI I ECHIPAMENTE PENTRU PREG!TIREA PATULUI

GERMINATIV

Unit"#i de înv"#are :

2.1. Freze agricole; 2.2. Grape ; 2.3. T v lugi, combinatoare,ma!ini de modelat solul.

Obiectivele temei :

! construc"ia, procesul de lucru al frezelor agricole; ! construc"ia, procesul de lucru al grapelor; ! construc"ia, procesul de lucru al t v lugilor, combinatoarelor,

ma!inilor de modelat solul. Timpul alocat temei : 6 ore

Bibliografie recomandat" : 1. Alexandru T, M.Glodeanu – Exploatarea ma inilor agricole. Ed.

Sitech, Craiova 2009. 2. Alexandru T.- Ma ini agricole i horticole. Ed. Sitech, Craiova

2005. 3. Glodeanu M, Alexandru T, B descu M,S r cin I. – Ma ini i

echipamente agricole. Ed. Aius , Craiova 2002. 4. Toma D, – Tractoare i ma ini agricole, Ed.Didactic !i

Pedagogic , Bucure!ti, 1982 5. V. Scripnic, P. Babiciu – Ma ini agricole, Editura Ceres,

Bucure!ti, 1979. 2.1. Freze agricole

2.1.1.Considera#ii generale Frezele agricole sunt destinate s execute diferite lucr ri de m run"ire !i

afânare a solului în vederea preg tirii patului germinativ, sau lucr ri de pr !it, la adâncimi de 6-25 cm, pentru culturile de câmp, pomicultur , viticultur , legumicultur , la prelucrarea terenurilor pentru p !uni !i fâne"e, în terenurile ml !tinoase !i turboase.

Frezele sunt utilizate !i la alte lucr ri: s pat canale, cur "at canale, executat biloane.

În prezent, utilizarea frezelor la preg tirea patului germinativ este extins datorit faptului c acestea asigur o bun m run"ire !i afânare a solului !i permit folosirea mai complet a puterii sursei de energie, de!i prezint dezavantajul unui consum de energie mai mare pe unitatea de suprafa" prelucrat .

Dup destina"ie, frezele agricole se grupeaz astfel: - freze pentru prelucrarea total a solului; - freze pentru pr !it;

20

Dup modul de dispunere a organului activ (rotorul cu cu"ite)frezele pot

fi: - cu rotor orizontal; - cu rotor vertical;

2.1.2.Construc#ia frezelor agricole

Re!inem:Frezele agricole se compun dintr-un cadru pe care se monteaz

organele active !i mecanismele pentru transmiterea mi!c rii de rota"ie de la priza de putere a tractorului la organele active, dispozitivul de cuplare la tractor, mecanismele de reglare a adâncimii de lucru.

2.1.2.1.Construc#ia frezelor pentru prelucrarea total" a solului

Frezele pentru prelucrarea total" a solului pot fi prev zute cu rotor cu cu"ite dispus orizontal sau cu rotoare cu cu"ite verticale.

Frezele cu rotoare orizontale(fig. 2.1) sunt formate dintr-un cadru pe care este montat rotorul, ac"ionat de la priza de putere a tractorului prin intermediul unei transmisii cardanice !i a unui reductor conic. Rotorul este acoperit de o ap r toare, prev zut în partea posterioar cu o por"iune reglabil . Modificarea adâncimii de lucru se realizeaz cu ajutorul ro"ilor de sprijin.

Fig. 2.1.Schema frezei pentru prelucrarea total" a solului

Rotorul cu cu"ite este organul de lucru principal al frezei !i se compune

dintr-un arbore, prev zut cu discuri sau pl ci, pe care se dispun cu"itele. Cu"itele se dispun pe una sau mai multe spire cu înf !urarea pe stânga sau pe dreapta, pentru a se asigura func"ionarea f r !ocuri a rotorului. Cele mai utilizate forme de cu"ite(fig.2.2) pentru freze sunt: drepte pentru paji!ti, curbate în form de L pentru majoritatea frezelor pentru câmp, legume, vii !i livezi, având lungimi variate pentru a lucra la diferite adâncimi, dalt" rigid" sau

elastic", destinate în special pentru lucr rile adânci ale solului.

21

Fig. 2.2.Tipuri de cu#ite

Frezele cu rotoare verticale (fig. 2.3) sunt formate din mai multe rotoare

(4-12), dispuse în linie, fiecare rotor 2, fiind prev zut cu mai multe cu"ite(2-4) de diferite forme (drepte, curbate).La aceste freze, ac"ionarea rotoarelor se face prin intermediul unei transmisii cu ro"i cilindrice, montate într-o carcas comun care formeaz cadrul frezei 1.

Limitarea adâncimii de lucru se realizeaz prin intermediul unui t v lug de tip Packer 4, care are !i rolul de m run"ire a stratului superficial de sol. Pentru nivelarea solului freza poate fi echipat cu o lam de nivelare 3.

Fig. 2.3.Schema frezei cu rotoare verticale

2.1.2.2.Construc#ia frezelor pentru pr"$it

Frezele pentru pr" it (fig.2.4) sunt prev zute cu mai multe sec"ii de lucru. O sec"ie de lucru este format dintr-un rotor cu cu"ite, o carcas !i transmisie pentru ac"ionare. Rotorul prelucreaz solul între dou rânduri de plante pe o l "ime b, la adâncimea a !i r mân neprelucrate ,zonele de protec"ie e.

22

Fig. 2.4.Scheme de freze pentru pr"$it

Pe suprafe"e mici se utilizeaz motosapele sau motofrezele care sunt prev zute cu motoare proprii de 2-7 kW.

2.1.2.3. Construc#ia frezelor pentru prelucrarea solului pe rândul de pomi sau vi#" de vie. Aceste ma!ini (fig.2.5) sunt prev zute cu sec"ii de lucru mobile, deplasate

prin intermediul unor mecanisme care asigur retragerea sec"iei de pe rând !i readucerea acesteia în spa"iul dintre pomi sau vi" de vie.

Fig. 2.5. Schema frezelor pentru prelucrarea solului pe rândul de

pomi sau vi#" de vie. Freza este prev zut cu o instala"ie hidraulic format din: rezervorul Rz,

pompa P, distribuitorul D !i cilindrul hidraulic CH. De cadrul 1 al frezei, se monteaz rotorul 3, prin intermediul unui

paralelogram deformabil 2. În timpul lucrului agregatul se deplaseaz printre rânduri !i prelucreaz solul pe rând, pe l "imea b. Când palpatorul întâlne!te trunchiul unui pom sau buturuga unei vi"e, cap t o mi!care de rota"ie în sens orar !i printr-un sistem de pârghii comand distribuitorul D, pentru retragerea rotorului cu cu"ite. Ca urmare, sub ac"iunea cilindrului hidraulic CH, mecanismul cu paralelogram deformabil se rote!te în sens orar. Dup dep !irea pomului sau buturugii, palpatorul sub ac"iunea arcului 5, revine în pozi"ie

23

ini"ial , deplasând în sens invers sertarul distribuitorului pentru comanda deplas rii rotorului spre rând.

2.1.3.Procesul de lucru al frezelor Procesul de lucru executat de rotorul frezei const din urm toarele faze:

p trunderea cu"itelor în sol, desprinderea unor fâ!ii de sol !i antrenarea acestora în mi!carea de rota"ie, ciocnirea acestora de carcas , m run"irea suplimentar !i nivelarea solului.

În timpul lucrului, un punct de pe cu"it (fig.2.6) execut o mi!care de rota"ie în jurul axei rotorului !i o mi!care de transla"ie imprimat de sensul de deplasare al ma!inii. Fiecare punct de pe cu"itul rotorului descrie o traiectorie, sub forma unei cicloide alungite. Cu"itul p trunde în sol realizând t ierea !i desprinderea unei fâ!ii, pe arcul de curb AB. Pentru ca desprinderea fâ!iei s se fac în condi"ii optime, este necesar ca viteza periferic a cu"itului vp=" r# vm.

Fig. 2.6.Traiectoria unui punct de pe cu#itul frezei cu rotor orizontal

Respectiv raportul $ s fie supraunitar : 1p

m

v

v$ % & (2.1)

În general, $=3-8, în unele cazuri fiind mai mare(10-12). Observa!ie:Dimensiunile fâ!iei de sol desprinse de un cu"it al rotorului

depind de l "imea de lucru b a cu"itului, adâncimea de lucru a !i avansul s al frezei . Avansul s reprezint spa"iul parcurs de frez în timpul când rotorul se rote!te cu unghiul ', format de dou cu"ite succesive de pe rotor. Timpul t în care

rotorul se rote!te cu unghiul ' %z

(2 este:

"

(

"

'

)%%

zt

2 (2.2)

în care:-" = viteza unghiular a rotorului, în rad/s;

z = num rul de cu"ite de pe un disc ce lucreaz în aceia!i zon ;

24

Avansul s reprezint :

z

r

r

vz

vz

vtvsp

mmm)

)%)%)%)%$

((

"

( 222 (2.3)

Se observ c prin m rirea raportului $ se mic!oreaz avansul s, îmbun t "indu-se gradul de m run"ire al solului.

Observa!ie Pentru s se recomand urm toarele valori: s = 4-6 cm pentru soluri în"elenite !i compacte !i s = 10-12 cm pentru soluri cultivabile.

În cazul frezelor cu rotor vertical, un punct de pe cu"it, în procesul de lucru descrie tot o cicloid (fig. 2.7.).Pe por"iunea AB a cicloidei se realizeaz desprinderea fâ!iei pe adâncimea a, iar pe por"iunea BC cu"itul ac"ioneaz suplimentar asupra stratului de sol, m rind gradul de m run"ire al acestuia. Grosimea b a fâ!iei de sol, reprezint avansul frezei:

$

(

)

)%)%

z

rtvb m

2 (2.4)

Fig. 2.7. Traiectoria unui punct de pe cu#itul frezei cu rotor vertical

Valorile raportului $ =3-5, sunt mai mici, fa" de frezele cu rotor orizontal.

TEST DE EVALUARE

1. Care sunt p"r#ile componente ale frezelor :

Frezele agricole se compun dintr-un cadru pe care se monteaz organele

active !i mecanismele pentru transmiterea mi!c rii de rota"ie de la priza de

putere a tractorului la organele active, dispozitivul de cuplare la tractor,

mecanismele de reglare a adâncimii de lucru.

25

2. Care sunt p"r#ile componente ale frezelor pentru prelucrarea

solului pe rândul de pomi sau vi#" de vie.

Exerci"ii. Exemplu rezolvat:

3. Care sunt p"r#ile componente ale frezei cu rotoare verticale : a) cadrul frezei, b) rotoare cu cu"ite c) t v lug de tip Packer. d) lam de nivelare

e) ro"ile de limitare a adâncimii de lucru

Rezolvare :a, b, c ,d

De rezolvat: 4. Dimensiunile fâ$iei de sol desprinse de un cu#it al rotorului

depind de: a) l "imea de lucru a cu"itului , b) adâncimea de lucru ,. c) avansul frezei, d) viteza unghiular a rotorului, e) sensul de deplasare al ma!inii.

Rezolvare :

2.2.GRAPE

2.2.1.Considera#ii generale Grapele sunt utilaje folosite pentru preg tirea patului germinativ în

vederea sem natului, respectiv m run"irea bulg rilor rezulta"i în urma ar turii, afânarea !i nivelarea solului, distrugerea buruienilor.

Grapele se mai utilizeaz pentru spargerea crustei formate la suprafa"a solului, gr parea sem n turilor !i a paji!tilor, la încorporarea în sol a îngr ! mintelor, erbicidelor !i eventual a semin"elor distribuite pe suprafa"a solului, precum !i pentru fragmentarea tulpinilor plantelor premerg toare cu încorporarea în sol a acestora.

Grapele se pot clasifica dup urm toarele criterii: ! Dup forma organului de lucru : - Grape cu col"i : -fic!i ;

-reglabili; -oscilan"i;

- Grape cu discuri; - Grape stelate: -cu col"i drep"i;

-cu co"i curba"i (sape rotative); - Grape elicoidale; ! Dup modul de ac"iune a organelor de lucru - Grape trase (grape cu col"i); - Grape rulante (grape cu discuri, grape stelate, grape elicoidale,);

26

2.2.2.Grape cu col#i

2.2.2.1.Construc#ia grapelor cu col#i Grapele cu col"i sunt formate din unul sau mai multe câmpuri de grap de

diferite forme, prev zute cu organe active (col"i), dispu!i în anumit ordine pe cadrul prins la o bar sau dispozitiv de trac"iune (fig.2.8).

Fig.2.8.Tipuri de grape cu col#i

Col"ii utiliza"i în construc"ia grapelor sunt de diferite tipuri (fig.2.9) care corespund la diferite destina"ii.

Col"ii drep"i cu sec"iune p trat (fig.2.9a) se folosesc la grape destinate a lucra la adâncimi normale în terenuri mijlocii !i grele.

Col"ii cu sec"iune p trat cu vârful curbat se folosesc la grape destinate a lucra la adâncimi mai mari.

Col"ii cu sec"iune circular sau eliptic (fig.2.9b) se folosesc la grape utilizate pentru gr parea terenurilor u!oare, gr parea sem n turilor.

Col"ii cu sec"iune triunghiular sau sub form de cu"ite (fig.2.9.c) se folosesc pentru gr parea paji!tilor !i p !unilor.

Fig. 2.9.Tipuri de col#i În cazul grapelor oscilante(fig.2.10),, col"ii 2 sunt dispu!i pe dou bare

transversale 3, legate prin bieletele 4 pe cadrul 1.

27

Fig. 2.10.Schema grapei cu col#i oscilan#i

Acestea primesc mi!care de transla"ie prin intermediul unui mecanism cu furc oscilant 5, ac"ionat de la priza de putere a tractorului, care transform mi!carea de rota"ie în mi!care de transla"ie.

2.2.2.2. Procesul de lucru al grapelor cu col#i Re!inem:În timpul lucrului (fig. 2.11) sub ac"iunea greut "ii Go ce apas

asupra col"ului !i datorit mi!c rii de transla"ie, acesta intr în sol la o adâncime a !i cu muchia anterioar despic solul. Sub ac"iunea de comprimare !i lovire a particulelor de sol de c tre col"i se produce fenomenul de m run"ire a stratului superficial de sol.

Fig. 2.11. Procesul de lucru al col#ilor.

Prin ac"iunea de deplasare a col"ilor în sol fiecare col" mobilizeaz solul într-o zon triunghiular , având unghiul la vârf * =50-90+. Modul cum este mobilizat solul pe toat l "imea de lucru depinde de distan"a b între urmele vecine ale col"ilor !i de adâncimea de lucru a.

În general, adâncimea de lucru a col"ilor este cuprins între 20-120 mm în func"ie de greutatea repartizat pe col". La grapele u!oare a=20-40 mm, la

28

grapele mijlocii a=40-80 mm !i la cele grele a=80-120 mm, distan"ele b fiind respectiv de 25-35 mm; 40-55mm !i 50-75mm.

În cazul grapelor oscilante, col"ii primesc mi!c ri de transla"ie perpendicular fa" de direc"ia de înaintare !i descriu curbe sinusoidale, defazate în timp.

Fig. 2.12. Procesul de lucru al col#ilor cu pozi#ie reglabil"

Ca efect se realizeaz o bun m run"ire !i afânare uniform a solului. Pozi"ia col"ilor poate fi dreapt sau înclinat (fig.2.12). For"a R, care

reprezint rezultanta for"elor ce ac"ioneaz în sol asupra unui col", se descompune în cazul col"ului înclinat, în componenta orizontal Rx, !i componenta vertical Ry. Dac col"ul este dispus sub un unghi ,1- 90+, col"ul are tendin"a s intre în sol sub ac"iunea for"ei G0+Rv, iar în cazul când unghiul ,2#90+, se mic!oreaz tendin"a de p trundere în sol, deoarece componenta Rv se opune for"ei G0.

Observa!ie:Repartizarea col"ilor pe cadrul grapei se realizeaz astfel încât fiecare col" s lucreze independent, adic pe aceia!i urm s treac un singur col", iar distan"ele între urmele l sate de col"i s fie egale între ele.

2.2.3.Grape cu discuri

2.2.3.1.Domeniul de utilizare $i clasificarea grapelor cu discuri Grapele cu discuri sunt folosite pentru: între"inerea solului în intervalul

de la arat pân la sem nat, când se efectueaz m run"irea bulg rilor !i nivelarea ar turii, prelucrarea solului pe intervalul dintre rândurile de pomi !i vi" de vie, desfiin"area culturii premerg toare cu încorporarea în sol a resturilor vegetale !i preg tirea patului germinativ cu încorporarea în sol a îngr ! mintelor !i erbicidelor.

Grapele cu discuri se clasific dup urm toarele criterii:

! Dup destina"ie: - pentru culturi de câmp; - pentru vii; - pentru livezi:

! Dup modul de cuplare la tractor - tractate; - purtate; - semipurtate. -

29

! Dup greutatea G0 ce revine pe disc: - Grape u!oare (15-20 da N); - Grape mijlocii (20-30 da N); - Grape grele (30-45 da N).

2.2.3.2.Construc#ia grapelor cu discuri Grapele cu discuri constructiv(fig.2.13) sunt formate dintr-un cadru 1 pe

care sunt prinse bateriile cu discuri 2, care au pozi"ie reglabil , ce permite modificarea unghiului de înclinare a discurilor fa" de direc"ia de înaintare. Cuplarea la sursa de energie se face prin intermediul unui dispozitiv de cuplare3, care în cazul grapelor tractate este prev zut cu un mecanism de reglare a orizontalit "ii cadrului grapei 5. Pentru trecerea din pozi"ia de lucru în pozi"ia de transport grapele tractate se prev d cu mecanisme de ridicare coborâre care ac"ioneaz asupra ro"ilor de sprijin ale ma!inii 4, limitând adâncimea de lucru a discurilor.

Fig. 2.13.Schema grapei tractate cu discuri

La grapele cu discuri purtate nu avem organe de rulare, ridicarea sau

coborârea grapei realizându-se prin intermediul mecanismului de suspendare al tractorului. La grapele dezaxate, folosite pentru prelucrarea solului în livezi, se prev d mecanisme de dezaxare (fig.2.14).

Dispunerea bateriilor pe cadrul grapei se poate face în form de X (fig.2.13).sau V, simetric sau asimetric, pe unul sau dou rânduri (fig.2.14).

30

Fig. 2.14.Schema grapei cu discuri dezaxate

Organele de lucru ale grapelor cu discuri sunt discurile sferice concave,

cu muchie neted sau crestat (fig.2.15). Re!inem:Discurile crestate au o ac"iune mai energic asupra solului !i

patinarea lor fa" de sol este mai redus . Discurile se caracterizeaz prin diametrul D, raza de curbur R, grosimea g, unghiul de ascu"ire a muchiei t ietoare i.

Fig. 2.15.Tipuri de discuri

Diametrul discurilor, la grapele u!oare, este de 350-450 mm; la grapele mijlocii, de 450-600 mm !i la cele grele de 600-850 mm. Raza de curbur este cuprins între 500 !i 700 mm, unghiul de ascu"ire al muchiei t ietoare de 10-20+,grosimea discului între 4,5-7mm.Discurile se dispun înclinat fa" de direc"ia de înaintare sub un unghi .( unghiul de atac =10-22+), planul muchiei t ietoare fiind dispus vertical.

Discurile grapelor se dispun grupat, câte 5-15 discuri, fiind montate pe un ax comun, cu sec"iune p trat , formând o baterie cu discuri. Axul comun este sus"inut pe lag re montate pe cadrul bateriei.

Totodat discurile sunt prev zute cu r zuitori pentru cur "irea suprafe"ei active a acestora.

31

2.2.3.3.Procesul de lucru al grapelor cu discuri Observa!ie:Prin deplasarea discului, sub ac"iunea greut "ii g0 care apas

asupra sa, discul p trunde în sol la adâncimea a !i decupeaz un strat de sol cu sec"iunea S0 pe o l "ime de lucru b (fig.2.16). Stratul de sol t iat de discul sferic este urcat pe suprafa"a lui interioar , m run"it, deplasat lateral !i r sturnat.

Mi!carea discului în timpul lucrului este format din mi!carea de rota"ie în jurul axei sale (curba A), datorit for"elor de frecare care apar între disc !i sol !i mi!carea de transla"ie imprimat prin tractare, traiectoria descris de un punct de pe disc fiind o elice B.

Fig. 2.16.Procesul de lucru executat de disc

Greutatea g0 care apas pe disc, are urm toarele valori: g0=15-20 daN pentru grapele u!oare, g0 =20-30 daN pentru grapele mijlocii !i g0 =30-45 daN pentru grapele grele.

Adâncimea maxim de lucru amax este determinat de diametrul D !i de diametrul d al mosorului distan"ier, exprimat prin rela"ia:

2max

dDa

/% (2.5)

Ac"iunea de p trundere în sol a discului se realizeaz prin utilizarea unor discuri cu diametrul mai mare sau prin m rirea unghiului de atac al discurilor.

Solul lucrat cu grapele cu discuri r mâne neuniform pe fundul brazdelor, a!a cum se observ în figura 2.16, distan"a dintre creste fiind determinat de distan"a dintre discuri, care este cuprins între 165-280 mm.

32

2.2.4. Grape rulante

2.2.4.1. Grape stelate

Grapele stelate sunt folosite la gr parea ar turilor, concomitent cu aratul precum !i pentru spargerea crustei solului.

Organele de lucru ale grapelor stelate au forma unor stele cu cinci col"uri.

Fig. 2.17. Grap" stelat"

Stelele se monteaz rigid pe dou -trei axe cu sec"iune p trat , dispuse perpendicular pe direc"ia de înaintare a grapei. Axele cu stele sunt montate pe cadrul grapei prin intermediul unor lag re.

Montarea stelelor pe axe se face astfel încât col"urile acestora s fie dispuse pe o elice, sistem ce asigur rularea lin a grapei, în general, pe un ax sunt montate în func"ie de l "imea grapei 8 - 20 stele.

Dispunerea stelelor pe axe se face astfel încât fiecare stea s execute o urm proprie, distan"a dintre urme fiind de 25 - 30 mm. Grapele stelate lucreaz la adâncimi de 3 - 6 cm.

2.2.4.2. Sape rotative Sapele rotative sunt folosite pentru afânarea superficial a

solului,între"inerea culturilor horticole în prima perioad de vegeta"ie !i spargerea crustei solului. Organele de lucru ale sapelor rotative sunt discuri cu col"i curba"i (fig.2.18) care prin rulare în"epând solul realizeaz afânarea acestuia !i distrugerea buruienilor. Organele active au diametrul la extremitatea col" ilor D = 450 - 500 mm, num rul de col"i pe disc fiind z= 12 - 16. În func"ie de sensul tract rii !i greutatea ce apas pe un disc (g0 = 7 - 10 daN), discurile pot lucra la adâncimi de 3 - 10 cm.

33

Fig. 2.18.Disc cu col#i $i schema de dispunere a acestuia

Discurile se dispun pe dou rânduri, fiind libere pe axe, distan"a între urmele acestora fiind b = 60 - 80 mm.

Suprafa"a s prelucrat de un col" al discului este:

Ds b

z

(% ,

sapele rotative efectuând un num r de 130 - 160 în"ep turi/m2.

2.2.4.3. Grape elicoidale

Grapele elicoidale se folosesc pentru m run"irea, afânarea !i nivelarea stratului superficial al solului, fiind folosite în general în agregat cu alte utilaje pentru lucr rile solului (vibrocultoare, grape cu col"i etc.), efectuând opera"ia de finisare a lucr rii de preg tire a solului în vederea sem natului.

Constructiv ele sunt realizate din vergele (cu sec"iune circular sau dreptunghiular ) sau, montate pe supor"i de diferite forme (circulare, hexagonale), realizându-se astfel o suprafa" de lucru cu vergele dispuse elicoidal (fig. 2.19).

Fig. 2.19.Rotor cu vergele

Aceste grape se construiesc cu sec"ii (rotoare) cu l "imea de 0,8 - 1,4 m.

34

TEST DE EVALUARE

1. Grapele sunt folosite pentru:

Grapele sunt utilaje folosite pentru preg tirea patului germinativ în

vederea sem natului, respectiv m run"irea bulg rilor rezulta"i în urma

ar turii, afânarea !i nivelarea solului, distrugerea buruienilor.

Grapele se mai utilizeaz pentru spargerea crustei formate la

suprafa"a solului, gr parea sem n turilor !i a paji!tilor, la încorporarea în

sol a îngr ! mintelor, erbicidelor !i eventual a semin"elor distribuite pe

suprafa"a solului, precum !i pentru fragmentarea tulpinilor plantelor

premerg toare cu încorporarea în sol a acestora.

2. Procesul de lucru al grapelor cu col#i const" în:

Exerci"ii. Exemplu rezolvat:

3. Grapele cu discuri sunt formate: a) cadrul grapei, b) bateriile cu discuri, c) dispozitiv de cuplare, d) ro"ile de limitare a adâncimii de lucru, e) mecanism de reglare a orizontalit "ii cadrului grapei.

Rezolvare :a, b, c ,d,e.

De rezolvat: 4. Organele de lucru ale grapelor cu discuri sunt:

a) discuri cu col"i curba"i, b) discuri sferice concave, cu muchie neted sau crestat , c) stele cu cinci col"uri, d) vergele cu sec"iune circular sau dreptunghiular .

Rezolvare :

35

2.3. T!V!LUGI

2.3.1. Domeniul de utilizare si clasificarea t"v"lugilor

T v lugii sunt destina"i în principal pentru tasarea stratului superficial

al solului, mic!orând astfel gradul de afânare realizat prin lucr rile anterioare, sf râmarea bulg rilor, distrugerea crustei !i netezirea suprafe"ei solului, t v lugirea culturilor agricole etc.

T v lugii, dup forma suprafe"ei de lucru se pot grupa în: — t v lugi cu suprafa" neted (t v lugi netezi); — t v lugi cu suprafa" denivelat (t v lugi inelari). 3.3.2. Organele de lucru ale t"v"lugilor La t v lugii netezi, organele de lucru sunt realizate sub forma unor

cilindri metalici ale c ror axe sunt prev zute cu dou lag re sus"inute pe un cadru, prin care se face tractarea. Cilindrii pot fi umplu"i cu ap sau nisip, ceea ce permite reglarea gradului de tasare.(fig.2.20)

Fig. 2.20.Schema t"v"lugului neted $i procesului de lucru al t"v"lugului La t v lugii cu suprafa" denivelat , organele de lucru sunt

realizate sub forma unor cilindri pe suprafa"a c rora sunt prev zute proeminen"e (din"i, col"i etc.), ori sub forma unor elemente (inele) de forme !i dimensiuni diferite, montate pe un ax comun.

În figura 2.21 sunt ar tate diferite forme de elemente (inele) ce formeaz suprafe"ele de lucru ale t v lugilor inelari. Inelele sunt montate liber pe axele de sus"inere.

36

Fig.2.21.Tipuri de inele

T v lugii cu suprafa" denivelat , efectuând tasarea solului !i nivelarea acestuia, las stratul superior sub form afânat .

Observa!ie:T v lugii ac"ioneaz asupra solului prin propria lor greutate Gt. Sub ac"iunea for"ei de trac"iune Ft (fig. 2.20), t v lugul de greutate Gt ruleaz pe suprafa"a solului, comprimând stratul superior al solului, pe o adâncime h. Comprimarea solului se produce pe por"iunea A

C, particulele de sol fiind presate !i deplasate înspre direc"ia de înaintare, în fa"a t v lugului formându-se o ridic tur . M rimea !i tendin"a de formare a acestei ridic turi depind de propriet "ile fizico-mecanice ale solului !i în special de diametrul t v lugului.

Astfel, admi"ând o valoare limit pentru unghiul de contact %, când dimensiunile ridic turii sunt minime, în func"ie de h se poate stabili diametrul Dt al t v lugului. Din figura 2.20 rezult :

cos2 2

t tD Dh ,% / , (2.6)

de unde: 2

1 cost

hD

,&

/, (2.7)

Unghiul de contact % = 15 - 20°. în general, Dt = 350 - 600 mm la t v lugii de suprafa " !i D t = 600 - 750 mm la t v lugii pentru subsol.

Dup trecerea t v lugului, datorit propriet "ilor elastice, solul se ridica pe o în l"ime h0, astfel c nivelul solului coboar la adâncimea #h=h-

h0=4-5 cm. Efectul de tasare, reprezentat prin epura presiunilor AC ,se transmite, în func"ie de Gt pân la adâncimea de cca. 5 - 12 cm.

În procesul de lucru, asupra t v lugului ac"ioneaz urm toarele for"e !i momente: Gt - greutatea t v lugului, Rs - reac"iunea solului (rezul-tanta for"elor ce se opun la comprimarea solului), momentul de frecare Mf ce apare în lag rele axului t v lugului !i for"a de trac"iune Ft.

37

Din ecua"ia de momente fa" de punctul B rezult :

( ) 0B t f tM G l M F r b% 0 / / % (2.8)

în care: r este raza t v lugului. Din rela"ia (3.8) rezult :

t f

t

G l MF

r b

0%

/ (2.9)

Neglijând valoarea momentului de frecare Mf !i considerând b=0 rezult :

t t t

lF G G f

r% % (2.10)

Care reprezint formula simplificat a rezisten"ei la rulare,

lf

r% fiind considerat coeficientul rezisten"ei la rulare.

Aprecierea comparativ a efectului de tasare al t v lugilor, respectiv a gradului de tasare se poate face în func"ie de ap sarea pe unitatea de suprafa" , ori pe unitatea de l "ime de lucru.

Ap sarea pe unitatea de suprafa" p0 poate fi apreciat cu aproxima"ie cu rela"ia :

20 2

, /2 2

t t

t AE t

G Gp daN cm

B L B hr h% %

/ (2.11)

în care :

LAE este lungimea coardei AE, în cm; h – adâncimea de p trundere a t v lugului în sol, în cm ; r – raza t v lugului, în cm; Bt – l "imea t v lugului, în cm. Re!inem:Ap sarea minim pe care trebuie s-o exercite

t v lugul este de 0,3 - 0,4 daN/cm2. Ap sarea pe unitatea de l "ime de lucru pB la t v lugi, în func"ie de posibilit "ile de reglare a gradului de tasare este cuprins aproximativ între 1,5 !i 10 daN/cm.

2.4. Combinatoare Combinatoarele sunt ma!ini echipate cu diferite organe de lucru

(s ge"i, gheare, col"i, stele etc.) care ac"ioneaz succesiv asupra stratului superior al solului efectuând m run"irea, afânarea !i netezirea acestuia. Sunt utilizate la lucr rile solului în vederea preg tirii patului germinativ.

În general combinatoarele (fig.3.23) sunt formate dintr-un vibrocultor A(cultivator de prelucrare total a solului),compus din :cadrul 1,dispozitivul de cuplare la sursa de energie 2, ro"ile de limitare a adâncimii de lucru 3, organele de afânare 4 !i o grap elicoidal B care se compune din cadrul 5, dou rotoare cu vergele 6,sistemul de reglare a orizontalit "ii 7.

38

În func"ie de condi"iile de lucru pentru care sunt destinate (tipul solului, gradul de m run"ire rezultat în urma ar turii etc.), combinatoarele se echipeaz cu diferite organe de lucru (fig.3.23). De obicei, organele de lucru ale combinatoarelor lucreaz datorit tract rii acestora, existând !i unele construc"ii de acest gen la care organele de lucru (discuri crestate) primesc mi!care de rota"ie.

Fig.2.22.Schema combinatorului

Re!inem:Organele de lucru utilizate în construc"ia combinatoarelor !i

variantele de dispunere a acestora pot fi diferite: s ge"i cu aripi egale dispuse pe 2 - 3 rânduri !i grape elicoidale; gheare cu suport flexibil dispuse pe 3 - 4 rânduri !i grape elicoidale; grape cu col"i rigizi !i grape elicoidale; discuri crestate dispuse pe un rând !i gheare cu suport flexibil dispuse pe 2 - 3 rânduri etc. Organele de lucru ale combinatoarelor se monteaz fie pe un cadru comun formând astfel o ma!in combinat pentru prelucrarea stratului superior al solului, fie se formeaz agregat din grupuri de 2 - 3 utilaje, prev zute cu posibilitatea de a fi cuplate în acest scop în diverse combina"ii, în func"ie de starea terenului si scopul lucr rii.

2.5. MA INI PENTRU MODELAREA SOLULUI

2.5.1. Domeniul de utilizare si clasificarea ma$inilor de modelat

Prin modelarea solului se urm re!te realizarea unor straturi supraîn l"ate

desp r"ite de rigole Avantajele model rii sunt:

! creeaz condi"ii optime pentru mecanizare; ! înl tur surplusul de ap care se poate scurge în rigole; ! straturile supraîn l"ate se zvânt prim vara mai timpuriu,

permi"ând începerea lucr rilor mai devreme; ! se reduce consumul de combustibil la lucr rile de recoltare, la

unele culturi (r d cinoase,bulboase), deoarece ro"ile tractoarelor

39

se deplaseaz pe rigole f r a se produce tasarea straturilor. Re!inem:Modelarea se poate face dup diferite scheme. în general se

formeaz straturi în l"ate, a c ror l "ime este de cea 0,94 m sau 1,04 m, desp r"ite prin rigole late de cea 0,46 m cu o distan" între ele de 1,4m sau 1,5m.. Pe straturi se seam n sau se planteaz r saduri de legume, iar pe rigole se execut udatul !i tot pe ele ruleaz ro"ile tractorului.

Ma!inile folosite la modelarea solului pot fi grupate în: & ma!ini simple de modelat solul; & ma!ini combinate de modelat solul.

Ma!inile simple de modelat solul execut modelarea terenului prin una sau dou treceri. Ma!inile combinate de modelat solul execut atât opera"ii de modelat cât !i de fertilizare, erbicidare.

2.5.2. Construc#ia ma$inilor de modelat solul. Ma!ina de modelat (fig. 2.23) este compus dintr-un cadru 1,prev zut cu

dispozitivul de cuplare la tractor 2, pe care se monteaz prin intermediul supor"ilor verticali 3, organele de lucru tip rari" 5, pl cile deflectoare 4,6, pentru formarea straturilor supraîn l"ate, platformele pentru greut "i adi"ionale 7 , montate deasupra cadrului !i marcatoarele 8.

Fig. 2.23 . Schema ma$inii de modelat solul

Procesul de lucru: Folosirea acestei ma!ini d rezultate bune pe solurile

u!oare !i mijlocii, dup o preg tire corespunz toare. Modelarea trebuie f cut dup , mobilizarea !i m run"irea solului pe adâncimea de lucru a rari"elor,sau deplasarea pe urmele l sate de ma!ina de deschis rigole MDR-5,sau modelarea din dou treceri.

TEST DE EVALUARE 1.Care sunt for#ele $i momentele care ac#ioneaz" asupra

t"v"lugului:

În procesul de lucru, asupra t v lugului ac"ioneaz urm toarele for"e !i momente: Gt - greutatea t v lugului, Rs - reac"iunea solului (rezul-tanta for"elor ce se opun la comprimarea solului), momentul de frecare Mf ce apare în lag rele axului t v lugului !i for"a de trac"iune Ft.

40

2. Care sunt organe de lucru. ale combinatoarele :

Exerci"ii. Exemplu rezolvat:

3.Care sunt lucr"rile efectuate de t"v"lugi : a) tasarea stratului superficial al solului, b) sf râmarea bulg rilor, c) afânarea solului, d) netezirea suprafe"ei solului, e) t v lugirea culturilor agricole,

. Rezolvare :a, b ,d, e

De rezolvat:

4.Care sunt elementele ma$ini de modelat care realizeaz" straturile supraîn"l#ate:

a) dispozitivul de cuplare la tractor, b) organele de lucru tip rari" , c) pl cile deflectoare, d) cadru modelatorului, e) supor"ii verticali.

Rezolvare :

REZUMATUL TEMEI

La înfiin"area culturilor agricole, o aten"ie deosebit trebuie acordat

preg tirii patului germinativ, în care urmeaz s se încorporeze semin"ele sau s se planteze r sadurile. Germina"ia semin"elor decurge în condi"ii bune când s mân"a este acoperit de un strat afânat de sol care asigur c ldura !i oxigenul necesar !i este dispus pe un strat de sol mai tare care permite accesul umidit "ii spre s mân" .

În figura 2.24 sunt prezentate tehnologiile de mecanizare a preg tirii patului germinativ, în func"ie de perioada de timp în care se înfiin"eaz cultura !i de ma!inile utilizate.

41

Fig. 2.24.Tehnologia de mecanizare a preg"tirii patului germinativ .

42

Tema nr. 3

. MA INI DE SEM!NAT Unit"#i de înv"#are :

3.1. Ma ini de sem!nat în rânduri dese; 3.2. Ma ini de sem!nat în cuiburi ; 3.3. Transmisia ma inilor de sem!nat.

Obiectivele temei :

! construc"ia, procesul de lucru alma inilor de sem!nat în rânduri dese;

! construc"ia, procesul de lucru al ma inilor de sem!nat în cuiburi;

! construc"ia, func"ionarea transmisiilor utilizate la ma inile de sem!nat.

Timpul alocat temei : 4 ore Bibliografie recomandat" :

1. Alexandru T, M.Glodeanu – Exploatarea ma inilor agricole. Ed. Sitech, Craiova 2009.

2. Alexandru T.- Ma ini agricole i horticole. Ed. Sitech, Craiova 2005.

3. Glodeanu M, Alexandru T, B!descu M,S!r!cin I. – Ma ini i echipamente agricole. Ed. Aius , Craiova 2002.

4. Toma D, – Tractoare i ma ini agricole, Ed.Didactic! i Pedagogic!, Bucure ti, 1982

5. V. Scripnic, P. Babiciu – Ma ini agricole, Editura Ceres, Bucure ti, 1979.

3.1. MA INI DE SEM!NAT ÎN RÂNDURI DESE; 3.1.1. Domeniul de utilizare $i construc#ia ma$inilor de sem"nat Ma inile de sem!nat în rânduri efectueaz! sem!natul în rânduri

dese (cu distan"a între rânduri d= 12 - 28 cm), în rânduri distan"ate i în benzi; ma inile de sem!nat în rânduri, datorit! faptului c! pot fi folosite la sem!natul multor culturi, se mai numesc ma ini de sem!nat universale.

În figura 3.1, a se arat! schema unei ma ini de sem!nat în rânduri. Ma ina este format! dintr-un cadru 1 prev!zut în partea anterioar! cu triunghi de prindere 3, sus"inut pe dou! ro"i 2, pe care sunt montate urm!toarele subansambluri: cutia de semin"e 5, aparatele de distribu"ie 7, tuburile de conducere a semin"elor 8, br!zdarele 9, transmisia 6 i marcatoarele.

Pentru afânarea solului pe urmele l!sate de ro"ile tractorului, ma ina este prev!zut! cu dou! grupuri de scormonitoare . Acoperirea

43

semin"elor i nivelarea solului se realizeaz! cu ajutorul grapei cu inele 10,

montat! în spatele ma inii.

Fig.3.1.Schema ma$inii de sem"nat în rânduri

Ac"ionarea aparatelor de distribu"ie se face de la ro"ile ma inii,

realizându-se astfel concordan"! între viteza de deplasare a ma inii i viteza de rota"ie a aparatelor de distribu"ie, respectiv între debitul aparatului de distribu"ie i cantitatea de semin"e distribuit! pe unitatea de suprafa"!, aceasta r!mânând constant! indiferent de viteza de deplasare a ma inii.

Procesul de lucru executat de ma inile de sem!nat în rânduri cuprinde urm!toarele opera"ii: deschiderea rigolei la adâncimea de îngropare a semin"elor, distribuirea unor cantit!"i determinate de semin"e, dirijarea acestora spre rigol! i acoperirea acestora cu sol.

Ultima opera"ie se execut! prin surparea pere"ilor rigolei, dup! trecerea br!zdarului i cu ajutorul unor organe de acoperire i nivelare (grape, aripioare, lan"uri, role de tasare etc.).

Agregate combinate. Pentru efectuarea mai multor opera"ii concomitent cu sem!natul, se construiesc agregate de preg!tire a solului, sem!nat i aplicat îngr! !minte, insecticide i erbicide. Astfel, unele din aceste agregate (fig. 3.2) efectueaz! prelucrarea solului (cu freze, grape oscilante, combinatoare, grape cu discuri, t!v!lugi) i sem!nat, iar altele, denumite frecvent agregate complexe, la o trecere efectueaz! preg!tirea patului germinativ, sem!natul, aplicarea îngr! !mintelor, insecticidelor i erbicidelor.

44

Fig.3.2. Agregat combinat de sem"nat A – frez! cu rotoare verticale, B – sem!n!toare universal! purtat!. 3.1.2. Construc#ia organelor componente ale ma$inilor de

sem"nat în rânduri 3 1.2.1. Cutii de semin#e $i agitatoare

Cutii de semin#e. La ma inile de sem!nat în rânduri se folosesc cutii

de form! prismatic!, având sec"iuni i volume diferite, în partea inferioar! a cutiilor de semin"e se prev!d orificii (circulare sau dreptunghiulare) prin care semin"ele se scurg spre aparatele de distribu"ie.

La ma inile de sem!nat în cuiburi, cutiile de semin"e sunt de form! cilindric! sau prismatic!, fiecare aparat de distribu"ie fiind prev!zut cu câte o cutie. Pentru urm!rirea nivelului semin"elor din aceste cutii, ele se prev!d cu tije indicatoare, fante obturate cu materiale transparente, indicatoare automate de nivel etc.

Volumul necesar al cutiei de semin"e este determinat atât de valoarea normei de îns!mân"are, cât i de modul de exploatare a ma inii. Astfel, considerând c! lungimea parcurs! de ma ina de sem!nat în timpul lucrului între dou! aliment!ri este L, în m, volumul V al cutiei rezult! din rela"ia:

410ms

NV B L" # (3.1)

în care:Bms este l!"imea ma inii de sem!nat, in m;

" - masa volumic! a semin"elor, în kg/m3;

N - norma de îns!mân"are, în kg/ha. Rezult!:

45

34

,10

msB LNV m

"# (3.2)

Observa!ie:$inând îns! seama de faptul c! în timpul lucrului, la sfâr itul parcurgerii distan"ei L, în cutia de semin"e trebuie s! r!mân! aproximativ o cantitate de s!mân"! egal! cu 10 - 15% din volumul cutiei, necesar! pentru continuitatea distribu"iei, se ob"ine:

$ %

4

1,1 1,15

10msB LN

V"

&# (3.3)

În general, la ma inile de sem!nat în rânduri, cu trac"iune mecanic!, volumul cutiei de semin"e este de 60 - 180 dm3/m l!"ime de lucru. La ma inile de sem!nat în cuiburi, volumul unei cutii de semin"e este de 8 - 20 dm3.

Agitatoare de semin#e În scopul realiz!rii unei aliment!ri uniforme i continue a aparatelor de distribu"ie, semin"ele din cutia de semin"e sunt supuse ac"iunii agitatoarelor.

Agitatorul este format dintr-un ax cu degete, primind fie mi care de rota"ie continu!, fie mi care oscilatorie.

3.1.2.2. Aparate de distribu#ie a semin#elor folosite la ma$ini

de sem"nat în rânduri

Aparatele de distribu"ie a semin"elor efectueaz! dozarea i evacuarea semin"elor spre tuburile de conducere. Acest proces de dozare i evacuare a semin"elor, denumit proces de distribu"ie a semin"elor, condi"ioneaz! prin-cipalii indici calitativi ai ma inii de sem!nat i anume: stabilitatea debitului, uniformitatea de distribu"ie pe l!"imea de lucru i uniformitatea de distri-bu"ie pe rând.

Aparatele de distribu"ie folosite la ma inile de sem!nat în rânduri efec-tueaz! distribu"ia sub forma unui flux continuu de semin"e.

Aceste aparate, în func"ie de modul în care realizeaz! distribu"ia semin"elor pot fi cu distribu"ie individual! i cu distribu"ie centralizat!.

La aparatele cu distribu"ie individual!, fiecare aparat de distribu"ie realizeaz! dozarea si evacuarea semin"elor pentru un br!zdar. Aceste aparate pot fi: cu cilindru canelat, cu cilindru cu pinteni, cu palete etc.

La aparatele cu distribu"ie centralizat!, un singur aparat de distribu"ie realizeaz! dozarea i evacuarea semin"elor pentru toate br!zdarele ma inii. Aceste aparate pot fi: centrifuge (cu rotor conic) i cu distribu"ie pneumatic!.

3.1.2.2.1. Aparate de distribu#ie cu cilindri canela#i Organul principal al acestui tip de aparat de distribu"ie este

reprezentat printr-un cilindru, pe a c!rui suprafa"! lateral! sunt prev!zute caneluri (cu sec"iune semicircular! sau triunghiular!), dispuse paralel cu generatoarele acestuia sau înclinat.

46

Fig. 3.3 - Aparat de distribu#ie cu cilindru canelat Aparatul (fig. 3.3) este format din carcasa 1 i cilindrul canelat 2,

montat pe un arbore. Pe butucul cilindrului canelat este montat! liber buc a 3, prev!zut! cu nervuri care intr! în peretele lateral din dreapta al carcasei.

În peretele din stânga al carcasei este practicat un orificiu circular prev!zut cu o rozet! 4, ale c!rei proeminen"e intr! în caneluri, împiedicând scurgerea lateral! a semin"elor.

În partea inferioar! carcasa este prev!zut! cu o clapet! mobil! a c!rei pozi"ie este reglabil! în func"ie de dimensiunile semin"elor.

Modificarea lungimii de lucru a canelurilor se realizeaz! prin deplasarea axial! a buc ei 3 ,care limiteaz! zona de antrenare a semin"elor.

Semin"ele din cutia de semin"e ajungând în zona de ac"iune a canelurilor, sunt antrenate de acestea i evacuate spre tuburile de conducere.

Canelurile pot antrena semin"ele pe partea inferioar! (distribu"ie infe-rioar!) sau pe partea superioar! (distribu"ie superioar!), primul sistem fiind cel mai r!spândit.

În cazul cilindrilor canela"i cu distribu"ie inferioar! (fig. 4.4) în timpul rotirii cilindrului, pe lâng! semin"ele intrate în caneluri i antrenate de acestea (distribu"ie for"at!), este antrenat i un strat activ de semin"e (distribu"ie liber!). Grosimea c a acestui strat activ depinde de lungimea canelurilor, tipul semin"elor si de forma canelurilor.

Volumul de semin"e vd distribuit la o rota"ie a cilindrului canelat va fi:

0d av v v# ' (3.4)

în care:

0v este volumul de semin"e ce intr! în caneluri;

av - volumul stratului activ.

0 0v f z l(# ,cm3 (3.5)

în care:

0f este sec"iunea unei caneluri, în cm2;

z - num!rul de caneluri; ( - coeficientul de umplere a canelurii (( = 0,90 - 0,95 în cazul

semin"elor mici i ( =0,60 - 0,85 în cazul semin"elor mijlocii); l - lungimea de lucru a canelurilor, în cm.

47

$ % $ %2 22

4 4a a a

d c dv l c d c l

) )( ) (

* +'# & # ', -, -. /

, cm3 (3.6)

în care: d este diametrul exterior al cilindrului canelat, în cm;

a( - coeficientul de umplere cu semin"e a stratului activ; a( = 0,7 -

0,9. Respectiv:

$ %0d av f z l c d c l( ) (# ' ' (3.7)

În general, va = (0,5—0,8)v0. Ca urmare, rela"ia (3.7) în form!

final! devine:

$ % 01,5 1,8dv f zl(# & , cm3 (3.8)

Debitul q al aparatului de distribu"ie va fi:

d dq v n"# , g/min (3.9)

în care:

" este masa volumic! a semin"elor, în g/cm3;

nd - tura"ia cilindrului canelat, în rot/min.

Reglarea debitului q la aceste aparate se face prin modificarea lungimii de lucru a canelurilor.

Aparatele de distribu"ie cu cilindri canela"i sunt folosite la sem!natul semin"elor de leguminoase, ierburi etc.

Observa!ie:Cilindrii canela"i se execut! din aluminiu sau din mas! plastic! având d= 50 - 55 mm în cazul semin"elor de cereale i d = 24 - 32 mm în cazul semin"elor mici. Lungimea canelurilor este de 32 - 38 mm în cazul semin"elor de cereale i de 28 - 30 mm în cazul semin"elor mici, num!rul de caneluri în mod frecvent fiind egal cu 10 - 12.

3.1.2.2.2. Aparate de distribu#ie cu cilindri cu pinteni Organul principal al acestui tip de aparat de distribu"ie este

reprezentat printr-un cilindru (fig. 3.4.), pe suprafa"a c!ruia sunt prev!zu"i pintenii 1. Pintenii sunt dispu i pe dou! rânduri, câte 12 pinteni pe rând, între rândurile de pinteni fiind prev!zut! nervura continu! 2. În vederea asigur!rii uniformit!"ii distribu"iei pintenii se dispun în zig-zag. În!l"imea pintenilor este de 5 - 6 mm, diametrul exterior al cilindrului de 55 - 65 mm.

Cilindrii cu pinteni se dispun pe un arbore comun, distan"a între cilindri fiind egal! cu distan"a minim! între br!zdare.

Cilindrul cu pinteni se monteaz! într-o caset! ce se fixeaz! lateral de partea inferioar! a cutiei de semin"e (fig.3.4, b). Fundul 7 al casetei este reglabil, iar leg!tura între cutia de semin"e i caseta aparatului de distribu"ie este realizat! printr-un orificiu a c!rui sec"iune se poate regla cu ajutorul ub!rului 2.

48

Fig.3. 4. — Aparat de distribu#ie cu cilindru cu pinteni

Pentru golirea semin"elor din cutie (sau pentru verificarea debitului

aparatului) unele ma ini se prev!d cu un jgheab de colectare 3 (pozi"ia punctat! este cea corespunz!toare colect!rii semin"elor din cutie).

Prin rotirea cilindrului, semin"ele ajunse în zona de ac"iune a pintenilor sunt antrenate de ace tia, p!trunzând între pinteni, cât i în spa"ul dintre pinteni i clapeta mobil! i sunt evacuate din caseta de distribu"ie.

Volumul de semin"e distribuit la o rota"ie a aparatului de distribu"ie cu cilindru cu pinteni este:

d p av v v# ' (3.10)

în care:

pv este volumul de semin"e antrenat de pinteni;

va – volumul stratului activ. Volumul de semin"e antrenat de pinteni este:

$ %2 214p av d d l V

)(0 1# & &2 34 5

(3.1 1)

în care: d este diametrul cilindrului la extremitatea pintenilor; d1 - diametrul cilindrului la baza pintenilor; la - lungimea activ! a cilindrului; V - volumul total al pintenilor i al nervurii centrale; ( - coeficient de umplere; ( = 0,85—0,95.

Volumul stratului activ, în func"ie de pozi"ia fundului mobil al carcasei reprezint! $ %0 0,8a pv v# & .

49

Re!inem:Întrucât la aceste aparate de distribu"ie la — const, respectiv i vd

= const, debitul q (rela"ia 3.9) se poate regla, dac! se men"ine vd = const, numai prin modificarea tura"iei nd, respectiv a raportului de transmitere între roata ma inii i arborele aparatului, în acest scop, ma inile de sem!nat echipate cu astfel de aparate se prev!d cu transmisii care asigur! ob"inerea unui num!r de 24 – 128 rapoarte de transmitere.

La unele ma ini de sem!nat, prev!zute cu aparate cu cilindri cu pinteni, transportul semin"elor de la aparate la br!zdare se face pneumatic (fig. 3.5).

În acest caz, ma ina este prev!zut! cu un ventilator 1 care debiteaz! aer într-o conduct! 2, dispus! de-a lungul cutiei de semin"e.

Conducta 2 este prev!zut! cu racordurile 3, num!rul acestora fiind egal cu num!rul aparatelor de distribu"ie.

Fig. 3.5 — Schema sistemului de distribu#ie cu cilindru cu pinteni $i transport pneumatic al semin#elor

Semin"ele debitate de fiecare cilindru cu pinteni sunt dirijate spre

racordurile 3. Din momentul intr!rii în conducte, semin"ele sunt antrenate de curentul de aer debitat de ventilator fiind transportate, prin intermediul tubu-rilor de conducere 4, spre br!zdare.

La ma inile prev!zute cu acest sistem, cilindrii cu pinteni se monteaz! la distan"e mici între ei, lungimea cutiei de semin"e fiind mai mic! decât l!"imea de lucru a ma inii.

3.1.2.2.3. Aparate cu dozare mecanic" $i distribu#ie pneumatic" La aceste aparate , dozarea semin"elor pentru toate br!zdarele se face

pe cale mecanic!, iar reparti"ia i transportul acestora spre br!zdare se face pneumatic (fig. 3.6). Semin"ele dozate de cilindrul canelat 1 sunt evacuate în conducta 2 i sub ac"iunea curentului de aer debitat de ventilatorul 3, amestecul de aer i semin"e este transportat spre capul de distribu"ie 4.

50

În capul de distribu"ie 4 se face distribu"ia amestecului de aer i semin"e. De la capul de distribu"ie principal, amestecul de aer i semin"e este transportat spre br!zdare.

Fig. 3.6 — Schema aparatului cu dozare mecanic" $i distribu#ie

pneumatic" a semin#elor Observa!ie:Ac"ionarea arborelui cilindrului canelat se face de la roata

ma inii, iar ac"ionarea ventilatorului de la priza de putere a tractorului. Dac! q este debitul de semin"e evacuat de cilindrul canelat, debitul

de aer Qa necesar pentru asigurarea transportului pneumatic este:

a

a

qQ

67# (3.12)

în care: 6 este coeficientul concentra"iei gravimetrice; 6 = 0,3 —5.

a7 - densitatea aerului.

Viteza curentului de aer va în procesul de transport i distribu"ie a semin"elor trebuie s! fie mai mare decât viteza critic! vcr a semin"elor, respectiv va = (1,5—2,8)vcr. în general, în conducta principal!, viteza aerului trebuie s! fie de 20—25 m/s.

TEST DE EVALUARE

1. Care sunt opera#iile executate de ma$inile de sem"nat: Procesul de lucru executat de ma inile de sem!nat în rânduri

cuprinde urm!toarele opera"ii: deschiderea rigolei la adâncimea de

îngropare a semin"elor, distribuirea unor cantit!"i determinate de semin"e,

dirijarea acestora spre rigol! i acoperirea acestora cu sol.

2. Care sunt aparatele de distribu#ie utilizate la ma$inile de sem"nat în rânduri dese:

51

Exerci"ii. Exemplu rezolvat: 3. Care sunt p"r#ile componente aparatelor cu dozare mecanic" $i

distribu#ie pneumatic": a) cilindrul canelat , b) organele de afânare, c) ventilatorul , d) ro"ile de limitare a adâncimii de lucru, e) corpul de distribu"ie , Rezolvare :a, c$i e De rezolvat: 4. Care sunt posibilit"#ile de modificare a debitului de semin#e

la aparatele de distribu#ie cilindrice cu pinteni: a) modificarea tura"iei, b) modificarea raportului de transmitere între roata ma inii i

arborele aparatului, c) lungimea activ! a pintenilor, d) ro"ile de limitare a adâncimii de lucru, e) volumul de semin"e .

Rezolvare:

3.2.MA INI DE SEM!NAT ÎN CUIBURI. Ma$ini de sem"nat în cuiburi efectueaz! sem!natul în cuiburi (câte

l - 2 semin"e în cuib), la distan"e diferite între rânduri i între cuiburi pe rând a diferitelor culturi ca: fasole, floarea-soarelui, soia, porumb, sfecl!, cânep! etc.; întrucât aceste ma ini sunt folosite în special pentru sem!natul plantelor pr!sitoare i asigur! sem!natul cu distan"e între cuiburi aproximativ constante, ele se mai numesc ma ini de sem!nat plante pr!sitoare sau ma ini de sem!nat de precizie.

Constructiv o ma in! de sem!nat în cuiburi, purtat! (fig. 3.7) este format! dintr-un cadru 1 prev!zut cu dispozitiv de prindere 2, sus"inut pe dou! ro"i 3, pe care sunt montate sec"iile de sem!nat 4. O sec"ie de sem!nat este format! dintr-un cadru, montat articulat de cadrul principal al ma inii, pe care sunt dispuse cutia de semin"e 6, aparatul de distribu"ie 5, br!zdarul 9 , roata de limitare a adâncimii de lucru 8. cormana de îndep!rtare a bulg!rilor 7,roata de tasare 10 i organele de acoperire cu sol 11.

Roata de tasare îndepline te atât rolul de organ de acoperire i presare a semin"elor în sol cât i de ac"ionare a aparatului de distribu"ie.

În cazul ma inilor de sem!nat în cuiburi echipate cu aparate de distri-bu"ie pneumatic! se prevede un exhaustor.

52

Sec"iile de sem!nat se monteaz!, în func"ie de construc"ia si domeniul de utilizare a ma inii, la distan"e de 40 - 100 cm, fiecare sec"ie efectuând sem!natul în cuiburi pe un rând.

Observa!ie:La unele ma ini de sem!nat în cuiburi, sec"iile de sem!nat sunt prev!zute cu organe suplimentare montate în fa"a br!zdarului (deflectoare de îndep!rtare a bulg!rilor, role de tasare etc.), organe de limitare a adâncimii de lucru, aripioare de acoperire a semin"elor etc.

Fig.3.7. Schema ma$inii de sem"nat în cuiburi

3.2.1. Aparate de distribu#ie a semin#elor folosite la ma$ini de

sem"nat în cuiburi

Aparatele de distribu"ie folosite la ma inile de sem!nat în cuiburi, în func"ie de modul în care elementul activ realizeaz! antrenarea semin"elor, pot fi cu distribu"ie mecanic! sau cu distribu"ie pneumatic!.

Aparatele cu distribu"ie mecanic! pot fi cu discuri cu orificii, cu discuri cu alveole, cu tambur cu alveole i cu benzi cu orificii. În cazul acestor aparate, fiecare orificiu sau alveol! realizeaz! antrenarea a câte unei semin"e i evacuarea acesteia spre br!zdar.

Aparatele de distribu"ie pneumatic! pot fi cu discuri cu orificii sau cu tambure cu orificii. La aceste aparate, fiecare element activ (orificiu) reali-zeaz! antrenarea a câte unei semin"e ca urmare a unei diferen"e de presiune ce se creeaz! în dreptul acestuia.

3.2.1.1. Aparate de distribu#ie cu tambur cu alveole $i cu benzi cu orificii Aparate de distribu#ie cu tambur cu alveole. Aparatul (fig. 3.8, a)

este format din tamburul 1 cu alveole, montat pe un arbore orizontal. Semin"ele venind în contact cu partea superioar! a tamburului intr! în

53

alveole fiind antrenate în mi carea de rota"ie a acestuia. Surplusul de semin"e antrenat de alveole este îndep!rtat de cilindrul de cauciuc 2, în fiecare alveol! r!mânând câte o s!mân"!. Evacuarea semin"elor din alveole se face fie prin c!dere liber!, fie prin intermediul unui deflector fix 3, montat în an"ul longitudinal prev!zut între alveole.

Fig. 3.8 — Aparat de distribu#ie cu tambur cu alveole (a) $i cu band" cu orificii (b)

La aceste aparate se prev!d tambure cu alveole de dimensiuni diferite, corespunz!toare dimensiunii semin"elor. Alveolele pot fi dispuse pe un rând sau pe dou! rânduri. Pentru sem!natul grupat al semin"elor, alveolele se dispun pe tambur în grupuri de câte 3—5.

Aparate de distribu#ie cu band" cu orificii. Aparatul (fig. 3.8, b)

este format din banda 1 cu orificii, montat! pe role. Semin"ele venind în contact cu banda intr! în orificiile acesteia, fiind evacuate din aparat dup! dep! irea pl!cii suport 2. îndep!rtarea surplusului de semin"e se face de rola 3.

3.2.1.2.Aparate cu distribu#ie pneumatic" cu discuri cu orificii

Fig. 3.9 Aparat cu distribu#ie pneumatic" cu discuri cu orificii

54

Re!inem:Organul principal (fig. 3.9) al acestor aparate este

reprezentat printr-un disc 1 cu orificii. Într-o parte a discului se g!se te camera de alimentare cu semin"e 2, iar în partea opus! o camer! de depresiune 3 din care se aspir! aer prin intermediul unui exhaustor.

Camera de depresiune vine în contact cu discul pe o lungime de cca. 270°. Discul împreun! cu agitatorul elastic 4 este montat pe un arbore, fiind ac"ionat de la roata de tasare-ac"ionare sau de la roata de sprijin a ma inii.

Antrenarea semin"elor în dreptul orificiilor discurilor se realizeaz! sub ac"iunea for"ei P (fig. 3.10) ce apare datorit! depresiunii create în camera de depresiune, în camera de alimentare fiind presiune atmosferic!.

Sub ac"iunea acestei for"e, semin"ele sunt atrase spre disc i men"inute în dreptul orificiilor, discul antrenându-le în mi care de rota"ie.

Fig.3.10 – For#ele ce ac#ioneaz" asupra semin#ei

For"a de ap!sare P este dat! de rela"ia:

20

4

dP p

)# 8 (3.13 )

în care: d0 este diametrul orificiului;

p8 presiunea ce se exercit! asupra semin"ei, egal! cu diferen"a dintre presiunea atmosferic! i presiunea din camera de depresiune.

Observa!ie:Într-o pozi"ie oarecare a semin"ei de pe disc(fig. 4.10), asupra acesteia ac"ioneaz! urm!toarele for"e:

P – for"a de ap!sare; F = 6 P – for"a de frecare ce apare între disc i s!mân"!; G = mg – greutatea semin"ei;

2tF m r9# - for"a centrifug!.

Men"inerea semin"ei pe disc ,în dreptul orificiului, este asigurat! dac! F>R’, în care R’ = G + Ft.

Respectiv dac!:

20 `

4

dp R

)6 8 : (3. 14)

Din rela"ia (4.14) rezult!:

55

20

4 `Rp

d6)8 ; (3.15)

Pentru antrenarea semin"elor, astfel ca în momentul când orificiul trece prin dreptul unei semin"e i aceasta s! fie atras! spre orificiu, p8 trebuie s! fie de 4—6 ori mai mare decât valoarea care rezult! din expresia (3.15).

Aparatele de distribu"ie func"ioneaz! în condi"ii bune când p8 = 180 — 400 mm col H2O.

Îndep!rtarea surplusului de semin"e, eventual antrenat de orificiile discului, se face prin intermediul unui sector din"at 5(fig. 3.9) .

Desprinderea semin"ei de pe disc se face în partea inferioar! a discului, când orificiul iese din dreptul camerei de depresiune. Disp!rând for"a P, s!mân"a se desprinde de pe disc i cade liber în rigola deschis! de br!zdar.

Diametrul d0 al orificiilor se alege respectând condi"ia:

0 mind d< (3.16)

în care:

mind este dimensiunea minim! a semin"ei.

Ma inile de sem!nat echipate cu astfel de aparate de distribu"ie se

prev!d cu discuri de schimb cu orificii de diametre diferite, corespunz!toare dimensiunii semin"elor pentru care sunt destinate i cu num!r de orificii diferit.

Precizia de sem!nat la aceste aparate este influen"at! atât datorit! faptului c! desprinderea semin"elor de pe disc nu se face strict în acela i punct cât i datorit! faptului c! semin"ele în traseul lor spre rigola deschis! de br!zdar descriu traiectorii (parabole) diferite. În scopul m!ririi preciziei de sem!nat. Deci a evit!rii efectelor ce modific! valorile distan"elor între cuiburi pe rând în construc"ia aparatelor de distribu"ie pneumatic! se manifest! în prezent unele tendin"e de perfec"ionare.

Observa!ie:Aceste tendin"e sunt: montarea aparatului în corpul br!zdarului (pentru a mic ora distan"a de la disc la rigol!), prevederea unor sisteme mecanice de evacuare a semin"elor din aparat în acela i punct i cu aceea i vitez! etc.

3.2.1.3.Aparate cu distribu#ie pneumatic" cu tambur cu orificii Organul activ îl constituie un tambur cu orificii, dispuse pe mai multe

rânduri, num!rul rândurilor fiind egal cu num!rul sec"iilor de sem!nat. Acest aparat de distribu"ie (fig.3.11) este format dintr-un tambur 3,

peria rotativ! 2, tuburile de dirijare1, rolele din cauciuc 4, ventilatorul centrifugal 5 ,conducta de aer 6, bunc!rul de semin"e 7 i tubul de leg!tur! 8.

56

Fig.3.11.Aparate cu distribu#ie pneumatic" cu tambur cu orificii Semin"ele din bunc!rul 7,sunt dirijate prin tubul 8, în interiorul

tamburului 3.În interiorul tamburului se sufl! aer ,prin intermediul ventilatorului 5, i semin"ele vor fi trimise spre orificii i antrenate în mi carea de rota"ie a acestuia.

Surplusul de semin"e din dreptul fiec!rui orificiu este îndep!rtat de peria 2.Desprinderea semin"elor de pe tambur se face în dreptul rolelor 4, când se închide comunicarea cu atmosfera ,disp!rând diferen"a de presiune dintre cele dou! p!r"i ale orificiului, iar semin"ele sunt transportate pneumatic prin tuburile 1, spre br!zdare.

TEST DE EVALUARE

1.Care sunt p"r#ile componente ale ma$inilor de sem"nat în cuiburi: Constructiv o ma in! de sem!nat în cuiburi, purtat! este format! dintr-

un cadru , prev!zut cu dispozitiv de prindere , sus"inut pe dou! ro"i , pe care sunt montate sec"iile de sem!nat .

2.Care sunt aparatele de distribu#ie utilizate la ma$inile de sem"nat în cuiburi:

57

Exerci"ii:

Exemplu rezolvat: 3. Care sunt p"r#ile componente aparatelor cu distribu#ie pneumatic" cu disc cu orificii: a) disc cu orificii, b) camer! de depresiune, c) camera de alimentare cu semin"e, d) agitatorul elastic, e) corpul de distribu"ie , Rezolvare :a, b,c$i d De rezolvat: 4.Care sunt for#ele care ac#ioneaz" asupra unei semin#e la

aparatele cu distribu#ie pneumatic" cu disc cu orificii: a) for"a de ap!sare a semin"ei pe disc , b) for"a de frecare ce apare între disc i s!mân"!, c) greutatea semin"ei, d) for"a centrifug!. e) for"a de tac"iune.

Rezolvare:

3.3. TRANSMISIA MA INILOR DE SEM!NAT

3.3.1. Generalit"#i

Aparatele de distribu"ie ale ma inilor de sem!nat, sunt ac"ionate de la ro"ile ma inilor (de transport, de ac"ionare, de tasare-ac"ionare), prin transmisii cu ro"i din"ate, cu lan" sau prin curea trapezoidal!.

La ma inile de sem!nat în rânduri prev!zute cu aparate de distribu"ie la care reglarea debitului se face prin modificarea volumului de semin"e distribuit la o rota"ie, transmisiile sunt cu lan" sau cu ro"i din"ate, asigurând 1-4 rapoarte de transmitere.

Observa!ie:La ma inile prev!zute cu aparate la care reglarea debitului se face prin modificarea raportului de transmitere între roata ma inii i aparatele de distribu"ie, transmisiile se prev!d cu cutii de viteze, fiind posibil! ob"inerea a 24-128 rapoarte de transmitere, corespunz!tor diversit!"ii normelor ce se impun a fi ob"inute.

La ma inile de sem!nat în cuiburi, transmisiile pentru ac"ionarea apa-ratelor de distribu"ie sunt de obicei cu lan", prev!zute cu mai multe ro"i de schimb, asigurând posibilitatea ob"inerii a 6—30 rapoarte de transmitere.

58

3.3.2. Scheme de transmisii cu cutii de viteze

Transmisiile sunt realizate din mai multe grupe cinematice (de obicei cu lan" i cu ro"i din"ate), fiecare grup! cinematic! putând realiza un num!r determinat de rapoarte de transmitere intermediare.

Re!inem:În figura 3.12 se arat! schema unei transmisii, care permite ob"inerea unui num!r de 72 de rapoarte. Aparatele de distribu"ie sunt ac"ionate prin intermediul unei cutii de viteze de tip Northon. Mi carea este preluat! de la roata de sprijin 1, prin transmisia prin lan" 2, cuplajul unisens 3, i transmis! axului de intrare 4, în cutia de viteze. Apoi prin ro"ile din"ate 5 (z1- z5 ),care asigur! patru rapoarte de transmitere diferite (A(1:9); B(1:3); C(1:1); D(3:1).),mi carea se transmite la axul intermediar 6. Pe axul intermediar se afl! maneta 7, prev!zut! cu ro"ile din"ate z6 — z9, care asigur! dou" rapoarte de transmitere.

Prin cuplarea manetei în pozi"ia superioar! sau inferioar!, se realizeaz! angrenarea cu una din cele nou" ro"i din"ate z10 – z17,aflate pe axul de ie ire 8. În continuare prin intermediul transmisiei prin lan" 9, i roti din"ate 10, sunt antrenate axul agitatorilor 11 i axul aparatelor de distribu"ie 12.

Fig.3.12 – Schema cutiei de viteze Northon

Astfel num!rul total de rapoarte de transmitere ce se poate ob"ine între

osia 1 a ro"ii ma inii i arborele 12 al aparatelor de distribu"ie, folosind toate grupele cinematice este q =4x2x9 = 72.Raportul de transmitere minim este de 0,0012,iar cel maxim 0,09.

În cazul utiliz!rii cutiilor de viteze tip Northon, reglajele sunt relativ complicate, fiind necesar! pe lâng! cuplarea manetei baladorului cutiei de viteze într-una din cele 18 pozi"ii, schimbarea mai multor ro"i din"ate

59

exterioare cutiei de viteze, în patru scheme de montaj. Totodat! aceste cutii de viteze au dimensiuni relativ mari, mas! ridicat! i pre" de cost ridicat.

Observa!ie:Cutiile de viteze cu impulsuri prezint! urm!toarele avantaje:

! varia"ia raportului de transmitere se poate efectua în timpul func"ion!rii;

! sistemul este compact, de dimensiuni relativ mici,cu mas! redus!, i posibilitate de modificare rapid! a rapoartelor de transmitere,continuu, având mecanisme de indexare i reglare ce permit manevre u oare i precise;

! gama rapoartelor de transmitere este foarte larg!, acoperind în întregime necesarul pentru realizarea normelor la hectar a oric!rui tip de cultur!, sem!nat! în rânduri dese(5- 450 Kg/ ha).

Cutia de viteze cu impulsuri (fig .3.13) are în componen"a sa un ax 1 cu dou! came 2 cu câte cinci p!r"i active, care prime te mi carea de rota"ie de la roata sem!n!torii prin intermediul unei transmisii cu lan" (ro"ile de lan" z1 i z2).

Fig.3.13 – Schema cutiei de viteze cu impulsuri

Camele stelate dispuse decalat pe ax ac"ioneaz! succesiv mecanismele cu clichet 3, care sunt prev!zute cu cuplaje unisens 4 montate pe un ax tubular 5.Mecanismele cu clichet preiau mi carea de rota"ie de la camele stelate 2 i cu ajutorul cuplajelor unisens o transmit axului tubular 5.

Impulsurile intermitente primite de mecanismele cu clichet asigur! axului tubular o mi care de rota"ie uniform!. Cursa mecanismelor cu clichet poate fi modificat! prin intermediul unui opritor ac"ionat de indicatorul 6.

Opritorul modific! cursa mecanismului cu clichet m!rind-o sau mic orând-o, în sensul pozi"ion!rii indicatorului pe grada"ii de la 1 la 100. Mecanismele cu clichet sunt în contact permanent cu camele stelate datorit! resortului 7.Mi carea axului tubular 5 este preluat! de axul 8 (care se

60

cupleaz! la unul din capete cu axul tubular) i transmis! la axul cu distribuitori 9. Un element important al cutiei de viteze cu impulsuri îl constituie demultiplicatorul integrat, care permite reglarea în trepte a tura"iei axului 8 i ,prin aceasta,a cantit!"ii de semin"e care se distribuie la hectar. Acest demultiplicator are în componen"a sa un angrenaj de ro"i din"ate z3, z4 i z5. Prin inversarea pozi"iei ro"ii din"ate z3, se pot realiza dou! trepte (lent! , rapid!).

TEST DE EVALUARE 1. Care sunt posibilit"#ile de ac#ionare a aparatelor de distribu#ie

ale ma$inilor de sem"nat :

Aparatele de distribu"ie ale ma inilor de sem!nat, sunt ac"ionate de

la ro"ile ma inilor (de transport, de ac"ionare, de tasare-ac"ionare), prin

transmisii cu ro"i din"ate, cu lan" sau prin curea trapezoidal!. 2. Câte rapoarte de transmisie sunt necesare la aparatele de

distribu#ie utilizate la ma$inile de sem"nat în cuiburi:

Exerci"ii. Exemplu rezolvat: 3. Cum se realizeaz" cele 72 de rapoarte la cutiile de viteze de tip

Northon : a) prin ro"ile din"ate (z1- z5 ),care asigur! patru rapoarte de transmitere

diferite (A(1:9); B(1:3); C(1:1); D(3:1)., b) cu ro"ile din"ate z6 — z9, care asigur! dou" rapoarte de transmitere,

prin cuplarea manetei în pozi"ia superioar! sau inferior!, c) angrenarea cu una din cele nou" ro"i din"ate z10 – z17,aflate pe

axul de ie ire, d) prin ro"ile din"ate de antrenare a agitatorilor aparatelor de

distribu"ie , e) transmisia prin lan" de la roata de sprijin la axul de intrare în cutia de

viteze. Rezolvare :a, b,c. De rezolvat: 4.Care sunt avantajele utiliz"rii cutiilor de viteze cu impulsuri: a) varia"ia raportului de transmitere se poate efectua în timpul

func"ion!rii;

61

b) sistemul este compact, de dimensiuni relativ mici,cu mas! redus!, i posibilitate de modificare rapid! a rapoartelor de transmitere,continuu, având mecanisme de indexare i reglare ce permit manevre u oare i precise;

c) raportul de transmitere minim este de 0,0012,iar cel maxim 0,09.

d) gama rapoartelor de transmitere este foarte larg!, acoperind în întregime necesarul pentru realizarea normelor la hectar a oric!rui tip de cultur!, sem!nat! în rânduri dese (5- 450 Kg/ ha).

e) aceste cutii de viteze au dimensiuni relativ mari, mas! ridicat! i pre" de cost ridicat.

Rezolvare:

REZUMATUL TEMEI

Ma inile de sem!nat sunt destinate pentru sem!natul culturilor horticole, proces tehnologic care const! în executarea concomitent! a doz!rii i repartiz!rii uniforme a semin"elor pe unitatea de suprafa"! i îngroparea acestora la o adâncime determinat! în sol.

Ma inile de sem!nat pot fi clasificate dup! urm!toarele criterii: Dup! metoda de sem!nat se grupeaz! astfel: — ma ini de sem!nat prin împr! tiere, care efectueaz! distribuirea

semin"elor prin împr! tiere f!r! a le îngropa; — ma ini de sem!nat în rânduri; aceste ma ini efectueaz!

sem!natul în rânduri dese (cu distan"a între rânduri d= 12 - 28 cm), în rânduri distan"ate i în benzi; ma inile de sem!nat în rânduri, datorit! faptului c! pot fi folosite la sem!natul multor culturi, se mai numesc ma ini de sem!nat universale;

— ma ini de sem!nat în cuiburi; aceste ma ini efectueaz! sem!natul în cuiburi (câte l - 2 semin"e în cuib), la distan"e diferite între rânduri i între cuiburi pe rând a diferitelor culturi ca: fasole, floarea-soarelui, soia, porumb, sfecl!, cânep! etc.; întrucât aceste ma ini sunt folosite în special pentru sem!natul plantelor pr!sitoare i asigur! sem!natul cu distan"e între cuiburi aproximativ constante, ele se mai numesc ma ini de sem!nat plante pr!sitoare sau ma ini de sem!nat de precizi

62

Tema nr. 4

MA INI DE PLANTAT I ÎNTRE!INEREA CULTURILOR Unit"#i de înv"#are :

4.1. Ma ini de plantat r!saduri; 4.2. Ma ini de plantat cartofi i bulbi; 4.3. Cultivatoare.

Obiectivele temei :

! construc"ia, procesul de lucru al ma inilor de platat r!saduri; ! construc"ia, procesul de lucru al ma inilor de platat cartofi i

bulbi; ! construc"ia, procesul de lucru al cultivatoarelor. Timpul alocat temei : 6 ore Bibliografie recomandat" : 1. Alexandru T, M.Glodeanu – Exploatarea ma inilor agricole. Ed.

Sitech, Craiova 2009. 2. Alexandru T.- Ma ini agricole i horticole. Ed. Sitech, Craiova

2005. 3. Glodeanu M, Alexandru T, B!descu M,S!r!cin I. – Ma ini i

echipamente agricole. Ed. Aius , Craiova 2002. 4. Toma D, – Tractoare i ma ini agricole, Ed.Didactic! i

Pedagogic!, Bucure ti, 1982 5.V. Scripnic, P. Babiciu – Ma ini agricole, Editura Ceres,

Bucure ti, 1979.

4.1. MA INI DE PLANTAT R$SADURI

4.1.1.Domeniul de utilizare %i clasificarea ma%inilor de plantat r"saduri

Ma inile de plantat r!saduri sunt folosite pentru plantarea r!sadurilor de legume (ro ii, varz!, vinete, ardei etc.), tutun i a altor culturi. Unele ma ini de plantat r!saduri pot fi adaptate (sau echipate) corespunz!tor pentru plantarea r!sadurilor crescute în ghivece nutritive, a buta ilor, precum i a cartofilor preîncol"i"i.

Procesul de lucru executat de ma inile de plantat r!saduri const! din exe-cutarea urm!toarelor opera"ii: deschiderea rigolei în care urmeaz! a fi introdus r!sadul, introducerea r!sadului în rigol!, udarea i fixarea r!sadului în sol.

În func"ie de opera"iile pe care le execut!, ma inile de plantat r!saduri pot fi: cu introducerea manual! a r!sadului în rigol! ,cu introducerea mecanic! a r!sadului în rigol!, cu aparatul de plantat.

63

4.1.2.Construc#ia ma%inilor de plantat r"saduri .

Ma inile de plantat r!saduri(fig.4.1), constructiv sunt realizate dintr-un cadru 1; (sub forma unei bare cu sec"iune p!trat! sau circular!)prev!zut cu dispozitivul de cuplare 2 i ro"ile de sprijin i ac"ionare 3. Pe cadru sunt montate articulat 2—6 sec"ii de plantare 4.

Fig.4.1.Schema ma%ini de plantat r"saduri

La ma inile de plantat cu introducerea manual! a r!sadului în rigol!, sec"ia de plantare este format! din: roat! de limitare a adâncimii de lucru 5, aparatul de plantat 6, br!zdarul 8, organe de acoperire cu sol 9, organe de fixare a r!sadului în sol 10 (ro"i de tasare dispuse înclinat), dispozitiv de udare 7,suport pentru paletele compartimentate 12, i scaun pentru muncitorul plantator 11, montate pe cadrul sec"iei.

La ma inile de plantat r!saduri cu introducerea mecanic! a r!sadului în rigol!, aparatul de plantat este ac"ionat de la ro"ile de sprijin ale ma ini prin transmisia 13.

Pe fiecare sec"ie de plantat lucreaz! câte un muncitor care introduce r!sadurile în rigola deschis! de br!zdar sau în aparatul de plantat, în func"ie de tipul ma inii.

Pe lâng! p!r"ile componente enumerate, ma inile de plantat r!saduri se prev!d cu rezervoare pentru ap!, montate pe cadrul ma inii (la ma ini tractate) sau pe tractor (la ma ini purtate), conducte pentru distribuirea apei, suporturi pentru r!saduri, organe de conducere (marcatoare sau indicatoare de urm!), precum i prelat!.

64

4.1.2.1. Construc#ia organelor componente ale ma%inilor de plantat r"saduri

4.1.2.1.1. Aparate de plantat r"saduri

În construc"ia ma inilor de plantat r!saduri se folosesc diferite tipuri de aparate de plantat: cu cleme montate pe disc, cu cleme montate pe lan", cu discuri elastice i cu discuri cu cupe ( fig.4.1)

Aparate de plantat, cu cleme montate pe disc. La aceste aparate (fig. 4.2, ) clemele 1 au forma unor lamele c!ptu ite pe partea interioar! cu burete din material plastic. Lamelele sunt montate pe discul 2 prin intermediul unor arcuri, care le men"in dep!rtate fa"! de disc.

Fig.4.2 — Aparat de plantat cu discuri cu cleme R!sadul se introduce între lamel! i disc, fiind prins în spa"iul dintre

ele prin intermediul ghidajului (camei) 3, montat rigid pe cadrul sec"iei, în partea inferioar!, clema ie ind din ghidaj se desface, r!sadul fiind l!sat în rigol!.

Aparate de plantat cu discuri elastice. Aceste aparate (fig. (4.3, a)

sunt formate din dou! discuri elastice plate 7 montate independent pe câte un ax, sub un unghi, astfel încât p!r" ile per ifer ice a le acestora sunt în contact pe cea 1/4 din lungimea circumferin"ei. Pe periferia discurilor se prev!d indicatoare în dreptul c!rora se introduce r!sadul în spa"iul dintre discuri. Prin rotirea discurilor, r!sadul este prins între discuri i transportat în partea inferioar!, unde este introdus în rigol!.

Aparate de plantat cu prinz"toare montate pe lan#. La aceste aparate (fig. 4.3,b,) fiecare prinz!tor 1 este format din dou! p!r"i articulate între ele, pe care se îmbrac! inele de cauciuc pentru protejarea r!sadului. Prinz!toarele sunt montate pe lan"ul 2. R!sadul se introduce în prinz!tor, care trecând prin ghidajele 3 se închide, prinzând r!sadul, în partea inferioar!, prinz!torul ie ind din ghidaje se deschide, r!sadul r!mânând în rigol!.

65

Fig. 4.3 — Aparate de plantat cu discuri elastice (a) %i cu cleme montate pe lan# (b)

Regimul de lucru al aparatelor de plantat r"saduri. Ac"ionarea aparatelor de plantat r!saduri se face de la ro"ile de tasare ale sec"iei de plantat, transmisia fiind prev!zut!, la unele ma ini, cu posibilitatea modifi-c!rii raportului de transmitere.

Viteza periferic! maxim! vd a discului cu cleme (sau viteza liniar! a lan"ului cu prinz!toare) este limitat! de capacitatea de lucru a muncitorilor plantatori, respectiv de frecven"a posibil! de introducere a r!sadurilor în aparat.

Num!rul de r!saduri zr ce poate fi introdus în aparat într-un minut este zr = 35—50 (la muncitorii plantatori f!r! mult! experien"! zr = 25—35 r!saduri/min). Respectiv timpul t pentru introducerea r!sadului în aparat este :

t=60

rz, s. (4.1)

Dac! discul aparatului de plantat este prev!zut cu z0 cleme, viteza periferic! maxim! a discului va fi:

0 0

0 0

,60d

D D rv

z t z

" "# # m/s (4.2)

în care: Do este diametral discului pe care se dispun clemele, în m.

În cazul aparatelor de plantat cu cleme montate pe lan", viteza liniar! maxim! a lan"ului va fi:

66

0 0 ,60l

p p rv

t# # m/s (4.3)

în care: p0 este pasul dintre cleme, în m.

Tura"ia maxim! nd ce poate fi imprimat! discului cu cleme este:

0

60,d

d

vn

D"# rot./min

(4.4)

Ac"ionarea discului f!cându-se de la roata de ac"ionare a ma inii sau de la roata de tasare-ac"ionare a sec"iei, rezult! c! viteza vm de înaintare

a ma inii va fi limitat! de viteza vd a discului. Respectiv notând i = ,d

r

n

n

nr fiind tura"ia ro"ii de ac"ionare, Din expresia:

dv 0 0d d

m r r r

v D n Di

v D n D

"

"# #

se ob"ine:

0

,r dm

D vv

D i# m/s (4.5)

în care: Dr este diametrul ro"ii de ac"ionate. Viteza de deplasare a ma inii este limitat! de frecven"a plant!rii

r!sadurilor . Respectiv:

60

rm r

zv d# $ (4.6)

în care: dr este distan"a între r!saduri pe rând. Datorit! frecven"ei mici ce poate fi asigurat! la introducerea

r!sadurilor în aparatul de plantat, ma inile de plantat r!saduri func"ioneaz! cu viteze de lucru vm = 0,3—1,2 km/h.

Distan"a între r!saduri pe rând este dat! de rela"ia:

0

(1 )rr

Dd

z i

"%# & (4.7)

în care: ! este coeficientul de alunecare a ro"ii de ac"ionare;

,100

'% # " fiind patinarea ro"ii , în %.

67

Reglarea distan"ei dr între r!sadurile plantate pe rând, când ! = const, se poate face prin modificarea num!rului de cleme z0 sau a raportului de transmitere i, ma inile de plantat de construc"ie actual! fiind prev!zute în general cu ambele posibilit!"i.

Raportul de transmitere i = 0,9—1,5.

4.1.2.1.2. Br"zdare %i organe de fixare a r"sadului

Br"zdare. În construc"ia ma inilor de plantat r!saduri se folosesc br!zdare tip pan! (fig. 4.4, a)de forme diferite, cu unghi de p!trundere ascu"it sau obtuz. Br!zdarele cu unghi de p!trundere ascu"it se caracterizeaz! printr-o stabilitate în lucru mai bun!, men"inând adâncimea de lucru constant!.

P!r"ile laterale ale br!zdarului (flancurile) sunt paralele, fiind distan"ate Intre ele la 40—90 mm, muchiile superioare ale acestora fiind r!sfrânte spre exterior.

Fig.4.4. Br"zdare (a) %i organe de fixare r"sadului (b)

Adâncimea de lucru a br!zdarelor este reglabil! între 6 i 20 cm, reglarea

adâncimii f!cându-se prin montarea corespunz!toare a br!zdarului pe cadrul sec"iei.

Organe de fixare a r"sadului. Fixarea r!sadului în sol se realizeaz! de ro"ile de tasare (fig. 4.4, b). La ma ini de plantat r!saduri se folosesc ro"i de tasare cu diametrul de 400—450 mm i l!"imea obezii de 60—90 mm. Distan"a dintre ro"ile de tasare pe linia de contact cu solul este de 35—80 mm, la unele ma ini aceast! distan"! fiind reglabil!.

4.1.2.1.3. Instala#ii de udare

Instala"ia de udare se compune din rezervoare de ap!, cu capacitatea de 300—1 000 l, conducte, robinete i dispozitive de udare.

68

Fig.4.5.Schema instala#ii de udare

Udarea r!sadurilor se face continuu sau intermitent, asigurându-se

pentru fiecare r!sad plantat 0,3—0,61 ap!. Frecvent se utilizeaz! udarea intermitent!, comanda evacu!rii apei

f!cându-se pentru fiecare r!sad de aparatul de plantat. În figura 4.5 se arat! un astfel de sistem. Pe roata de ac"ionare a discului de plantare sunt prev!zute tifturile 1 (num!rul acestora este egal cu num!rul clemelor sau cupelor de pe disc), care prin intermediul pârghiei 2 comand! deschiderea supapei 3. Astfel, la introducerea r!sadului în rigola deschis! de br!zdar se evacueaz! din instala"ia de udare o cantitate determinat! de ap!. Închiderea supapei 3 se face sub ac"iunea unui arc.

TEST DE EVALUARE 1. Care sunt opera#iile executate în cadrul procesului de lucru

executat de ma%inile de plantat r"saduri : Procesul de lucru executat de ma inile de plantat r!saduri const! din

executarea urm!toarelor opera"ii: deschiderea rigolei în care urmeaz! a fi introdus r!sadul, introducerea r!sadului în rigol!, udarea i fixarea r!sadului în sol.

2. Care sunt aparatele de distribu#ie utilizate la ma%inile de

plantat r"saduri.

69

Exerci"ii: Exemplu rezolvat: 3. Cum se regleaz" distan#a dintre r"sadurile plantate pe

rând: a) prin modificarea num!rului de cleme, b) prin modificarea vitezei de deplasare, c) prin modificarea raportului de transmitere d) prin modificarea pozi"iei r!sadului, e) prin modificarea pozi"iei ro"ilor de sprijin. Rezolvare :a %i c De rezolvat: 4. Care sunt p"r#ile componente ale instala#iilor de udare

utilizate la ma%inile de plantat r"saduri: a) cadrul, b) supapa de lichid, c) tifturile de ac"ionare d) ro"ile de limitare a adâncimii de lucru e) pârghia de comand!

Rezolvare: 4.2. MA INI DE PLANTAT TUBERCULI I BULBI 4.2.1. Domeniul de utilizare %i clasificarea ma%inilor de plantat

tuberculi Ma inile de plantat tuberculi sunt destinate pentru plantarea tuberculilor

de cartofi pe terenuri plane , cu panta pân! la 8°. Plantarea tuberculilor se poate face cu bilonare, când de-a lungul

rândului plantat se realizeaz! un bilon (mu uroi) sau f!r! bilonare, când terenul r!mâne plan.

În func"ie de modul de alimentare al aparatului de plantat, ma inile de plantat tuberculi pot fi cu alimentare automat! a aparatului de plantat sau cu alimentare manual! (folosite la plantarea cartofilor încol"i"i).

Ma inile de plantat tuberculi, pot efectua plantarea a câte unui tubercul în cuib la distan"a de 20—40 cm sau a câte 2—3 tubercule în cuib la distan"a de 60—70 cm.

Ma inile de plantat tuberculi sunt ma ini cu trac"iune mecanic!, putând fi tractate, purtate i semipurtate.

70

4.2.2.Construc#ia ma%inilor de plantat tuberculi Ma inile de plantat tuberculi (fig. 4.6), în general, includ în componen"a

lor urm!toarele subansambluri: cutia (bunc!rul) pentru tuberculi 3, aparatele de plantat 5, br!zdarele 8, organele de acoperire a tuberculilor 9, mecanismele de ridicare, transmisia i marcatoarele montate pe un cadru 1 sus"inut pe dou! ro"i 7.

Fig. 4.6 — Schema ma%inii de plantat tuberculi

Ma inile combinate pentru plantat tuberculi i încorporat îngr! !minte

sunt prev!zute i cu cutii de îngr! !minte, aparate de distribuit îngr! !minte, tuburi de conducere a îngr! !mintelor i (eventual) br!zdare de încorporat îngr! !minte.

Ac"ionarea aparatelor de plantat se face, la majoritatea ma inilor, de la ro"ile ma inii 10. La unele ma ini de plantat purtate, ac"ionarea aparatelor de plantat se face de la priza de putere a tractorului.

4.2.3.Construc#ia organelor componente ale ma%inilor de plantat

tuberculi 4.2.3.1.Cutii de tuberculi Ma inile de plantat se prev!d cu cutii pentru tuberculi, de form! pris-

matic! având fundul înclinat sub un unghi de cea. 30°, ceea ce favorizeaz! alunecarea tuberculilor spre aparatele de plantat. O cutie serve te frecvent la alimentarea a dou! aparate de plantat. La unele ma inii de plantat, pe fundul cutiei se prev!d orificii pentru scurgerea eventualelor impurit!"i sau agitatoare sub forma unor gr!tare ce primesc mi care oscilatorie.

Totodat!, pentru limitarea cantit!"ii de tuberculi care alunec! spre aparatele de plantat, se prev!d ub!re de reglare.

71

Volumul cutiilor de tuberculi este în general de 90—150 dm3 pentru fiecare aparat de plantat, corespunz!tor unei cantit!"i de 60—90 kg de tuberculi.

4.2.3.2.Aparate de plantat tuberculi În construc"ia ma inilor de plantat tuberculi au c!p!tat o r!spândire

mai mare sau mai mic! diferite tipuri de aparate de plantat, unele cu alimentare automat!, iar altele cu alimentare manual!. Astfel, exist! aparate cu cupe (montate pe band!, pe disc sau articulate), cu palete, cu degete, cu ace care lucreaz! prin în"epare etc.

Aparate de plantat cu cupe montate pe band". La aceste aparate (fig. 4.7) banda din cauciuc 1, prev!zut! cu cupele 2, este montat! într-o carcas! tubular! 3, fiind ac"ionat! de la roata ma inii 4 cu ajutorul transmisiei prin lan" 5.

Aparatul func"ioneaz! ca un transportor cu cupe, acestea înc!rcându-se cu tuberculi ce alunec! din bunc!r i pe care îi transport! spre br!zdare.

Pe ramura de desc!rcare tuberculi cad din cupe, fiind transporta"i de partea posterioar! a acestora.

Fig. 4.7. — Aparat de plantat cu cupe

Evacuarea tuberculilor din aparat se face cu o frecven"! f:

1 1 vf

pt p

v

# # # (4.8)

în care: t este timpul între dou! evacu!ri succesive a tuberculilor din aparat; p - pasul cupelor; v – viteza liniar! a transportorului cu cupe. În timpul t ma ina parcurge spa"iul dc (distan"a între tuberculi pe rând). Respectiv:

c m m

pd v t v

v# # (4.9)

în care: vm este viteza de înaintare a ma inii.

72

Notând:

60r r

m

D nv

"# ,

60

dnv

"# i

r

ni

n#

în care: Dr este diametrul ro"ii de ac"ionare; d – diametrul primitiv al ro"ii motoare a transportorului; nr – tura"ia ro"ii de ac"ionare; n – tura"ia ro"ii motoare a transportorului,

Rela"ia (4.18), "inând cont i de alunecarea ro"ii ma inii, devine:

( )1rc

D pd

di%# & (4.10)

în care: % este coeficientul de alunecare; 210 ,% ' '# $ fiind patinarea ro"ii de ac"ionare, în %.

Aparate de plantat cu degete montate pe disc (fig. 4.8). Prinderea tuberculilor se face de clema 1 montat! pe degetul 2, prev!zut cu arcul 3, tuberculi fiind men"inu"i între disc i clem!.

Fig.4.8 — Aparat de plantat cu degete de prindere

Rotirea aparatului în scopul îndep!rt!rii clemei de disc (pentru prinderea sau eliberarea tuberculului) se face prin intermediul camei spa"iale 4, por"iunea cotit! a acestuia fiind for"at! s! se deplaseze pe aceast! cam!.

Rezult! c! în condi"iile în care tuberculi sunt de dimensiuni diferite, momentul eliber!rii tuberculilor i în!l"imea la care ele sunt elibera"i sunt diferite, ceea ce influen"eaz! asupra uniformit!"ii de reparti"ie pe rând a tuberculilor.

Evacuarea tuberculilor din aparat se face cu o frecven"!: 1 1

2 2

zf

t

z

*

" "

*

# # # (4.11)

Distan"a între tuberculi pe rând, "inând cont de alunecarea ro"ilor ma inii, este:

( )1rc

Dd

zi

"%# & (4.12)

în care: z este num!rul de palete (degete) de pe disc.

73

Aparate de plantat cu alimentare manual". Constructiv, aceste aparate pot fi realizate diferit: cu palete montate pe un lan" cu celule dispuse pe un tambur, cu rotor cu celule (fig.4.9) sau cu cupe montate articulat pe un arbore.

Rotorul 1 este format din ase celule,prev!zut în partea inferioar! cu placa fix! 2.

Fig.4.9. Aparatul de distribu#ie cu tambur celular Evacuarea tuberculilor din celule se face în tubul 3. întrucât în

dreptul acestui tub, placa 2 este întrerupt!, permi"ând astfel evacuarea tuberculelor spre br!zdarul dublu disc 4.

Tuberculi din cutiile de alimentare 6 sunt a eza"i manual în spa"iile delimitate de palete sau în celule fiind antrena"i în mi care de transport i evacua"i în corpul br!zdarului, urmând a fi acoperi"i cu sol, prin intermediul discurilor 5.

4.2.3.3. Br"zdare %i organe de acoperire a tuberculilor

În construc"ia ma inilor de plantat tuberculi se utilizeaz! diferite br!zdare: tip pan!, cu discuri i sub form! de rari"!. Adâncimea de lucru a br!zdarelor este de 10—18 cm.

Br"zdare tip pan". Aceste br!zdare pot fi cu unghi de p!trundere ascu"it (fig. 4.10, a) sau obtuz (fig. 4.10, b).

Unele br!zdare se prev!d cu cu"ite (fig.4.10, c) care afâneaz! fundul rigolei deschise de br!zdar.

Unghiul $ de p!trundere a br!zdarului în sol se stabile te din condi"ia ca despicarea solului s! se produc! cu alunecare. Respectarea acestei condi"ii impune ca a s! aib! urm!toarele valori: $ > 90° + % în cazul br!zdarelor cu unghi de p!trundere obtuz i $ < 90 — % în cazul br!zdarelor cu unghi de p!trundere ascu"it, % fiind unghiul de frecare între particulele de sol i suprafa"a br!zdarului. Unghiurile de p!trundere în sol a br!zdarelor tip pan! au urm!toarele valori: $ = 130—145° în primul caz i $ = 35—45° în cel de al doilea caz.

74

Fig. 4.10.Tipuri de br"zdare

Unghiul & sub care se dispun pere"ii laterali ai br!zdarelor, pentru a evita aglomerarea solului, se alege respectând condi"ia: & < 90°— %. în general, & ~ 25—45°.

Br"zdare cu discuri. Br!zdarele cu discuri folosite la ma inile de plantat tuberculi pot fi cu un disc sferic, dispus fa"! de direc"ia de înaintare sub un unghi de atac de 30°,cu dou! discuri sferice apropiate, dispuse sub un unghi de atac de 17—20° sau cu dou! discuri plate.

La ma inile de plantat care efectueaz! plantarea a 2—3 tuberculi în cuib, în corpul br!zdarului se prevede un dispozitiv de evacuare, sub forma unui rotor cu patru palete (fig. 4.10, d), c!ruia periodic i se imprim! o mi -care de rota"ie cu un unghi de 90°.

Organe de acoperire a tuberculilor. Aceste organe efectueaz! acoperirea tuberculilor cu (sau f!r!) formarea bilonului. Ele pot fi sub form! de rari"e, dou! discuri sferice, un disc sferic sau aripioare. Cele mai utilizate sunt cele cu dou! discuri sferice (fig. 4.11), cu diametrul de 400—450 mm, montate pe un ax curbat, discurile fiind dispuse sub unghi de atac de 6—15° i înclinate spre interior. în procesul de lucru, discurile taie i deplaseaz! solul spre interior formând astfel deasupra rândului un bilon continuu.

Fig. 4.11 — Organe de acoperire

75

4.2.4. Ma%ini de plantat bulbi

4.2.4.1. Construc#ia ma%inilor de plantat bulbi

Ma inile de plantat bulbi func"ioneaz! pe principiul ma inilor de sem!nat, adic! realizeaz! distribu"ia bulbilor (de arpagic, usturoi i lalele) în flux continuu.

Fig.4.12.Schema ma%inii de plantat bulbi Aceste ma ini sunt formate din mai multe sec"ii, montate de un

cadru comun1 (fig.4.12). Fiecare sec"ie este format! din cutia pentru bulbi 2, aparatul de

distribu"ie 5, tubul de conducere, br!zdarul tip patin! 7 i organele de acoperire 8 i roata de tasare 9.

Agitarea materialului din cutie se realizeaz! prin intermediul unui agitator 4 care prime te mi care de oscilare de la arborele aparatului de distribu"ie prin intermediul unei came .

În procesul de lucru cupele antreneaz! bulbii, fiecare cup! luând 1—2 bulbi. Bulbii, antrena"i de cupe sunt transporta"i pe partea superioar! i desc!rca"i în tubul de conducere ajungând în rigola deschis! de br!zdar. Datorit! desc!rc!rii succesive a bulbilor din cupe se realizeaz! o distribu"ie relativ uniform! a acestora pe rând.

Reglarea debitului aparatului de distribu"ie se face prin modificarea raportului de transmitere între roata ma inii i aparatul de distribu"ie.

76

TEST DE EVALUARE

1. Care sunt aparatele de distribu#ie utilizate la ma%inile de plantat tuberculi :

În construc"ia ma inilor de plantat tuberculi au c!p!tat o

r!spândire mai mare sau mai mic! diferite tipuri de aparate de plantat, unele cu alimentare automat!, iar altele cu alimentare manual!. Astfel, exist! aparate cu cupe (montate pe band!, pe disc sau articulate), cu palete, cu degete, cu ace care lucreaz! prin în"epare etc.

2. Care suntp"r#ile componente ale aparatelor de plantat cu cupe montate pe band" .

Exerci"ii: Exemplu rezolvat:

3. Cum se regleaz" distan#a dintre tuberculeli planta#i pe rând:

a) prin modificarea pasul cupelor; b) viteza liniar! a transportorului cu cupe. c) prin modificarea vitezei de deplasare, d) prin modificarea raportului de transmitere e) prin modificarea diametrului ro"ii de ac"ionare; Rezolvare :a b %i d De rezolvat:

4. Care sunt p"r#ile componente ma%inilor de plantat bulbi: a) cadrul, b) supapa de lichid, c) cutia pentru bulbi, aparatul de distribu"ie, tubul de conducere,

br!zdarul tip patin! d) ro"ile de limitare a adâncimii de lucru e) organele de acoperire , roata de tasare

Rezolvare:

77

4.3.CULTIVATOARE 4.3.1. Domeniul de utilizare %i clasificarea cultivatoarelor

Cultivatoarele sunt ma ini care realizeaz! lucr!ri de mobilizare a solului f!r! r!sturnarea acestuia. Se folosesc pentru:

o cultiva"ie total! (preg!tirea terenului pentru sem!nat); o cultiva"ie par"ial! (pr! it între rânduri); o deschiderea de rigole pentru iriga"ii; o administrarea concomitent cu pr! itul a îngr! !mintelor; o bilonare (r!ri"at).

Clasificarea cultivatoarelor se face dup! urm!toarele criterii: a) Dup! destina"ie:

– cultivatoare pentru cultiva"ie total!; – cultivatoare pentru pr! it; – cultivatoare universale; – cultivatoare cu destina"ie special! (afânare );

b) Dup! culturile între"inute: – cultivatoare pentru culturi de legume; – cultivatoare pentru vie; – cultivatoare pentru livezi.

Cultivatoarele sunt în general purtate cu trac"iune mecanic!, sau tractate cu trac"iune animal!.

Figura 4.13.Schema cultivatorului pentru legumicultur"

P"r#i componente: Cultivatoarele(fig.4.13) au un cadru 1, dispus transversal fa"! de direc"ia de înaintare i sprijinit cu ro"ile 3, sec"iile de lucru, dispozitivul de cuplare 2. Fiecare sec"ie la rândul s!u este format! dintr-un cadru prins de cadrul cultivatorului prin intermediul unui paralelogram deformabil. Pe cadrul sec"iei sunt fixate organe active de tip s!geat! universal! 6,s!ge"i unilaterale 7, rari"! pentru bilonat 8, roat! de limitare a adâncimii de lucru 5 i eventual echipamente pentru administrat îngr! !minte 4.

78

4.3.2. Construc#ia organelor componente ale cultivatoarelor 4.3.2.1. Organele de lucru ale cultivatoarelor

Cultivatoarele, în func"ie de destina"ie, se prev!d în general cu urm!toa-rele organe de lucru: organe de extirpare, organe de afânare, organe de bilo-nare i de deschis rigole pentru iriga"ie (brazde de udare) i organe de încorporare a îngr! !mintelor minerale în timpul vegeta"iei.

4.3.2.1.1. Organe de extirpare

Aceste organe efectueaz! extirparea buruienilor i afânarea solului. Ele au forma de s!ge"i cu aripi egale, s!ge"i unilaterale sau discuri cu col"i.

S"ge#i cu aripi egale. Aceste s!ge"i (fig. 4.14.a) pot fi plate sau universale. Parametrii s!ge"ilor plate sunt: b1 = 150—260 mm, $ = 7—10°, & =

12—18° i 2' = 60—80°. Aceste s!ge"i lucreaz! la adâncimi de 4—8 cm. Datorit! faptului c! unghiurile $ i & au valori relativ mici, efectul de

m!run"ire a solului este relativ redus.

Fig. 4.14 – Tipuri de cu#ite s"geat".

Parametrii s!ge"ilor universale sunt: b1 = 195—385 mm, $ = 15—18°, & = 25—30° i 2 ' = 60—80°.

Aceste s!ge"i lucreaz! la adâncimi de 6 — 18 cm, asigurând un efect de m!run"ire i afânare a solului mai pronun"at decât în cazul s!ge"ilor plate.

Procesul de lucru al s!ge"ilor se caracterizeaz! prin t!ierea solului în plan orizontal, la adâncimea a i pe l!"imea b, cu t!ierea concomitent! a buruienilor i afânarea i m!run"irea solului.

Prin deplasarea s!ge"ii rezult! un strat afânat de sec"iune aproximativ trapezoidal! (fig. 4.15), l!"imea stratului afânat la suprafa"a solului fiind

b + 2(b = = b +2a tg ). Unghiul ) = 20—45°.

79

Fig. 4.15. — Schema procesului de lucru executat s"ge#i cu aripi egale

Func"ionarea normal! a s!ge"ilor, f!r! a se înfunda cu buruieni, depinde, pe lâng! starea t!i ului i de valoarea unghiului 2 '. Unghiul ' se stabile te din condi"ia asigur!rii t!ierii cu alunecare.

În timpul lucrului, t!i ul s!ge"ii întâlnind o particul! (r!d!cin! de buruian!), în primul moment aceasta opune o rezisten"!. R, ale c!rei componente sunt N i T. Componenta N de fapt este rezisten"a opu-s! de part icul! la ac"iunea t!i ului. Dac! buruiana nu a fost t!iat!, sub ac"iunea for"ei tangen"iale T ea este deplasat! de-a lungul t!i ului.

Acestei deplas!ri i se opune for"a de frecare F = N tg %, % fiind unghiul de frecare între particul! i s!geat!.

Alunecarea particulei este posibil! dac! T > F.

Dar T= R cos ' = N tg( )2

"+, ,

Atunci condi"ia asigur!rii alunec!rii particulei va fi:

N tg( )2

"+, > N tg % (4.16)

sau tg( )2

"+, > tg % (4.17)

i în final, rezult!: 2

"+ -. , (4.18)

În general, în construc"ia s!ge"ilor 2 ' = 55—85°, valorile cele mai utilizate fiind de 60—70°.

S"ge#i unilaterale. Aceste s!ge"i sânt folosite la lucr!ri de pr! it, efectuând t!ierea r!d!cinilor buruienilor, m!run"irea i afânarea solului.

S!ge"ile unilaterale (fig. 4.14, b) se construiesc cu l!"imi de lucru b1 =

80— 250 mm i lucreaz! la adâncimi a = 4—8 cm. În timpul lucrului, scutul taie solul în plan vertical, iar lama în plan

orizontal, scutul împiedicând deplasarea solului spre partea opus! lamei. Aceasta permite dispunerea s!ge"ilor unilaterale în apropierea

rândului de plante. Lamele de t!iere la s!ge"ile unilaterale pot fi dispuse pe dreapta (s!geat!

unilateral! dreapt!) sau pe stânga (s!geat! unilateral! sting!).

80

La s!ge"ile unilaterale unghiul & = 10—15°, ceea ce indic! un efect redus de afânare a solului, iar unghiul ' = 28—32°. Scutul fa"! de lama de t!iere este dispus sub un unghi de 90—103°. Frecvent, scutul este dispus în plan vertical, paralel cu direc"ia de înaintare. în scopul mic or!rii suprafe"ei de contact între scut i stratul de sol din zona de protec"ie, la unele s!ge"i unilaterale scutul formeaz! cu direc"ia de înaintare un unghi de 3—5°.

Ascu"irea s!ge"ilor se poate face pe partea superioar!, pe partea infe-rioar! sau pe ambele p!r"i (fig. 4.14, b). Unghiul de ascu"ire i = 12—15°.

Discuri cu col#i. Aceste organe (fig.4.16.) se folosesc la unele cultivatoare ca organe de extirpare, fie pentru prelucrarea întregii zone dintre rândurile de plante, când se monteaz! sub form! de baterii (3—5 discuri pe baterie), fie pentru prelucrarea zonelor de protec"ie.

Fig. 4 .16. — Discul cu col#i Discurile au diametrul de 350—380 mm i se dispun pe baterie la

distan"a de 80—85 mm. Bateriile se dispun pe cadrul cult ivato rulu i sub un unghi de 15—

20°. Prin rularea discurilor, datorit! p!trunderii col"ilor în sol, se realizeaz! m!run"irea i afânarea stratului de sol pe adâncimea de 3—6 cm i distrugerea buruienilor, prin dislocarea acestora.

4.3.2.1.2. Organe de afânare

Aceste organe sunt folosite în principal pentru afânarea solului la o adâncime a = 10—18 cm în cazul cultivatoarelor pentru prelucrare total! i la a = 1 8 — 25 cm în cazul cultivatoarelor pentru afânare adânc!. Ele pot fi sub form! de d!l"i, gheare, s!ge"i cu aripi egale, i s!ge"i înguste.

D"l#i. Aceste organe de lucru (fig. 4.17, a) au l!"imea de lucru h= 20 mm,

unghiul $ = 40°, în!l"imea d!l"ii fiind H == 350—450 mm. Procesul de lucru,al d!l"ilor este un proces de t!iere i ridicare par"ial! a solului, realizându-se astfel afânarea.

81

Fig. 4.17. Organe de afânare

Gheare de afânare. Ghearele (fig. 4.17, b) pot fi de diferite forme, având b = 40—80 mm, 2 '= 60—70° i H = 150—350 mm.

S"ge#i înguste. Aceste organe de lucru (fig. 4.17, c) au urm!torii parametri: b = 50—90 mm, 2 ' = 45—60° i H = 200—350 mm.

Organele de afânare sub form! de gheare, s!ge"i înguste i s!ge"i cu aripi egale pot fi montate pe supor"i rigizi sau elastici.

4.3.2.1.3. Organe de bilonare %i de deschis rigole

Aceste organe sunt folosite pentru executarea biloanelor la unele plante (r!ri"at) i deschiderea rigolelor temporare de iriga"ie. Cele mai r!spândite organe de bilonare sunt de tip rari"!.

Rari"a (fig. 4.18, a) este format! din dou! suprafe"e de lucru reunite, montate pe un suport (bârs!). în partea anterioar! este prev!zut un vârf cu l!" imea de 45—50 mm.

Pr incipalii paramet r i ai rar i"elor sunt : b = 130—150 mm în cazul când se folosesc pentru bilonare i b = 200—230 mm când se folosesc pentru deschiderea rigolelor; $ = 15—35°; 2 '= 50—70° ; 2 '1 = 65—90°. Adâncimea de lucru a rari"elor este a = 10—16 cm.

Fig. 4.18. Organ de bilonare (a) %i br"zdare de încorporat îngr"%"minte (b)

82

Bilonarea culturilor horticole se poate efectua i cu organe de forma unor

cormane, cu r!sturnarea pe dreapta sau pe stânga, ce lucreaz! de o parte i alta a rândului de plante sau cu organe sub form! de discuri.

4.3.2.1.4. Organe de încorporat îngr"%"minte

Aceste organe, denumite br!zdare de încorporat îngr! !minte, realizeaz! deschiderea unei rigole în sol i introducerea îngr! !mântului la o adâncime de 8—15 cm între rândurile de plante pr!sitoare.

Br!zdarul de încorporat îngr! !minte este format dintr-o dalt! (fig. 4.18.b.) de care se fixeaz! o "eav! pentru conducerea îngr! !mântului .

4.3.2.1.5. Criterii %i scheme de repartizare ale organelor active

Dispunerea organelor de lucru ale cultivatoarelor se face urm!rind asigurarea unei prelucr!ri uniforme a solului i evitarea posibilit!"ii înfund!rii acestora.

Respectarea acestor cerin"e impune ca dispunerea organelor de lucru pe direc"ia longitudinal! i pe direc"ia transversal! s! se fac! "inând seama de zonele de deformare ale solului ce apar ca efect al ac"iunii acestora.

Fig.4.19. Zona de deformare a solului

Considerând dou! organe de lucru dispuse în plan longitudinal (fig. 4.19.), a c!ror suprafa"! de lucru formeaz! unghiul $, distan"a L între ele va depinde de zona de deformare a solului. Zona de deformare a solului sub ac"iunea organului de lucru este limitata în plan vertical prin dreapta fg = h,

care se poate considera c! este deviat! fa"! de normala la suprafa"a de lucru cu unghiul de frecare %.

Rezult! c!: ( )cos

afg h

/ -# #

& (4.19)

Distan"a minim! L min la care trebuie dispuse organele de lucru, pentru a nu se produce înfundarea în plan longitudinal este:

min ( ) ,L atg l/ - 0# & & (4.20) în care: l' este distan"a de la vârful organului de lucru la suportul acestuia.

83

În general L = 350—450 mm, la cultivatoare pentru prelucrarea total! i pr! it ;

L!"imea b0 a fâ iei de sol prelucrate de organul de lucru este:

2

2cos( )o

atgb b htg b

11

/ -# & # &

& (4.21)

Pentru a se evita înfundarea organelor de lucru, distan"a minim! t min între dou! organe dispuse pe un rând trebuie s! fie:

t min = b0 + $ t (4.22) în care: $ t = 0 — 5 cm reprezint! distan"a între zonele prelucrate de dou! organe al!turate.

Pentru a se asigura t!ierea buruienilor i prelucrarea uniform! a solului, respectând condi"iile expuse mai sus, organele de lucru ale cultivatoarelor se dispun pe 2—4 rânduri, asigurându-se acoperirea între zonele prelucrate.

În figura 4.20. se arat! scheme de repartizare a organelor de lucru pentru prelucrare total!. L!"imea de lucru a cultivatorului echipat cu s!ge"i cu l!"imea de lucru b (fig. 4.20, a) este:

B cpt = nb –(n -1)c, (4.23) în care: n este num!rul total al s!ge"ilor; c - acoperirea între s!ge"i; c = 2 — 5 cm.

Fig. 4.20. Schema de dispunere a organelor active la cultivatoarele de prelucrare total" a solului

În cazul cultivatoarelor pentru prelucrare total! cu organe sub form! de gheare cu suport elastic (fig. 4.20, b), l!"imea de lucru a cultivatorului este:

Bcpt = nt in care: n este num!rul de gheare.

t - distan"a între urmele organelor de lucru. :

84

În cazul cultivatoarelor pentru prelucrare total!, datorit! faptului c! rezisten"a întâmpinat! de primul rând de organe de lucru este mai mare decât rezisten"a întâmpinat! de organele de lucru din rândul urm!tor, se recomand! ca num!rul de organe de lucru de pe primul rând s! fie mai mic.

În figura 4.21. se arat! diferite scheme de dispunere a organelor de lucru pentru prelucrarea distan"ei între dou! rânduri de plante.

Fig. 4.21. Scheme de echipare a cultivatoarelor pentru pr"%it

Pentru pr! itul culturilor în primele perioade de vegeta"ie, în

apropierea rândurilor se monteaz! s!ge"i unilaterale (fig. 4.21, a i b).

Schemele de echipare din figura 4.21 c , d sunt folosite pentru efectuarea pra ilelor în urm!toarele perioade de vegeta"ie i pentru încorporat îngr! !minte.

L!"imea zonei prelucrate de organele sec"iei este b'= d — 2 e. În general, zona de protec"ie e = 80—150 mm, la organele de

afânare i de încorporare a îngr! !mintelor putând fi i mai mare (e = 160—180 mm).

În figura 4.22, a se arat! schema de echipare a unui cultivator care la o trecere prelucreaz! ase rânduri de plante sem!nate pe teren plat, iar în figura 4.22 b, schema de echipare a unui cultivator care la o trecere prelucreaz! patru rânduri de plante sem!nate în teren modelat, rari"ele prelucrând rigola dintre straturi.

Se vede c! num!rul de sec"ii ns = nr + 1, sec"iile de la extremit!"i lucrând pe o l!"ime b" > 1/2 (d — 2e), ceea ce asigur! prelucrarea complet! a între rândului de leg!tur! la dou! treceri al!turate ale cultivatorului.

L!"imea de lucru în cazul echip!rii cultivatorului pentru prelucrarea între rânduri este:

Bcp = nrd (4.24) în care: nr este num!rul de rânduri prelucrate la o trecere; d - distan"a între rânduri.

L!"imea efectiv! pe care se realizeaz! mobilizarea solului este: Be= nrd — 2nre (4.25)

85

Fig. 4.22 — Scheme de echipare a cultivatoarelor pentru pr"%it 6 %i 4 rânduri la o trecere

La lucr!rile de prelucrare între rânduri este necesar ca la o trecere, culti-vatorul s! prelucreze num!rul nr de rânduri de plante sem!nate la o trecere a ma inii de sem!nat . Totodat! este necesar ca ecartamentul ro"ilor din fa"! i din spate al tractorului s! fie reglat în func"ie de nr i d, astfel încât ro"ile s! calce pe mijlocul intervalelor între rânduri, asigurându-se zonele de protec"ie e.

TEST DE EVALUARE 1. Care sunt lucr"rile executate în cadrul procesului de lucru de

cultivatoare:

Cultivatoarele sunt ma ini care realizeaz! lucr!ri de mobilizare a solului f!r! r!sturnarea acestuia. pentru:

o cultiva"ie total! (preg!tirea terenului pentru sem!nat); o cultiva"ie par"ial! (pr! it între rânduri); o deschiderea de rigole pentru iriga"ii; o administrarea concomitent cu pr! itul a îngr! !mintelor; o bilonare (r!ri"at). 2. Care sunt p"r#ile componente ale cultivatoarelor:

86

Exerci"ii: Exemplu rezolvat: 3. Care sunt organele de lucru ale cultivatoarelor: a) organe de extirpare, organe de afânare, b) organe de bilonare i de deschis rigole pentru iriga"ie c) ro"i de limitare a adâncimii de lucru, d) paralelogram deformabil, e) organe de încorporare a îngr! !mintelor minerale Rezolvare :a ,b %i e De rezolvat: 4. Cum se stabile%te num"rul de sec#ii de lucru la un cultivator : a) num!rul de rânduri de plante sem!nate la o trecere, b) distan"a între rânduri, c) zona de protec"ie, d) ecartamentul ro"ilor din fa"! i din spate al tractorului, e) l!"imea efectiv! de lucru

Rezolvare:

REZUMATUL TEMEI

Ma inile de plantat realizeaz! distribu"ia i plantarea :tuberculilor de cartof, r!sadurilor, bulbilor i buta ilor pentru seminceri, puie"ilor de pomi, corzilor de vi"! de vie.

Principalele opera"ii executate de ma inile de plantat sunt: ! deschiderea rigolei la adâncimea impus!, ! distribuirea i introducerea în sol a materialului de plantat, ! acoperirea cu sol.

În func"ie de modul de alimentare al aparatului de plantat, ma inile de plantat tuberculi pot fi cu alimentare automat! a aparatului de plantat sau cu alimentare manual! (folosite la plantarea cartofilor încol"i"i).

Ma inile de plantat r!saduri sunt folosite pentru plantarea r!sadurilor de legume (ro ii, varz!, vinete, ardei etc.), tutun i a altor culturi.

Cultivatoarele sunt ma ini care realizeaz! lucr!ri de mobilizare a solului f!r! r!sturnarea acestuia.

Cultivatoarele, în func"ie de destina"ie, se prev!d în general cu urm!toarele organe de lucru: organe de extirpare, organe de afânare, organe de bilo-nare i de deschis rigole pentru iriga"ie (brazde de udare) i organe de încorporare a îngr! !mintelor minerale în timpul vegeta"iei.

87

Tema 5

MA INI PENTRU ADMINISTRAT ÎNGR! !MINTE Unit"#i de înv"#are:

5.1.Ma ini pentru administrat îngr! !minte chimice i amendamente; 5.2. Ma ini pentru administrat îngr! !minte organice ; 5.3.Ma ini pentru administrat îngr! !minte lichide.

Obiectivele temei :

! construc"ia i procesul de lucru al ma inilor pentru administrat îngr! !minte chimice i amendamente;

! construc"ia, procesul de lucru al ma inilor pentru administrat îngr! !minte organice

! construc"ia, procesul de lucru al ma inilor pentru administrat îngr! !minte lichide

Timpul alocat temei : 6 ore Bibliografie recomandat" :

1. Alexandru T, M.Glodeanu – Exploatarea ma inilor agricole. Ed. Sitech, Craiova 2009.

2. Alexandru T.- Ma ini agricole i horticole. Ed. Sitech, Craiova 2005.

3. Glodeanu M, Alexandru T, B!descu M,S!r!cin I. – Ma ini i

echipamente agricole. Ed. Aius , Craiova 2002. 4. Toma D, – Tractoare i ma ini agricole, Ed.Didactic! i

Pedagogic!, Bucure ti, 1982 5. V. Scripnic, P. Babiciu – Ma ini agricole, Editura Ceres, Bucure ti,

1979.

5.1. MA INI DE ADMINISTRAT ÎNGR! !MINTE MINERALE I AMENDAMENTE SOLIDE

5.1.1. Domeniul de utilizare $i clasificarea ma$inilor de administrat îngr"$"minte minerale $i amendamente solide

Ma inile de administrat îngr! !minte i amendamente solide sunt utili-zate pentru împr! tierea pe suprafa"a solului sau pentru încorporarea în sol, în mod uniform i în cantit!"i determinate pe unitatea de suprafa"!, a îngr!- !mintelor i amendamentelor.

Îngr! !mintele minerale solide (azotoase, fosfatice, potasice, complexe) folosite pentru m!rirea con"inutului de substan"e nutritive din sol pot fi în stare de granule, cristale sau pulbere (praf). Aceste îngr! !minte se administreaz! în cantit!"i de 60—750 kg/ha, prin împr! tiere pe suprafa"a solului (înainte de sem!nat sau în perioada de vegeta"ie), prin încorporare în sol (concomitent cu lucr!rile de sem!nat, plantat, pr! it etc.) sau prin introducere în apa de irigare.

88

Amendamentele (carbonat de calciu, oxid de calciu, hidroxid de calciu, sulfat de calciu etc.), folosite pentru îmbun!t!"irea st!rii fizice i chimice a solului, se administreaz! prin împr! tiere în cantit!"i de 1—10 t/ha, de obicei la intervale de 4—6 ani.

Dup! modul de administrare a îngr! !mintelor (amendamentelor), ma inile de administrat îngr! !minte se pot grupa în:

— ma ini de împr! tiat îngr! !minte chimice solide sau amendamente;

— echipamente de încorporat îngr! !minte chimice solide. În func"ie de principiul de func"ionare, ma inile de împr! tiat îngr! !-

minte se pot grupa în: — ma ini de împr! tiat îngr! !minte prin centrifugare; — ma ini de împr! tiat îngr! !minte, cu distribu"ie pneumatic!

5.1.2 Construc#ia ma$inilor de administrat îngr"$"minte minerale si amendamente solide.

Ma$ini de împr"$tiat îngr"$"minte prin centrifugare. Aceste ma ini sunt formate în general dintr-un bunc!r sau o ben!, sistem de agitare, aparat de dozare i aparat de împr! tiere centrifugal. Aparatele de împr! tiere pot fi sub forma unor discuri cu palete, care se rotesc cu tura"ia de 400 — 700 rot/min sau sub forma unor tuburi tronconice ce primesc mi care oscilatorie cu frecven"a de 9—12 Hz.

Fig.5.1.Schema unei ma$ini de împr"$tiat îngr"$"minte prin

centrifugare În figura 5.1. se arat! schema unei ma ini de împr! tiat îngr! !minte

prin centrifugare, la care bunc!rul 1 este montat pe cadrul 2 al ma inii. Bunc!rul este prev!zut în partea superioar! cu o sit! cu orificii 7,iar în partea inferioar! se afl! dozatorul 3. Aparatul de împr! tiere este format dintr-un disc 4 i este ac"ionat de amplificatorul conic 5 de la priza de putere a tractorului.

Îngr! !mântul, dozat prin intermediul aparatului de dozare 3 (cu fante reglabile), se scurge din bunc!r i cade pe disc, particulele de îngr! !mânt fiind preluate de paletele acestuia i împr! tiate.

Ma inile de împr! tiat prin centrifugare asigur! l!"imi de lucru mari (6—18 m) i respectiv i capacitate de lucru mare. Ca urmare a per-fec"ion!rilor aduse aparatelor de distribu"ie, ele pot asigura uniformit!"i de

89

distribu"ie conform cerin"elor, în condi"iile respect!rii stricte a distan"ei între dou! treceri al!turate.

L!"imea de lucru la aceste ma ini este influen"at! de starea i granula"ia îngr! !mintelor; ceea ce constituie unul din dezavantajele acestor ma ini.

Ma inile de împr! tiat amendamente prin centrifugare func"ioneaz! pe principii similare cu ale ma inilor de împr! tiat îngr! !minte. Ele sunt prev!zute cu bene de capacitate mare (3—10 m3), fiind în general tractate.

În figura 5.2 se arat! schema unei ma ini de împr! tiat amendamente. Din bena 2, materialul antrenat de transportorul 3 este dirijat prin intermediul unui plan înclinat pe discul de împr! tiere 4.

Cantitatea de amendamente împr! tiat! pe unitatea de suprafa"! se poate regla prin modificarea sec"iunii de evacuare (prin intermediul ub!rului 5) sau prin modificarea vitezei transportorului 3.Ac"ionarea transportorului dozator se face de la roata de transport 8 prin intermediul ro"ii de fric"iune 6.Discul centrifugal este antrenat în mi care de rota"ie de la priza de putere a tractorului prin transmisia cardanic! 7.

Fig. 5.2 - Schema ma$inii de împr"$tiat amendamente prin centrifugare

Echipamente de încorporat îngr"$"minte. Aceste echipamente sunt constituite din cutia de îngr! !minte,

aparate de distribu"ie, tuburi de conducere i br!zdare, principiul de func-"ionare al acestora fiind similar cu cel al ma inilor de sem!nat în rânduri.

Echipamentele de încorporat îngr! !minte folosite la ma inile de sem!nat în cuiburi, ma inile de plantat tubercule i cultivatoare func"ioneaz! pe principii similare, diferen"ele constând în ceea ce prive te construc"ia aparatelor de distribu"ie i eventual a br!zdarelor de încorporat.

90

În figura 5.3. se arat! schema unui echipament de încorporat îngr! !minte pe un rând, format dintr-o cutie 1, în care se g!sesc agitatorul 2 i aparatul de distribu"ie3.

Fig .5.3 schema echipamentului de încorporat îngr"$"minte pe

rând Încorporarea îngr! !mintelor se face prin intermediul br!zdatului

5,montat pe un mecanism cu paralelogram deformabil, prins pe cultivator sau pe ma inile de sem!nat în cuiburi. Ac"ionarea aparatului de distribu"ie se face de la ro"ile de sprijin 6, ale ma ini de baz! prin intermediul transmisiei prin lan" 7.

5.1.3. Construc#ia organelor componente ale ma$inilor de

administrat îngr"$"minte minerale solide 5.1.3.1Cutii, bunc"re, bene $i agitatoare de îngr"$âminte

Cutii,bunc"re,bene. La echipamentele de încorporat îngr! !minte cutiile au form! cilindric! sau prismatic!, având capacitatea de 20—40 dm3.

La ma inile de împr! tiat îngr! !minte, bunc!rele au forme diferite (trunchi de con, trunchi de piramid! etc.), capacitatea acestora fiind de 0,5—3 m3. Capacitatea benelor folosite la ma inile de împr! tiat amendamente este de 3—10 m3.

Pentru asigurarea scurgerii îngr! !mintelor spre aparatele de dozare (distribu"ie), pere"ii din partea inferioar! a bunc!relor se dispun înclinat sub un unghi $= 45—60°.

Agitatoare de îngr"$"minte. Agitatoarele au rolul de a împiedica formarea boltelor în masa de îngr! !minte din cutii i bunc!re i asigurarea scurgerii continue a îngr! !mântului spre dozatoare sau aparatele de distribu"ie. Ele pot fi rotative, realizate sub forma unor axe cu degete care primesc mi care de rota"ie continu!, sau vibratoare. În ultimul caz

91

agitarea îngr! !mintelor se realizeaz! prin imprimarea unor mi c!ri oscilatorii (cu amplitudine mic! i frecven"! mare) pere"ilor laterali ai cutiilor sau întregului bunc!r, prin intermediul unor mecanisme cu biel!-manivel!.

5.1.3.2.Dozatoare de îngr"$"minte

Dozarea îngr! !mintelor ca opera"ie distinct! de procesul distribu"iei (împr! tierii) acestora este caracteristic! pentru ma inile de împr! tiat prin centrifugare i pentru ma inile de împr! tiat cu distribu"ie pneumatic!. La aceste ma ini dozarea se face prin intermediul dozatoarelor, împr! tierea fiind f!cut! cu ajutorul altor aparate.

La celelalte ma ini (cu aparate dispuse pe toat! l!"imea de lucru, echipamente de încorporat) dozarea i distribu"ia îngr! !mintelor se efectueaz! concomitent, aparatele folosite pentru dozare efectuând i distribu"ia.

Dozatoarele folosite la ma inile de împr! t iat îngr! !minte prin centrifugare pot fi cu fante (orificii) reglabile i cu fante i viteze de trecere a materialului reglabile.

Dozatoare cu fante reglabile. La aceste dozatoare se regleaz! numai sec"iunea de trecere a materialului.

Fig. 5.4. — Sisteme de dozare a îngr"$"mintelor

În figura 5.4, a se arat! schema unui astfel de dozator, format din dou! discuri cu fante (orificii), reglarea sec"iunii de trecere a îngr! !mintelor realizându-se prin modificarea pozi"iei discului mobil 1 fa"! de discul fix 2,prin rotirea axului 3.

În cazul acestor sisteme de dozare, sec"iunea total! Fo a fantelor de trecere a materialului se poate determina prin egalarea debitului q de material ce trece prin fante, cu cantitatea de material ce trebuie împr! tiat! pe sol în unitatea de timp.

Respectiv: 0 4,

10f m m

Nq F v B v"#$ $ m/s (5.1)

92

fv este viteza de trecere a mater ialului prin fante, în m/s;

% —masa volumic! a mater ialului, în kg/m3 ; &—coeficientul de umplere a sec"iunii Fo; Bm — l!"imea de lucru a ma inii, în m; vm — viteza de înaintare a ma inii, în m/s; N — norma de îngr! !mânt impus!, în kg/ha.

Viteza v f rezult! din rela"ia:

2f vv k gh$ (5.2)

în care: h este distan"a de la fante pân! la punctul în care particulele de material se desprind din masa acestuia, h ~ 5 -15 cm; g - accelera"ia gravita"iei, în m/s2;

vk - coeficientul de reducere a vitezei de scurgere; vk = 0,7— 0,8.

Din rela"ia (5.1) rezult!:

min max0min 0max4 4

,10 10

m m m m

f f

B v N B v NF iF

v v"# "#$ $ m2 (5.3)

Totodat! din rela"ia (5.1) rezult!: 4

010,f

m m

vFN

B v

"#$ % Kg/ha (5.4)

respectiv, pentru Fo = const i vf = const, N se modific! prin modificarea vitezei vm.

Dozatoare cu fante $i viteze de trecere reglabile. La aceste dozatoare (fig. 5.4, b) evacuarea materialului din ben! se face for"at prin intermediul unui transportor 1 ( band! cu eclise), printr-o fant! cu sec"iunea Fo = bt h, bt fiind l!"imea transportorului, iar h în!l"imea fantei de evacuare.

În acest caz:

0 410t t t t m m

Nq F k v b hv B v"# "#$ $ $ ,kg/s (5.5)

în care:

vt este viteza transportorului, în m/s; kt - coeficientul de reducere a vitezei datorit! lunec!rii materialului

fa"! de transportor, kt = 0,6-0,9.

Din rela"ia (5.5) rezult! c! debitul q poate fi reglat prin modificarea vitezei vt sau a sec"iunii Fo. Pentru ca viteza de înaintare a ma inii vm s! nu influen"eze cantitatea N de material distribuit! pe unitatea de suprafa"!, este necesar ca ac"ionarea transportorului s! se fac! de la ro"ile de sprijin ale ma inii.

În acest caz, din rela"ia (6.5) rezult!:

4 410 10,t t t t t t

m m m r

b hk v b hk dN i

B v B D

"# "#$ % $ % kg/ha (5.6)

93

în care:

dt este diametrul ro"ii de lan" a transportorului ; Dr — diametrul ro"ii de transport i ac"ionare a ma inii; i — raportul de transmitere între roata de ac"ionare i transportor.

Pentru modificarea raportului i, ma inile echipate cu astfel de sisteme de dozare se prev!d cu ro"i de schimb sau cu variatoare de tura"ie.

Dozatoarele folosite la ma inile de împr! tiat îngr! !minte cu distribu"ie pneumatic! pot fi cu fante reglabile, cu cilindri cu pinteni, cu discuri cu alveole etc. Exist! i ma ini de acest tip, folosite pentru împr! tierea materialelor pulverulente, la care dozarea se face pneumatic, prin antrenarea unor cantit!"i determinate de material cu ajutorul unui curent de aer, care totodat! efectueaz! transportul amestecului format i împr! tierea acestuia.

5.1.3.3. Aparate de distribu#ie a îngr"$"mintelor

În construc"ia ma inilor de împr! tiat îngr! !minte se folosesc diferite tipuri de aparate de distribu"ie, unele efectuând atât dozarea cât i distribu"ia, iar altele efectuând numai distribu"ia (împr! tierea) îngr!- !mintelor.

Din primul grup fac parte aparatele cu talere, cu cilindri cu pinteni, cu cilindri cu caneluri, cu discuri cu alveole etc. Unele din aceste aparate (cu cilindri cu pinteni, cu discuri cu alveole etc.) sunt folosite la ma inile de împr! tiat cu distribu"ie pneumatic! numai pentru dozarea îngr! !mintelor.

Din cel de al doilea grup fac parte aparatele de distribu"ie (împr! tiere) centrifuge i cele care efectueaz! împr! tierea pe cale pneumatic!.

Aparate de distribu#ie cu discuri cu alveole. Construc"ia discului cu alveole este ar!tat! în figura 5.5.

Fig. 5.5. Aparat de distribu#ie cu alveole

Aparatele cu discuri cu alveole se folosesc la echipamentele de încorporat îngr! !minte, când efectueaz! dozarea i distribu"ia (fig. 5.3) sau la ma ini de împr! tiat îngr! !minte când efectueaz! numai dozarea îngr! !mintelor.

94

În timpul lucrului alveolele p!trund în masa de îngr! !minte din cutie, antreneaz! particule de îngr! !minte pe care le evacueaz! pe partea superioar!. Debitul de material evacuat de un disc este:

7,

6 10a a dz V n

q#"

$%

,kg/s (5.7)

în care: Va este volumul unei alveole,în cm3; za - num!rul de alveole & - coeficientul de umplere a alveolelor; & = 0,5—0,65; nd - tura"ia discului cu alveole, în rot/min.

În cazul echipamentelor de încorporat, debitul de îngr!s!mânt ce trebuie încorporat pe un rând este:

4 4

,10 60 10

r rm

D nN Nq dv d

&$ $ % Kg/s (5.8)

d este distan"a dintre rânduri, în m; vm — viteza de înaintare a ma inii, în m/s; Dr — diametrul ro"ii de ac"ionare, în m; nr — tura"ia ro"ii de ac"ionare, în rot/min.

Din rela"iile (5.7) i (5.8) rezult!:

2,

10a a

r

z V iN

dD

#"

&$ Kg/ha (5.9)

Reglarea debitului q, respectiv a cantit!"ii de îngr! !minte încorporate pe unitatea de suprafa"!, la aceste aparate se face prin modificarea raportului de transmitere i .

Diametrul discurilor cu alveole este de 95—100 mm, l!"imea discului de 20—40 mm, iar num!rul de alveole za = 8 — 10.

Aparate de distribu#ie centrifuge.. Discurile folosite la aparatele de distribu"ie centrifuge pot fi

plate , tronconice , de form! special! putând avea palete drepte (dispuse radial sau înclinat) sau curbe, de aceea i lungime sau de lungimi diferite.

Fig. 5.6 Schema de înc"rcare a palatelor

95

În procesul de lucru, îngr! !mintele în cantit!"i determinate

(trecând prin dozatoare) cad pe disc prin gura de alimentare. Asupra unei particule de material ac"ioneaz! urm!toarele for"e:

- Fi – for"a de iner"ie; 2 ,Fi mr'$ - Ff – for"a de frecare; ,fF G($ - G – greutatea particulei; ,G mg$ - N – reac"iunea normal! a particulei pe disc.

Pentru ca materialul s! poat! fi centrifugat trebuie s! fie îndeplinit! condi"ia: ,i fF F) respectiv:

2 ,mr mg' () (5.10)

de unde:2

,g

r(

'

%)

in care: m este masa particulei de îngr! !mânt ;

! - viteza unghiulara a discului;

µ - coeficientul de frecare între particula de îngr! !mânt i disc. Particulele de material c!zute pe disc, sub ac"iunea for"ei

centrifuge se deplaseaz! spre palete dup! ni te traiectorii apropiate de spirale logaritmice M M1,urmate de o deplasare în lungul paletelor M1 M2.

Particulele p!r!sesc paleta discului cu viteza av ,care este dat! de

rela"ia: ,a r tv v v$ *

! ! ! (5.11)

în care :

tv este viteza de transport ;

rv - viteza relativ! a particulei .

Fig.5.7 Schema repartiz"rii îngr"$"mintelor

96

Deoarece particulele de îngrâ !mânt sunt de forme i dimensiuni

diferite, acestea se vor dispune pe sol pe o por"iune sub form! de coroan! circular! (fig.5.7)

Particulele mai grele i cu forma mai aerodinamic! se vor repartiza pe cercul de raz! R2,iar particulele cele mai u oare i cu forma cea mai pu"in aerodinamic! se vor situa pe cercul de raz! R1.

Pe direc"ie transversal! uniformitatea de distribu"ie a îngr! !mintelor este variabil! (fig. 5.7) i depinde de structura granula"iei îngr! !mântului.

TEST DE EVALUARE

1. Care este domeniul de utilizare al ma$inilor de administrat îngr"$"minte minerale $i amendamente solide:

Ma inile de administrat îngr! !minte i amendamente solide sunt utilizate pentru împr! tierea pe suprafa"a solului sau pentru încorporarea în sol, în mod uniform i în cantit!"i determinate pe unitatea de suprafa"!, a îngr! !mintelor i amendamentelor.

2. Care sunt p"r#ile componente ale ma$inilor de administrat îngr"$"minte $i amendamente solide :

Exerci"ii: Exemplu rezolvat:

3. Care sunt p"r#ile componente ale echipamenttelor de încorporat îngr"$"minte:

a) organe de bilonare i de deschis rigole b) br!zdatul, c) transmisiei prin lan", d) organe de împr! tiere a îngr! !mintelor minerale e) cutie pentru îngr! !minte, agitatorul, aparatul de distribu"ie, Rezolvare : b, c $i e

97

De rezolvat: 4. Care este condi#ia ca materialul s" poat" fi centrifugat: a) for"a de iner"ie s! fie egal! cu for"a de frecare, b) greutatea particulei s! fie egal! cu reac"iunea normal! a

particulei pe disc, c) greutatea particulei s! fie mai mare decât reac"iunea normal!

a particulei pe disc, d) for"a de iner"ie s! fie mai mare decât for"a de frecare e) masa particulei de îngr! !mânts! fiemai mare de 10 mm.

Rezolvare: 5. 2. MA INI DE ÎMPR! TIAT ÎNGR! !MINTE ORGANICE

SOLIDE

5.2.1.Domeniul de utilizare $i clasificarea ma$inilor de împr"$tiat îngr"$"minte organice solide

Ma inile de împr! tiat îngr! !minte organice solide sunt destinate pentru împr! tierea pe suprafa"a solului în special a gunoiului de grajd. Ele se folosesc i pentru împr! tierea altor îngr! !minte organice solide.

Îngr! !mintele organice solide (gunoiul de grajd, gunoiul de p!s!ri, compostul, turba) se administreaz! în cantit!"i de 10—80 t/ha.

În func"ie de opera"iile pe care le execut!, aceste ma ini se pot grupa în: — ma ini de împr! tiat gunoi de grajd; — ma ini de transportat i împr! tiat gunoi de grajd. Ma inile din primul grup efectueaz! împr! tierea gunoiului de

grajd din gr!mezile dispuse pe câmp. Aceste ma ini sunt prev!zute cu rotoare cu degete pentru împr! tiere, fiind în general ma ini purtate. Acest grup de ma ini are o utilizare restrâns!. .

Ma inile de transportat i împr! tiat gunoi de grajd sunt folosite aproape în exclusivitate pentru împr! tierea îngr! !mintelor organice solide. Ele sunt cunoscute sub denumirea de ma ini de împr! tiat gunoi de grajd.

5.2..2.Construc#ia ma$inilor de împr"$tiat gunoi de grajd. Ma inile de împr! tiat gunoi de grajd sunt construite sub forma

unor remorci, cu dou! sau patru ro"i. În partea inferioar! a benei remorcii este montat un transportor cu racle"i, iar în partea posterioar! a acesteia (eventual în partea lateral!) sunt prev!zute organele de împr! tiere. Ma inile de împr! tiat gunoi de grajd, difer! între ele în special dup! capacitatea benei i tipul organelor de împr! tiere. Capacitatea benelor folosite la ma inile de împr! tiat gunoi de grajd este de 2,5—12 m3.

98

Fig. 5.8. — Schema ma$inii de împr"$tiat gunoi de grajd În figura 5.8 se arat! schema ma inii de împr! tiat gunoi. În partea inferioar! a benei ma inii se g!se te montat

transportorul cu racle"i 2, a c!rui ramur! superioar! este dispus! deasupra platformei benei.

În partea posterioar! a ma inii se g!sesc organele de împr! tiere: tob! de împr! tiere 3 format! din palete zim"ate dispuse pe elice, tob! suplimentar! de împr! tiere 5 i bara cu cu"ite 7, de m!run"ire i nivelare .

Indiferent de tipul organelor de împr! tiere, procesul de lucru este similar. Stratul de material este transportat de transportorul cu racle"i cu vitez! mic! spre organele de împr! tiere. Acestea antreneaz! materialul adus în zona lor de ac"iune i-l evacueaz! din ben!, realizând împr! tierea. Prin antrenarea cantit!"ilor de material, elementele active ale organelor de împr! tiere realizeaz! i m!run"irea acestuia.

Ma inile de împr! tiat gunoi de grajd, construite pe acest principiu realizeaz! zone de împr! tiere egale cu (1—1,5) Bt, Bt fiind l!"imea transportorului (egal! cu l!"imea benei).

Fig.5.9. Schema ma$inii de împr"$tiat cu rotoare dispuse vertical În figura 5.9 se arat! schema unei ma ini de împr! tiat gunoi de

grajd la care organele de împr! tiere sunt reprezentate prin patru rotoare 1, dispuse vertical sau sub un unghi de 70—75° fa"! de fundul benei. Fiecare rotor este prev!zut cu palete dispuse pe o elice.

99

În timpul lucrului, paletele rotoarelor antreneaz! materialul de în!l"ime h, adus de transportorul 2, îl m!run"esc i-l evacueaz! din ma in!. L!"imea zonei de împr! tiere în cazul acestor ma ini reprezint! (3—5) Bt.

5.2.3. Ma$ini de împr"$tiat îngr"$"minte organice lichide

Aceste ma ini sunt folosite pentru absorb"ia, transportul i împr! tierea îngr! !mintelor organice lichide (must de grajd, urin!). Ingr! !mintele organice lichide se administreaz! în cantit!"i de 3 000-15 000 l/ha prin împr! tiere, înainte de sem!nat sau în perioada de vegeta"ie.

Ma inile de împr! tiat îngr! !minte organice lichide sunt construite ca remorci cisterne (cu dou! sau patru ro"i), prev!zute cu una sau dou! pompe pentru absorb"ia i refularea materialului, conducte, filtre, precum i dispozitive de împr! tiere.

. Ma inile de împr! tiat îngr! !minte organice pot fi prev!zute cu o pomp! (de vacuum sau centrifug!) care este folosit! atât pentru absorb"ia materialului cât i pentru golirea cisternei, sau cu dou! pompe (de vacuum i centrifug!). În ultimul caz, pompa de vacuum serve te pentru absorb"ia materialului (prin crearea depresiunii în interiorul cisternei) i pentru golirea cisternei (prin introducerea aerului în interiorul acesteia), pompa func"ionând ca un compresor, iar pompa centrifug! serve te numai pentru golirea cisternei.

Dispozitivele de împr! tiere pot fi cu plac! deflectoare, cu aspersor, cu disc cu palete sau cu "eava cu orificii (duze).

Remorci cisterne. În figura 5.10 se arat! schema func"ional! a unei remorci cisterne, prev!zut! cu dou! pompe. Alimentarea cisternei se face prin absorb"ia aerului din interiorul acesteia prin intermediul pompei de vacuum 1, aerul fiind refulat în atmosfer! prin conducta 2 (robinetul 3 este deschis, iar robinetele 4 i 5 închise). Datorit! cre!rii depresiunii în cistern! (cea. 600 mm Hg), lichidul este aspirat din bazinul de colectare prin conducta 6. Umplerea cisternei continu! pân! în momentul când plutitorul 7 închide comunicarea între interiorul cisternei i conducta de aspira"ie.

Împr! tierea materialului se poate face folosind dispozitivul de împr! tiere în evantai 8, pentru materialul grosier sau aspersorul 9, pentru must de grajd decantat.

În pr imul caz, în int er io ru l c isternei se creeaz! o presiune de cca. 1,5—2 daN/cm2, pompa de vacuum func"ionând ca un compresor ,vana 10 fiind rotit! cu 90° - pozi"ia punctat!. Robinetul 3 fiind deschis se realizeaz! împr! tierea materialului.

100

Fig. 5.10. Schema de func#ionare a remorcii-cisterne În cel de al doilea caz, pompa-centrifug! 11 aspir! materialul din

cistern! (robinetul 3 este închis, robinetele 4 i 12 sunt deschise), îl trece prin filtrul 13 i-1 refuleaz! spre aspersor. în acest caz, robinetul 5 de comunicare a interiorului cisternei cu atmosfera este deschis.

TEST DE EVALUARE

1. Care sunt p"r#ile componente ale ma$inilor de administrat îngr"$"minte organice solide:

Ma inile de împr! tiat gunoi de grajd sunt construite sub

forma unor remorci, cu dou! sau patru ro"i. În partea inferioar! a benei remorcii este montat un transportor cu racle"i, iar în partea posterioar! a acesteia (eventual în partea lateral!) sunt prev!zute organele de împr! tiere

2. Care sunt p"r#ile componente ale dispozitivelor de împr"$tiat :

Exerci"ii: Exemplu rezolvat:

101

3.Care sunt tipurile de dispozitive de împr"$tiere utilizate la ma$inile de administrat îngr"$"minte organice solide :

f) organe de transport g) organe de împr! tiere cu rotoare dispuse vertical h) pompa de vacuum i) organe de împr! tiere cu rotoare dispuse orizontal j) transportor cu racle"i, Rezolvare : b, d. De rezolvat: 4. Care sunt tipurile de pompe utilizate la ma$inile de împr"$tiat îngr"$"minte organice lichide : a) pompa de vacuum, b) pomp! submersibil! , c) pompa cu role, d) pompa centrifug! e) dispozitivul de împr! tiere în evantai,

Rezolvare:

5.3. MA INI DE ÎNCORPORAT ÎNGR! !MINTE CHIMICE

LICHIDE

5.3.1. Domeniul de utilizare $i clasificarea ma$inilor de încorporat îngr"$"minte chimice lichide

Îngr! !mintele chimice lichide (ape amoniacale, amoniaca"i, amoniac anhidru etc.) se administreaz! în cantit!"i de 50—200 l/ha prin încorporare în sol la adâncimi de 10—15 cm, înainte de sem!nat sau în perioada de vegeta"ie.

În prezent utilizarea îngr! !mintelor chimice lichide a c!p!tat extindere datorit! avantajelor pe care le prezint!, comparativ cu îngr! !mintele minerale solide atât în ceea ce prive te procesul de fabrica"ie (care este mai simplu) cât i costul acestora (care este mai sc!zut).

În func"ie de tipul îngr! !mintelor, ma inile de încorporat îngr! !minte chimice lichide folosite în prezent pot fi: pentru încorporat ape amoniacale i pentru încorporat amoniac anhidru.

5.3.2. Construc#ia ma$inilor de încorporat îngr"$"minte chimice lichide

Ma inile de încorporat îngr! !minte chimice lichide, în general, sunt constituite dintr-un rezervor (cistern!) pentru îngr! !mânt, montat pe un cadru sus"inut pe ro"i , organe pentru asigurarea circula"iei

102

lichidului, organe de dozare i organe de încorporare în sol a îngr! !mintelor.

Ma$ini de încorporat ape amoniacale. În figura 5.11., a se arat! schema de principiu a unei ma ini de încorporat ape amoniacale.

Din rezervorul 1, lichidul trecând prin filtrul 2, este aspirat de pompa 3, refulat spre rampa de distribu"ie 4 i dirijat apoi spre organele de încorporat 5.

Fig.5.11.Scheme de ma$ini de încorporat îngr"$"minte chimice lichide

Men"inerea presiunii constante în re"eaua de distribu"ie se realizeaz! prin intermediul supapei de siguran"! 6.

Pe acest principiu func"ioneaz! în general ma inile folosite pentru încorporarea îngr! !mintelor care nu creeaz! presiuni suplimentare în rezervor sau creeaz! presiuni relativ reduse. La aceste ma ini, circula"ia lichidului de la rezervor spre organele de încorporare se poate realiza prin folosirea unor pompe, prin crearea unei presiuni suplimentare în rezervor cu ajutorul unui compresor sau prin curgere liber!.

Ma$ini de încorporat amoniac anhidru. În cazul acestor ma ini (fig. 5.11.,b) îngr! !mintele lichide sunt men"inute în rezervor sub presiune, circula"ia lichidului spre organele de încorporare realizându-se datorit! acestei presiuni. Din rezervor amoniacul anhidru este evacuat prin robinetul cu sec"iune reglabil! 1, regulatorul de debit 2 i corpul de distribu"ie 3 spre organele de încorporat. Lucrând la temperaturi diferite ale mediului ambiant, presiunea în rezervorul ma inii se modific! putând atinge valori de 7—13 daN/cm2, corespunz!toare temperaturilor de 15—37CC.

Umplerea rezervorului cu lichid se face în propor"ie de 85%, prin racordul 4, robinetul de aerisire 5 fiind men"inut deschis în timpul umplerii.

Pentru asigurarea unor debite constante de lichid spre organele de încorporare, indiferent de varia"ia presiunii din rezervor, ma inile de încorporat amoniac anhidru se prev!d cu organe de dozare adecvate , regulatoare de debit cu c!dere de presiune constant! sau pompe volumice ac"ionate de la ro"ile ma inii.

103

TEST DE EVALUARE

1. Care sunt p"r#ile componente ale ma$inilor de administrat îngr"$"minte chimice lichide:

Ma inile de încorporat îngr! !minte chimice lichide, în general, sunt constituite dintr-un rezervor (cistern!) pentru îngr! !mânt, montat pe un cadru sus"inut pe ro"i , organe pentru asigurarea circula"iei lichidului, organe de dozare i organe de încorporare în sol a îngr! !mintelor.

2. Care sunt ma$inile de încorporat îngr"$"minte chimice lichide folosite în prezent:

Exerci"ii: Exemplu rezolvat:

3. Care sunt p"r#ile componente ale ma$inilor de încorporat ape amoniacale: a) rezervorul de lichidul, filtru, b) pompa , rampa de distribu"ie, c) organe de împr! tiere rotative, d) organele de încorporat , e) supap! de siguran"!. Rezolvare : a, b, d,e. De rezolvat: 4. Care sunt p"r#ile componente ale ma$inilor de încorporat amoniac anhidru:

a) rezervor pentru amoniacul anhidru, b) robinetul cu sec"iune reglabil!, c) organele de încorporat, d) regulatorul de debit, e) corpul de distribu"ie,

Rezolvare:

104

REZUMATUL TEMEI

Ma inile de administrat îngr! !minte i amendamente solide sunt utili-zate pentru împr! tierea pe suprafa"a solului sau pentru încorporarea în sol, în mod uniform i în cantit!"i determinate pe unitatea de suprafa"!, a îngr!- !mintelor i amendamentelor.

Ma inile din primul grup efectueaz! împr! tierea gunoiului de grajd din gr!mezile dispuse pe câmp. Aceste ma ini sunt prev!zute cu rotoare cu degete pentru împr! tiere, fiind în general ma ini purtate. Acest grup de ma ini are o utilizare restrâns!. .

Ma inile de transportat i împr! tiat gunoi de grajd sunt folosite aproape în exclusivitate pentru împr! tierea îngr! !mintelor organice solide. Ele sunt cunoscute sub denumirea de ma ini de împr! tiat gunoi de grajd.

Ma inile de împr! tiat îngr! !minte organice lichide sunt folosite pentru absorb"ia, transportul i împr! tierea îngr! !mintelor organice lichide (must de grajd, urin!). Ingr! !mintele organice lichide se administreaz! în cantit!"i de 3 000-15 000 l/ha prin împr! tiere, înainte de sem!nat sau în perioada de vegeta"ie.

Utilizarea îngr! !mintelor chimice lichide a c!p!tat extindere datorit! avantajelor pe care le prezint!, comparativ cu îngr! !mintele minerale solide atât în ceea ce prive te procesul de fabrica"ie (care este mai simplu) cât i costul acestora (care este mai sc!zut).

În func"ie de tipul îngr! !mintelor, ma inile de încorporat îngr! !minte chimice lichide folosite în prezent pot fi: pentru încorporat ape amoniacale i pentru încorporat amoniac anhidru.

105

1. Care sunt p r!ile componente ale plugului Cizel: a) cadrul b) organele de afânare

c) cu it vertical d) ro ile de limitare a adâncimii de lucru

e) mecanism biel! manivel!

2. Care sunt p r!ile componente ale ma"inilor pentru afânarea

adânc a solului: a. cadrul

b. organele de afânare c. cu it vertical

d. ro ile de limitare a adâncimii de lucru e. transmisie

3. Care sunt p rtile componente ale trupi!ei cu corman : a) br!zdar, corman! , b) plaz , bârsa.

c) organele de afânare d) corman! suplimentar! , prelungitor de corman!.

e) ro ile de limitare a adâncimii de lucru

106

4. Care sunt p r!ile componente ale ale trupi!ei cu cu!ite

înclinate: a. cadrul.

b. bârsa ,vârful dalt! , plazul , aripioar! reglabil!. c. cu it vertical.

d. dispozitiv de cuplare la tractor. e. Br!zdar.

5. Care sunt p rtile componente ale ma"inilor de s pat gropi: a) cadrul ma"inii,

b) burghiul, c) dispozitive de reglare a avansului burghiului.

d) ro ile de limitare a adâncimii de lucru e) cilindrul hidraulic de ridicare.

107

6. Viteza de avans a burghiului depinde de: a) diametrul burghiului

b) tipul solului . c) num!rul de cu ite ale burghiului.

d) mecanismul de dezaxare. e) tura ia burghiului,

7. Care sunt p r!ile componente ale frezei cu rotoare verticale : a) cadrul frezei,

b) rotoare cu cu ite, c) t!v!lug de tip Packer,

d) lam! de nivelare, e) ro ile de limitare a adâncimii de lucru.

108

8. Dimensiunile fâ"iei de sol desprinse de un cu!it al rotorului

depind de: a) l! imea de lucru a cu itului ,

b) adâncimea de lucru , c) avansul frezei,

d) viteza unghiular! a rotorului, e) sensul de deplasare al ma"inii.

9. Care sunt p!r ile componente ale unui agregat combinat de sem!nat

a) frez! cu rotoare verticale;

b) sem!n!toare universal! purtat!;

c) frez! cu rotor orizontal;

d) ma"in! de sem!nat tractat!;

e) combinator tractat.

109

10. Care sunt aparatele de distribu!ie utilizate la ma"inile de

sem nat în rânduri dese: a) cu cilindru canelat,

b) cu cilindru cu pinteni,

c) cu palete,

d) cu rotoare din ate,

e) cu elemente flexibile.

11. Care sunt p r!ile componente aparatelor cu dozare

mecanic "i distribu!ie pneumatic :

a) cilindrul canelat , a) organele de afânare,

b) ventilatorul , c) ro ile de limitare a adâncimii de lucru,

d) corpul de distribu ie ,

12.Care sunt for!ele care ac!ioneaz asupra unei semin!e la aparatele cu distribu!ie pneumatic cu disc cu orificii:

a) for a de ap!sare a semin ei pe disc ,

110

b) for a de frecare ce apare între disc "i s!mân !,

c) greutatea semin ei, d) for a centrifug!.

e) for a de trac iune.

13. Cum se realizeaz cele 72 de rapoarte la cutiile de viteze de tip Northon :

a) prin ro ile din ate (z1- z5 ),care asigur! patru rapoarte de transmitere

diferite (A(1:9); B(1:3); C(1:1); D(3:1)., b) cu ro ile din ate z6 — z9, care asigur! dou rapoarte de transmitere,

prin cuplarea manetei în pozi ia superioar! sau inferior!, c) angrenarea cu una din cele nou ro i din ate z10 – z17,aflate pe

axul de ie"ire, d) prin ro ile din ate de antrenare a agitatorilor aparatelor de

distribu ie , e) transmisia prin lan de la roata de sprijin la axul de intrare în cutia de

viteze.

14. Care sunt elementele componente ale aparatului de plantat cu

disc cu cleme:

111

a. disc;

b. cleme de prindere; c. br!zdar;

d. roat! de ac ionare; e. cam! de ghidare.

15.Care sunt p r!ile componente ale instala!iilor de udare utilizate

la ma"inile de plantat r saduri:

a) cadrul; b) supapa de lichid;

c) "tifturile de ac ionare; d) ro ile de limitare a adâncimii de lucru;

e) pârghia de comand!;

16.Care sunt p r!ile componente ma"inilor de plantat tuberculi:

112

a) cadrul,

b) rezervorul de lichid, c) bunc!rul pentru tuberculi, aparatul de distribu ie, tubul de

conducere, br!zdarul tip patin! d) ro ile de limitare a adâncimii de lucru

e) organele de acoperire , roata de tasare

17. Cum se regleaz distan!a dc dintre tuberculelii planta!i pe rând la aparatele de plantat cu transportor cu cupe:

a) prin modificarea pasul cupelor ,p;

b) viteza liniar! a transportorului cu cupe. c) prin modificarea vitezei de deplasare,

d) prin modificarea raportului de transmitere e) prin modificarea diametrului ro ii de ac ionare ,D;

113

18. Care sunt p r!ile componente ale cultivatoarelor: a) cadrul; b) echipamente pentru administrat îngr!"!minte;

c) organe de lucru; d) ro ile de limitare a adâncimii de lucru, ro ile de sprijin;

e) organele de acoperire .

19. Zona de protec!ie la un cultivator se stabile"te în func!ie de: a) num!rul de rânduri de pr!"ite la o trecere, b) distan a între rânduri,

c) adâncimea de lucru, d) ecartamentul ro ilor tractorului,

e) l! imea efectiv! de lucru.

20. Care sunt p r!ile componente ale ma"inilor de administrat

îngr " minte "i amendamente solide : a) bunc!r pentru îngr!"!minte;

b) aparatul de distribu ie; c) organe de dozare a îngr!"!mintelor minerale;

d) cadrul ma"inii; e) ro i de sprijin.

21. Care sunt for!ele ce ac!ioneaz a supra unei particule de

material în procesul de administrare a îngr " mintelor chimice:

a) for a de iner ie;

b) for a tangen ial!;

c) for a de frecare;

d) greutatea particulei;

e) reac iunea normal! a particulei pe disc.

114

22.Debitul de îngr " mânt la ma"inile purtate este influen!at de: a. sec iunea de trecere a mater ialului prin fantele

dozatorului,

b. masa volumic! a materialului,

c. l! imea de lucru a ma"inii,

d. viteza de înaintare a ma"inii,

e. gradul de umplere a bunc!rului.

23.Care sunt p r!ile componente ale ma"inilor de administrat

îngr " minte organice solide :

a) organe de transport

b) organe de împr!"tiere cu rotoare dispuse vertical c) organe de împr!"tiere cu rotoare dispuse orizontal

d) transportor cu racle i, e) pompa de vacuum

115

24.Care sunt p r!ile componente ale ma"inilor de încorporat îngr " minte chimice lichide : a) supap! de siguran ! b) rezervorul de lichidul, filtru,

c) organe de împr!"tiere rotative, d) pompa , rampa de distribu ie,

e) organele de încorporat , .