materiale etica

8/15/2019 materiale etica

1/10

Etica

Complexitatea proiectelor de cercetare ştiinţifică impune, pe lângă o metodologie specifică

(coerentă i clară), o atitudine etică fa ă de obiectul cercetării, de comunitatea tiin ifică, faţă deș ț ș țmediu i, în general, fa ă de oricare altă entitate care ar putea fi afectată negativ (neinten ionatș ț țsau inten ionat) de oricare formă a cercetării.ț

Eticii îi revine în acest sens un rol important deoarece progresele tiin ifice ridică nu de pu ineș ț țori probleme de natură morală. Contrar punctului de vedere comun, tiin a este încărcatăș țvaloric! (etic), adică re"ultatele cercetării şi strategiile de cercetare depind nu numai de factoriepistemologici, economici, politici, ci şi de factori axiologici (etici). #elul în care au fost făcutecercetările ştiinţifice în lagărele Celui de$al %oilea &ă"boi 'ondial, abu"urile mortale ale unorexperimente biomedicale făcute, cipurile, în numele ştiinţei!, poluarea mediului etc. sunt odovadă că evoluţia ştiinţei trebuie gidată moral. %acă vrem să asigurăm un parcurs progresistcercetării ştiinţifice, trebuie să o orientăm după valorile noastre fundamentale.

Etica este, într$un sens general, studiul moralităţii sau fenomenului moral în toată diversitatea lui(limba moral, cutume morale din societate, coduri morale, psiologie morală, metode de

evaluare morală, teorii etice, pedagogie morală etc). Ea poate fi o cercetare abstractă (filosoficăori ştiinţifică) sau aplicată (de exemplu, aplicată la diferite profesii sau domenii de activitate).Etica cercetării, alături de etica afacerilor, bioetică, etica academică etc. este o ramură a eticiiaplicate. *tudiul teoretic matur al eticii, ca şi al aplicării ei la ameliorarea calităţii vieţii umane,datea"ă de peste +-- de ani. Etica aplicată! propriu$"isă datea"ă doar de cca. - de ani. /aretica cercetării ştiinţifice abia se naşte în &omânia.

Etica cercetării ştiinţifice este ansamblul de valori, principii, reguli morale, metode de deci"ie,drepturi, virtuţi ale persoanei, menit să influenţe"e conduita cercetătorilor, să$i responsabili"e"e

prin avantae şi sancţiuni adecvate şi totodată să protee"e subiecţii cercetării de abu"urile primilor, să apere cetăţenii de posibilele efecte nocive ale cercetării ştiinţifice. Cercetătorii potavea, ca oameni, ade"iuni religios$morale diferite, pot aparţine unor culte şi culturi diferite sauunor tradiţii morale diferite. 0i nimic nu poate ustifica impunerea unei mulţimi unice de regulimorale la care toţi oamenii ar trebui să adere în viaţa lor privată. &ostul regulilor morale alecercetării e să aute cercetătorii să ia deci"ii morale în situaţii dilematice în limitele profesiuniilor, să evite să$şi dăune"e unii altora şi subiecţilor cercetaţi, să$i îndrume în direcţia sluirii


2/10

binelui comun coroborat cu respectul prioritar cuvenit fiecărei persoane, a cărei valoare eabsolută1 ea depăşeşte ca prioritate acordată orice scop social de interes general şi orice reali"area cercetării ştiinţifice.

'oralitatea nu trebuie în eleasă ca fiind o mulţime de reguli care se aplică mecanic oricărui ca"țîntâlnit, de exemplu, oricărui proiect de cercetare. 2ici ca o metodă ce oferă verdicte definitive,eticianul fiind un guru! al udecării morale. *pecialistul în etică e indispensabil într$o comisiede etica cercetării (precum e cimistul într$o comisie de cimie) dar acest expert etic! nu e niciomul de ştiinţă (care a deprins etica! în copilărie şi consideră că ea e o cestiune de bun simţ),nici preotul şi nici filosoful generalist al moralei, ci specialistul în managementul eticii cercetării.

3semenea specialişti trebuie şi pot fi formaţi în universităţi. Etica cercetării nu e o reţetă!universală care ne împiedică să ne dăunăm unii altora. Ea oferă doar un cadru de evaluare mereuameliorabil în care se pot impune, încuraa sau inter"ice obiective, teme sau metode de cercetareîn funcţie de valorile morale focale1 evitarea facerii răului, bunăstarea generală, dreptatea,respectul autonomiei şi demnităţii fiinţei umane (a tuturor fiinţelor vii), etc. 4ricare asemeneaanali"ă sau evaluare va fi în conformitate cu standardele legale interna ionale i na ionale precumț ș ți cu normele i valorile (relevante) acceptate la nivel interna ional i regional.ș ș ț ș

*copul evaluării morale (moral revie5) a proiectelor de cercetare propuse este să arate dacăacestea sunt acceptabile din punct de vedere moral, adică nu încalcă reglementările moraleacceptate în 6niversitatea din 7ucureşti şi în societate în sens larg. 8rocesul de evaluare nu se

finali"ea"ă într$o alegere fermă de a face sau a nu face acţiunea evaluată, ci doar aută la luareaunei asemenea deci"ii (mereu revi"uibile). 9a luarea deci"iei finale se va ţine cont întotdeauna şide alte criterii decât cele morale, anume de criterii politice, de oportunitate, economice, devaloare ştiinţifică etc.

Consim ământul informatț

!*ubiec ii trebuie să în eleagă implica iile importante ale deci"iei de a participa la aceastăț ț țcercetare i trebuie să fi consim it la această participare! 1ș ț

Condi ii1ț

$ să în eleagă implica iile (ceea ce înseamnă să li se explice într$un limba accesibil, să li seț țexpună toate riscurile i beneficiile relevante, să li se aducă la cuno tin ă i să li se expliceș ș ț ș procedurile, li se vor aduce la cuno tin ă limitele participării1 cât va dura, când se pot retrageș ț


3/10

(trebuie să se poată retrage la orice moment, fără consecin e negative), frecven a cu care li se vaț țsolicita participarea (permanent, doar în anumite "ile, etc))

$ să consimtă să participe (ca dovadă a consim ământului, persoana va semna un formular dețconsim ământț

/2#4&'3 // C3&E :&E76/E *; 383&; 2% E*:E C3?69Ț

&iscuri neprevă"ute


4/10

:oate persoanele care doresc să participe la un studiu trebuie să î i exprime în scrisșconsim ământul liber informat înainte de începerea oricărei proceduri.ț

Consim ământul liber informat nu poate fi oferit în scimbul unor bunuri sau servicii, ori a unorț promisiuni de orice fel, ci doar voluntar $ el trebuie să fie oferit în mod benevol i gratuit $ i nuș ș poate fi oferit ca urmare a nici unui tip de constrângere sau formă de influen are. %e asemeneațconsim ământul astfel oferit poate fi retras la orice moment al studiului pentru orice motiv fărățrepercusiuni sau presiuni la adresa subiectului. 8entru prevenirea erorilor de procedurădeterminate de lipsa subiec ilor, cercetătorii trebuie să î i ia măsuri anticipate de prevenireț ș precum selectarea un număr mai mare decât numărul necesar sau suficient de subiec i,țasigurându$se totodată că fiecare dintre ace tia vor primi toate informa iile necesare pentruș țexprimarea consim ământului informat.ț

Consim ământul informat este o condi ie pe care trebuie să o îndeplinească orice persoanăț țresponsabilă din punct de vedere legal pentru faptele sale (capabilă din punct de vedere legal).


5/10

*ubiectului i se vor aduce la cuno tin ă toate informa iile relevante pentru luarea unei deci"iiș ț ținformate1

/nforma ii relevante pentru luarea unei deci"ii informateț

*copul sau obiectivele studiului8erioada de timp estimată pentru desfă urarea studiuluiș

%escrierea procedurilor1 ce va trebui să facă subiectul, ce tratamente i se vor aplica, în ce condi iițse va desfă ura studiul, dacă sunt proceduri alternative pentru ceea ce se cercetea"ăș

Consecin ele participării la studiuț

%escrierea procedurilor experimentale

%escrierea riscurilor la care se supune sau nivelul de disconfort la care s$ar putea a teptaș

%escrierea posibilelor inconveniente

%escrierea tipurilor de asigurări de care poate beneficia în ca"ul intervenirii unorinconveniente@incidente care nu au putut fi calculate, dacă există tratamente compensatorii, etc.

%escrierea poten ialelor beneficii pentru subiect, comunitatea tiin ifică, societate, etc.ț ș ț

/nforma ii cu privire la confiden ialitatea identită ii i a datelor personale i preci"areaț ț ț ș ș persoanelor care vor avea acces la aceste date (autorită ile, Comisia de Etică, etc.)ț

/nforma ii cu privire la o persoană de contact care îi va sta tot timpul la dispo"i ie pentru oferireaț ținforma iilor suplimentare i pe care o va putea contacta în ca"urile în care apar evenimenteț șneprevă"ute, urgente, ca urmare a participării la experiment.


6/10

8ersoanei implicate trebuie să i se aducă la cuno tin ă toate inconvenientele i riscurileș ț șre"onabile la care acesta ar trebui să se a tepteș

%e asemenea, persoana implicată în experiment trebuie să cunoască poten ialele efecte asupraț persoanei sale care ar putea surveni ca urmare a participării la experiment.

Consim ământul liber informat este necesar atunci când cercetarea implică subiec i umani, dateț ț personale ale oamenilor, material genetic sau biologic prelevat de la subiec ii umani, dateț personale ale oamenilor, material genetic sau biologic prelevat de la subiec ii umani atunci cândțse intervine asupra mediului de via ă al oamenilor prin testarea comportamentelor sau anali"areațaltor criterii.

2u este necesar consim ământul informat în următoarele situa ii1ț ț

*tudiile făcute în spa iile publice, fără a interveni în vreun fel în desfă urarea activită ilor umaneț ș țîn ca"ul în care nu se vor înregistra date care pot duce la identificare subiec ilor cercetăriiț

*tudii pentru care Comisia de Etică nu va considera imperativ consim ământul liber informat, dețexemplu studii în care nu există contact fi"ic cu subiec ii cercetării, li se respectă drepturile iț șautodeterminarea, dar consim ământul liber informat ar periclita re"ultatele cercetării, ori ca"urițin care Comisia va considera că beneficiile ustifică de"avantaele

*ubiec i Aulnerabiliț

*e nume te persoană vulnerabilă orice persoană umană care $ datorită unei condi ii anume $ nuș țare capacitatea de a lua deci"ii pe deplin informate i ra ionale pentru sine i@sau îi lipse teș ț ș șcapacitatea necesară pentru a$ i urmări i protea propriile interese.ș ș

*e poate vorbi de vulnerabilitate ca vulnerabilitatea unei singure persoane, a unui grup sau ciara unei popula ii.ț

*e pot identifica ase tipuri de vulnerabilitate1ș


7/10

Aulnerabilitatea cognitivă i comunica ionalăș ț

8acien ii care pre"intă aceste trăsături este probabil să nu poată în elege în întregime informa iileț ț țcare li se transmit i, în consecin ă, să nu poată delibera corect cu privire la deci"iile pe care le auș țde luat, sau să nu poată în elege ce li se transmite cu privire la studiu.ț

Aulnerabilitatea cognitivă se referă la situa iile de vulnerabilitate în care, de i persoanele nu suntț șlipsite de abilitatea de a discerne@decide se regăsesc în situa ii care nu le permit exercitareațacestei abilită i.ț


8/10


9/10

grup, lucru care poate conduce la supunerea acestora la riscuri pe care altfel le-ar considerainacceptabile pentru popula ia generală.ț

$ Este o formă de percep ie socială a anumitor grupuri care include stereotipurile i careț ș poate duce la discriminare. 3cest tip de percep ie defavori"ea"ă membrii acestor grupuri,țdevalori"ând interesele i contribu iile în societate ale acestora.ș ț

$ 8oten ialii participan i au capacitatea cognitivă de a decide i de a consim i, dar apar inț ț ș ț țunor grupuri sociale subevaluate. Cel mai adesea, apartenen a la aceste grupuri coincide i cu oț șsitua ie materială@financiară precară.ț

$


10/10

=rupurile vulnerabile sau de"avantaate1 cercetătorii trebuie să le asigure respectarea drepturilor prin miloace suplimentare, dacă este necesar. Este important ca ace tia să le explice clar căș participarea este pur voluntară i nu pot accepta să participe în urma nici unui tip constrângere.ș

Documents

materiale etica