Medicina În Grecia

7/23/2019 Medicina În Grecia

http://slidepdf.com/reader/full/medicina-in-grecia 1/4

Universitatea “Ovidius” Constanta

Pantea Constantin Alin

M.G V, Seria B, Grupa 15

Medicina în Grecia Antică



Medicina în Grecia Antică

Medicina înainte de Hipocrate

Medicina în Grecia Antică – Îngrijiri date unui bolnav. Detaliu de pe un lecit aribalesc. Sec. V

i.Hr. Muzeul ouvre

Primele referin e cu privire la medicină apar înț Iliada! acolo unde sunt prezenta iț

doi "edici! #$iii lui Asclepios#! Ma%aon i &odaleirios. '(nd Menelau este rănit de oș

săgeata! Mahaon îl îngrije te ast$el) #Dezvele te rana în locul unde îl lovise ar"a dureroasă.ș ș

Suge s(ngele! apoi! după învă ătură! toarnă balsa"uri cal"ante pri"ite de la tatăl sauț

'%iron.#

Asclepios, zeul "edicinii* a $ost $iul lui Apolon i al "uritoarei 'oronis. Ma"a sa $useseș

o"or(tă de Apolon pentru in$idelitate. +eus a s"uls copilul de la s(nul "a"ei i l*a datș

centaurului '%iron sa*l creasca. Asclepios a învă at de la acesta "edicina i a devenit un at(tț ș

de bun cunoscător al acesteia înc(t învia "or ii. +eus n*a răbdat această încălcare a ordiniiț

naturale i l*a lovit cu trăsnetul său. a ,pidaur s*a construit cel "ai "are sanctuar înc%inatș

lui Asclepios! iar după ce a $ost divinizat! acesta i*a luat locul tatălui său! Apolon! care purta

i el nu"ele de #vindecător#. 'a patron al "edicinii! Asclepios a cunoscut o $ai"ășconsiderabilă încep(nd cu secul al V*lea -i.Hr.. /u"ero i pelerini veneau la ,pidaur pentruș

al$area vindecării. Asclepios le indica prin vise trata"entul potrivit. Sub egida acestui zeu s*

au creat adevărate coli de "edicină! "ai ales în insula 'os. În artă! Asclepios e în$ă i at sibș ț ș

aspectul unui o" cu barbă! "editativ i binevoitor! întovără it de obicei cu un arpe.ș ș ș

În epoca clasică. "edicina era o tiin ă e"pirică i rutinieră cel pu in p(nă laș ț ș ț

Hipocrate din 'os. În a doua ju"ătate a secolului V -i.Hr! acesta a pus bazele patologiei i aș

înte"eiat totodată o ad"irabilă deontologie) jură"(ntul %ipocratic de$inind un u"anis"

"edical care î i păstrează p(nă astăzi întreaga sa valoare. 'u toate acestea! c%iar i dupăș ș

Hipocrate! "u i arlatani au continuat să se dea drept "edici! căci nu e0istau diplo"e i niciț ș ș

control asupra cuno tin elor "edicale. Mul i dintre pretin ii tă"ăduitori lucrau cu $or"uleș ț ț ș

"agice sau prin tăl"ăcirea viselor! "etodă practicata pe scara "are la ,pidaur! în sanctuarul

lui Asclepios.

1



coli medicale, Hipocrate i medicii publiciȘ ș

'ea "ai i"portantă coală "edicală a $ost! cu siguran ă! la 'os! acolo unde s*a $or"at iș ț ș

Hipocrate. De ase"enea! centre de $or"are "edicală a e0istat la 'nid i la 'rotona. a 'os!ș

de e0e"plu! $a"ilia #Ascepiazilor# î i trans"iteau din tată în $iu cuno tin ele dob(ndite i nuș ș ț ș

re$uzau să le î"părtă ească i elevilor străini.ș ș

,0isten a luiț Hipocrate din 'os -cel "ai cunoscut "edic al greciei antince este atestată

istoric! dar biogra$ia sa este aproape necunoscută. Acestuia i se atribuie o i"portantă colec ieț

de tratate "edicale – volu"inosul 'orpus %ipocratic! în care sunt adunate lucrari de inspiratii

di$erite. ouis 1ourge2 de"onstrează în 3456 că în aceste tratate se disting trei tendin e)ț

pri"a î i propune să construiască o teorie legată de concep iile $ilozo$ilor conte"poraniș ț

despre natură7 a doua are un caracter e"piric i derivă! după toate probabilită ile! din coalaș ț ș

"edicală de la 'nid7 a treia! unind observa ia cu specula ia! încearcă să construiască oț ț

"edicină ra ională i un îndreptar de conduită "edicală. Spiritul %ipocratic trebuie căutat înț ș

această din ur"ă categorie de tratate. Aici se poate găsi o concep ie asupra evolu iei boilor! oț ț

concep ie a solidarită ii dintre păr ile organis"ului i o concep ie a ordinii naturale! cu careț ț ț ș ț

"edicul trebuie să lucreze. Se acordă o "are i"portan ă unei deontologii bazate pe respectulț

valorilor "orale.

a 'rotona s*a $or"at Democedes care! înainte de a $i "edicul personal al tiranului &olicratdin Sa"os i apoi al regelui Darius al per ilor! a $ost "edic public la ,gina i Atena.ș ș ș

De"ocedes însă nu este singurul "edic pubic cunoscut. 8 tabletă de bronz din 9dailon

-'ipru dat(nd din sec. V! reproduce un contract $ăcut între acest ora i "edicul 8nasilos!ș ș

prin care ora ul se angajează să plătească o retribu ie $or$etară i globală pentru îngrijireaș ț ș

răni ilor de război. a Atena! "edicii publici î i etalau titlurile în $a a adunării! care alegea peț ș ț

cei care i se păreau "ai buni. Ace tia erau plăti i de ora ul*stat! care le punea la dispozi ie unș ț ș ț

local pentru consulta ii! opera ii i spitalizarea bolnavilor! iar "edica"entele erau plătite deț ț ș

stat. '%eltuielile pentru aceste servicii sociale erau acoperite de un i"pozit special) iatri:on.

Avântul anatomiei i Herofilos din Calcedoniaș

8pera iile c%irurgicale ră"(n super$iciale i rudi"entare! $iindcă anato"ia era prea pu inț ș ț

cunoscută. Moravurile i "entalitatea religioasă opun(ndu*se disec iei cadavrelor u"ane!ș ț

2



sunt disecate doar ani"ale. Abia în epoca elenistică "edicii ob in autoriza ia de a disecaț ț

trupurile cri"inalilor conda"na i la "oarte! cuno tiin ele "edicale cunosc(nd ast$el un "areț ș ț

progres. Hero$ilos din 'alcedonia si ,rasistratos din 9ulis descoperă! cu ajutorul disec iilor ț

u"ane! circula ia s(ngelui cu "ult înainte de ;illia" Harve2. În epoca clasică! interven iileț țcurente se reduc la luarea de s(nge! la clis"e sau la punerea ventuzelor.

Herofilos din Calcedonia! cunoscut si sub nu"ele de <parintele anato"iei#! are

"eritul de a $i $ost printre pri"ii care au realizat disctii pe cadavre u"ane. Ast$el el a adus

cunostinte i"portante aspura sinusurilor venoase si a ventriculilor cerebrali. 9n acelasi ti"p! a

studiar cu atentie oc%iul! $icatul! glandele salivare! pancreasul si organele genitale. A descris

si nu"it duodenul! sto"acul si prostata. De ase"enea! Hero$ilos a scris cel putin noua lucrari

"edicale! incluzand co"entariile asupra operei %ipocratice si tratate de anato"ie! insa toate

acestea au $ost pierdute o data cu întreaga biblioteca din Ale0andria.

Medicina empirică

coala e"pirică de "edicină a $ost înte"eiată la "ijlocul secolului 99de =ilinos din 'os!Ș

elevul lui Hero$ilos. &rintre "e"brii săi se citeaza) Heraclide din >arent care cerea de un

"edic calită i #sceptice i critice# -observa ie i judecată!ț ș ț ș ,neside" din 'nosos! Menodotosdin /ico"edia. ?n studierea unui caz "edicii e"pirici distingeau -3 autopsia sau observa ia!ț

-@ istoria sau docu"entarea – care includea si e0egeza %ipocratica* si - concluzia trasă din

cazuri si"ilare. De ase"enea! "edicii e"pirici reco"andau ca în orice caz să se ină cont deț

te"pera"entul bolnavului.

3

Documents

Medicina În Grecia