1.Noţiune de calamitate. Clasificarea calamităţilorCalamitate in asp. med. - sit. except. aparuta ca rezultat al dezastrelor naturale sau tehnogene, sociale si ecologice, insotita de pierderi generale umane cu patol. specifica, scoaterea din functiune a institutiilor sanitare si cadrelor medic., iar p/u lichidarea consecintelor carora, de obicei sunt necesare forte si mijloace medic. din afara focarului accidentat.Clasificarea calamitatilor# Dupa origine (Mescov ): 1)C. Naturala: cutramur, eruptie de vulacan, inundatii, avalanse, alunecari de teren. 2)C. Tehnogene: explozii, distrugeri, accid de transport, scurgeri de s. toxice, rdioactive, socul cladirilor. 3)C.Speciale(sociale): razboi, terorism, foamete, dezordine, boli in masa (epi-, pandemii), epizootii # Dupa OMS : 1)C. meteorologice: tsunami, tornado etc 2)C.topologice: inundatii catastrofale, avalanse, alunecari de teren3)C.telurice si tectonice: eruptii de vulcan, cutremur 4)Accidente: transport, miniere 5)Ecologice (inca nu sunt incluse) - schimbarea climei, eroziunea solului, micsorarea strat. de ozon, poluarea med. ambiant.# Dupa amploare:1)C. minore-nr. lezatilor 10-100 (din ei pina la 50 pers. necesita spitalizare)2)C.medii- nr. lez. 100-1000 (spitalizare-51-250 pers.)3)C.majore-nr. lez e mai mare de 1000 de pers. (spitaliz m.mult de 250)# Dupa amploarea raspindirii consecintelor : 1. Cu caracter local-consecintele se raspindesc in limitele unei hale, laborator2. Cu caracter de obiect/obiectiv-uzina, fabrica, istit. de invatamint, unit. economica3. Cu car. Municipal4. Cu car.raional5. Cu car. Regional (ex.explozia de la Cernobîl)6. Cu aspect global (schimarea climei, gauri de ozon, asteroid) – Cataclisme Partic specif a multor dezastre s/t: # imprevizibilitate după loc şi timp a multor dezastre; # apariţia simultană într-un timp relativ scurt a pierderilor generale umane şi sanitare; # odată declaşînduse unele dezastre pot duce în lanţ la declanşarea altor dezastre.

2. Situaţie excepţională. Determinarea şi criteriile situaţiei excepţionale Situatie exceptionala, în aspect med- situatie aparuta în urma dezastrelor, in care apare o disproportie bruscă între solicit. de acord.a as. med. si posib. reale ale sist. sanitar local, ded.de dezastru din raionul accidentat.Criterii de apreciere a SE:-Nr. de lezati intr-o calamitate este cca 10-15 pers. si m. mult, dintre care 2-4 morti.

-Nr. de bolnavi de o maladie contagioasă deoseb de periculoasă este de 35-40 pers. si m. mult-Nr. de bolnavi de o maladie de o etiologie necunoscuta este de 25-30 pers.-Nr de bolnavi de o maladie cu febra necunoscuta – 15-20 pers.-Daca morbiditatea si mortalitatea intr-o zona data intrece de 3 ori acesti indicatori in perioada precedenta.-Daca contaminarea cu s. toxice, radioact., bacteriol. intrece de 100 ori normele permise in aceste zone.Acesti indicatori sunt temporari şi instabili si pot fi modificati calitativ si cantitativ, totul depinzind de tipul de dezastru, amploarea acestuia, situatia generală şi medicala concret creata in focar.

3. Notiune de caracteristica medico-tactica a catastrofelorPartic specif a multor dezastre s/t: # imprevizibilitate după loc şi timp a multor dezastre; # apariţia

simultană într-un timp relativ scurt a pierderilor generale umane şi sanitare; # odată declaşînduse unele dezastre pot duce în lanţ la declanşarea altor dezastre.Cuprinde citeva elemente: 1.Caracterul si dimensiunile focarului. 2.Volumul si structura posibila a pierderilor sanitare de focar. 3.Gradul de scoatere din functiune a instit. med si a personalului medical. 4.Prezenta sau absenta contaminarii terenului cu s.radioactive, toxice, bacteriene. 5.Starea sanitaro-epidemica a terenului creata in urma dezastrului concret.

5. Caracteristica medic.-tactica a cutremurelor: -15% din totalul dezastrelor naturale sunt cutremure. -Anual-3 mii cutremure, din care cca 20 aduc pierderi umane si materiale. -Anual mor cca 30-40 mii de pers.-Se masoara dupa sc.Richter (0-12º). -Anual se int.: 2-3 cutrem de 8º; 70-7º  ; 100-6 º ; 1000-5 º, 100mii 3-4 º. 1) Dimensiunile si caracterul cutrem. depind de: -Relieful regiunii date; -Forta (magnitudinea) cutremurului.Dupa magnitutidine se împart în: -Slabe-3-5º; -Medii-5-7 º; -Puternice 7-8 º; -Catastrofale (8,1 s.m.mult) După adâncime: <70 – superf., 300 – medii; ±700 – adânci.După m-smul seismului: vulcanice 3-4º, car.local; prin surpare <3-4º, car.local; tectonice 2.a) Volumul pierderilor sanitare depind de: -magnitudinea C., -Densit. Popul.; -Gradul de pregatire a popul. in comportare adecvata in caz de cutremur.; -Gradul de pregatire a protect. civile, a servic. asist. med. de urgenta, mobilitatea inalta a acestor organizatii p/u a incepe la timp lucrarile de salvare si ajut. medical.; -Perioada zilei, anotimp; -Caracterul constructiilor; - Gradul de pregatire a populat cu privire la 1 ajutor (autoajutor si aj. reciproc) In caz de intirziere a ajut. cu 1h-nr. de decedati creste cu 30%, cu 2h-60%, cu 6h-905%.Volumul pierderilor sanitare pot fi de la 2,5 la 6,4 % din populatie. Cunoasterea din timp a volumului posibil a pierderilor sanitare permite de a planifica asigurarea med. a ran si boln. P/u planificarea corecta a asigurarii med. in caz de cutremur e nevoie sa cunoastem caracteristica zonelor seismice- 4 zone: 1. Z. distrugerilor usoare: pierderi generale umane - 15-20% din pop.: p.sanitare – 96-98% din cele generale; p.irecuperabile-2-4%; 5%- internare 2.Z. distr.medii: p.generale 20-25%; p.sanitare -85-90%; p.irecuperabile 10-15 %; 30%-necesita intenare.

3.Z.distr.puternice: p.generale-25-30%; p.sanitare80-85%; p. irecuperab-15-20%; 35% internare. 4.Z. distr. totale: p.gen-40%, /p.sanit-55-60%/ p. irecuperab-40-45%. .internare-40%. b) Structura pierderilor sanitare depinde de factorul lezant (mecanic, chimic, termic, psihoemoţional, patologic) In funct. de fact. lezant pierderile sanit pot fi:-lez. mecanice- 85-90% din p.sanitare; -lez. termice – 15-20% din p.sanitare; -crush-sindrom -24%; -Stari reactive- 70-80 din populat. din ei 10-18% vor fi internati. Crush-sindrom constituie 24% din sinistrati dintre care 35% stare grea, 43% medie, 22% usoara. Factori patologici de baza- durere, toxemie, pierderi de plasma. 3) Gradul din scoatere din functiune a cadrelor medic: în cazul în care vor fi scoase din funct. instit. med. si cadrele med vor fi necesare de mijloce si forte din afara focarului. 4) Prezenta sau absenta contaminarii terenului cu s.radioactive, toxice, bacteriene: e necesar de a proteja personalul medical dar si ranitii si bolnavii de factori lezanti. In acest caz personalul medical va lucra in mijl. de protect. individuala (masca antigaz, echipament antichimic), productivitatea muncii scade si vor fi necesare suplimentarea forţelor şi mijl.medicale p/u a indeplini unul si acelasi volum de lucru intr-o unitate de timp. 5)Starea sanitaro-epidemica a terenului creata in urma dezastrului concret.- Starea S-E se inrautateste brusc (vor fi distruse sisteme cu alimentare cu apa, de canalizare, supravietuitorii ramin fara adapost, apar un nr. mare de cadavre). Maladii caracteristice:Holera, Dizinterie, Hepatita virala, Enterocolite specifice, Ale cailor respirat.

4. Caracteristica medico/tactica a inundatiilor Zona I (zona inundatiilor catastrofale) viteza valului – 30 km/ora, T / 30 min, L -6-12 km Zona II (zona scurgerii rapide) – viteza scurgerii apei-15-20 km/ora, T – 50-60 min, L -15-20 km Zona III (zona scurgerii medii) – viteza scurgerii apei-10-15 km/ora, T 2-5 ore, L -30-50kmZona IV (Zona revarsarii apei)- vitera scuergerii apei -6-10 km/ora, T-4-10ore, L –pina la 36-70km.Volumul si strutura pierderilor umane vor oscila in functie de: - densitatea popul in zona de inundatie; - instiitarea la timp a popul; - distanta localitatii populate de la loocul initierii unundatiei; - distanta localitatilor inundate de la institutiile medicale; - inaltimea si timpul trecerii valului inundat; - t apei si mediului ambiant; - timpul inundatiei; - nivelul de instruire prealabila a popul; - nivelul de pregatire a protectiei civile si SAMU. 6. Caracteristica medico-tactica a avariilor la transportul aerian.Clasificare: dupa tipul de trenuri: 1. castrofe cu trenuri de pasageri; 2. cu trenuri de marfa; 3. cu trenuri de pasageri si de maraf (concomitent) Dupa urmarile tehnice: accidente; avarii; cazuri deosebite de defecte in lucru; cazuri de defecte in lucru Dupa caracterul accidentului: tamponare, izbire, iesire de pe calea ferata; incendiu; combinat Dupa urmarile medicale: categoria I-M (nr sinistratilor <5); categoria 2-M (nr de sinistrati 5-15); categoria 3-M (15-20); categoria 4-M (30-50); categoria 5-M (>50) Dupa caracterul lezarilor: castrofe cu traume mecanice; cu combustii; cu intoxicatii; cu leziuni prin iradiere; cu poluarea mediului; cu leziuni combinate si poluarea mediului Dupa urmarile sanitaro-igienice si ecologice: categoria I (cu raza zonei de poluare pina la 50 m); categoria II (50-300m); categoria II (300-500 m); categoria IV (>1000m) Particularitatile structurii pierderilor sanitare: 1. traume mecanice (90%); 2. in accidente cu incendii 20% din sinistrati vor avea leziuni termice si combinate; 3. din traumele mecanice predomina plagile tesuturilor moi, fracturile inchise ale membrelor, traume craniocerebrale insotite de comotii cerebrale grave (>50%); 4. o greutate specifica majora revine traumelor combinate si asociate (>60%);5. din toate pierderile sanitare circa 20% au necesitate in asistenta medicala de urgenta

8. Pierderile sanitare în caz de catastrofe şi clasificarea lorPierderi generale- toate pierderile pop. ce apar in urma catastrofelor (naturale, tehnogene si sociale). Se impart in: -P.definitive (nerecuperabile)-decedati + pierduti fara veste. -P.sanitare(recuperabile) P.Sanitare- oameni ce in urma leziunilor, imbolnavirilor au pierdut capcitatea de munca mai mult de 24h si au fost inregistrate in inst. curative (asist. de urgenta) si lu s-a acordat ajutor medical calific. Clasificarea pierderilor sanitare ..a. factorul etiopatogeneticleziuni mecanice, leziuni termice, leziuni prin iradiere, leziuni chimice, leziuni biologice, leziuni reactive (psihoze) Fiecare dintre aceste clase conţin un anumit număr de grupuri de leziuni omogene Clasa I – un număr mare de grupuri în funcţie de localizarea lezării şi profunzimea ei.Clasa II – 2 grupuri – combustiile/ degerăturileClasa III – boala actinică acută/boala actinică cronicăClasa IV –lez prin subst toxice neuroparalitice; -lez prin subst cu acţiune toxică generală; -lez prin subst toxice asfixiante; - lez prin subst toxice diferite (lacrimogene, iritante); - lez prin subst cutano vezicanteClasa V – prin forme bacteriene/ prin toxine bacterieneClasa VI – stări reactive de scurtă durată/stări reactive prolongate..Fiecare din aceste grupuri conţine forme nozologice concrete (diagnostic diferit) b. clasif după numărul ș i modalitatea de ac ț iune a factorilor lezanţi care au influenţat în organismului uman: leziuni combinate – apărute în urma acţiunilor asupra organului a 2 sau mai mulţi factori lezanţi leziuni asociate - atacă 2 sau mai multe regiuni anatomice sau a 2 sau mai multe organe, doar printr-un singur factor lezantleziuni multiple – leziuni a 2 sau mai multe regiuni anatomice prin 2 sau mai multe elemente a unuia şi aceluiaşi factor lezant.d. După gravitate:leziuni extrem de grave: răniţii cu leziuni incompatibile cu viaţa, care se află în stare de agonie. Lor li se acordă ajutorul medical simptomaticleziuni grave: răniţi ce au leziuni ce poartă pericol pentru viaţă de regulă sunt fără conştiinţă cu diagnostic complex, complicat şi necesită tratament staţionar îndelungat. Ei au nevoie de ajutor medical de urgenţăleziuni de gravitate medie – răniţii şi bolnavii care nu au pericol pentru viaţă, dar deseori au necesitate de tratament staţionar îndelungatleziuni uşoare – răniţii şi bolnavii care pot să se autodeservească şi să se deplaseze desinestătător. Ei deasemenea au nevoie de tratament staţionar

7. Caracteristica factorilor lezanti ai catastrofelor:1.F.mecanici (unda de soc,alunecari de teren, prabusiri de pamint, uragane, virtejuri, explozii (schije secundare) 2.F.termici (temp. inalte, scazute; ef de temp inalta provocata de un fascicol de lumina-lazer, focos atomic) 3.F.chimici: (subst. chimice concentrate: amoniac, acizi, baze etc)4.F. de iradiere: (accid. la instalatii ce folosesc surse cu energie atomica, radioterapie etc) 5.F. biologici: (bacterii si toxinele lor) 6.F. psiho-emotionali-stres..-Unda de soc-in urma exploziei. Este un volum de aer comprimat ce se raspindeste uniform de la epicentru spre periferii cu o viteza supersonica. Asupra organismului uman actioneaza in mod indirect direct, propulsind prin tes, organismului si provocind leziuni. Atit act. directa cit si indirecta provoaca leziuni. Actiunea U.d.S aspuro org- in kg/cm2:-la actiunea 0,2-0,4 kg/cm2- leziuni usoare( contuzii, luxatii, perforatii ale mem. timpanice) -la 0,6-0,9 kg/cm2 – lez. grave (lez. org. interne, lez. articulatiilor, contuzii grave etc)-la 0,9 si ↑-lez. extrem de rave, incompatibile cu viata.-Combustii- pot fi superficiale si profunde Complicatii:-Primare precoce (pierderea cunostintei, asfixie, stare de soc, de toxemie)-Lez. secundare precoce (supuratia leziunilor, stare de sepsis, pneumonii etc)-Tirzii (contractura cicatriciala-keloid, ulcer trofic, amiloidoza org. interne). In intox cu Co2-dereglari psihice.

9.Volumul şi structura pierderilor sanitare posibile în caz de cutremur de pământ a) Volumul pierderilor sanitare depind de: -magnitudinea C., -Densit. Popul.; -Gradul de pregatire a popul. in comportare adecvata in caz de cutremur.; -Gradul de pregatire a protect. civile, a servic. asist. med. de urgenta, mobilitatea inalta a acestor organizatii p/u a incepe la timp lucrarile de salvare si ajut. medical.; -Perioada zilei, anotimp; -Caracterul constructiilor; - Gradul de pregatire a populat cu privire la 1 ajutor (autoajutor si aj. reciproc) In caz de intirziere a ajut. cu 1h-nr. de decedati creste cu 30%, cu 2h-60%, cu 6h-905%. Volumul pierderilor sanitare pot fi de la 2,5 la 6,4 % din populatie. Cunoasterea din timp a volumului posibil a pierderilor sanitare permite de a planifica asigurarea med. a ran si boln. P/u planificarea corecta a asigurarii med. in caz de cutremur e nevoie sa cunoastem caracteristica zonelor seismice- 4 zone: 1. Z. distrugerilor usoare: pierderi generale umane - 15-20% din pop.: p.sanitare – 96-98% din cele generale; p.irecuperabile-2-4%; 5%- internare 2.Z. distr.medii: p.generale 20-25%; p.sanitare -85-90%; p.irecuperabile 10-15 %; 30%-necesita intenare. 3.Z.distr.puternice: p.generale-25-30%; p.sanitare80-85%; p. irecuperab-15-20%; 35% internare. 4.Z. distr. totale: p.gen-40%, /p.sanit-55-60%/ p. irecuperab-40-45%. .internare-40%. b) Structura pierderilor sanitare depinde de factorul lezant (mecanic, chimic, termic, psihoemoţional, patologic) In funct. de fact. lezant pierderile sanit pot fi:-lez. mecanice- 85-90% din p.sanitare; -lez. termice – 15-20% din p.sanitare; -crush-sindrom -24%; -Stari reactive- 70-80 din populat. din ei 10-18% vor fi internati. Crush-sindrom constituie 24% din sinistrati dintre care 35% stare grea, 43% medie, 22% usoara. Factori patologici de baza- durere, toxemie, pierderi de plasma.

16. Structura organizatorică a PC a RMInclude: - organe de conducere – in Guvernul RM prim-ministru e Presedintele Comisie SE a RM; Serviciul PC si SE sef serviciului – vice presedintele Comisiei pt SE; Conducatorii administratiei publice locale conducatorii – sefii Comisiilor pt SE; conducatorii ministerelor, directorii departamentelor, sefii unitatilor economice presedintii Cimisiei pt SE. - organe de administrare – comisia pt SE a RM; SM al Fortelor PC; Serviciul de salvare-deblocare; Inspectoratul de Stat al PC; Directia PC – in municipii, orase, Sectia PC – in sectoare, raioane, Inspectori – in sate; Comisiile pt SE ale ministerelor si departamentelor specialisti titulari, persoane responsabile pt PC (la unitati economice) - forţe şi mijloace de lichidare a urmărilor calamităţilor – Unitatile si subunitatile militare ale PC; Formatiunile militarizate; Formatiunile de salvatori si pompieri; Formatiuni specializate ale ministerelor si departamentelor; Formatiunile nemilitarizate ale obiectelor economiei nationale - reţeaua de observare şi control de laborator – Centrele si institutiile sanitaro-igienice si antiepidemice ale MS a RM; Statiile hidrometio ale serviciului Departamentului Protectiei Mediului inconjurator; Laboratoarele veterinare, agrochimice, de protectie a plantelor ale ministerului agriculturii si alimentatiei; Laboratorul ministerului serviciilor comunale si exploatarii fondului de locuinte; Institutiile principale, orasanesti si sectorale, laboratoarele centrale specializate. Centrele de indicatie a substantelor radioactive, toxice - sistem de instruire – Instruirea ]n scolile de cultura generala de la 8 ani; Instruirea in institutiile de invatamint mediu de specialitate; Instruirea in institutiile de invatammint superior; Instruirea la unitatile economice; Instruirea la locul de trai; Instruirea primara si perfectionarea ultarioara a conducatorilor in domeniul PC. 17. Noţiune de medicină a calamităţilor. Misiunile SAMUSEM.Calamitatilor-ramura a med. teoretice si practice, avind ca obiectiv de baza organizarea si efectuarea asigurarii med. a populatiei (lezatilor, sinistratilor,) in procesul de lichidare a consecintelor medicale ale dezastrelor, ce includ următoarele complexe de măsuri: -Masurilor de tratament si evacuare;

-Masurilor sanitaro-igienice si antiepidemice; -M. ce tin de aprovizionarea cu mater. Sanit-farmac, tehn med, utilaj; -M. ce tin de dirijarea cu fortele si mijloacele serv. Med Obiectivele de studiu:-Factorii lezanti al dezastrelor si actiunea lor asupar organismului; -Patologia specifica aparuta in rezultatul actiunii fact.; -Formele, metodele de oragizare si acordare a asist. med.; -Formele, metodele de tratament, recuperare medic; -Metodele de combatere a dezastrelr si a efectelor act. fact. lezanti. Aspecte:-Clinic; -De med. Preventiva; -De manageent farmaceutic;-De management sanitar. Metode de studiu:-Istorico-descriptiva; -Analitica; -Statistica; -De prognozare; -Simulare Misiunile SAMUSE:-Organiz activă şi conduc cu forţele şi mijl serv, antrenate în lichidarea urmărilor calam -Acordare la timp a AMU lezaţilor, evacuarea medicală şi trat RB, -Asig stării sanitaro-epidemice satisf a popul în raioanele catastrofale. Prevenirea apariţiei şi răspîndirii bolilor infecţioase în masă în rândurile populaţiei -Micş maximal posibilă a nr neîntemeiat de decedaţi în focare, pe căile de evacuare şi la etapele medicale -Efect expertizei med-legale a decedaţilor şi exam medic a lezaţilor pt stabilizarea gr de gravitate a traumelor, maladiilor şi prognozarea capacit de muncă a acestora Modalităţi de îndeplinire:# crearea, înzestrarea, pregătirea şi menţinerea forţelor şi mijloacelor SAMUSE permanent gata pt acţiuni în SE# introd în pract ocrot săn a bazelor teoretice metodologice şi organizatorice moderne de asig med a popul în SE# crearea rezervelor de mater medic, păstrarea, împrospătarea şi evidenţa lor # pregătirea profesională a cadrelor medic, pt lichidarea urmărilor calamităţilor# efect recun.med., îndeosebi recunoaşterea san-epidem în focare de dezastru# colaborarea cu serv med ale altor ministere şi depart cu organe de conducere publică locală, cu organele servic PC şi SE cu serv respective din alte state ş.a.# Conduc cu forţele şi mijl SAMUSE în per de pregătire şi în per de lichidare a urmărilor med-sanitare a calamităţilor

18. Principiile de organizare şi de lucru ale SAMUSE1. caracter vestat şi prioritar al acestui serviciu2. princip.teritorial3. mobilit înaltă a formaţ serv. şi universalitatea profesională de folosirea a serv în diverse SE4. triajul medical – măsura de bază de organiz. a asist.med de urg.popul în SE5. acord aj.med.la timp, consecutiv şi cu eficacitatea înaltă6. princ.de interacţiune – prevede coordon acţ comune în acord asist med cu serv med ale altor ministere şi departamente şi se înfăptuieşte prin: întocmire din timp a planurilor de acţiuni şi interacţiuni; includerea în compon comisiilor pt SE a reprez altor ministere şi departamente 7. princ conducerii unice8. eşalonarea asist med şi manevrarea cu forţele şi mijl serviciului9. respectarea raţionalităţii de creare a forţelor şi mijl serv în funcţie de posib apariţiei SE şi posib statului10. cointeresarea materială, prot socială şi juridică a pers med ş.a.specialişti participanţi la organiz şi acordarea ajut med de urg lezaţilor în SE11. princip de asig a 2 grade de pregătire a serv: grad înalt şi grad de pregătire permanentă a forţelor şi mijl serv12. pregăt popul şi a pers cu un risc profesional mărit, care ţine de comportament adecvat, acţiunile în SE şi de acordare a primului ajutor în diverse calam. 19.Structura organizatorica a Serv. asist. med. de urgenta in S.E. Brigazile de asist. med. se organizeaza la etapele ed. de felcer si moasa, iar la oficiile si centrele medic, de familie se constituie brigazi p/u acordarea 1 ajutor medical-posibilitatea de a acorda ajut. med. respectiv la 50 lezati in 6 h de lucru. Conform deciziei organelor de conducere teritoriala a SAMUS in baza institutiei medico-sanitare, municipale, sectorale si raionale se organizeaza detasamente medicale mobile alcatuite din 10 brigazi (2-5 brigazi p/u acordarea 1 aj. med, 3-5 p/u ajut. premedical). P/u acordarea ajut. med. calificat in spitalele municipale, orasanesti, sectorale, raionale-brigazi de asistenta calificata chirurgicala si terapeutica mobile cu capacitatea de acordare a ajut. chirurgical cu capacitatea de 12 raniti, toxico-terapeutic-25ran. / 24 h. Brigazile specializate de pregatire permanenta sunt create la SCR; SM-Sfinta treime; SC traumatologic; SCNr3 de copii; S. boli infectioase; centrul mamei si copilului, SU. Sarcinile brigazii: 1.Acordare 1 ajut. 2.Coordonarea activit. med. in instit. Med-san

20. Conditiile ce influenteaza organizarea si efectuarea masurilor curativo-evacuatorice a lezatilor in timpul calamitatilor.1.Imprevizibilitatea dupa timp si loc a aparitiei dezatrelor2. Aparitia concomitenta a pierderilor sanitare in masa3. Volum. si structura pierderilor sanitare au particularit. sale in diverse dezastre.4.Gradul de dezvoltare social-economica a reg. concrete, existenta instit. med. cu functia pastrata.5.Conditii geografice (climă/relief) În munţi pierd sanit cresc cu 27-37%6. Gradul de dezvoltare a comunicatiilor si a drumurilor7. Gradul de pregatire a populat. cu privire la acordarea 1 ajut.(autoajutor şi aj.reciproc) cit si la comport. adecv in div dezastre. În caz în care I-ul aj. (din rândurile celor gravi) întârzie 1h 30%; 3h 60%; 6h 90%8. Gradul de pregatire a format. PC si a serviciului de SAMU, mobilitate înaltă şi intervenţia cât mai rapidă a acestora în focar9. anotimpul, parte a zilei.10. Caracterul dezastrului

Aceste condiţii pot acţiona în complex consecinţe grave.21.Esenta si princip de baza ale asigur. curativ-evacuatoriale a lezatilor in timpul

calamitatilor.Esenta:efectuarea la timp a unui complex de masuri consecutive si succesive in acordarea ajutor. med. şi trat lezaţilor la 2 etape medicale cu evacuarea obligatorie a RB din focar, cu imbinarea evacuarii med şi asistenta med. si evacuarea RB dupa destinatie. Principii:-acordarea ajut. med şi trat RB la timp-asigurarea consecutivităţii in acord ajutor. med. R/B ( de la simplu la compus)-respectarea succesivitatii in acord ajut. medical şi trat RB (se asigură prin îndepl documentelor şi prin cunoaşterea patol în diverse calam)-simplificarea nr. de etape medicale pînă la un optim minimum-evacuarea obligatorie a RB din focar-evacuarea RB dupa destinatie-specializarea pe larg a instit medicale-Fractionarea, ajut. med acordat RB la etap. med.- folosire pe larg a mijl mecanizate de evacuare a RB

In situatii except. se tine cont de 3 faze:-faza izolarii(dureaza de la initierea dezastr pina la inceputul lucrarilor organizate de salvare. R/b deseori sunt izolati)-faza salvarii (de la initierea lucrarilor de salvare-finisarea evacuarii RB din focar)-faza de reabilitare

22.Tipurile si volumul ajutorului medical acordat răniţilor şi bolnavilor la etapele medicale şi dependenta lor de situaţia de luptă şi medicală. Tip de ajutor medical – lista de măsuri curativ profilactice efectuate pe câmpul de luptă sau la o etapă medicală concretă. Se disting 5 tipuri de aj.med.: 1.primul ajutor; 2.ajutor premedical; 3.primul ajutor medical; 4.aj.med calificat; 5.aj.med.specializat. Volumul ajutorului medical (VAM) - totalitate de măsuri curativ-profilactice efectuate RB în cadrul unui tip de ajutor medical, în funcţie de situaţia de luptă şi medicală real creată. Volumul ajutorului medical se stabileşte de către şeful serviciului medical superior, în caz de necesitate de urgenţă volumul ajutorului medical poate fi modificat şi de către şeful etapei medicale date. VAM poate fi utilizat pentru timpurile de ajutor medical : I ajutor medical, ajutorul medical calificat. Pentru I ajutor medical se prevede VAM:-pe deplin – când se îndeplineşte toate măsurile medicale conform indicaţiilor medicale – măsuri de urgenţă şi măsuri care pot fi amânate-redus – se îndeplineşte doar măsurile de urgenţă În cadrul ajutorului medical calificat, VAM poate fi: pe deplin – se îndeplinesc măsuri de urgenţă şi cele care pot fi amânate în I şi al II rând, în volum redus – se îndeplinesc măsure de urgenţă şi măsurile care pot fi amânate în I rând. VAM se stabileşte în funcţie de situaţia de luptă (pericolul de încercuire, retrageea trupelor etc.) şi în funcţie de situaţia medicală (număr imbunător de RB apăruţi într-o perioadă scurtă de timp, numărul mic de cadre medicale). Într-o anumită perioadă, zi de luptă – VAM poate fi modificat în funcţie de situaţia de luptă şi cea medicală. În cazul în care nr de RB sosiţi la etapa dată nu este mare şi situaţia de luptă este favorabilă, ajutorul medical se va acorda în vol deplin (şi măsurile de urgenţă şi cele ce pot fi amânate). În cazurile în care inamicul ameninţă cu ieşirea lui la etapă medicală respectivă se vor acorda doar măsurile de urgenţă a I-lui aj med sau a aj med calificat. În cazul în care nr de RB sosiţi la et dată este mult prea mare şi care nu poate fi acoperit şi cu măsurile de urgenţă şi cu cele ce pot fi amânate, volumul aj med va fi redus pînă la măsurile de urgenţă a aj med respectiv (prin neefectuarea măsurilor ce pot fi amânate)

24 .Scopurile, conţinutul şi organizarea primului ajutor medical în SEPrimul ajutor medical – se acordă la punctul medical al brigăzii, batalionului, încadrate cu medici cu studii superioare – generalişti. Scopul de bază a I ajutor medical constituie înlăturarea, atenuarea consecinţelor leziunilor care prezintă pericol pentru viaţă, prevenirea complicaţiilor posibile şi pregătirea acestora către evacuarea de mai departe. Timpul optimal – primele 5-6h după rănire. Toate măsurile efectuate se împart în 2 grupe: măsuri de urgenţă (neefectuarea poate conduce la deces) şi măsuri de urgenţă care pot fi temporar amânate (fără consecinţe grave) Măsurile de urgenţă a I ajutor medical includ:-hemostaza provizorie/definitivă, -înlăturarea asfixiei (curăţarea cav buc şi căilor respir super de corpi străini, scoaterea şi fixarea limbii prolapsate, ventilare artificială a plămânilor, inhalare de O2, toracocenteza în caz de pneumotorax cu supapă, traheostomie), -măsuri antişoc (hemotransfuzie şi substituienţi, blocaj novocainic local, admin analgeticelor, cardiotonice ş.a.) -imobilizarea de transport în caz de fracturi, -cateterizarea uretrei sau puncţia vezicii urinare în caz de retenţie a urinei, -înlăturarea membrelor zdrobite ce se ţine doar printr-un lambou de ţesuturi, -administrarea repetată de antidoţi, substanţe anticonvulsive, bronhodilatatoare, psihomimetice, -tratare sanitară parţială, dezactivare, degazarea plăgilor în caz de contact cu substanţe toxice, dezinfecţia echipamentului, -Spălături gastrice, în caz de pătrundere în stomac a subst toxice, -administrarea serului antitoxic în caz de intoxicaţii cu toxine bacteriene, efectuarea profilaxiei nespecifice în caz de utilizare a armelor biologice.Măsuri care pot fi amânate

23. Scopurile şi conţinutul primului ajutor lezaţilor în SEPrimul ajutor este acordat pe cimpul de lupta (in focarul de pierderi sanitare) prin autoajutor, ajutor reciproc, ajutor din partea sanitarilor, instructorilor sanitari, sanitari pușcași, șoferi-sanitari, echipe de brancardieri. Scopul primului ajutor consta in efectuarea celor mai simple masuri medicale pentru salvarea vieţii răniţilor si prevenirea complicaţiilor grave. Timp optimal – primele 20-30min Dotare: mijl.medic de prot individ (trusa med individ, pachet individ antichim, pachet individ de pansam); trusa medicală de campanie; trusa medicală pt trupe (pt toate ijl de transp.); mijl improvizate. Masurile primului ajutor prevăd: - stingerea echipam ce ard; - aplicarea pansamentului pe plaga; - hemostaza provizorie prin pansament compresiv sau prin garou; - imobilizarea provizorie a fracturilor; - calmarea durerii - analgetice; - antivomitive; - uneori antibiotice; - administrarea antidotilor in intoxicaţiile cu substanţe toxice; - respiraţie artificiala; - masaj cardiac extern; - aplic pansam ocluziv în pneumotorace deschis; - aplicarea mastii contra gazelor in teren contaminat; - tratarea sanitara parţiala, cind este cazul. 25. Ajutor medical calificat. Scopurile, conţinutul şi organizarea ajutorului medical calificat în SEAjutorul medical calificat – se acordă de către medicii chirurgi, terapeuţi în instutuţiile medico militare sau civile. Acest tip de ajutor are drept scop înlăturarea consecinţelor RB ce poartă pericol pt viață; de a preveni compl posibile. Acest tip de ajutor e acordat în timpul maxim de 8-12h. Se împarte în 2 grupe:Ajutorul medical calificat chirurgical- măsuri de urgenţă ( neefectuare deces) - măsuri ce pot fi amânate doar ca excepție. (neefectuare agravare/deces)- măsuri ce pot fi amânate fără consec graveAjutorul medical calificat terapeutic- măsuri de urgenţă (neefectuare deces)- măsuri ce pot fi amânate fără consecințe

26. Organizarea ajutorului medical specializat în caz de catastrofe Ajutorul medical specializat – forma superioară în acordarea ajutorului medical, ce se acorda de catre medici specialisti in diverse ramuri (specialitati) chirurgicale, si de medicina interna in spitalele militare specializate, ce dispun de instrumentar, aparatura de specialitate si medicamentele necesare.Timpul optimal 24h. Pentru existenţă are nevoie de câteva condiţii: 1.Prezenţa specialiştilor; 2. prezenţa dotării; 3.prezenţa locului pregătit.Scop: restabilirea funcțiilor organelor și sistemelor; a pregăti RB pt trat ulterior. La orice et.med., timpul optimal de acordare a aj med respectiv, lezaților prin subst tox de luptă este de primele 2 ore după sosirea acestora la etapa dată. 27. Noţiune de etapă medicală. Etapele medicale prespitaliceşti şi spitaliceşti Etapa medicala-fortele si mijloacele ocrotirii sanatatii instalate pe caile de evacuare cu scop de primire a RB, înregistrare, de a face triajul medical, de a acorda ajut. med. respactiv de a pregati RB pt evacuare (la neces). .2 tipuri de etape:1. Prespitaliceasca – toate etapele med din focar. Acestor formaţiuni medicale le revin indeplinirea următoarelor misiuni: primirea răniţilor si bolnavilor, executarea tratării sanitare ori speciale (după necesitate), acordarea primului ajutor medical ori premedical daca acesta n-a fost acordat, pregătirea răniţilor si bolnavilor către evacuarea de mai departe ori tratamentul temporar, îndeplinirea documentelor de evidenta medicala (fisa primara a rănitului).2. Spitaliceasca – cele din afara focarului. Acestor formaţiuni medicale le revin îndeplinirea următoarelor misiuni: primirea răniţilor si bolnavilor, executarea triajului medical, tratarea sanitara (speciala) după necesitate, acordarea ajutorului medical calificat, specializat, tratamentul, reabilitarea medicala, expertiza medico-militara, indeplinirea documentelor medicale.

28. Cerintele catre terenul de instalare a etapelor medicale in cas de catastrofe-terenul cit mai aproape de focarele de pierderi sanitare în masă-suprafata terenului sa asigure instalarea corectă şi comoda a tuturor secţiilor functionale ale etapei date-apropierea nemijlocita de cai de transport de evacuare si sursă de apa potabilă-terenul sa nu fie contaminat cu subst. radioactive , toxice, bacteriene-starea sanitar epidemica sa fie satisfacatoare. 30.Triajul medical. Definiţia, tipurile, scopurile şi semnif TM a lezaţilor în SE Triajul medical – parte componentă de bază a măsurilor de tratament şi evacuare în campanie şi reprezintă – repartizarea RB pe grupe în raport cu necesităţiele omogene de tratament, profilaxie şi evacuare. În dependenţă de funţia îndeplinirii, triajului medical este de 2 tipuri: triajul din cadrul formaţiunii şi triajul medical de evacuare şi transport.TM se face în baza diagnosticului stabilit şi prognosticului posibil; poartă un caracter concret şi se face încontinuu. În efectuarea TM, la orice et.med, treb.de ţinut cont de 3 semne de triaj: Nivel de pericol pt mediul ambiant, semnul de tratament, semnul de evacuare. 31. Organizarea TM al lezaţilor în conformitate cu semnele de triaj În efectuarea TM, la orice et.med, treb.de ţinut cont de 3 semne de triaj: Nivel de pericol pt mediul ambiant, semnul de tratament, semnul de evacuare. După niv de pericol, toţi RB se împart în 3 grupe:1.RB ce au neces în tratare sanitară (parţială/completă), dezactivare, degazare, dezinfecţie a echipamentului 2.B/v infecţioşi trimişi în izolator (pt izolare temporară) 3.Restul RB se trimit spre secţia de primire şi triaj.După semnul de tratament:1.RB ce au neces în măsuri de urgenţă a aj med, neefect cărora va provoca deces2.RB aj.cărora va fi amânat3.RB în stare de agonie După semnul de evacuare:1.RB ce vor fi evacuaţi la instit med din afara focarului2.RB ce vor rămîne la etapa dată: netransportabilă, stare de agonie, unii pentru trat.definitiv3.RB ce vor fi trimişi la locul de trai pt supraveghere şi trat de ambulator.

34. Esenţa, scopurile şi organizarea evacuării medicale a lezaţilor în caz de catastrofe Evacuarea medicala-complex de măsuri ce ţin de căutare, scoatere de sub dărâmături şi transportarea acestora pînă la etapa finalp unde se va acorda aj.med., tratament şi reabilitare medicală. Numai evacuarea medicala da posi-bilitate de a elibera etapele medicale de raniti si bolnavi si face posibil ca ele sa se deplaseze in conformitate cu crearea situaţiilor tactice si medicale pe de o parte si de a acorda acel tip de a-jutor medical (in conformitate cu indicaţiile medicale) răniţilor si bolnavilor de care ei necesita. Scopul: acordarea la timp a ajut. med.; crearea condit. de manevrare cu fortele si mijloacele SAMU din focar. Caile pe care se efectuează evacuarea răniţilor si bolnavilor se numesc cai de evacuare si de cele mai multe ori ele corespund cu caile de aprovizionare. Totalitatea cailor de evacuare, etapelor medicale instalate pe ele si transportul sanitar folosit, care asigura o grupare de trupe poarta denumirea de direcţie de evacuare. Evacuarea medicala se organizează sub responsabilitatea seful SAMU a nivelului respectiv. P/u evacuare se folosesc autosanitare, autobuse sanitare, elicoptere sanitare ale MS, dar si camioane, trenuri, elicoptere de transport etc. Autobuzele sanitare si elicopterele sanitare nu vor acoperi evacuarea R/b din foacr, de aceea in perioada de pregatire, seful SAMU de nivel respectiv, prin colaborare cu alte persoane de decizie din alte ministere si departamente tre sa ia decizie p/u a primi mijl. de transport. a r/b. in acest scop exista decizia Guvernului, prin care m. drumurilor si transportului, cit si alte ministere si departamente sunt obligate sa asigure SAMU la cererea sa cu mijloace de transport p/u evacuarea R/B din focar si p/u transp. medicilor si mat. med in focar. Aceasta decizie e inclusa in planul de evacuare a comisiei respective p/u S.E, care se aprobă de către preşedintele comisiei, iar măsurile incluse în plan st obligatorii pt toţi executanţii. În RM există o decizie a guvernului prin care sunt obligate ministrul transportului şi infrastructurii drumurilor, alte ministere şi departamente de a asigura la cererea SAMU, transp necesar pt evacuarea RB din focar, dar si pt transp pers med şi mater med în focar.Se interzice evacuarea RB din focar în cazul în care nu a fost acordat aj med.

32. Grupele de RB repartizaţi în urma TM la etapele prespitaliceşti 1. RB ce au neces în măsuri de urg după indicaţii vitale2. RB cărora aj med va fi amînat(1.şi2. în cadrul formaţiunii)3. restul RB4. RB ce vor fi evacuaţi din focar la instit med din afara focarului5. RB ce vor ieşi din focar de sinestătător sau cu ajut altor pers 33. Grupele de RB repartizaţi în urma TM la etapele spitaliceşti 1. RB în stare de agonie 2. RB ce au neces de măsuri de urgenţă3. RB cărora aj.med. va fi amânat4. RB ce vor fi trimişi la locul de trai pt suprav şi trat ambulator. 35. Izvoarele de aprovizionare a instit. si format. med. cu materiale medicale, sanitaro-gospodaresti si speciale in SE. • Cu mat. Med-Sanit:-din rezerva intangibila de mat. a instit si format servic. asist med de urgenta creata conform Tabelei temporare de aprovizionare-de la interp. Farmaceutice -din rezervele nescazute statale-prin finant. din bugetul republican sau local-prin folosirea unor mijl. medico-veterinare de la serv. veterinare-mat. med. de la alte ministere si departamente-mat. med. aflate la aprovizionarea curenta a inst. medicale-mat. med. aflate in focar si ce sunt utile p/u folosire.• Cu mat. Sanit-gospod:-conform Tabelei temporare de aprovizionare-Din instit., ministere, departam, prin hotarirea comisiilor p/u sit except ale municipiilor, oraselor, sectoarelor, raioanelor.• Cu mat. speciale:-conform Tabelei temporare de aprovizionare-prin statele majore a prot. civile locale.

36. Pastrarea mat. med. ale instit. si format. SAMUSEP/u pastrarea lor corecta e necesar efectuarea:-amenajarea incaperii cu poliţă, safeuri-Mentinerea

depozit. in curatenie si respectarea conditi corespunzatoare-Paza depozit. si respectarea regulilor antiincendiare. -Evidenta stricta si corecta a mat. aflate la pastrare-Controlul sistematic asupra respectarii normelor de pastrare a mat.• M.med se pastreaza conform cerintelor:1) Dupa destinatie:-Mat. in rezerva nescazuta p/u format. med. se pastreaza separat.-M. de folosire curenta p/u instit. med- separat2)Dupa tipul materialului: toate mat. folosite in practica med., preparate bacteriene, reactive de laborator, mat. de pansamente, obiecte p/u farmacii se pastreaza aparte.3)Dupa conditii speciale de pastrare: care necesita tº speciala, ce tre ferite de umiditate, de raze solare. In afara de aceasta se pastreaza separat: -Sub. deosebit de toxice (lista speciala); -Mijloace medic toxice- gr A; -Mijloace med. cu efect puternic gr B, p/u care sunt stabilite reg. speciale de pastrare. Mater med se păstr în ambalaje pt fiecare formaţ medic. Pe fiecare ambalaj se scrie: denum depozit, denum medicam, masa fără dop şi netă, timp de pregătire, data analizei, numele de familie ale împachetatorului, data împachetării. Mater.inflamabile se păstr aparte conform regulilor speciale.Obiectele din gumă/cauciuc se păstr la o temp de 0-20oC, să fie ferite de curent de aer şi de razele directe ale luminii. Tot aparatajul medical pănă la punerea în rezervă nescăzută treb să fie examinat în acţiune. Instrumentarul chirurgical treb să fie conservat.

Respons pt crearea rezervelor nescăzute de mater pt instit şi formaţ medic o poartă directorii acestor instit med. Controlul sistematic asupra acumulării, păstrării şi împrospotării mater e/e efect de către medicul şef-adjunct al spit în probl medic.Respons pt împrospătare la timp a mater medic în rezerva nescăz o poartă şeful farmaciei spitalului, iar în acele spit unde nu sunt farmacii respons o poartă asist super a Sp. Normele de aproviz şi păstrare în rezervele scăzute şi determ de către org de conduc ale ocrot săn regionale ce ţin cont de particul existente de caracterul catastrofelor posibile, dar şi conform tabelei temporare de aproviz. Pt primirea mater medic este necesar de a prez următ docum: buletin de identit, procura, bon de livrare.

34. Esenţa, scopurile şi organizarea evacuării medicale a lezaţilor în caz de catastrofe Evacuarea medicala-complex de măsuri ce ţin de căutare, scoatere de sub dărâmături şi transportarea acestora pînă la etapa finalp unde se va acorda aj.med., tratament şi reabilitare medicală. Numai evacuarea medicala da posi-bilitate de a elibera etapele medicale de raniti si bolnavi si face posibil ca ele sa se deplaseze in conformitate cu crearea situaţiilor tactice si medicale pe de o parte si de a acorda acel tip de a-jutor medical (in conformitate cu indicaţiile medicale) răniţilor si bolnavilor de care ei necesita. Scopul: acordarea la timp a ajut. med.; crearea condit. de manevrare cu fortele si mijloacele SAMU din focar.Caile pe care se efectuează evacuarea răniţilor si bolnavilor se numesc cai de evacuare si de cele mai multe ori ele corespund cu caile de aprovizionare. Totalitatea cailor de evacuare, etapelor medicale instalate pe ele si transportul sanitar folosit, care asigura o grupare de trupe poarta denumirea de direcţie de evacuare. Evacuarea medicala se organizează sub responsabilitatea seful SAMU a nivelului respectiv. P/u evacuare se folosesc autosanitare, autobuse sanitare, elicoptere sanitare ale MS, dar si camioane, trenuri, elicoptere de transport etc.Autobuzele sanitare si elicopterele sanitare nu vor acoperi evacuarea R/b din foacr, de aceea in perioada de pregatire, seful SAMU de nivel respectiv, prin colaborare cu alte persoane de decizie din alte ministere si departamente tre sa ia decizie p/u a primi mijl. de transport. a r/b. in acest scop exista decizia Guvernului, prin care m. drumurilor si transportului, cit si alte ministere si departamente sunt obligate sa asigure SAMU la cererea sa cu mijloace de transport p/u evacuarea R/B din focar si p/u transp. medicilor si mat. med in focar. Aceasta decizie e inclusa in planul de evacuare a comisiei respective p/u S.E, care se aprobă de către preşedintele comisiei, iar măsurile incluse în plan st obligatorii pt toţi executanţii. În RM există o decizie a guvernului prin care sunt obligate ministrul transportului şi infrastructurii drumurilor, alte ministere şi departamente de a asigura la cererea SAMU, transp necesar pt evacuarea RB din focar, dar si pt transp pers med şi mater med în focar.Se interzice evacuarea RB din focar în cazul în care nu a fost acordat aj med.

37. Misiunile farm. centrale, orasanesti în SE. Documente neces. p/u primirea mat. med. 1. Determinarea necesarului in mat. medico-sanitre, sanit-gospod si speciale p/u asigurarea instit. şi formaţ medic in S.E.2. Stud. sit. posibile si planificarea aprov. instit. si format. medicale. Aproviz. popul cu med. in SE.3. Pregatirea pers. inst. farmaceutic p/u lucru in s.e.4.Paticiparea la crearea rezervelor nescazute de mat. med. p/u instit. med, p/u lucru in SE.5,Crearea rezerv. nescazute de mat, in instit farmaceutice. Acumularea, pastrarea si improspatarea mat. med.6.Pregatirea si asigurarea emiterii organizate si operative a mat. med. in termeni limitati7. Stud. posibilit. p/u folosirea in aprovizionarea instit. med din resursele locale.8. Controlul asupra folosirii rationale si economice a mat. medicale. 9. Reimpartirea instit. med in conformitatea cu situatia creata in caz de catastrofa10.Evidentierea justa si darea de seama cu privire la dinamica mat. medicale11. Organizarea prot. personalului si a mat. med. in conditii de SE. Ridicarea stabilitatii de lucru a obiectelor farmaceutice corespunzatoare. 38. Actiunile de comportament personal in caz de cutremur, incendii si inundatii. ÎN CAZ DE CUTREMUR DE PĂMÎNT-feriţi-vă de căderea tehcuielii, armaturii, dulapurilor, poliţelor, -fiţi cît mai departe de ferestre, oglinzi, abajure;-plăsaţi-vă lîngă peretele intern, în deschizătura uşilor;-imediat ce vor înceta zguduiturile - părăsiţi clădirea;-nu vă folosiţi ascensorul;-aflîndu-vâ in stradă treceţi la mijlocul ei, pe piaţă, cît mai departe de clădiri şi edificii,stîlpi cu linii de tensiune; ÎH CAZ DE INUNDAŢII- anunţaţi din timp personalul acestei case;-transferaţi la etajele de sus sau în poduri bunurile materiale;-deconectaţi apa, electricitatea, gazul;-luaţi cu sine lucruri de prima necesitate şi plecaţi la punctul de adunare;-dacă vă aflaţi în stradă, deplasaţi-vă pe un loc mai ridicat;-feriţi-vă de transformatoare şi fire electrice. ÎN CAZ DE INCENDIU:-feriţi-vă de temperatură înaltă, fum şi gaze, de prăbuşirea edificiilor, de exploziile utilajului tehnologic şi al aparatelor, de căderea copacilor,-este periculos de întrat in zona cu fum dacă vizibilitatea e mai mică de 10m;-la salvarea victimelor, înainte de a întră în încăperea încendiată, acoperiti-vă pe cap cu o prelată muşama, palton sau trenci umezite în prealabil.-uşa în încăperea cu fum deschideţi-o atent, pentru a evita izbucnirea flăcărilor în urma aerisirii abundente:-în încăperea cu fum deplăsaţi-vă pe brînci sau tîrîş;-pentru protejarea de oxidul de carbon respiraţi printr-o ţesătură umeda.

40. Masurile generale de protectie a pop. in situatii exceptionale in timp de pace Aceste măsuri s/t organiz şi efect de către conduc de la toate nivelele de comun cu organele PC, ce acordă asistenţă consultativă inclusiv şi materială.1. observarea permanenta si controlul de laborator vizind pericolul operatiei dezastrelor, contaminarea mediul. ambiant cu s. toxice, bacteriene.2. Informarea la timop a pop. d/e pericolul de aparitie a calamitatilor spontane, avariilor si altor sit. exceptionale3. Adapostirea pop. in adaposturi de protectie, utilizarea mijloacelor de protectie individualaAdăposturi – mijl de prot colectivă. După gr de prot pot fi: ad.standart şi improvizat.Ad.standart st construite şi la stadiul de proiectare treb să corespundă următ cerinţe: - prot.sigură a pop.; -să permită reşedinţa popul.în mod autonom, nu mai puţin de 72h; - să fie construite la o distanţă de siguranţă de sist de apeducte şi canalizare cu pres înaltă; -treb.să dispună de intrare şi ieşire cu acelaşi gr de protecţie în acelaşi timp să dispună de ieşire de rezervă.4. Respecatreea de catre pop. a regimului de protectie pe teren. Contaminatdeterm regimului antichimic / antiradiaţional / antibacterian. Pentru respectarea acestor regimuri se util.: mijl de prot colectivă, mijl de prot individuală(echipam de prot şi măşti antigaz), mijl de prot medicală (antidot, radioprotector, subst antibact şi unele regimuri speciale: observare/carantină)5.Evacuarea pop. din zonele ce prezinta pericolreprez măsuri şi activ orientate spre scoaterea, tranps popul din zonele afectate spre zonele de siguranţă. Sunt constituite comisii de evacuare, ce elab plan de evacuare, care include:

- liste nominale ale evacuatorilor; -direcţia; -asig siguranţei; - asig medicală. În locuri unde se evac popul s/t constit comisii de primire şi repartizare a popul. 6. Efectuarea masurilor speciale de protectie si cu caracter sanitaro-igienic 7. Instruirea in prealabil a pop. privitor la comportamentul corect si modalit. de protectie, activitate in SE 39. Noţiune şi principiile de bază al prot.popul.în SE în timp de pace Prot. civila in SE la pace-complex de masuri(activitati) pe scara intregului stat de ordin legislativ, economico-financiar, social si de management, ce au drept scop excluderea, diminuarea la maxim a act. fact. lezati in caz de declansare a dezastrelro asupra org. uman. • Responsabilitati in domeniul prot.. pop. il au: -presedintele RM, -Parlamentul, -Guvernul, -Ministerele, departamente, -Org. publice locale, - conducătorul întreprinderii de stat/private; -Fiecare cet. in parte.• Principiile: 1. Conducerea continua a activitatii de protect. a pop. de catre organel de conducere publica, conducatorii ministerelor, departamentelor si a conducatorilor obiectelor economice nationale, private sau de stat.2. Planificarea din timp si efectuarea masurilor de protectie a populatiei pe intreg teritoriu a RM3. Planificarea si efectuarea masurilor de protectie a populat. concomitent cu planificarea si efectuarea de alte ministere si departamente 4. Planificarea si executarea masurilor de protectie a pop. in complex cu planurile de dezvoltare sociala si a economiei nationale a RM, judetului, municipiului si obiectului economic national.

42. Conditiile de activit. ale SAMUSE si influenta lor la organizarea asig. med. a R/B. 1.Imprevizibilitatea dupa timp si loc a aparitiei dezatrelor 2. Aparitia concomitenta a pierderilor sanitare in masa 3. Volum. si structura pierderilor sanitare au particularit. sale in diverse dezastre. 4.Gradul de dezvoltare social-economica a reg. concrete, existenta instit. med. cu functia pastrata.5.Conditii geografice (climă/relief) În munţi pierd sanit cresc cu 27-37%6. Gradul de dezvoltare a comunicatiilor si a drumurilor7. Gradul de pregatire a populat. cu privire la acordarea 1 ajut.(autoajutor şi aj.reciproc) cit si la comport. adecv in div dezastre. În caz în care I-ul aj. (din rândurile celor gravi) întârzie 1h 30%; 3h 60%; 6h 90%8. Gradul de pregatire a format. PC si a serviciului de SAMU, mobilitate înaltă şi intervenţia cât mai rapidă a acestora în focar 9. anotimpul, parte a zilei.10. Caracterul dezastruluiAceste condiţii pot acţiona în complex consecinţe grave. 44. Caracteristica zonelor inundatiei catasrofale si influenta lor lla organizarea ajut. medical R/B Pt a organiza mai corect lucrările de salvare şi de acordare a aj.med.este necesar de a cunoaste caracteristica zonei de inundatii. 4 zone (începând de la baraj): 1.Z1.- In.catastrofală (vit. apei=>30 km/h; raza zonei:10-12 km; val inund. 2-5 m; timp de scurg.a apei–30 min.) 2.Z2.- de scurgere rapidă (V-15-20km/h; R.15-20 km; val-0,5-1 m; timp de scurgere 50-60min) 3.Z3.-de scurgere medie (V-10-15 km/h; R-30-50 km, depinde de relief; val-lipseste/timp de scurgere-2-3h) 4.Z4.-de scurgere lenta (V-6-10 km/h; R-36-70 km; Val lipseşte; timp de scurgere =>7-8 h)

43. Normele de comportare personala in caz de cutremur , alunacari de teren si contaminare cu s. radioactive:ÎN CAZ DE CUTREMUR DE PĂMÎNT-feriţi-vă de căderea tehcuielii, armaturii, dulapurilor, poliţelor,-fiţi cît mai departe de ferestre, oglinzi, abajure;-plăsaţi-vă lîngă peretele intern, în deschizătura uşilor;-imediat ce vor înceta zguduiturile - părăsiţi clădirea;-nu vă folosiţi ascensorul; -aflîndu-vâ in stradă treceţi la mijlocul ei, pe piaţă, cît mai departe de clădiri şi edificii,stîlpi cu linii de tensiune;ÎN CAZ DE ALUNECARI DE TEREN; - ieşiţi din clădire pe loc drept;- anunţaşi despre fenomen vecinii şi ajutaţi copiilor, bolnavilor şi bătrînilor să părăsească clădirea;- în caz de necesitate chemaţi asistenţa medicală de urgenţă, poliţia, sau pompierii.- efectuaţi măsurile pentru asigurarea securităţii oamenilor, valorilor materialeÎN CAZ DE CONTAMINARE RADIOACTIVA-îmbrăcaţi măştile antigaz (masca din vată-tifon) şi plecaţi în edificiul de protecţie;-dacă adăpostul este departe şi nu aveţi mască-antigaz, rămîneţi acasă, conectaţi radioul pentru recepţionarea comunicatelor organelor protecţiei civile;-închideţi ferestrele, uşile acoperiţi-le cu ţeseturi dense, încleiaţi crăpăturile din ramele ferestrelor;-la indicaţia organelor protecţiei civile pregătiţi-vă pentru posibila evacuare;-la indicaţia instituţiilor curative întrebuinţaţi tablete de caliu iodat; -plecînd din casă deconectaţi aparatele electrice, luaţi cu sine documentele, banii, lucrurile necesare, îmbrăcaţi masca-antigaz sau masca umezită din vata-tifon, o prelată sau trenciul;-la sosirea în raionul nepereculos treceţi controlul radioactiv şi prelucrarea sanitară;

45. Notiune de med. a calamitatilor. Organizarea interactiunii SAMU si alte servicii ale ministerelor si departamentelor in interesul asigurarii medicale a ranitilor si bonavilor. M.Calamitatilor-ramura a med. teoretice si practice, avind ca obiectiv de baza organizarea si efectuarea asigurarii med. a populatiei (lezatilor, sinistratilor,) in procesul de lichidare a consecintelor medicale ale dezastrelor, ce includ următoarele complexe de măsuri: -Masurilor de tratament si evacuare; -Masurilor sanitaro-igienice si antiepidemice; -M. ce tin de aprovizionarea cu mater. Sanit-farmac, tehn med, utilaj; -M. ce tin de dirijarea cu fortele si mijloacele serv. Med Obiectivele de studiu:-Factorii lezanti al dezastrelor si actiunea lor asupar organismului; -Patologia specifica aparuta in rezultatul actiunii fact.; -Formele, metodele de oragizare si acordare a asist. med.; -Formele, metodele de tratament, recuperare medic; -Metodele de combatere a dezastrelr si a efectelor act. fact. lezanti. Aspecte:-Clinic; -De med. Preventiva; -De manageent farmaceutic;-De management sanitar. Metode de studiu:-Istorico-descriptiva; -Analitica; -Statistica; -De prognozare; -Simulare

48. Conţinutul primului ajutor acordat lezaţilor în SEPrimul ajutor este acordat pe cimpul de lupta (in focarul de pierderi sanitare) prin autoajutor, ajutor reciproc, ajutor din partea sanitarilor, instructorilor sanitari, sanitari pușcași, șoferi-sanitari, echipe de brancardieri. Scopul primului ajutor consta in efectuarea celor mai simple masuri medicale pentru salvarea vieţii răniţilor si prevenirea complicaţiilor grave. Timp optimal – primele 20-30min Dotare: mijl.medic de prot individ (trusa med individ, pachet individ antichim, pachet individ de pansam); trusa medicală de campanie; trusa medicală pt trupe (pt toate ijl de transp.); mijl improvizate. Masurile primului ajutor prevăd: - stingerea echipam ce ard; - aplicarea pansamentului pe plaga; - hemostaza provizorie prin pansament compresiv sau prin garou; - imobilizarea provizorie a fracturilor; - calmarea durerii - analgetice; - antivomitive; - uneori antibiotice; - administrarea antidotilor in intoxicaţiile cu substanţe toxice;- respiraţie artificiala; - masaj cardiac extern; - aplic pansam ocluziv în pneumotorace deschis; - aplicarea mastii contra gazelor in teren contaminat; - tratarea sanitara parţiala, cind este cazul.

49. Scopurile si continutul ajutorului premedical lezaţilor in situatii exceptionale Ajutor premedical (2-3h) – se acorda la punctele sau raioanele de adunare a RB de catre felcer sau moasa. Se efect cu scop de a lichidare si micsorare a consecintelor leziunilor ce poarta pericol p/u viata si prevenirea complicat. grave, cit si p/u corijarea nejunsurilor 1-aj. Continut: completarea 1 ajutor, inlat. asfixiei, admin analgeticelor, ventilatia artificiala a plaminilor, inhalare O2, controlul garoului aplicat anterior, corijarea imobiliz. fracturilor cu aplicarea atelelor, admin repetată a antidotilor, antibiotice de spectru larg, antivomitive, Incalzirea RB in caz de hipotermie, Cardiotonice, Tratare sanitara partiala, Profilaxia nespecifică în caz de folosire de către inamic a armei bacteriologice. 50. Volumul 1-ului ajutor medical si dependenta lui de sit. creata in focar Primul ajutor medical – se acordă la punctul medical al brigăzii, batalionului, încadrate cu medici cu studii superioare – generalişti. Scopul de bază a I ajutor medical constituie înlăturarea, atenuarea consecinţelor leziunilor care prezintă pericol pentru viaţă, prevenirea complicaţiilor posibile şi pregătirea acestora către evacuarea de mai departe. Timpul optimal – primele 5-6h după rănire. Toate măsurile efectuate se împart în 2 grupe: măsuri de urgenţă (neefectuarea poate conduce la deces) şi măsuri de urgenţă care pot fi temporar amânate (fără consecinţe grave)

12. Factorii ce influenteaza volumul si structura pierderilor sanitare. Volum-exprima in cifrea absolute nr de raniti si bolnavi.Structura-raportul in % a diferitor categorii de leziuni cate nr. absolut a pierderilor sanitare in urma dezastrelor. Asupra vol si str. pierderilor sanitare vor influenta : 1.Tipul de catastrofa; 2.Durata de a fact. Lezanti; 3.Densitatea pop. din focar; 4.Caracterul constructiilor; 5.Gradul de pregatire si protectie a pop.; 6.Gradul de pregatire a serv. asist med de urgenta.; 7.Anotimpul; 8.Parte a zilei; 9.Alti factor 13. Noţiuni de leziuni combinate, asociate şi multiple, apărute în urma catastrofelor clasif după numărul ș i modalitatea de ac ț iune a factorilor lezanţi care au influenţat în organismului uman: leziuni combinate – apărute în urma acţiunilor asupra organului a 2 sau mai mulţi factori lezanţi leziuni asociate - atacă 2 sau mai multe regiuni anatomice sau a 2 sau mai multe organe, doar printr-un singur factor lezantleziuni multiple – leziuni a 2 sau mai multe regiuni anatomice prin 2 sau mai multe elemente a unuia şi aceluiaşi factor lezant. 15. Misiunile protectiei civile a r.Moldova si mod. de indeplinire a lor P.C.-un sistem de masuri si actiuni interprinse pe scara intregului stat pe timp de pace si razboi in vederea protectiei populatiei si bunurilor materiale in cond. de calamitati naturale, ecologice, accidentelor. folosirii armelor de distrugere in masa.Misiunile PC: -Protectia popul. si a bunului material in conditii de sit. except.; -Efect lucrarilor de salvare si a altor lucrari de urgenta in conditii de sit. except. si la lichidarea consecintelor lor.; -Organ. preg. prealabile si multilaterale ale pop. si a fortelor protectiei civile.

Modalităţi de îndeplinire a misiunilor:-Organizarea forţelor necesare ce pot ce pot asigura prot. popul. si a bunului material in conditii sit.except/, inzestrarea tehnica materiala si pregatirea speciala-Crearea si mentinerea in stare de pregatire permanenta a sist. de comanda, instiintare si comunicatii, organelor controlului si supravegherea situat. radioactive, toxice, acteriene, antiincendiare, toxice, bacteriene, antiincendiare pe terit. RM.-Acumularea fondului necesar de constructii p/u adapostirea pers. supuse pericolului.-Acumul. si pastrarea in siguranta a mijloc. de protectie, a prod. aliment., medicam, mijloace tehnice, militare si a surselor autonome de aprovizionare cu apa si energ. electrica in sit. except.-Aproviz. cu apa, prod. alimentare si materie prima, a furajelor, anim. domestice, plante, decontaminare cu s.toxice, radioactive, radioactive, bacteriene, iar a mediului ambiant de depoluare cu aceste substante.- Pregătirea din timp a popul pt evacuare, iar în caz de apariţie a pericolului nemijlocit – evacuarea popul şi a bunurilor materiale din zonele periculoase.-Instiintarea org. de conducere si a popul RM despre pericolul sau apariti sit.except si aducerea in stare de pregatire completa a fortelor si mijloacelor P.C.-Acordarea aj. multilateral sinistratilor.-Efect. controlului asupra executarii masurilor pe profilact menite sa preintimpine sau sa diminueze probabilitatea apar. Sit. except. si sa reduca proportiile acestora.-Antrenarea unitat. economice in acetiunile de prevenire si lichidare a situat exception.-Asig. securitatii anti-incendiare a obiectelor economice nationale, a populat si stingerea lor.-Organizarea si efect instruirii lucratorilor unitatilor economice si cetatenilor privitor la procedeele de aparare si actiuni in sit. except

14. Recunoasterea medicala/ Esenta, tipurile, misiunile si organizarea R.M. in sit. except. R.M - complex de masuri, organizate şi executate în scopul dobîndirii informaţiei cu caracter social, economic şi medico-sanitar din zona afectată de dezastru. Aceasta va sta la baza determinării situaţiei medico-sanitare real create în focar şi luarea hotărîrii vizînd organizarea asig med în proc de lichidare a consec medico-sanitare ale dezastrelor.Tipuri: Rec. sanitaro-tactica; R. sanitaro-epidemiologica, Cercetare radiologică, Cercetare chimică, R.Psihologo-psihiatrică. 1. Rec. Medico-tactica: Scopul de baza- dobindirea datelor d/e conditiile si posibilitatile zonei afectate de dezastru care vor influenţa asigurarea medicală şi în special organizarea măsurilor de tratament şi evacuare a lezaţilor.Misiunile de baza:-Determinarea dimensiunilor si suprafetei focarului; volumului şi structurii pierderilor generale umane-Studierea conditiilor raionului catastrofei in scopul determinarii starii cailor de acces şi de evacuare (drumuri)-Precizarea terenurilor satisfacatoare p/u instalarea, desfasurarea format. medicale sosite in focar.-Determinarea surselor de apa potabila-Depistarea instit. curativo-profilactice din focar şi celor limitrofe-Depist. instit. de aproviz. medicala din focar şi celor limitrofe (farmacii, depozite farmaceutice) 2. R. sanitaro-epidemiologica: Scopul: dobindirea datelor despre starea sanit-epidem a focarului catastrofei. Misiunile:-stud. starii sanatatii pop. , in special a morbiditatii contagioase in zona afectata şi epizootiilo -Stud. starii sanitaro-igienice a localitatilor din focarul calamitatii.-Determin. starii sanitaro-igienice a surselor de aprovizionare cu apa . Cantitatea si calitatea apei si marcarea izvoarelor.-Depistarea instit. de profil sanitaro-igienice si antiepidemice a personalului acestora, cu scop de folosire dupa destinatie.3.R.sanitaro-chimică: Scop – det.gr.de pericol în rezultatul avariilor cu contaminare chimică, determinării zonelor gr de contaminare, ident toxicului şi prognozei consecinţelor.4.R.sanitaro-radiologică: Scop – det.limitelor zonelor şi gr de contaminare şi trasarea măsurilor urgente de protecţie a pers aflate în focar cât şi a salvatorilor

5.R.Psihologo-psihiatrică: scop – prognozarea consecinţelor sociale şi medico-psihologice a dezastrului. În acest scop se obţine informaţia ce ţine de săn.psih.a pers aflate în zonă, cât şi a salvatorilor şi se determină volumul activ.pt acordarea asist psihiatrice, necesarului în forţe şi mijloace de acest profil. Principiile de baza R.M.in focar:-Continuitatea recunoasterii-efect. recuunoasterii med. la timp, depistarea subst. nocive-Autenticitatea rec. med (date reale), verificarea datelor cu alte surse- transmiterea datelor obţinute spre instit.med-sanitare ce au necesitate de ele-pe măsura obţinerii informaţiei – de luat măsuri corespunzătoare în lim posibilităţilor (Marcarea hotarelor epidemice, izolarea b/v contagioşi ş.a.)În diverse dezastre, Rec.medico-sanitară se organizează şi se execută: în volum deplin(ex.cutremur de pământ), parţial(ex.calam.cu car.tehnogen) sau nu se va executa (catastrofe transp aerian, maritim, acte de terorism) Modalitati de dobindire a a datelor de R.M.-Stud. monografiilor medico-geografice a raioanelor corespunzatoare-Dobindirea info. de la Statele Majore ale Protectiei Civile şi SE, ce actionneaza permanent, a organelor de conducere raion., republic.-Dobind. datelor de la personalul medical al instit med-sanit din zonele afectate de dezastru, cît şi de popul-observarea permanenta asupra mediului ambiant, asupra intreprinderilor si obiectivelor economice cu risc de declanşare a dezstrelor-studierea consecintelor medico-sanit a catastrofelor in teritoriul focarului si in zonele apropiate a acestora. Organizarea R.M. în focar sunt indreptate echipe de recun.-ale PC ( in componenta poate fi: un mrdic epidemiolog, felcer labornat, sofer sanitar. Dotati cu echipament p/u puarea probelor medicale: alimente, sol, aer, apa)-detasament de I ajutor med. al PC. Componenta: medic 1, felcer 1, cerceas perimetrist 1, sofer 1. -detasament mobil antiepidemic. Componenta: laboratoare (sectia epidemiologica), laborator bacteriol, laborator sanitaro-epidemic, laborator “Ro”. se iau 13 probe in 24 h.