MEMORIU DE PREZENTAREapmar-old.anpm.ro/upload/185765_Memoriu_Lunca_Muresului.pdf · 2021. 6. 22. · MEMORIU DE PREZENTARE ... 64 VIII. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

1

MEMORIU DE PREZENTARE

IMPLEMENTAREA DE MĂSURI ACTIVE DE CONSERVARE,

DIN PLANUL DE MANAGEMENT APROBAT, PE TERITORIUL

PARCULUI NATURAL LUNCA MUREȘULUI ȘI A ARIILOR

PROTEJATE CONEXE

Inițiator proiect:

RNP Romsilva - Administrația Parcului Natural Lunca Mureșului R.A.

2

CUPRINS

I. DENUMIREA PROIECTULUI ........................................................................................................ 3

II. TITULARUL PROIECTULUI ......................................................................................................... 3

III. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE PROIECTULUI .................................. 3

IV. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE DEMOLARE NECESARE ............................................... 56

V. DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI .......................................................................... 58

VI. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA

MEDIULUI ALE PROIECTULUI ................................................................................................. 59

VII. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE ÎN MOD

SEMNIFICATIV DE PROIECT .................................................................................................... 64

VIII. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI ...................................................... 68

IX. LEGĂTURA CU ALTE ACTE NORMATIVE ȘI/SAU PLANURI/ PROGRAME/

STRATEGII/ DOCUMENTE DE PLANIFICARE ...................................................................... 69

X. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ȘANTIER ........................................................... 70

XI. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIȚIEI

............................................................................................................................................................ 70

XII. ANEXE - PIESE DESENATE .................................................................................................... 71

XIII. PREZENTA SI EFECTIVELE/SUPRAFETELE ACOPERITE DE SPECII SI

HABITATE DE INTERES COMUNITAR IN ZONA PROIECTULUI .................................... 71

XIV. INFORMAȚII DIN PLANUL DE MANAGEMENT BAZINAL ........................................... 116

XV. CONCLUZII .................................................................................................................................. 117

ANEXE .................................................................................................................................................. 119

Domeniul de reglementare:

– Încadrarea proiectului: Legea nr.292/2018 – Anexa 5E la Procedură, privind

evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului

3

I. DENUMIREA PROIECTULUI

IMPLEMENTAREA DE MĂSURI ACTIVE DE CONSERVARE, DIN PLANUL DE

MANAGEMENT APROBAT, PE TERITORIUL PARCULUI NATURAL LUNCA

MUREȘULUI ȘI A ARIILOR PROTEJATE CONEXE.

II. TITULARUL PROIECTULUI

RNP Romsilva - Administrația Parcului Natural Lunca Mureșului R.A.

Adresa: Arad, Pădurea Ceala, FN

Persoană de contact: MOGA Fulviu Olimpiu – director, telefon: 0730085677 / 0726199224,

e-mail: [email protected]

E-mail: [email protected]

Telefon/ Fax: 0257-258010.

III. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE PROIECTULUI

3.1. Rezumat al Proiectului

Obiectivul general al proiectului este: Îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor de

interes comunitar din Parcului Natural Lunca Mureșului, prin implementarea unor măsuri active

de conservare din Planul de management aprobat, ce vizează reconstrucția ecologică a 195,34 ha

afectate de specia invaziva Amorpha fruticosa și reconstrucția ecologică a zonei umede Zădăreni.

Obiectivele specifice ale proiectului:

Obiectivul specific 1: Reconstrucția ecologică a 195,34 ha afectate de specia invaziva

Amorpha fruticosa de pe teritoriul Parcului Natural Lunca Muresului și ariilor protejate

conexe.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv s-a propus Activitatea A.1. Activități de implementare a

măsurii active referitoare la reconstrucția ecologică a 195,34 ha afectate de specia invaziva

Amorpha fruticosa de pe teritoriul Parcului Natural Lunca Muresului și ariilor protejate conexe.

Subactivitățile aferente acesteia sunt:

A.1.1. Realizarea Studiului de eliminare a specie invazive Amorpha fruticosa de pe teritoriul

Parcului Natural Lunca Muresului și ariilor protejate conexe.

A.1.2. Eliminarea exemplarelor de Amorpha fruticosa de pe suprafata totala de 111,49 ha, cu

grad mare de ocupare a terenurilor cu specia invaziva.

A.1.3. Lucrari de intretinere si cultivare a terenurilor cu suprafata totala de 111,49 ha, cu scopul

asigurarii eliminarii speciei invazive Amorpha fruticosa.

A.1.4. Eliminarea exemplarelor de Amorpha fruticosa de pe suprafata totala de 83,85 ha, cu grad

moderat de ocupare a terenurilor cu specia invaziva.

A.1.5. Lucrari de intretinere a terenurilor in suprafata totala de 83,85 ha, cu scopul asigurarii

eliminarii speciei invazive Amorpha fruticosa.

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

4

A.1.6. Monitorizarea activității de reconstrucție ecologică.

Obiectivul specific 2: Reconstrucția ecologică a zonei umede Zădăreni de pe teritoriul


Pentru îndeplinirea acestui obiectiv s-a propus Activitatea A.2. Activități de implementare a

măsurii active referitoare la reconstrucția ecologică a zonei umede Zădăreni de pe teritoriul


Subactivitățile aferente acesteia sunt:

A.2.1. Elaborarea Studiului de Fezabilitate pentru reconstrucția ecologică a zonei umede

Zădăreni.

A.2.2. Realizarea proiectului tehnic, a detaliilor de executie și realizarea lucrarilor aferente.

A.2.3. Acordarea asistenței tehnice de specialitate pe parcursul execuției lucrarilor în

conformitate cu prevederile legale în vigoare.

A.2.4. Monitorizarea activității de reconstrucție ecologică.

Tipurile de lucrari propuse prin proiect nu se regasesc pe anexa nr. 1 si anexa nr. 2 a

Directivei 2014/52/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 aprilie 2014 de

modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si

private asupra mediului. Totodata, este evident faptul că în urma lucrarilor necesare a se realiza

pentru implementarea proiectului, atât in ceea ce privește reconstrucția ecologică a suprafețelor

afectate de specia invaziva Amorpha fruticosa precum și reconstrucția ecologică a zonei umede

Zădăreni de pe teritoriul Parcului Natural Lunca Muresului și ariilor protejate conexe, cât si în

faza de monitorizare a efectului activităților de reconstrucție ecologică, nu va rezulta impact

semnificativ asupra factorilor de mediu apa, aer, sol, biodiversitate.

3.2. Justificarea necesității proiectului

Proiectul de față vizează implementarea Planului de Management al Parcului Natural

Lunca Mureșului care constituie documentul ce integrează o sinteză a valorilor naturale specifice

parcului și a siturilor de interes comunitar Natura 2000 ROSCI0108 și ROSPA0069 Lunca

Mureșului Inferior, cu măsurile de management necesare conservării biodiversităţii şi peisajelor,

a promovării ecoturismului şi dezvoltării durabile a comunităţilor locale, în scopul unei bune

administrări a zonelor protejate respective.

Planul de management a fost aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi

pădurilor nr. 1.224 din 30 iunie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a

Regulamentului Parcului Natural Lunca Mureşului, publicat în Monitorul Oficial al României nr.

836 din 21 octombrie 2016.

Conform planului de management (Capitolul III - Temele planului de management, Tema

B: Conservarea biodiversității), reconstrucția ecologică a zonelor umede reprezintă o temă de

management prioritară și necesară pentru conservarea biodiversității ce este menționată în mod

specific cu următoarele obiective și acțiuni:

- Obiectivul 1: Menţinerea populaţiilor speciilor, a habitatelor şi a elementelor caracteristice

de peisaj;

5

- Acţiunea B3. Elaborarea unor studii privind oportunitatea și fezabilitatea refacerii unor

habitate afectate negativ de secetă și a unor habitate forestiere afectate negativ de plantarea

speciilor exotice (având prioritatea 2);

- Acţiunea B4. Reconstrucţia ecologică a zonelor umede afectate negativ de secetă sau de

unele activităţi umane şi a unor habitate forestiere degradate de plantarea speciilor exotice.

(având prioritatea 2).

Pentru atingerea obiectivului 1 de menținere a populațiilor specilor și a habitatelor

protejate a fost propus spre finanțare prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM)

2014 - 2020, Axa Prioritară 4, proiectul „Implementarea de măsuri active de conservare, din

Planul de management aprobat, pe teritoriul Parcului Natural Lunca Mureșului și a ariilor

protejate conexe“. Obiectivul Specific 4.1 al POIM - Axa Prioritară 4, este “Creşterea gradului de

protecţie şi conservare a biodiversităţii prin măsuri de management adecvate şi refacerea

ecosistemelor degradate” promovează acţiuni ce contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei

UE pentru Biodiversitate 2020, Cadrul de Acţiuni Prioritare pentru Natura 2000, Strategia

Naţională şi Planul de Acţiune pentru Conservarea Biodiversităţii 2014 – 2020, ce iau în

considerare nevoile concrete de protecţie a biodiversităţii din România.

Ghidul Solicitantului aferent Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020,

Axa Prioritară 4 - Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea

calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric, Obiectivului Specific (OS) 4.1, acţiuni

de tip B

Analiza nevoilor pentru reconstrucția ecologică și oportunitatea investiției

Planul de management la PNLM menționează următoarele specii și habitate pentru care

este nevoie de reconstrucția ecologică a zonelor umede:

Habitatul 3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din LiWorelletea

uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea. Valoarea conservativă a habitatului este medie, iar starea de

conservare este nefavorabilă-neadecvată, în special datorită secetelor prelungite și scăderii

acviferului liber din zona de luncă, desecării și succesiunii naturale a bălților. Acest habitat se

formează în microdepresuni pe terenuri plane cu depozite aluviale, luto-argiloase, nisipoase

acoperite temporar de ape, cu proveniență din precipitații sau prin alimentare din acvifer.

Suprafața ocupată de acest habitat este restrânsă, în special în jurul bazinelor acvatice care sunt

inundate temporar circa 3-4 luni pe an. Speciile dominante sunt Eleocharis acicularis, Juncus

bulbosus, Hypericum humifusum, Eleocharis carniolica, Ranunculus flammula, iar în locurile cu apă

permanentă apare, în cantitate apreciabilă, Marsilea quadrifolia. Refacerea unor microdepresiuni pe

terenurile plane, foarte ușor înclinate care pot menține apa o perioadă suficientă de timp,

contribuie la menținerea și îmbunătățirea acestui tip de habitat.

Habitatul 3150 - Lacuri naturale eutrofice cu vegetație de tip Magnopotamition sau

Hydrocarition. Valoarea conservativă a habitatului este moderată și mare, iar starea de conservare este

nefavorabilă în zona umedă Zădăreni, în special datorită desecării și fluctuațiilor acviferului, mai

ales în perioadele secetoase când apa subterană alimentează râul Mureș. La nivelul PNLM

distribuția acestui habitat este limitată la teritoriile zonelor umede palsutre din zona Mureșului

Mort și zonele umede Balta cu Nuferi, Bezdin și Zădăreni. Seceta prelungită din verile anilor

6

2011 şi 2012 a afectat puternic aceste habitate. Balta cu Nuferi, Balta de la Bezdin şi cea de la

Zădăreni au secat cu totul, acelaşi fenomen înregistrându-se pentru bălţile din zona Cenad în

perioada 2006 – 2007. Conform literaturii de specialitate, se întâlnesc mai multe variante ale

acestui habitat, în funcție de vegetația care se instalează, fapt ce constituie o oportunitate pentru

refacerea ecologică a unor structuri cu compoziții floristice diverse într-un complex continuu al

ecartului de variație al adâncimii apei.

Habitatul 6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii. Valoarea conservativă a habitatului

este mare, iar starea de conservare este nefavorabilă-neadecvată și este afectată negativ de secetele

prelungită din ultimii ani. Distribuția acestui habitat se rezumă doar la zona joasă, inundabilă din

apropierea Mănăstirii Bezdin, parţial încadrată de dig, în canalele secate - mai ales în zona

Bezdin-Prundul Mare, sporadic pe malurile joase ale Mureşului şi în vechile canale în prezent

secate, inclusiv în Balta Zădăreni, secată în cea mai mare parte a anului. În general acest tip de

habitat ocupă suprafețe mici și necesită management activ adecvat deoarece sunt afectate prin

pătrunderea speciilor din pajistile învecinate. Restrângerea drenării terenurilor plane sau slab

inclinate, cum este și cazul drenurilor existente pe aplasamentul propus reconstrucției ecologice

de la Zădăreni, reprezintă o măsură principală de management conservativ pentru aceste tipuri de

habitate.

Speciile prezente ale acestui tip de habitat sunt: Cnidium dubium, Viola persicifolia, Scutellaria

hastifolia, Allium angulosum, Gratiola officinalis, Carex praecox, Clematis integrifolia, Juncus atratus,

Lythrum virgatum, Viola pumila, Lathyrus palustris. O serie din aceste specii de plante se pot planta în

zonele umede pentru a asista și grăbi lucrările de reconstrucție ecologică și instalarea acestui habitat

specific.

Speciile de nevertebrate acvatice Ophiogomphus cecilia și Coenagrion ornatum. Starea de

conservare este nefavorabilă în prezent dar, cu posibilități de refacere ridicată pe seama

populațiilor din zone apropiate, ţinând cont de marea mobilitate a adulţilor, cu condiţia refacerii

habitatelor umede favorabile larvelor. Speciile sunt afectate negativ de secetele prelungită din

ultimii ani iar fără conservarea funcţiilor habitatelor zonelor umede, populaţiile acestor specii nu

se pot menţine.

Speciile de reptile (Emys orbicularis) și amfibieni (Bombina bombina și Triturus dobrogicus).

Starea de conservare a acestor specii este nefavorabilă, cu excepția speciei Bombina bombina în

prezent cu o populație estimată ca satisfăcătoare în habitatele unde a fost idnetificată. Specile

ocupă habitate pe malul bălţilor şi a apelor lin curgatoare (brațele secundare, moarte ale râurilor)

și preferă apele cu vegetaţie bogată care favorizează condițiile de hrană, adăpost și reproducere, cu

maluri cu pante reduse. Bombina bombina trăiește în apă din martie pănâ în septembrie, când

intră la iernat pe uscat, iar Triturus dobrogicus are cea mai lungă perioadă acvatică dintre tritonii

genului Triturus, folosind apele stagnante sau cu curgere lină, aproape jumătate din an pentru

reproducere (din februarie-martie până în spetembrie). În general tritonul cu creastă dobrogean

duce o viață nocturnă iar în mediul acvatic are nevoie de vegetație pentru a se ascunde dar și

pentru a-și depune ouăle. Ambele specii de amfibieni sunt dependente de zone umede cu

hidroperioade prelungite care să acopere sezonul estival.

Țestoasa de apă (Emys orbicularis) este o specie semiacvatică cu o activitate ce începe

din luna martie până în luna octombrie iar în sezonul rece hibernează pe fundul lacurilor unde se

îngroapă în mâl sau în zonele cu sol suficient de umed pe perioada hibernării.

O serie de specii de păsări de interes conservativ, precum Himantopus himantopus, Platalea

7

lucorodia, Recurvirostra avosetta, unele caradriiforme, ardeide ca Botaurus stellaris, ralide ca Crex

crex, specii de scolopacide ca Philomachus pugnax sau păsări răpitoare ca Falco cherrug ori Milvus

migrans, care depind de hrana reprezentată de specii întâlnite de regulă în zone umede (pajiști și

bălți), au dispărut de pe teritoriul parcului ca specii cuibăritoare sau apar numai în perioada de

migraţie. Efectivele altora, cum ar fi Ardea cinerea sau Ciconia ciconia, au scăzut ca urmare a

secării/drenării zonelor umede (ex. Bodrogu Vechi, Zădăreni, Ceala, bălţile din zona Ceala, unele

porţiuni de pe traseul Mureşului Mort, Balta Mura şi balta de la Zădăreni). În astfel de condiţii,

localnicii au tendinţa să păşuneze cât mai aproape de malul apei, în zone cu pădure de zăvoi,

unde hrana animalelor este mai abundentă, afectând și mai mult habitatele zonelor umede și

speciiile dependente de acestea.

Analiza comparativă a stării de conservare a celor mai importante habitate de pe teritoriul

Parcului Natural Lunca Mureşului relevă faptul că habitatul 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi

Populus alba este afectat de prezența speciilor invazive de tipul salcâmului pitic Amorpha

fruticosa.

Necesitatea investiției în reconstrucția ecologică a zonei umede de la Zădăreni este dată

de obligativitatea implementării măsurilor de management, conformării la cerințele de mediu

legiferate la nivel european și național pentru toate zonele protejate.

Oportunitatea promovării investiţiei rezultă din cadrul legislativ favorabil, posibilitatea

accesării fondurilor de la bugetul de stat sau din finanţări externe nerambursabile şi din urgenţa

executării lucrărilor de reconstrucție ecologică în Parcul Natural Lunca Mureșului (prioritate 2 ca

acțiune de management). Prezența substratului litologic cu prafuri de argile cu o permeabilitate

moderată oferă oportunități pentru compactarea pământurilor și folosirea lor la căptușirea cuvetei

lacustre pentru îmbunătățirea hidroperioadei bălților nou create.

Prezența apei freatice la o adâncime de aproximativ 0 - 2 m, oferă oportunități pentru

refacerea unor bălți cu alimentare din freatic. Totuși, menținerea hidroperioadei pentru o

perioadă cât mai lungă de timp a anului necesită un surplus de apă în perioadele secetoase sau cu

deficit pentru zona umedă (ex. prin pompare sau prin alimentarea din râul Mureș la ape peste

debitele medii). Această completare a nivleurilor apei din zona umedă reconstruită poate fi

asigurată fie prin pompare, pe perioade scurte secetoase, fie prin facilitarea unor inundații la

niveluri medii ale apelor râului Mureș, prin încărcarea mai rapidă a zonei și acviferului, cu

asigurarea remanenței pe o perioadă suficeintă de timp.

Realizarea proiectului de investiții oferă oportunitatea indeplinirii unor obiective urgente

pentru PNLM care favorizează extinderea valorilor reconstrucției ecologice la o scară mai mare

cu obținerea unor beneficii cumulate pentru managementul integrat al resurselor naturale din

PNLM. Implementarea proiectului aduce și oportunitatea colaborării cu stakeholderii cheie de la

nivel local și regional, cu asigurarea unui management durabil al zonei Parcului Natural Lunca

Mureșului.

3.3. Valoarea investiției

Aproximativ 10.000.000 lei

3.4. Perioada de implementare propusă

Obiectivul specific 1

8

Studiul tehnic de executie cuprinde necesarul de lucrari pentru o perioada de 2 ani.

Obiectivul specific 2

Durata estimativă de realizare a învestiției este de 12 luni, din care proiectare tehnică - 3

luni, subcontractare lucrări 30 de zile, C+M - 8 luni.

3.5. Planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului

Planurile și hărțile cu reprezentarea amplasamentelor propuse pentru implementarea celor

două Obiective specifice se regăsesc anexate prezentului memoriu.

3.6. Descrierea caracteristicilor fizice și a Obiectivelor specifice ale proiectului

3.6.1. Obiectivul specific 1 - Reconstrucția ecologică a 195,34 ha afectate de specia invaziva

Amorpha fruticosa de pe teritoriul Parcului Natural Lunca Muresului și ariilor protejate

conexe.

Descrierea și încadrarea amplasamentului

Zonele pentru care se propune imbunatatirea starii de conservare a habitatelor naturale

prin masuri active privind executia de lucrari care vizeaza eliminarea speciei invazive Amorpha

fruticosa sunt amplasate in interiorul Parcului National Lunca Muresului.

Potrivit datelor cadastrale terenurile sunt amplasate in raza localitatilor: Secusigiu,

Bodrogu Vechi – judetul Arad si Saravale – judetul Timis.

9

Figura 1 – Localizarea zonei de implementare a Obiectivului specific 1,

în cadrul Parcului Natural Lunca Mureșului

Tabel 1 – Regimul de propietate, amplasamentul și suprafețelr terenurilor vizate

Nr.

crt. Detinator

Amplasare teren

UAT / judet Suprafata (ha)

1. GENAGRICOLA ROMANIA

SRL

Saravale, jud.Timis 60,2

2. Carpinisan Vasile Saravale, jud.Timis 3,14

3. Carpinisan Herta - Ramona Saravale, jud. Timis 2,83

4. Bagut Ciprian - Nicolae,

Bagut Liana,

Bagut Ionut -Alexandru

Secusigiu, jud. Arad 108,06

5. Nila Ovidiu Bodrogu Vechi - Pecica, jud. Arad 4,49

6. Nila Ovidiu

Nila Mihaela

Bodrogu Vechi - Pecica, jud. Arad 15,13

7. Nila Andrei Florin Bodrogu Vechi - Pecica, jud. Arad 1,49

TOTAL SUPRAFATA 195,34

Statutul juridic al terenului ce urmează a fi reconstruit ecologic

Terenurile au destinatie de terenuri agricole, avand in prezent folosinta arabilă si pasune,

si sunt in proprietatea privata a unor persoane fizice si juridice. Exercitarea folosintelor actuale a

terenurilor este impiedicata de dezvoltarea luxurianta a speciei Amorpha fruticosa. Specia

10

Amorpha fruticosa, dezvoltata invaziv pe aceste terenuri, reprezinta o amenintare pentru speciile

si habitatele naturale din Parcul Natural Lunca Muresului.

Situatia terenurilor puse la dispozitie prin acordurile proprietarilor este prezentata in

tabelul nr.1. Dintre acestea, o parte din CF-uri au localizare incerta, iar in prevederile prezentului

studiu au fost incluse terenurilor cu localizare certa (conform sistemului de cadastru - “eTerra”).

Lucrarile propuse prin prezentul proiect vizeaza suprafata totala de 195,34 ha, terenuri care se

identifica prin localizarea in sistemul de coordonate STEREO 70.

Localizarea prin coordonate STEREO 70 a terenurilor cuprinse in studiu este prezentata

ca Anexa nr.2 la prezentul memoriu.

Limitele suprafetelor efective de lucru vor fi materializate in teren prin tarusi

amplasati in punctele caracteristice ale conturului suprafetelor acestora.

Accesul catre terenurile propuse pentru executia lucrarilor din prezentul proiect se va

realiza pe drumurile publice existente si pe drumurile de exploatare dintre parcele.

11

Tabel 2 – Situația terenurilor puse la dispoziție pentru implementarea Obiectivului specific 1 al proiectului

Nr.crt Detinator Suprafata

totala (ha)

Categorie

folosinta UAT tarla/ parcela

Suprafata

efectiva (ha)

Numar cadastral/

numar CF

1. GENAGRICOLA

ROMANIA SRL

60,2053 arabil Saravale, Timis A11/1 2,3000 401793 / 401793

arabil Saravale, Timis A11/3 4,5800 401794 / 401794













arabil Saravale, Timis A14/16/1 2,5800 401806 / 401806














12




2. Carpinisan Vasile(1) 3,1400 arabil Saravale, Timis A11/2/1 3,1400 401864 / 401864

3. Carpinisan Herta(2) 2,8300 arabil Saravale, Timis A11/2/2 2,8300 401865 / 401865

4. Bagut Ciprian- Nicolae

Bagut Liana

Bagut Ionut- Alexandru

117,0980 arabil Secusigiu, Arad T 7 / A – 9,1400 Nr. CF 305758

arabil Secusigiu, Arad T 7 /

A25/70 0,3400 Nr.CF 304517

arabil Secusigiu, Arad T 7 / A - 4,3800 Nr.CF 305763


A25/90 0,5500 Nr.CF 304528


A25/76 0,5000 Nr.CF 304522


A25/34 1,0000 Nr.CF 305750

arabil Secusigiu, Arad T 7A25/34 1,0000 Nr.CF 305737


A25/47 0,9720 Nr.CF 305743


A24/35 1,0000 Nr.CF 305752


A25/91 0,6668 Nr.CF 305744


A25/28 0,5800 Nr.CF 305732


A25/25 0,6000 Nr.CF 305747


A25/32 2,0002 Nr.CF 305749

13


A25/27 1,0001 Nr.CF 305727


A25/92

0,5089 Nr.CF 305725


A25/24

0,5000 Nr.CF 305726


A25/107

0,8000 Nr.CF 302305


A25/104

0,7500 Nr.CF 304488


A25/37

1,3000 Nr.CF 304597


A25/46

1,0000 Nr.CF 304629


A25/103

1,5000 Nr.CF 304487


A25/67

0,3200 Nr.CF 304557


A25/71

0,4100 Nr.CF 304518


A25/64

2,0000 Nr.CF 304556


A25/74

0,5800 Nr.CF 304521


A25/110 - 118

5,6600 Nr.CF 305772

arabil Secusigiu, Arad T 7 / A25/48 1,0000 Nr.CF 304618


14




arabil Secusigiu, Arad T 7 /A25/72 0,7500 Nr.CF 304520










arabil Secusigiu, Arad T 5 /A 17/2 - 4 4,0000 Nr.CF 305762

5. Nila Ovidiu 4,4847 arabil

Sat Bodrogu Vechi,

Pecica, Arad

T 457 /

A2430 / 1/1 0,6284 Nr.CF 310917

arabil Sat Bodrogu Vechi,

Pecica, Arad

T 457 /

A2430 / 1/2 0,4300 Nr.CF 311106


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 / 2/1 0,2113 Nr.CF 311170


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 / 2/2 0,2114 Nr.CF 310265


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /3/1 0,3200 Nr.CF 310266

15


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /9 0,4007 Nr.CF 310260


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /13

0,0900 Nr.CF 310263


Pecica, Arad

T 457 / A2430 /14 0,3770 Nr.CF 300440

arabil

Sat Bodrogu Vechi,

Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /15 0,2611 Nr.CF 310259


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /16 0,1680 Nr.CF 310251


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /17 0,1680 Nr.CF 310270


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /19 0,2400 Nr.CF 310267


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /21 0,2215 Nr.CF 310275


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /22 0,0500 Nr.CF 310268


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /26 0,0800 Nr.CF 311169


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /27 0,1400 Nr.CF 310269


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /31 0,4900 Nr.CF 310252

6. Nila Ovidiu Nila

Mihaela

1,9847 arabil

Sat Bodrogu Vechi,

Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /4 0,2203 Nr.CF 310247


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /5 0,2520 Nr.CF 311168

16


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /8 0,1797 Nr.CF 310248


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /10 0,1900 Nr.CF 310254


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /11 0,2100 Nr.CF 310271


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /12/1 0,1980 Nr.CF 310249


Pecica, Arad T 457 / A2430 /12/2 0,1420 Nr.CF 310272

arabil

Sat Bodrogu Vechi,

comuna Pecica,

Arad

T 457 / A2430 /18 0,0880 Nr.CF 310273


comuna Pecica, Arad T 457 / A2430 /20 0,1100 Nr.CF 310255


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /24 0,0950 Nr.CF 310264


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /25 0,0850 Nr.CF 300447


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /29 0,1750 Nr.CF 307563


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /30 0,2600 Nr.CF 310274

12.9200 pasune

Sat Bodrogu Vechi,

Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /33 2,8400 Nr.CF 310135

pasune Sat Bodrogu Vechi,

Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /34 1,7500 Nr.CF 307528


Pecica, Arad

T 457 /

A2431 /1 8,3300 Nr.CF 310149

17

7. Nila Andrei Florin 1,4800 pasune

Sat Bodrogu Vechi,

Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /32 1,2170 Nr.CF 309953


Pecica, Arad

T 457 / A2430

/18/2 0,0880 Nr.CF 309951


Pecica, Arad

T 457 /

A2430 /28 0,1750 Nr.CF 309952

TOTAL 204,1427

18

3.6.1.1. Prezentarea solutiilor tehnice de executie

Prezentarea speciei Amorpha fruticosa

Specia este originara din sud-estul Americii de Nord. Aceasta a fost introdusa in tara noastra

initial in parcuri si in perdele de protectie a cailor de circulatie. De aici s-a raspandit natural,

devenind subspontana, pe taluze de drumuri, cai ferate, pe taluzele digurilor de aparare contra

inundatiilor, precum si in habitatele naturale situate de-a lungul cursurilor de apa, in special in lunca

Dunarii.

Specia Amorpha fruticosa face parte din ordinul Fabales (Leguminosales), familia

Leguminosae A.L. JUSS, subfamilia Papilionalae. Specia este originara din America de Nord -

Fernald (1950) a stabilit ca amorfa provine din arealul Ohio, New Jersey, nord-estul si sudul

statului Pennsylvania. In Europa fost introdusa din 1724, iar in Peninsula Balcanică a fost

semnalata in 1900 (Petračić, 1938). Se extinde in zona padurilor aluviale, a ecosistemelor si

habitatelor situate în luncile joase ale raurilor (Sava, Dunare, Drava si Tisa), provocand un impact

puternic la adresa echilibrului ecologic natural al acestora (Krpan and Benko, 2009).

Descrierea speciei Amorpha fruticosa L. – denumita popular salcam mic sau amorfa,

este un arbust cu o inaltime obisnuita de 1-3 cm, cu inradacinare bogata, mult intinsa lateral si

tulpini cu multe ramuri. Lujerii sunt verzui, dispers parosi sau glabri, nespinosi. Prezinta muguri

„gatuiti” la baza, cate 2-3 suprapusi, departati de cicatrice. Frunzele sunt dispuse altern, compuse

(imparipenat – compuse), cu 11 pana la 25 foliole eliptice, rotunjite si mucronate la varf. Pe

dosul laminei acestea sunt glabre sau fin pubescente.

Specia infrunzeste tarziu, spre sfarsitul lunii mai.

Florile sunt mici, dispuse terminal, in spice erecte, bogate, de 10-20 cm lungime. Au

culoare liliachie, cu caliciu scurt campanulat, lipsite de aripi si carena. Florile sunt melifere. Se

deschid tarziu, prin iunie-iulie, in zone mai calde incepand de la sfarsitul lunii mai. Perioada de

inflorire dureaza 2-3 saptamani.

Amorfa este o specie care se inmulteste usor prin seminte. Florile sunt inlocuite de

pastai mici, de aproximativ 0,6 – 0,9 cm lungime, continand fiecare cate 1-2 seminte. Pastaile au

forma obovoidala, aplatizata, terminate cu ciocuri scurte. Suprafata exterioara este punctata

glandular.

Specia fructifica anual, de la varsta de 2-3 ani. Dupa deschiderea pastailor, semintele sunt

dispersate mecanic, aproape de planta mama. Raspandirea lor este favorizata de ingerarea

semintelor de catre pasari - acestea sunt preferate ca hrana de fazani (Phasianus colchicus),

precum si de apa - care asigura diseminarea speciei invazive in habitatele de zone umede.

Amorfa se regenereaza usor si pe cale vegetativa, lastarind si drajonand puternic din

radacinile sale superficiale bogate, larg extinse lateral.

Ca cerinte ecologice, specia Amorpha fruticosa este o planta de climat cald, cu sezon de

vegetatie lung, ferit de ingheturi timpurii care ii pot produce degerarea lujerilor nelignifiati. Este

totusi o specie robusta, rezista la frig si suporta conditii de uscaciune. Rezista la vanturi

puternice. Se dezvolta in soare si in conditii de umbrire partiala, in conditii de umiditate in sol;

tolereaza inundatii periodice, cu durata limitata. In general, specia necesita soluri bine drenate,

dar poate creste atat pe soluri bogate in nutrienti, cat si pe soluri saracacioase, cu uscaciune,

19

nisipoase; tolereaza si soluri salinizate. Este planta fixatoare de azot, datorita micorizelor care le

dezvolta pe radacina.

Adoptarea solutiilor tehnice de executie

Preocuparile de eliminare din arealul habitatelor naturale a speciilor invazive, in mod

particular a speciei Amorpha fruticosa s-au concretizat in diverse studii si incercari, pe plan mondial

si in ariile naturale protejate din tara noastra. Practicile anterioare experimentate contureaza cateva

concluzii, pe care le prezentam in continuare in mod succint.

Foto 1. Teren din Lunca Muresului invadat de specia Amorpha fruticosa

a) Combaterea prin metode mecanice

In general, pentru eliminarea speciei Amorpha fruticosa se utilizeaza metode

mecanice.

Amorpha fruticosa este dificil de controlat mecanic, deoarece dezvolta multi lastari;

metoda este eficienta daca se executa sustinut si daca taierea lastarilor se face de la baza,

repetat, astfel incat sa fie impiedicata formarea florilor si producerea de samanta. Activitatea

trebuie repetata ori de cate ori este nevoie pentru a stopa cresterea si a limita raspandirea.

S-a constatat ca taierea sau cosirea de la suprafata solului favorizeaza lastarirea, de aceea

este necesara eliminarea partilor subterane, prin scoaterea cioatelor – eliminarea radacinilor

sub nivelul solului si taierea repetata a lastarilor si drajonilor regenerati vegetativ.

Combaterea mecanica poate fi realizata prin smulgere manuala a exemplarelor tinere

aparute din specia Amorpha, atunci cand colonizarea unei zone este depistata in stadiu precoce

si gradul de infestare este redus. Persista risc de reaparitie de noi exemplare din fragmente de

radacina ramase in sol.

S-a experimentat controlul dezvoltarii speciei prin:

- defolieri repetate, indepartarea ramurilor mari in mijlocul verii, pentru a conduce la

scaderea productiei de seminte;

- taierea de la baza a lastarilor, drajonilor si a tulpinilor cu seminte inainte ca acestea

20

sa poata ajunge pe sol si sa germineze;

- saparea manuala si eliminarea radacinilor la cca. 7-10 cm de la baza plantei.

Prin aplicarea metodelor cu unelte manuale este posibil de realizat controlul invaziei speciei

doar cand se lucreaza pe suprafete mici.

Distrugerea mecanica a partilor plantei prin macinare ( tocare, frezare ), utilizand masini

si utilaje cu dotari specializate, este cea mai utilizata metoda, fiind posibil de aplicat si atunci

cand specia invadeaza suprafete extinse. Exista risc crescut de regenerare o plantei pe cale

vegetativa, din resturi, fragmente ramase pe teren, ce pot conduce chiar la o colonizare mai densa

decat initial. Cu toate acestea, repetata frecvent si cu consecventa, pe termen lung aceasta metoda

permite combaterea plantei prin reducerea cresterii si a capacitatii de reproducere.

Mijloacele mecanice de eradicare, desi mai putin sau chiar deloc invazive, dau rezultate

pe termen lung, insa presupun organizare tehnico-financiara, interventii uneori anevoioase si este

imperios necesar sa se actioneze cu consecventa. Daca o singura interventie nu se face la timp,

radacinile plantei reusesc sa se extinda si sa se dezvolte pierzand astfel efectul actiunilor

intreprinse anterior de-a lungul a cateva sezoane de vegetatie.

b) Combaterea prin metode chimice

S-au experimentat metode de combatere chimica, acestea putand avea rezultate imediate

bune, dar prezinta riscul de potential impact negativ asupra altor specii ierboase si asupra lantului

trofic din ecosistemele naturale. Metodele chimice pentru eradicarea populatiilor de Amorpha

pot fi utilizate cand metodele mecanice nu conduc la rezultate si atunci cand cadrul legal de

reglementare permite. Pe piata sunt disponibile o serie de substante care pot fi folosite la

combaterea acestei specii; indrumarile pentru uzul acestora pot fi diferite si este necesara

respectarea instructiunilor de utilizare.

Dintre substante chimice recunoscute pentru combaterea speciei Amorpha fruticosa

amintim Clopyralid Lontrel 300 E, care este un regulator de crestere cu aplicare prin tratament

foliar. Metoda folosita pentru aplicare este cea a taierii lastarilor de la radacina si aplicare a

erbicidului (in concentratie de 50% in apa). Perioada de aplicare este cea de postemergenta a

plantelor. In combinatie cu taierea lastarilor, aplicarea se poate efectua in perioada de repaus

vegetativ sau de crestere activa. Cand se foloseste tratamentul de taiere de la radacina, planta se

taie cat mai aproape de sol si se aplica solutie pentru a uda suprafata taiata. Tratamentul trebuie

aplicat in cel mai scurt timp dupa efectuarea taieturii (nu mai tarziu de o ora).

O alta substanta eficienta in combaterea speciei Amorpha fruticosa este Glyfosat Roudup,

care este un inhibitor acid aromatic. Tratamentul se aplica prin taierea de la radacina, utilizand

pana la 100% concentratie erbicid. Se poate aplica in perioada de repaus sau de crestere rapida.

Tratamentul se efectueaza prin taierea trunchiului cat mai aproape de linia solului si aplicarea

solutiei nediluate pentru a uda suprafata taiata. Tratamentele trebuie aplicate cat mai curand

după taiere (nu mai tarziu de o ora de la taiere). Poate fi aplicat si ca tratament foliar, dar

controlul prin aplicarea de erbicid Glyfosat 2% a fost evaluat ca fiind satisfacator.

c) Combaterea prin pășunat

S-a constatat ca pasunatul intensiv cu oi, vaci si mai ales capre, poate conduce la

controlul dezvoltarii speciei invazive pe anumite suprafete. La varsta adulta, in urma pasunatului

planta poate fi ranita, dar nu distrusa si eradicata. Aplicarea metodei este limitata din cauza

21

gustului neplacut al plantei, fiind utilizata de animale atunci cand alte surse de hrana sunt

deficitare.

d) Combaterea biologică

Specia Amorpha fruticosa secreta o toxina care protejeaza propriile seminte de atacul

insectelor. Sunt cunoscute doar trei specii de insecte care sunt rezistente la agentul activ al

Amorpha fruticosa, insa utilizarea acestor specii de insecte conduce la afectarea si a semintelor

speciilor autohtone. Un asemenea exemplu este gandacul semintelor de salcam pitic

(Acanthoscelides colossus) dar care poate ajunge si pe alte plante. In prezent nu exista agenti

biologici care sa ajute in aplicarea de masuri pentru controlul invaziei acestei specii.

3.6.1.2. Adoptarea soluțiilor tehnice pentru combaterea speciei invazive Amorpha fruticosa in

cadrul Obiectivului specific 1

Metodele de lucru practicate pana in prezent privind combaterea invaziei speciei

Amorpha fruticosa si pentru eliminarea acesteia din habitatele naturale au fost analizate, in

concordanta cu situatia existenta la teren, in prezenta specialistilor din cadrul R.N.P.

ROMSILVA - Administratia Parcului Natural Lunca Muresului R.A.. De asemenea, au fost

consultati proprietarii terenurilor in ceea ce priveste lucrarile ce urmeaza a fi adoptate si a fost

obtinut acordul acestora.

Coplesirea cu Amorpha impiedica buna dezvoltare si reduce biodiversitatea habitatelor

naturale de pajisti, afecteaza zone din habitatele forestiere (in special suprafetele in curs de

regenerare); de asemenea impiedica utilizarea terenurilor cu destinatie agricola (arabil si pasuni).

S-au analizat avantaje/ dezavantaje si riscurile pentru fiecare dintre metodele de

combatere cunoscute pentru Amorpha fruticosa.

Metodele chimice, chiar cele cu erbicide admise in culturile agricole prin reglementarile

in vigoare, s-a concluzionat ca nu sunt compatibile cu statutul de arie protejata – parc natural – si

cu conditiile stationale ale terenurilor: panza de apa freatica aproape de suprafata si riscul de

acumulare de substante toxice in sol, apa.

Combaterea prin pasunat, practicata in zona in special cu turme de oi, nu a garantat

eliminarea speciei Amorpha. Terenurile utilizate intensiv pentru pasunat prezinta grad mai mic

de ocupare cu exemplare ale speciei invazive, in timp ce suprafete intinse din zona Parcului au

fost practic abandonate oricarei utilizari prin dezvoltarea in strat compact a tufarisurilor de

Amorpha.

22

Foto 2. Zona pasunata intens – grad moderat de ocupare cu Amorpha, Secusigiu, Arad

Foto 3. Zona cu grad mare ocupare cu Amorpha – Secusigiu, Arad

23

Foto 4. Zona cu ocupare totala cu Amorpha - Bodrogu Vechi, Arad

Foto 5. Coplesire totala cu Amorpha pe terenuri din Saravale, Timis

Metodele mecanice – sunt cel mai indicate a fi aplicate in zona de studiu, avand in vedere

statutul ariei naturale protejate si suprafatele extinse pe care specia se dezvolta invaziv. In esenta,

este necesara eliminarea atat a partilor supraterane, cat si a celor subterane, in cea mai mare

masura posibila. Resturile de radacini ramase in sol pot reprezenta surse de regenerare, ulterior

aplicarii metodelor de combatere, pe cale vegetativa rezultand noi indivizi din specia Amorpha

fruticosa. De aceea, metoda de combatere mecanica va avea in vedere atat taierea partilor

supraterane – tulpina, coroana (cu inflorescente, seminte), cat si eliminarea din sol a cat mai mult

posibil din radacinile exemplarelor dezvoltate, avand in vedere extraordinara capacitate de

regenerare din lastari si drajoni.

S-au analizat practici de indepartare din sol a cioatelor exemplarelor speciei, dupa taierea

si eliminarea partilor supraterane. Efectuarea lucrarilor de cazanire, pe cale manuala prin:

24

executare sapatura in jurul cioatelor, taierea radacinilor laterale si a pivotului pentru fiecare

exemplar, urmate de scoaterea cioatelor din groapa si strangerea radacinilor in vederea eliminarii

acestora din perimetrul de executie a lucrarilor - este anevoioasa, necesita un volum mare de

forta de munca si timp. Aplicata manual, metoda poate da rezultate bune acolo unde cioatele sunt

bine individualizate si pe suprafete relativ mici, care sa faca posibila executia lucrarilor intr-un

interval de timp precizat (un sezon de repaus vegetativ); de asemenea, necesita asigurarea unui

volum mare de forta de munca specializata pentru derularea lucrarilor in intervalul de timp alocat

proiectului. S-a concluzionat ca executia manuala a lucrarilor nu se poate aplica pe suprafete

mari, cum este cazul prezentului proiect.

In aria protejata Parcul Natural Lunca Muresului, specia Amorpha fruticosa s-a dezvoltat

abundent pe suprafete intinse. Lucrari de combatere a dezvoltarii speciilor invazive au fost

desfasurate in raza Parcului si in perioada anterioara (2015-2017), in aplicarea “Strategiei de

combatere” elaborata de catre Administratia Parcului in parteneriat cu Universitatea Aurel

Vlaicu din Arad si Centrul de Dezvoltare Arad, in cadrul Mecanismul Financiar al Spatiului

Economic European (SEE) 2009-2014, prin Programul RO 02 "Biodiversitate si servicii ale

ecosistemelor”. Metodele si tehnicile utilizate in implementarea acestui proiect au fost luate in

studiu ca un exemplu de “bune practici”, pentru valorificarea rezultatelor acestora, precum si

pentru a invata din experientele anterioare in ceea ce priveste riscurile si factorii cu impact

potential negativ surveniti, pentru adoptarea de masuri adecvate pentru contracararea acestora.

Avand in vedere suprafata efectiva mare a terenurilor cuprinse in prezentul studiu/proiect

– 195,34 ha, precum si practicile anterioare derulate in cadrul Parcului Natural Lunca Muresului,

se desprinde concluzia necesitatii de abordare pe cale mecanizata a lucrarilor de taiere a

vegetatiei si pentru indepartarea sistemului radicelar din sol, in “lupta” pentru eliminarea speciei

invazive Amorpha fruticosa. Metoda de lucru pe cale mecanizata se aplica prin utilizarea de

utilaje (tractor) si unelte/dispozitive accesorii (tocator de vegetatie, freza sol, scarificator,

semanatoare, tavalug, plug, grapa cu discuri grele, cositoare s.a.).

Dupa eliminarea partilor supraterane si subterane ale exemplarelor de Amorpha din

suprafetele incluse in studiu, se vor efectua lucrari pentru combaterea regenerarii ulterioare a

speciei invazive pe aceste zone. Ca parte a tratamentului de combatere, terenul va fi lucrat

sistematic si va fi ocupat in continuare prin cultivarea de specii ierboase care sa creeze

concurenta pentru spatiu de nutritie si lumina cu eventuale noi exemplare regenerate din specia

invaziva Amorpha fruticosa. Aplicarea de lucrari de intretinere a suprafetelor cuprinse in proiect,

in perioada ulterioara, va reprezenta o modalitate de combatere a regenerarii plantei Amorpha

fruticosa din resturi de radacini sau din seminte ramase in sol pe suprafetele respective. Ulterior

aplicarii metodelor de combatere din prezentul proiect, terenurile isi vor relua folosintele initiale;

pasunatul pajistii va contribui, in continuare, la controlul revenirii speciei invazive.

Pentru o suprafata totala de 111,49 ha - care au in prezent grad mare de ocupare cu

Amorpha (coplesire totala a terenurilor) - a fost adoptata solutia tehnica de prelucrare integrala a

terenului si solului prin scarificare si frezare. Dupa eliminarea si tocarea partilor supraterane si

subterane, suprafetele vor fi intretinute prin: lucrarea sistematica a solului (aratura adanca,

discuire, frezare sol), urmata de semanare specii ierboase de pajiste si cosire repetata - cu scopul

epuizarii capacitatii de regenerare a speciei invazive din resturi ramase in sol.

Pentru terenurile care au in prezent grad moderat de ocupare cu specia Amorpha, in

25

suprafata totala de 83,85 ha ha, a fost adoptata solutia de indepartare a vegetatiei supraterane

existenta, conservarea pajistii si intretinerea ulterioara a suprafetelor: prin pasunat si cosire.

3.6.1.3. Implementarea măsurii active de conservare

3.6.1.3.1. Tehnologia de execuție

Tehnologia de executie a fost adoptata in mod diferentiat in functie de gradul de ocupare

a terenurilor cu specia invaziva Amorpha si de situatia actuala a terenurilor.

Tehnologia I cuprinde:

- lucrari premergatoare: delimitarea suprafetelor de lucru si predarea acestora de catre

Beneficiar catre Executantul lucrarilor,

- taierea si tocarea tufarisurilor de Amorpha fruticosa,

- scarificarea solului pentru dislocarea partilor subterane ale exemplarelor de Amorpha,

- prelucrarea solului si distrugerea radacinilor prin operatiunea de frezare sol,

- mentinerea de “ogor negru” pentru observarea regenerarii Amorpha pe suprafetele lucrate,

- intretinerea suprafetelor: lucrarea solului prin arat, discuit si frezat,

- cultivarea terenului prin semanare cu specii ierboase,

- cosirea culturilor.

Ulterior lucrarilor de eliminare a partilor supraterane si subterane din specia Amorpha,

care se desfasoara in cursul primului an de proiect, suprafetele vor fi mentinute ca “ogor negru”,

pentru a observa remanenta speciei invazive. Dupa incheierea unui sezon de vegetatie, suprafetele

vor fi intretinute prin: lucrarea solului, urmata de cultivarea terenului cu specii ierboase si

cosirea culturilor.

Tehnologia II cuprinde:

- lucrari premergatoare: delimitarea suprafetelor de lucru si predarea acestora de catre

Beneficiar catre Executantul lucrarilor,

- taierea si tocarea tufarisurilor de Amorpha fruticosa,

- cosirea pajistii,

- pasunarea pajistii.

Ulterior lucrarilor de indepartare a exemplarelor din specia Amorpha fruticosa, care se

desfasoara in cursul primului an de proiect, suprafata pajistii va fi intretinuta prin pasunat si prin

cosirea acesteia, cu scopul eliminarii eventualilor noi lastari din specia Amorpha.

In tabelul urmator se prezinta alocarea tehnologiilor de lucru pe obiective – santiere de

lucru din proiect.

26

Tabel 3

Nr.

crt. Santier / Detinator

Suprafata

(ha)

Tehnologia de

executie

1. Santier Saravale/ GENAGRICOLA

ROMANIA SRL

60,20 Tehnologia I

2. Santier Saravale/Carpinisan Vasile 3,14 Tehnologia I

3. Santier Saravale/Carpinisan Herta 2,83 Tehnologia I

4. Santier Secusigiu /Bagut Ciprian - Nicolae, Bagut Liana, Bagut Ionut -Alexandru 24,21 Tehnologia I

5. Santier Secusigiu /Bagut Ciprian - Nicolae, Bagut Liana, Bagut Ionut -Alexandru 83,85 Tehnologia II

6. Santier Bodrogu Vechi/Nila Ovidiu (1) 4,49 Tehnologia I

7. Santier Bodrogu Vechi/Nila Ovidiu, Nila Mihaela (2) 15,13 Tehnologia I

8. Santier Bodrogu Vechi/Nila Andrei Florin (3) 1,49 Tehnologia I

Total 195,34

3.6.1.3.2. Descrierea lucrărilor pentru tehnologia de execuție I

Descrierea lucrarilor premergatoare

Predarea suprafetelor de lucru se va face de catre Beneficiar catre Executant, pe baza de

proces verbal, cu scopul efectuarii lucrarilor prevazute in proiect. Suprafetele ce se predau

efectiv catre Executantul lucrarilor vor fi delimitate in teren cu tarusi, in concordanta cu

documentele de proprietate si expertizele cadastrale existente. Tarusii vor fi amplasati in punctele

de limita caracteristice ale conturului suprafetelor. Se vor delimita in mod distinct in teren

postatele ce se parcurg cu tehnologii diferentiate de executie a lucrarilor. Localizarea prin

coordonate STEREO 70 a terenurilor aferente fiecarei tehnologii de lucru este prezentata in

anexa nr.1.

Lucrări de taiere si tocare a vegetatiei de Amorpha fruticosa

Pentru indepartarea vegetatiei supraterane se va proceda la taierea si tocarea acesteia,

utilizand o tocatoare (freza) de vegetatie - utilaj individual sau anexat la tractor.

Lucrarea este similara pentru ambele solutii adoptate, implementate prin tehnologiile I si

II, cu specificarea ca in cazul suprafetelor cu grad mare de ocupare a terenului, cu exemplare de

Amorpha cu varsta mare, coroana larg formata si unde exista diseminate si exemplare arbustive

din alte specii, pentru buna executare a operatiunilor de lucru este necesar tractor de putere

mare (minim 150 CP), pe pneuri sau senile, iar in cazul pajistii care se lucreaza prin aplicarea

tehnologiei II se recomanda ca tocatorul sa fie actionat de un tractor mic, pe pneuri.

Vegetatia supraterana de pe terenurile cuprinse in proiect va fi taiata de la suprafata

solului si se va proceda la tocarea acesteia, utilizand tocatoare (freza) de vegetatie anexata la

tractor. Pentru executia lucrarilor este necesar tractor de mare putere (recomandat 150-220 CP),

27

pe pneuri sau senile, in agregat cu un tocator, tarup, mulcer sau alt agregat care sa obtina

rezultate similare. In orice varianta de dotari utilaje adoptata, lucrarea presupune taierea si

tocarea exemplarelor din specia Amorpha, a lastarilor, drajonilor, a vegetatiei spontane ierboasa

si lemnoasa de orice fel din perimetru de lucru.

In situatia in care, pe terenurile cuprinse in proiect exista si alt tip de vegetatie: arbusti

de Crataegus sau din alte specii, arbori de mici dimensiuni, cum este cazul pe amplasamentele

din zona Bodrogu Vechi, aceasta va fi, de asemenea taiata si indepartata de pe suprafetele in

lucru, pentru a crea conditiile necesare pentru lucrarea mecanizata a solului cu utilaje. Taierea de

arbori se va face cu respectarea reglementarilor legale specifice. Se va pastra vegetatia

arborescenta de mari dimensiuni aflata la marginea perimetrului, catre raul Mures, din speciile

naturale autohtone (plop alb, salcii).

Foto 6. Tocator de vegetatie

Foto 7. Tractor cu tocator de vegetatie

Scarificarea solului

28

Avand in vedere suprafata mare de lucru, densitatea exemplarelor de Amorpha, sistemul

radicelar foarte extins specific speciei, s-a adoptat solutia de lucrare mecanizata a solului pentru

dislocarea partilor subterane.

Lucrarea consta in scarificare – operatiune desfasurata cu scopul dislocarii cioatelor si

radacinilor. Lucrarea se executa cu scarificator atasat la tractor. Adancimea de lucru

recomandata este de 50 cm. Pentru o eficienta sporita la dislocarea radacinilor, laterale in special,

se recomanda executarea de 2 ori a acestei operatiuni pe suprafata de lucru, in sens incrucisat.

Concomitent se asigura si afanarea terenurilor, operatiune strict necesara mai ales in cazul

solurilor mai grele, cum este cazul in zona amplasamentelor de la Bodrogu Vechi, unde

terenurile prezinta deficiente de drenaj si apar fenomene de pseudogleizare a solului.

Foto 8. Scarificator

Prelucrarea solului prin frezare

Frezarea solului - operatiunea presupune lucrarea solului cu freza de sol atasata la tractor,

la o adancime de prelucrare a pamantului de 40 cm. Concomitent cu frezarea solului, in cadrul

acestei operatiuni se maruntesc partile subterane: cioatele si radacinile exemplarelor de

Amorpha. In acest scop este necesara utilizarea unei freze de sol de tip forestier, echipata cu

cutite si ciocane si tractata de tractor cu capacitate de minim 150CP (recomandat 150 - 220 CP),

pe pneuri sau senile.

29

Foto 9. Tocator sol cu ciocane

Foto 10. Freza de sol tip forestier

Menținerea suprafețelor ca “ogor negru”

Suprafetele cuprinse in proiect, parcurse cu tehnologia I de lucru vor fi mentinute pe

parcursul perioadei ramase din primul an de proiect ca “ogor negru”, perioada in care se vor

observa eventuale noi exemplare de Amorpha ce se pot regenera din resturi de radacini ramase in

sol.

Pentru epuizarea capacitatii de regenerare a speciei invazive, in perioada urmatoare se vor

efectua lucrari de intretinere a suprafetelor.

Lucrarea solului

Dupa perioada de mentinere ca “ogor negru”, solul necesita reluarea lucrarilor de

intretinere pentru a asigura distrugerea partilor subterane din care se regenereaza cu usurinta noi

exemplare de Amorpha. In urmatorul sezon de repaus vegetativ se va proceda la prelucrarea

30

terenului si solului prin arat, discuit, frezare sol.

Arat – solul va fi prelucrat prin efectuare aratura la adancime de 30 - 40 cm. Operatiunea se

executa cu plug multibrazdar, atasat la tractor, cu scopul afectarii plantelor ulterior regenerate,

din specia Amorpha.

Foto 11. Plug reversibil multi-brazdar

Discuit - dupa desfundarea prin arat, solul va fi prelucrat prin discuit, pentru maruntirea si

nivelarea brazdelor intoarse.

Foto 12. Disc purtat de tracto

Frezarea solului

Prin operatiunea de frezare a solului se va proceda la tocarea si distrugerea exemplarelor

regenerate din specia Amorpha (atat a partilor subterane cat si supraterane – plantule, lastari,

drajoni). In aceasta etapa de prelucrare, se estimeaza ca operatiunea de frezare a solului se va

31

executata cu grad de dificultate mai mic comparativ cu etapa in care s-a asigurat tocarea cioatelor

si radacinilor exemplarelor cu varsta mare, efectuata la operatiunea de frezare sol din primul an

de executie a lucrarilor.

Foto 13. Frezare sol

Cultivarea terenurilor - se va infiinta o cultura cu specii ierboase prin semanare pe cale

mecanizata, utilizand semanatoare atasata la tractor.

Foto 14. Tractor cu semanatoare

Pentru o buna reusita a operatiunii de refacere a pajistii, operatiunea de semanare va fi

urmata de tavalugire.

32

Foto 15. Tavalug cu pinteni

Amestecul de specii ierboase care se insamanteaza va fi diferentiat in functie de

specificul stational al zonelor cuprinse in proiect.

Foto 16. Tavalug neted

Cosirea culturii

Prin cosirea vegetatiei ce a fost instalata pe terenurile cuprinse in proiect se vor elimina si

posibile exemplare din specia Amorpha care se vor dezvolta ulterior pe suprafata in lucru, prin

distrugerea mecanica a partilor supraterane, cu scopul epuizarii capacitatii de regenerare a

speciei invazive. Se vor efectua 1-2 cosiri in cursul unui sezon de vegetatie, de preferat o

interventie in luna iunie si cea de a doua in perioada august-septembrie.

33

Foto 17. Cositoare purtata de tractor

3.6.1.3.3. Descrierea lucrărilor pentru tehnologia de execuție II

Descrierea lucrarilor premergatoare

Predarea suprafetelor de lucru se va face de catre Beneficiar catre Executantul

lucrarilor, pe baza de proces verbal, cu scopul efectuarii lucrarilor prevazute in proiect.

Suprafetele predate efectiv catre Executantul lucrarilor vor fi delimitate in teren cu tarusi, in

concordanta cu documentele de proprietate, cu expertizele cadastrale existente si cu limitele

postatei pentru care a fost adoptata tehnologia de lucru. Semnele de limita (tarusi) se vor amplasa

in punctele caracteristice ale conturului suprafetelor aferente - precizate in tabelul nr. 3 si in

Anexa nr.1.

Lucrari de taiere si tocare a vegetatiei de Amorpha fruticosa

Pentru indepartarea vegetatiei supraterane se va proceda la taierea si tocarea acesteia,

utilizand o tocatoare (freza) de vegetatie - utilaj individual sau anexat la tractor.

Pentru conservarea pajistii care se lucreaza prin aplicarea tehnologiei II, se recomanda ca

tocatorul (freza de vegetatie, tarup, mulcer) sa fie actionat de un tractor usor, cu capacitate

medie 50- 100 CP, pe pneuri; de asemenea, se va evita executia lucrarilor in perioade ploioase

sau in care solul este imbibat cu apa.

Descrierea lucrarilor de intretinere a terenurilor

Ulterior lucrarilor de eliminare a vegetatiei existente pe teren se urmareste intretinerea

suprafetelor lucrate pentru a impiedica regenerarea de noi exemplare de Amorpha. In prezent

terenurile aferente postatei parcursa cu tehnologia de lucru II sunt folosite pentru pasunat. Se va

continua utilizarea terenurilor pentru pasunat; pasunatul are rol pozitiv in combaterea

exemplarelor de Amorpha care se pot regenera pe suprafata lucrata.

Intrucat lastarii de Amorpha nu sunt intotdeauna preferati de animale (in zona in general

turme de oi), pe perioada de derulare a proiectului se va interveni cu lucrari de intretinere

mecanizata a pajistii prin cosire, cu scopul eliminarii lastarilor, drajonilor care se dezvolta

ulterior si a epuizarii capacitatii de regenerare a speciei invadante pe zona respectiva. Lucrarea se

34

executa mecanizat, utilizand cositoare (sau tocator de vegetatie) anexata la tractor.

Operatiunea de intretinere prin cosire se va efectua in mod sistematic; pe perioada de

implementarea a proiectului sunt estimate 5 interventii de cosire a pajistii: 1 - 2 interventii in

anul I de proiect si diferenta pe durata celui de al doilea sezon de vegetatie.

3.6.1.4. Evaluarea cantităților de lucrări și materiale - Antemăsurători

Antemasuratoarea prezinta evaluarea necesarului de lucrari, materiale si manopera pentru

realizarea actiunilor programate, precum si detalierea modului de calcul al acestora.

Prezentam in continuare antemasuratorile - antecalculatia - aferente devizelor de executie

a lucrarilor, de-a lungul celor 2 ani de derulare a proiectului si corespunzator fiecareia dintre

tehnologiile de lucru:

1. Antemasuratoarea lucrarilor de eliminare Amorpha - Tehnologia I;

2. Antemasuratoarea lucrarilor de intretinere a terenului an II – Tehnologia I;

3. Antemasuratoarea lucrarilor aferente tehnologiei II ( anii I si II).

ANTEMASURATOAREA LUCRARILOR DE ELIMINARE AMORPHA - TEHNOLOGIA I

Tabel 4

Nr.

crt.

Denumire articol U.M. Calculul cantitatilor necesare Cantitate

1 Taierea si tocarea tufarisurilor de

Amorpha

ha Suprafata care se parcurge cu tehnologia

I: 111,49 ha

111,49

2 Scarificarea solului si dislocarea

partilor subterane ale exemplarelor de

Amorpha

ha Scarificarea in dublu sens, incrucisat:

Stotala (ha) 111,49 x 2

222,98

3 Prelucrarea solului prin frezare ha Suprafata care se parcurge cu tehnologia

I: 111,49 ha

111,49

ANTEMASURATOAREA LUCRARILOR DE INTRETINERE A TERENULUI AN II

- TEHNOLOGIA I –

Tabel 5

Nr.

crt.


1 Arat ha Suprafata totala tehnologia I: 111,49 ha 111,49

2 Discuit teren ha Suprafata totala tehnologia I: 111,49 ha 111,49

3 Frezare sol ha Suprafata totala tehnologia I: 111,49 ha 111,49

4 Semanare ha Suprafata 111,49 ha 111,49

5 Seminte specii ierboase to Suprafata aferenta tehnologia I: 111,49 ha

Norma de semanat, in medie, 4 kg/1000

mp, fiind evaluata o cantitate medie

necesara de cca. 40 kg pentru 1 hectar

teren

Cantitate necesara: 40 kg/ha x 111,49 ha =

4459,6 kg ; Cost mediu amestec: 30lei/kg,

respectiv 30.000 lei/1 tona.

4,5

6 Tavalugire cultura ha Suprafata totala tehnologia I: 111,49 ha 111,49

7 Cosire ha Suprafata 111,49 ha x 2 interventii/an 222,98

35

ANTEMASURATOAREA LUCRARILOR AFERENTE TEHNOLOGIEI II (ANII I SI

II)

Tabel 6

Nr.

crt.


1 Taierea si tocarea tufarisurilor de

Amorpha

ha Suprafata lucru tehnologie II : 83,85 ha 83,85

2 Curatirea suprafetelor de resturi ha Suprafata lucru tehnologie II : 83,85 ha 83,85

3 Cosire ha Suprafata lucru tehnologie II x 5 interventii

(2 in anul I si 3 in anul II)

419,25

3.6.1.5. Graficul general de realizare a lucrărilor

In tabelele tip grafic Gantt sunt semnalate perioadele indicate pentru executie, permise

din punctul de vedere al asigurarii cerintelor tehnice pentru implementarea lucrarilor. Aceste

perioade se pot modifica in situatia in care, in unii ani, pot surveni fenomene si conditii climatice

care sa impiedice derularea lucrarilor.

Graficul lucrarilor pentru tehnologia de lucru I:

Tabel 7

PERIOADA / ANUL

LUNA

LUCRARE

Anul

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII OBS.

Anul I

Subactivitatea: Eliminarea exemplarelor de Amorpha

Taierea si tocarea

tufarisurilor de Amorpha

Scarificarea solului

Prelucrarea solului si

distrugerea radacinilor prin

frezare

Mentinere “ogor negru”

Anul II

Subactivitatea: Intretinerea terenului

Prelucrarea solului

Insamantare terenuri

Intretinere prin cosire

36

Graficul lucrarilor pentru tehnologia de lucru II:

Tabel 8

PERIOADA / ANUL

LUNA

LUCRARE

Anul

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII OBS.

Anul I

Subactivitatea: Eliminarea exemplarelor de Amorpha

Taierea si tocarea

tufarisurilor de Amorpha

Subactivitatea: Intretinerea terenului an I

Pasunat

Cosire

Intretinerea terenului an II

Pasunat

Cosire

In cazul producerii de fenomene deosebite care ar putea determina producerea unor

calamitati (ex: inundatii s.a.) graficul general de realizare a lucrarilor se va decala (actualiza) in

mod corespunzator.

3.6.1.6. Măsuri cu caracter general

Predarea suprafetelor de lucru se va face de catre Beneficiar catre Executantul lucrarilor,

pe baza de proces verbal, cu scopul implementarii proiectului. Se vor mentiona: modul de

delimitare a suprafetei de lucru si suprafata efectiva predata.

La terminarea lucrarilor care fac obiectul proiectului Executantul va preda inapoi

catre Beneficiar santierele de lucru.

Pe parcursul efectuarii lucrarilor se vor lua masuri specifice pentru prevenirea si stingerea

incendiilor, respectiv instructajul formatiilor de lucru, amenajarea locurilor pentru fumat, dotarea

santierelor de lucru cu stingator cu spuma. Executantul va asigura curatenia la santier, pe

perioada de executie a lucrarilor.

Santierul de lucru va fi dotat cu trusa de prim ajutor. Executantul lucrarilor va respecta

legislatia specifica privind asigurarea normelor sanitare si de tehnica securitatii muncii.

37

3.6.2. Obiectivul specific 2: Reconstrucția ecologică a zonei umede Zădăreni de pe teritoriul


Acțiunea B4 din planul de management va fi realizată prin implementarea următoarei

activități din cadrul proiectului propus spre finanțare la POIM și anume: activitatea A.2 -

activități de implementare a măsurii active referitoare la reconstrucția ecologică a zonei umede

Zădăreni de pe teritoriul Parcului Natural Lunca Muresului și ariile protejate conexe.

Lucrările propuse pentru reconstrucția zonei umede de la Zădăreni constituie un

bun exemplu de infrastructură verde pentru folosirea serviciilor oferite de ecosistemele naturale

(în special în luncile inundabile ale râurilor) în gestionarea integrată a bazinelor hidrografice și

zonelor umede. Asemenea infrastructuri verzi vin în sprijinul implementări directivelor Europene

pentru managementul apei (Directiva Cadru Apă 2000/60/CE) și al protecției apelor împotriva

poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (Directiva Nitrați 91/676/CE).

Reconstrucția ecologică a zonei umede Zădăreni reprezintă o soluție la amenințările

schimbărilor climatice și contribuie la realizarea planului de acțiune al Pactului verde european

care reprezintă foaia de parcurs a UE pentru o economie durabilă. Acțiunile concrete de

reconstrucție ecologică precum testarea, demonstrarea și promovarea unor soluții sistemice

pentru implementarea la scară mare a reconstrucției biodiversității și serviciilor ecosistemice,

contribuie la refacerea declinului biodiversității și rezilienței ecosistemelor.

Descrierea și încadrarea amplasamentului

Zona umedă de la Zădăreni care face obiectul investiției pentru reconstrucție ecologică,

este situată în partea de sud-vest a județului Arad, la o distanță de aproximativ 100 m de malul

stâng al râului Mureș, în lunca inundabilă ce face parte din Parcul Natural Lunca Mureșului și

situl Natura 2000 Lunca Mureșului Inferior.

Figura 2 – Localizarea zonei de implementare a Obiectivului specific 2,

în cadrul Parcului Natural Lunca Mureșului

Zona umedă Zădăreni cu o suprafață de 3,06 ha este situată în intregime în extravilanul

comunei Zădăreni și este delimitată după cum urmează:

la nord și est - pădure situată în fondul forestier proprietate publică a statului,

gestionată de Direcția Silvică Arad, Ocolul Silvic Iuliu Maniu, UP III Rața Vaida

38

la sud - teren neproductiv (mlaștini, bălți, pajiști umede) aflat în fondul

forestier proprietate publică a statului, gestionată de Direcția Silvică Arad, Ocolul

Silvic Iuliu Maniu, UP III Rața Vaida

la vest - teren agricol proprietate privată, cod cadastral 301636 și 302673, aflate

pe teritoriul administrativ al comunei Zădăreni.

Figura 3 – Zona de amplasament și căile de access ale Obiectivului specific 2

Cele mai apropiate localităţi faţă de zona analizată sunt: Zădăreni, la o distanță de 880 m

pe direcția sud-est, urmând drumurile de tarla, respectiv Bodrogu Nou (comuna Zădăreni), la o

distanță de 1440 m pe direcția sud, urmând drumurile de tarla.

Accesul în zona propusă in vestițiilor este prezentat în figura 3, (unde zona umedă este

delimitată cu roșu) se poate face din drumul județean DJ682 (marcat cu galben în figura 3) ce

traversează localitatea Zădăreni. În localitate se urmează drumurile comunale principale (cu alb

în figura 3) spre lunca Mureșului, se ajunge în zona pășunii comunale din partea de nord a

localității, apoi se continuă pe drumul de pământ (cu portocaliu pe harta din figura 3) din lungul

râului Mureș care traversează pădurea de luncă până în extremitatea vestică a fondului forestier.

Drumul se întrerupe în dreptul canalului de drenaj ce delimitează zona umedă Zădăreni

de terenurile arabile situate la vest. O altă cale de acces este prin vestul localității urmând

drumurile de tarla din vecinătatea, apoi poteca care traversează zona umedă aproximativ pe

direcția sud-nord (marcată cu gri).

Statutul juridic al terenului ce urmează a fi reconstruit ecologic

Lucrările pentru reconstrucția zonei umede Zădăreni se vor realiza pe terenuri ce aparțin

fondului forestier național, proprietatea statului român, aflate în administrarea Regiei Naționale a

Pădurilor prin Direcția Silvică Arad – Ocolul Silvic Iuliu Maniu. Conform amenajamentului

silvic al UP Rața Vaida, structura fondului forestier în zona propusă realizării obiectivului

„Reconstrucția ecologică a zonei umede Zădăreni“ se prezintă astfel:

- terenuri neproductive (parcela 33N2) – 4 ha, teren care prezintă înmlăștinire sezonieră;

- litieră întreruptă-subțire (parcela 33B) - 1,1 ha, zăvoi cu Salix alba și Populus alba aflat în

lungul râului Mureș, teren care prezintă înmlăștinire sezonieră și care este drenat la extremitatea

vestică de canalul de drenaj ce vine din zona umedă Zădăreni (parcela 33N2);

39

- terenuri neproductive (parcela 33N3) – 218 ha, teren (braț mort) care prezintă înmlăștinire

sezonieră;

Referitor la suprafețele ocupate efectiv de lucrările de reconstrucție ecologică propuse în

actualul proiect facem următoarele precizări:

- suprafața ocupată definitiv de zona umedă reconstruită ecologic este de 2,85 ha și se suprapune

în întregime pe terenul neproductiv din fondul forestier, parcela cu numărul 33N2 (figura 7);

- lucrările de reprofilare a canalului de alimentare ape mari (canal de racordare ape mari) se vor

executa pe terenurile aflate în fondul forestier, prin reporfilarea actualului canal de drenaj, care

delimitează la vest parcelele 33N2 (teren neproductiv, zona umedă) și 33B (teren productiv,

litieră);

- suprafața ocupată provizoriu de depozitele de material excavat este de aprox. 3000 m2 și se

suprapune parcelei 33N3 - teren neproductiv din fondul forestier național; această suprafață va fi

redată circuitului zonei după finalizarea lucrărilor prin reprofilări, înierbări și plantații cu specii

din flora locală.

- lucrările de consolidare a secțiunii din amonte a canalului de ape mari, necesar pentru

alimentarea zonei umede la niveluri crescute ale râului Mureș, se vor face pe malul râului,

care este administrat de către Administrația Bazinală de Apă Mureș.

Din punct de vedere al zonării interne a Parcului Natural Lunca Mureșului, zona umedă

de la Zădăreni este situată în zona de management durabil. Conform Planului de management al

parcului, zona de management durabil, denumită şi zona-tampon, face trecerea între zona de

protecţie integrală și cea de dezvoltare durabilă, iar printre activitățile permise se numără și

intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor

ecosisteme degradate, precum și a zonelor afectate de speciile invazive. Asemenea activități de

management conservativ sunt permise doar cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în

baza hotărârii consiliului ştiinţific, sau aprobate de către autoritatea publică centrală pentru

protecţia mediului.

Rețele edilitare și condiționări ale amplasamentului

În perimetrul zonei umede de la Zădăreni, supusă analizei de fezabilitate pentru

reconstrucția ecologică, nu există rețele edilitare, situri arheologice sau terenuri care fac parte din

sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională. Limitele amplasamentului obiectivului

de investiție sunt în fondul forestier național, cadastrate terenuri neproductive cu înmlăștinire

sezonieră.

Pentru investiția propusă pentru reconstrucția ecologică a zonei umede Zădăreni nu este

necesară realizarea de lucrări pentru asigurarea cu utilități, nici în faza de execuție și nici în faza

de funcționare. Pentru personalul implicat în realizarea lucrărilor vor fi asigurate facilităţi

igienico-sanitare temporare mobile. Nu va fi necesară alimentare cu energie electrică. Accesul se

va realiza pe drumurile de tarla și exploatare existente așa cum au fost ele prezentate în figura 6.

Din punct de vedere al accesului utilajelor în zona proiectului, nu există condiționări. Din

punct de vedere al utilizării terenului nu există condiționări, iar categoria de folosință nu se

schimbă după implementarea lucrărilor de investiții. Conform planului de management al

Parcului Natural Lunca Mureșului, nu există condiționări de management conservativ al

amplasamentului propus investiției. Nu există condiționări legate de impactul asupra

40

proprietăților învecinate sau al sistemului de drenaj conectat/folosit de către utilizatorii din

amonte.

3.6.2.1. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

Situația existentă: În urma analizelor efectuate în cadrul acestui studiu pe baza

elementelor biotice și abiotice, dar și a altor informații dispobibile pentru zona umedă Zădăreni,

propusă pentru reconstrucție ecologică, situația actuală se prezintă astfel:

- terenul pe care se propune investiția este situat în fondul forestier național, desemnat ca

teren neproductiv (bălți, mlaștini, pajiști umede) cu înmlăștinire sezonieră;

- zona umedă de la Zădăreni este încadrată în zona de management durabil a Parcului

Natural Lunca Mureșului;

- zona umedă reprezintă un fost curs al râului Mureș, care a migrat spre nord lăsând un

belciug ce susținea o zonă de baltă de aprox 270 ha; sectorul râului Mureș din dreptul

zonai umede Zădăreni este adâncit, cu maluri înalte și abrupte pe partea dreaptă și maluri

mai estompate, cu grinduri, pe partea stângă;

- conectivitatea cu râul Mureș a fost întreruptă, pe de o parte prin efectuarea de canale de

drenaje și diguri efectuate la extremitățile acestui belciug, pe de altă parte, prin adâncirea

albiei râului Mureș care a determinat scăderea frecvenței inundării zonei umede de la

Zădăreni;

- există două canale de drenaj cu adâncimea de aprox. 0,5 - 1 m care delimitează zona

umedă propusă pentru reconstrucția ecologică, dispuse perpendicular pe râul Mureș: unul

situat în partea de est și unul în partea de vest; aceste canale pot constitui oportunități

pentru facilitarea alimentării zonei umede în perioada unor debite mari (⩾Qmm);

- zona umedă suferă de o aridizare accentuată în perioada de primăvară, pusă în evidență și

de indicele normalizat al diferenței de vegetație, indicând o zonă cu vegetație rară în

zona umedă Zădăreni) și indicele normalizat al diferenței de apă);

- condițiile climatice, hidrologice și hidrogeologice actuale, alături de topografia

terenului nu favorizează stagnarea apei pe perioade suficient de lungi pentru a permite

dezvoltarea unor habitate specifice zonelor umede (ex. habitatul 3130 - ape stătătoare

oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoeto-

Nanojuncetea), iar ocuparea zonei de către speciile dependente de ecosistemele acvatice

sau zonele umede este limitată;

- zona este străbătută de drumuri și poteci care permit accesul mijloacelor auto și

vehicolelor nemotorizate;

- pe curpinsul zonei propuse pentru reconstrucție se întâlnește Amorpha fruticosa, care

este o specie invazivă, alohtonă, ce reprezinta o amenințare puternică pentru dezvoltarea

ecosistemelor zonelor umede dela Zădăreni.

- în zona amplasamentului există două suprafețe compacte de păpuriș despărțite de

drumul de pământ care traversează zona umedă de la sud la nord;

- conform Planului de Management al PNLM, reconstrucția ecologică a zonelor umede

este

o prioritate pentru menținerea unui statut favorabil de conservare pentru mai multe

41

specii și habitate.

Potențialul pentru refacerea sau regenerarea naturală a zonei umede de la Zădăreni

este redus, în condițiile actuale așa cum au fost prezentate mai sus, iar intervențiile de

management conservativ bazate pe procesele naturale reprezintă singura soluție pentru asigurarea

unui statut de conservare favorabil pentru speciile și habitate prioritare. Un complex de măsuri de

reconstrucție ecologică sunt necesare pentru a înlătura cauzele degradării și amenințările

existente, urmate de intervenții active pentru corectarea/îmbunătățirea schimbărilor abiotice și

biotice și a favoriza recolonizarea zonei umede cu specile de interses conservativ din PNLM.

Terenul pe care se propune realizarea investiției pentru reconstrucție ecologică este

invadat cu specia Amorpha fruticosa, cu grad mare de împâslire a solului, în special în extremitatea

vestică a amplasamentului și având diferite vârste și stadii de vegetație (foto mai jos). Amorpha

fruticosa este o specie invazivă, alohtonă, cu o mare capacitate de regenerare din parți de rădacina,

resturi ramase în sol, ce conduce în timp la substituirea speciilor autohtone și la afectarea

habitatelor naturale. În lipsa combaterii speciei, invadarea zonei umede cu Amorpha fruticosa

reprezintă o amenințare puternică pentru dezvoltarea ecosistemelor zonelor umede de la Zădăreni.

Situația viitoare. Schimbările climatice vor induce o creștere a valorilor debitelor maxime

în lunile de iarnă precum și în lunile martie și iulie și o scădere a lor în celelalte luni ale anului

(INHGA, 2016).

Din analiza debitelor maxime cu diferite probabilități de depășire în secțiunile staților

hidrometrice de pe cursul principal al râului Mureș, a rezultat că debitele maxime cu

probabilitățile de depășire 0,1%, 1%, 2%, 5% și 10% au o tendință de scădere, de maxim -9% în

zona Mureșului inferior

La nivelul debitelor maxime multianuale, simulările INHGA au indicat o tendință de

scădere, de aproximativ -11,3% (între o valoare minimă de scădere de -39,0% și o valoare

maximă de creștere de 16,6%).

Precipitaţiile de vară sunt prognozate a fi mult sub medie şi mult sub nivelurile actuale.

Aceste schimbări au implicaţii semnificative pentru gestionarea apelor în regiune şi sunt

confirmate și de modelele WorldClim2.1, mai recente. Regimul precipitațiilor lunare, are o

tendință generală de scădere la nivel anual, dar înregistrează creșteri în lunile aprilie, iunie, iulie și

mai ales în februarie și decembrie, respectiv scăderi mai pronunțate în lunile mai, august,

42

octombrie și noiembrie.

Identificarea deficiențelor. La nivelul Parcului Natural Lunca Mureșului, zonele umede

sunt restrânse ca extindere la fostele brațe ale râului, iar majoritatea sunt sunt interconectate cu

zona acviferului liber și râul Mureș. Astfel, majoritatea zonelor umede sunt supuse secetelor

prelungite, câteodată pentru mai mulți ani consectivi, fapt ce pune în pericol supraviețuirea și/

sau menținerea populațiilor unor specii (ex. specile de amfibieni precum tritonul cu creastă T.

cristatus) și asigurarea unui statut favorabil de conservare, conform cerințelor legale actuale.

Schimbările climatice vor induce o creștere a valorilor debitelor maxime în lunile de iarnă

precum și în lunile martie și iulie și o scădere a lor în celelalte luni ale anului (simulare realizată de

INHGA).

Zona propusă reconstrucției ecologice de la Zădăreni, prezintă un deficit de apă în

perioade cheie pentru reproducerea unor specii de amfibieni, reptile sau păsări de interes

conservativ. Astfel hidroperioadele care suusțin instalarea unor zone cu luciu de apă (bălți

temporare sau permanente) nu sunt suficiente pentru menținerea sau îmbunătățirea statutului de

conservare favorabilă al populațiilor acestor specii. Mai mult, așa cum se observă și din diagrama

sintetică a datelor și informațiilor utilizate pentru analiza scenariilor (planșa analizei actuale

anexată la acest studiu), cota terenului din zona amplasamentului este puțin peste nivelul apei la

debite medii.

În lipsa unor inundații sezoniere frecvente, invadarea zonei umede cu Amorpha fruticosa

reprezintă o amenințare puternică pentru dezvoltarea ecosistemelor zonelor umede de la

Zădăreni. Amorpha fruticosa se dezvolta în mod prolific în zona habitatului 92A0, situat în

vecinătatea de nord și este a ampplasamentului propus investiției. Impactul acestei speci invazive

este negativ asupra speciilor native și inclusiv asupra faunei ce este dependenta de acest tip de

habitat (ex. speciile de amfibieni în perioada lor terestră).

Accesul pe drumurile de pământ care străbat zona umedă favorizează depozitarea

necontrolată a deșeurilor și accesul în pădure unde există habitate prioritare. Pășunatul în zona

umedă este frecvent în special după perioadele cu inundații cand crește vegetația de pajiști.

Momentan, managementul conservativ al terenurilor forestiere neproductive, suprapuse

zonei umede de la Zădăreni nu facilitează, prin acțiuni proprii sau investiții, regenerarea speciilor

native și/sau refacerea hidroperioadei necesare unei bune funcționări a zonelor umede.

3.6.2.2. Analiza nevoilor pentru reconstrucția ecologică și oportunitatea investiției


Lunca Mureșului care constituie documentul ce stabilește prioritățile acțiunilor de management

conservativ pe baza urma unor analize, inventarieri și activități de monitorizare a speciilor și

habitatelor de interes prioritar. Conform Planului de management, o serie de specii și habitate

sunt dependente de existența unor zone umede funcționale, disponibile cel puțin în perioade

cheieale anului, pentru a-și asigura nevoile ecologice de reproducere, hrană și adăpost.

Planul de management la PNLM menționează următoarele specii și habitate pentru care

este nevoie de reconstrucția ecologică a zonelor umede:

Habitatul 3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din LiWorelletea

uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea. Valoarea conservativă a habitatului este medie, iar starea de

43

conservare este nefavorabilă-neadecvată, în special datorită secetelor prelungite și scăderii

acviferului liber din zona de luncă, desecării și succesiunii naturale a bălților. Acest habitat se

formează în microdepresuni pe terenuri plane cu depozite aluviale, luto-argiloase, nisipoase

acoperite temporar de ape, cu proveniență din precipitații sau prin alimentare din acvifer.

Suprafața ocupată de acest habitat este restrânsă, în special în jurul bazinelor acvatice care sunt

inundate temporar circa 3-4 luni pe an. Speciile dominante sunt Eleocharis acicularis, Juncus

bulbosus, Hypericum humifusum, Eleocharis carniolica, Ranunculus flammula, iar în locurile cu apă

permanentă apare, în cantitate apreciabilă, Marsilea quadrifolia. Refacerea unor microdepresiuni pe

terenurile plane, foarte ușor înclinate care pot menține apa o perioadă suficientă de timp,

contribuie la menținerea și îmbunătățirea acestui tip de habitat.

Habitatul 3150 - Lacuri naturale eutrofice cu vegetație de tip Magnopotamition sau

Hydrocarition. Valoarea conservativă a habitatului este moderată și mare, iar starea de conservare

este nefavorabilă în zona umedă Zădăreni, în special datorită desecării și fluctuațiilor acviferului,

mai ales în perioadele secetoase când apa subterană alimentează râul Mureș. La nivelul PNLM

distribuția acestui habitat este limitată la teritoriile zonelor umede palsutre din zona Mureșului

Mort și zonele umede Balta cu Nuferi, Bezdin și Zădăreni. Seceta prelungită din verile anilor

2011 şi 2012 a afectat puternic aceste habitate. Balta cu Nuferi, Balta de la Bezdin şi cea de la

Zădăreni au secat cu totul, acelaşi fenomen înregistrându-se pentru bălţile din zona Cenad în

perioada 2006 – 2007. Conform literaturii de specialitate, se întâlnesc mai multe variante ale

acestui habitat, în funcție de vegetația care se instalează, fapt ce constituie o oportunitate pentru

refacerea ecologică a unor structuri cu compoziții floristice diverse într-un complex continuu al

ecartului de variație al adâncimii apei.

Habitatul 6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii. Valoarea conservativă a habitatului

este mare, iar starea de conservare este nefavorabilă-neadecvată și este afectată negativ de secetele

prelungită din ultimii ani. Distribuția acestui habitat se rezumă doar la zona joasă, inundabilă din

apropierea Mănăstirii Bezdin, parţial încadrată de dig, în canalele secate - mai ales în zona

Bezdin-Prundul Mare, sporadic pe malurile joase ale Mureşului şi în vechile canale în prezent

secate, inclusiv în Balta Zădăreni, secată în cea mai mare parte a anului. În general acest tip de

habitat ocupă suprafețe mici și necesită management activ adecvat deoarece sunt afectate prin

pătrunderea speciilor din pajistile învecinate. Restrângerea drenării terenurilor plane sau slab

inclinate, cum este și cazul drenurilor existente pe aplasamentul propus reconstrucției ecologice

de la Zădăreni, reprezintă o măsură principală de management conservativ pentru aceste tipuri de

habitate.

Speciile prezente ale acestui tip de habitat sunt: Cnidium dubium, Viola persicifolia,

Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratiola officinalis, Carex praecox, Clematis

integrifolia, Juncus atratus, Lythrum virgatum, Viola pumila, Lathyrus palustris. O serie din

aceste specii de plante se pot planta în zonele umede pentru a asista și grăbi lucrările de

reconstrucție ecologică și instalarea acestui habitat specific.

Speciile de nevertebrate acvatice Ophiogomphus cecilia și Coenagrion ornatum. Starea

de conservare este nefavorabilă în prezent dar, cu posibilități de refacere ridicată pe seama

populațiilor din zone apropiate, ţinând cont de marea mobilitate a adulţilor, cu condiţia refacerii

habitatelor umede favorabile larvelor. Speciile sunt afectate negativ de secetele prelungită din

ultimii ani iar fără conservarea funcţiilor habitatelor zonelor umede, populaţiile acestor specii nu

se pot menţine.

44

Speciile de reptile sunt reprezentate de specia Emys orbicularis, iar amfibienii de speciile

Bombina bombina și Triturus dobrogicus. Starea de conservare a acestor specii este

nefavorabilă, cu excepția speciei Bombina bombina în prezent cu o populație estimată ca

satisfăcătoare în habitatele unde a fost idnetificată. Specile ocupă habitate pe malul bălţilor şi a

apelor lin curgatoare (brațele secundare, moarte ale râurilor) și preferă apele cu vegetaţie bogată

care favorizează condițiile de hrană, adăpost și reproducere, cu maluri cu pante reduse. Bombina

bombina trăiește în apă din martie pănâ în septembrie, când intră la iernat pe uscat, iar Triturus

dobrogicus are cea mai lungă perioadă acvatică dintre tritonii genului Triturus, folosind apele

stagnante sau cu curgere lină, aproape jumătate din an pentru reproducere (din februarie-martie

până în spetembrie). În general tritonul cu creastă dobrogean duce o viață nocturnă iar în mediul

acvatic are nevoie de vegetație pentru a se ascunde dar și pentru a-și depune ouăle. Ambele

specii de amfibieni sunt dependente de zone umede cu hidroperioade prelungite care să acopere

sezonul estival.

Țestoasa de apă (Emys orbicularis) este o specie semiacvatică cu o activitate ce începe

din luna martie până în luna octombrie iar în sezonul rece hibernează pe fundul lacurilor unde se

îngroapă în mâl sau în zonele cu sol suficient de umed pe perioada hibernării.

O serie de specii de păsări de interes conservativ, precum Himantopus himantopus,

Platalea lucorodia, Recurvirostra avosetta, unele caradriiforme, ardeide ca Botaurus stellaris,

ralide ca Crex crex, specii de scolopacide ca Philomachus pugnax sau păsări răpitoare ca Falco

cherrug ori Milvus migrans, care depind de hrana reprezentată de specii întâlnite de regulă în

zone umede (pajiști și bălți), au dispărut de pe teritoriul parcului ca specii cuibăritoare, sau apar

numai în perioada de migraţie. Efectivele altora, cum ar fi Ardea cinerea sau Ciconia ciconia, au

scăzut ca urmare a secării/drenării zonelor umede (ex. Bodrogu Vechi, Zădăreni, Ceala, bălţile

din zona Ceala, unele porţiuni de pe traseul Mureşului Mort, Balta Mura şi balta de la Zădăreni).

În astfel de condiţii, localnicii au tendinţa să păşuneze cât mai aproape de malul apei, în zone cu

pădure de zăvoi, unde hrana animalelor este mai abundentă, afectând și mai mult habitatele

zonelor umede și speciiile dependente de acestea.

Analiza comparativă a stării de conservare a celor mai importante habitate de pe teritoriul

Parcului Natural Lunca Mureşului relevă faptul că habitatul 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi

Populus alba este afectat de prezența speciilor invazive de tipul salcâmului pitic Amorpha

fruticosa.

Necesitatea investiției în reconstrucția ecologică a zonei umede de la Zădăreni este dată

de obligativitatea implementării măsurilor de management, conformării la cerințele de mediu

legiferate la nivel european și național pentru toate zonele protejate.

Oportunitatea promovării investiţiei rezultă din cadrul legislativ favorabil, posibilitatea

accesării fondurilor de la bugetul de stat sau din finanţări externe nerambursabile şi din urgenţa

executării lucrărilor de reconstrucție ecologică în Parcul Natural Lunca Mureșului (prioritate 2 ca

acțiune de management). Prezența substratului litologic cu prafuri de argile cu o permeabilitate

moderată oferă oportunități pentru compactarea pământurilor și folosirea lor la căptușirea cuvetei

lacustre pentru îmbunătățirea hidroperioadei bălților nou create.

Prezența apei freatice la o adâncime de aproximativ 0 - 2 m, oferă oportunități pentru

refacerea unor bălți cu alimentare din freatic. Totuși, menținerea hidroperioadei pentru o

perioadă cât mai lungă de timp a anului necesită un surplus de apă în perioadele secetoase sau cu

deficit pentru zona umedă (ex. prin pompare sau prin alimentarea din râul Mureș la ape peste

45

debitele medii). Această completare a nivleurilor apei din zona umedă reconstruită poate fi

asigurată fie prin pompare, pe perioade scurte secetoase, fie prin facilitarea unor inundații la

niveluri medii ale apelor râului Mureș, prin încărcarea mai rapidă a zonei și acviferului, cu

asigurarea remanenței pe o perioadă suficeintă de timp.

Realizarea proiectului de investiții oferă oportunitatea indeplinirii unor obiective urgente

pentru PNLM care favorizează extinderea valorilor reconstrucției ecologice la o scară mai mare

cu obținerea unor beneficii cumulate pentru managementul integrat al resurselor naturale din

PNLM. Implementarea proiectului aduce și oportunitatea colaborării cu stakeholderii cheie de la

nivel local și regional, cu asigurarea unui management durabil al zonei umede Zădăreni.

3.6.2.3. Obiectivele preconizate prin realizarea investiției

Scopul investiției este menţinerea populaţiilor speciilor și habitatelor de interes

conservativ din PNLM prin lucrări specifice de reconstrucție ecologică a zonei umede de la

Zădăreni.

Este cunoscut faptul că cele mai valoroase ecosisteme naturale (în înţelesul valorii

monetare conform Constanza și colab. 1997; DeGroot 2002; Vădineanu, 2004) sunt zonele

umede. Pentru zona umedă de la Zădăreni, creşterea valorii ecologice echivalează cu creşterea

hidroperioadei, mai precis creşterea duratei în care se mențin suprafeţe cu luciu de apă și

îmbunătățirea gradului de heterogenitate al habitatelor specifice zonelor umede. În acest sens,

pentru atingerea obiectivelor de reconstrucție ecologică am formulat următoarele obiective care

contribuie la asigurarea unor caracteristici/atribute ale zonei umede reconstruite ecologic:

Reducerea tuturor amenințărilor sau diminuarea acestora într-o mare măsură, se poate face

prin următoarele activități:

• eliminarea exemplarelor de Amorpha fruticosa (salcâm pitic) de pe suprafața zonei

umede supusă reconstrucției ecologice și controlul extinderii speciei prin lucrări

sistematice ale terenului și/sau menținerea suprafețelor cu luciu de apă pe o perioadă

cât mai mare de timp;

• înlăturarea drenajelor actuale care contribuie la scurgerea apei;

• managementul activ al zonei pentru limitarea deranjului (pescuit, vânătoare, etc),

restrâgerea suprafețelor ocupate cu papură/stuf și eliminarea pășunatului, dar și prin

implicarea stakeholderilor;

Asigurarea unei funcționări corespunzătoare a zonei umede, se poate face prin:

• asigurarea alimentării în principal din freatic, cu menținerea unui suprafețe cât mai

mare de apă în bălți, pe o perioadă cât mai lungă de timp (până spre finalul sezonului

de vară) cu suplimentarea apei din precipitații, prin pompare (în perioadele secetoase)

sau prin facilitarea inundării regulate, dar nu anuale;

• diversificarea structurii habitatelor tipice zonelor umede și a compoziției speciilor

funcţie de adâncimea diferită a apei precum şi de regimul fluctuant al acesteiafactor

esenţial pentru dezvoltarea populaţiilor de păsări de apă și a amfibienilor;

• refacerea condițiilor substratului cât mai aproape de caracteristicile naturale, pentru

creșterea speciilor native caracteristice zonei umede;

Încadrarea în peisajul luncii inundabile, se poate face prin următoarele activități:

• refacerea unui complex de zone umede cu diferite suprafețe, adâncimi și

46

hidroperioade (sau sezonalitate a habitatelor) care se încadrează în peisajul luncii

inundabile (ex. bălți, pajiști umede, mlaștini);

• asigurarea unei conectivități cu râul Mureș și zonele umede adiacente prin

schimburi pozitive ale fluxului de energie și gene pe termen lung;

• ilustrarea efectelor pozitive ale reconstrucției ecologice pe baza proceselor naturale

ce pot fi realizate la scară mare (ex. întreaga zonă umedă Zădăreni).

3.6.2.4. Scenariile prin care pot fi atinse obiectivele de investiție

Ținând cont de particularitățile amplasamentului și de deficiențele identificate, au

fost identificate trei scenarii potențiale, prin care se pot atinge obiectivele de investiții propuse

prin proiectul „Reconstrucția ecologică a zonei umede Zădăreni din Parcul Natural Lunca Mureșului“.

Un scenariu „0“ non-intervenție și fără investiții nu a fost luat în considerare pentru

analiza de fezabilitate, deoarece nu contrbuie la obiectivele de management stipulate în Planul de

Management al PNLM și pune în pericol atingerea stării favorabile de conservare pentru speciile

protejate, dependente de existența unor zone umede funcționale.

Scenariile care au făcut obiectul analizei de fezabilitate din prezentul studiu, sunt:

Scenariul I: Îmbunătățirea managementului zonei prin reducerea amenințărilor. Presupune

intervenții minime în zona umedă pentru reducerea impactului speciilor invazive (Amorpha

fruticosa) și extinderii păpurișului, cu menținerea unui management favorabil colonizării

speciilor native. Scenariul poate asigura o regenerare moderată a speciilor native, cu facilitarea

minimă și pe termen scurt a nișelor de regenerare. Condițiile fizice și hidrologia zonei rămân

neschimbate, cu o îmbunătățire redusă a hidroperioadei în zona umedă.

Scenariul II: Recrearea unei bălți permanente izolate. Presupune costuri ridicate cu amenajarea

terenului și crearea unei cuvete lacustre, care să permită menținerea apei pe o perioadă cât mai

mare de timp. Scenariul reprezintă o reînoire parțială a serviciilor de mediu ale fostelor bălți dela

Zădăreni, prin menținerea hidroperioadei și a condițiilor de habitat pentru un număr relativ redus

de specii. Diversitatea structurală este prezentă, dar complexitatea realțiilor trofice este mai

redusă. Este necesară alimentarea cu apă și menținerea hidroperioadei, cu investiții pe termen

lung.

Scenariul III: Refacerea unui complex de zone umede integrate în peisaj. Presupune reprofilarea

terenului pentru a crea un complex de zone umede cu alimentarea din apele freatice și conectate

la

regimul natural al râului Mureș. Scenariul asigură condițiile pentru funcționarea zonelor umede

la costuri mai reduse, pe termen lung dar și cu menținerea substratului necesar pentru stabilirea

unei structuri mai complexe și o distribuție spațială mozaicată a speciilor și habitatelor.

Avantajele și dezavantajele fiecărui scenariu au fost analizate ținând cont de potențialul

de refacere a unor atribute specifice ecosistemelor zonelor umede. Prezentarea lucrărilor propuse

pentru fiecare scenariu este detaliată în continuare în planșa analizei scenariilor:

47

48

49

Avantaje și rezultate:

• se extind și se diversifică habitatele zonelor umede din PNLM, prin refacerea unui

mozaic de habitate favorabil majorității specilor și habitatelor de interes

conservativ care depind de ecosistemele zonelor umede;

• contribuie la asigurarea pe termen lung a unui statut de conservare favorabil pentru

speciile și habitatele de interes conservativ din PNLM;

• se reduce impactul specilor invazive pe termen lung, prin inundarea și menținerea

unor suprafețe cu fluctuații corespunzătoare ale apei și hidroperioade specifice

zonei umede;

• contribuie la reducerea dispersiei evantualelor contaminări ale apei sau

sedimentelor, prin complexul de bălți cu variații ale suprafețelor și adâncimilor apei;

50

• permite cu ușurință intervențile ulterioare de management activ pentru refacerea

unor defecțiuni sau pentru eliminarea/diminuarea efectelor potențialelor specii

nedorite, prin existența unor zone delimitate la variațiile nivelului apei;

• contribuie într-o mare măsură la limitarea accesului în zona umedă reconstruită,

prin complexul de zone umede cu forme variate;

• simplitatea și felxibilitatea abordării constructive pe terenul plat, obținută exclusiv

prin reprofilari ale topografiei actuale;

• durabilitatea lucrărilor propuse și integrarea în peisajul luncii inundabile, cu zone

de grinduri fluviale și dune de nisip, ape stătătoare și bălți permanente/temporare.

3.6.2.5. Analiza opțiunilor

Scenariul I - cu cost-eficacitate mic (investiție minimă, rezultate incerte): În acest caz investițiile

sunt de 324.500 RON (fără TVA). Lucrările de reconstrucție ecologică constau în amenajarea

terenului prin lucrări necesare pentru eliminarea exemplarelor de Amorpha fruticosa și Typha sp.

urmate de reprofilarea ușoară a terenului afânat și formarea unor zone cu ape stătătoare de mică

adâncime (aprox. 0,3 m). Există premisele ca în lipsa precipitațiilor abundente procesul de

extindere al speciei invazive să continue. Astfel, investiția necesită lucrări recurente de

management conservativ pentru eliminarea A. fruticosa și Typha sp.

Scenariul II - cu cost-eficacitate mediu (investiție maximă, rezultate medii): Presupune

amenajarea terenului și crearea unei cuvete lacustre cu costuri ridicate care să permită menținerea

apei pe o perioadă cât mai mare de timp. Datorită suprafeței unitare, presiunea exercitată de apă

contribuie la infiltrarea mai rapidă în pânza freatică, astfel sunt necesare lucrări mai ample de

impermeabilizare cu adaos de argilă (eventual geosintetice sau praf de bentonită). Scenariul

presupune alimentarea anuală cu apă prin pompare pentru menținerea hidroperioadei, deci și

costuri operaționale mai ridicate pe termen lung.

În acest scenariu, doar costurile de construcții și montaj sunt de 4.658.863 RON (fără

TVA).

Scenariul III - cu cost-eficacitate mare (investiție medie, rezultatele scontate): acest scenariu

a fost propus pentru implementare deoarece este soluția care întrunește cele mai multe atribute ale

reconstrucției ecologice și nu presupune costuri operaționale ridicate pe termen lung. Scenariul

propus are și o durabilitate mai mare decât celelalte scenarii, fapt pentru care este analizat în

detaliu din punct de vedere al sustenabilității tehnico-economice.

3.6.2.6. Descrierea tehnică și funcțională a lucrărilor de reconstrucție ecologică pentru scenariul

recomandat

3.6.2.6.1. Obținerea și amenajarea terenului

Pentru realizarea obiectivului de investiții „Reconstrucția ecologică a zonei umede Zădăreni

din Parcul Natural Lunca Mureșului“ nu sunt necesare acțiuni pentru schimbarea regimului juridic al

51

terenului sau pentru scoaterea temporară din fondul forestier sau cheltuieli similare de acceași

natură (ex. redevențe/concesiuni. Terenul pe care se realizează investiția face parte din fondul

forestier național, proprietate a statului, gestionat de ROMSILVA prin Direcția Silvică Arad, care

și-a dat acordul cu privire la realizarea investiției.

Amenajarea terenului cuprinde lucrările pentru pregătirea amplasamentului înainite de

implementarea propriu-zisă a lucrărilor de reconstrucție ecologică și anume:

A.1 Lucrări pentru eliminarea exemplarelor de Amorpha fru6cosa și Typha sp. de pe o

suprafata de 2,5 ha; lucrările presupun următoarele etape:

A.1.1 Tăierea și tocarea tufărișurilor de Amorpha - se va realiza pe cale mecanizată

utilizând tocător (freză pentru tocarea vegetației) atașat la tractor, cu scopul tăierii și

distrugerii părtilor supraterane – tulpina, coroana (cu inflorescențe, semințe). Tăierea

păpurișului se poate face identic sau prin cosire mecanizată.

A.1.2 Scarificarea solului și eliminarea părtilor subterane ale exemplarelor de

Amorpha - operatiunea se execută mecanizat, utilizând scarificator atașat la tractor

pentru dislocarea și eliminarea părților subterane ale plantelor. Întrucat gradul de

împâslire a solului este mediu-mare, este necesară efectuarea scarificarii de două ori,

în sens încrucișat (pe directiile perpendiculare ale amplasamentului). Dupa scarificare,

părtile lemnoase scoase la suprafață vor fi adunate, colectate manual și vor fi evacuate

din zona umedă ce urmează să fie reconstruită ecologic. Lucrările contribuie și la

eliminarea zonelor ocupate cu Typha sp.

A.1.3 Pregătirea solului prin frezare - presupune lucrarea solului cu freza de sol

atașată la tractor, la o adâncime de prelucrare a pamântului de 40 cm. Prin frezarea

solului se mărunțesc părțile subterane ramase și resturile de vegetație.

A.2 Lucrări de demontare a călugărului dezafectat din capătul amonte al canalului de drenaj vest;

pentru întreruperea drenajului și facilitarea lucrărilor de reprofilare a topografiei, este necesară

dislocarea călugărului din beton, nefuncțional, existent în partea sud-vestica a amplasamentului

(2,10 m x 2,15 m x 1,8 m x 2 buc).

A.3 .Pichetarea de detaliu a tuturor lucrărilor de reconstrucție ecologică; pentru o delimitare cât

mai corectă a viitoarelor zone umede, toate lucrările vor fi trasate pe teren, prin măsurători și

lucrări de nivelment și planimetrie specifice, cu montarea a aproximativ 350 de țăruși din lemn

cu capătul vopsit în roșu strident/fosforescent.

Amenajări pentru protecția mediului și încadrarea în peisaj. În această categorie de lucrări

sunt incluse următoarele lucrări specifice reconstrucției ecologice:

A.4. Lucrări de amenajare a valurilor de pământ/bermelor/dunelor de pământ rezultate în

urma săpăturilor; includ transportul local al pământului excavat și lucrări de terasamente

mecanice/manuale pentru reprofilarea/reamanajarea și compactarea pământului la cota și

pantele stabilite conform proiectului tehnic; dispunerea și amplasarea acestor berme/dune de

nisip reprezintă o alternativă pentru integrarea în peisaj a materialelor dislocate/excavate în

urma realizării investiției; totodată aceste lucrări reprezintă și o cerință legală pentru refacerea

mediului în urma lucrărilor realizate; prin amenajarea bermelor se reduce riscul dislocării

pământurilor și modificării înclinației zonei de maluri, cu efecte asupra sedimentării zonei

umede.

52

A.5. Lucrări pentru protecția vegetativă a valurilor de pământ/bermelor/dunelor de pământ;

acestea sunt necesarE la bermele/valurile de pămănt care prezintă taluzuri mai abrupte în

condițile unor pământuri care pot fi supuse acțiunii erozive a valurilor sau vânturilor; protecția

vegetativă reprezintă o măsură pentru a limita instalarea unor specii nedorite de plante pe

perioada imediat următoare finalizării lucrărilor de reconstrucție ecologică; se recomandă

speciile native de arbori și vegetație ierboasă specifică pajiștilor.

A.6. Lucrări de amenajare a gropilor de împrumut și sau depozitelor temporare de pământ;

sunt necesare în cazul folosirii de pământ de împrumut de calitate, prin excavarea unor gropi în

vecinătatea zonei umede (belciugul de la Zădăreni, zona de la baza terasei Mureșului) dar și în

cazul depozitelor temporare de pământ; în cazul gropilor de pământ, lucrările presupun realizarea

de terasamente mecanizate pentru refacerea unei zone depresionare cu înclinație 1:10 (50) a

marginilor și însămânțarea cu plante specifice pajiștilor umede; în cazul depozitelor temporare

lucrările presupun aducerea terenului la starea inițială, prin nivelare și însămânțare cu plante

specifice pajiștilor naturale.

3.6.2.6.2. Caracteristicile constructive și funcționale ale lucrărilor de investiții propuse

pentru aprobare

Pentru lucrările de reconstrucție ecologică a zonei umede Zădăreni, conform scenariului

III reomandat, se propun următoarele obiecte de lucrări (ale căror caracteristici tehnice sunt

detaliate în planșa anexată - plan lucrări proiectate):

1. Lucrări de excavații pentru refacerea unui mozaic de zone umede . În această categorie de

lucrări sunt incluse următoarele obiecte de lucrări:

Obiectul 1.1: săpătură mecanică pentru o suprafață de aproximativ 28000 m2 la o adâncime

medie de 1,6 m.

Obiectul 1.2: gradarea iregularităților rezultate în urma excavațiilor și trasarea malurilor/limitei

zonelor umede, prin săpătură manuală pentru aproximativ 3500 m2; toate gradațiile vor fi

pichetate corespunzător conform proiectului tehnic prin lucrări de nivelment, astfel încât să se

asigure atributele corespunzătoare ale zonelor umede.

2. Lucrări de reprofilare a canalului de racordare pentru alimentarea zonei umede. Rolul

acestor lucrări este de aduce canalul de drenaj existent la cota de +100,75 m MN, care să asigure

intrarea apelor râului Mureș în zona umedă reconstruită și inundarea acesteia o dată la

aproximativ 2 - 5 ani. Soluția recalibrării canalului de drenaj existent în partea vestică a zonei

umede Zădăreni, a cărui cotă actuală la fund este în medie de aproximativ +101,47 mNM,

contribuie la diminuarea costurilor pe termen lung pentru suplimentarea apei în perioadele

secetoase.

În această categorie de lucrări sunt incluse următoarele obiecte de lucrări:

Obiectul 2.1: săpătură mecanică pentru lărgirea și adâncirea canalului de drenaj actual (262

ml x 2 m x 0,72 m), la o pantă suficientă pentru a permite circulația apei la cotele propuse pentru

inundarea parțială a zonei umede Zădăreni (min 30-50).

53

Obiectul 2.2: construcție praguri din bușteni încastrați, cu rol de disipare a energiei pe canalul

de alimentare și la vărsarea în zona umedă (2 buc) dar și la descărcare (pentru limitarea scurgerii

apelor din zona umedă înapoi pe canal și spre râul Mureș, 1 buc). Cotele la care vor fi îngropați

acești bușteni vor fi stabilite în funcție de dimensiunea buștenilor disponibili la construcție și

cotele de inundare proiectate. Amplasarea lor va fi într-un unghi de 250-300 față de linia

talvegului iar lungimea suficientă pentru a nu fi dezgropați de apă.

Obiectul 2.3: lucrări antierozionale și de stabilizare maluri la vărsarea în râul Mureș, la capătul

din aval al canalului de alimentare/racordare (10 buc x 2 m ⌀); se propune amplasarea unor plase

umplute cu pietriș grosier, confecționate din HDPE și umplute cu petriș de 90 mm - 120 mm;

acestea reprezintă o alternativă mult mai fezabilă și ușor de instalat ca măsură anitierozională a

malurilor, față de alternativele clasice cu pereu din piatră spartă sau anrocamente.

3. Lucrări pentru îmbunătățirea impermeabilității zonei umede. În această categorie de lucrări

sunt incluse următoarele obiecte:

Obiectul 3.1: terasamente la zona umedă (aprox. 28000 m2) pentru pregătirea terenului la

pantele și structura necesare zonelor umede; lucrările se propun pentru toate suprafețele

identificate conform proiectului tehnic și cerințelor de reconstrucție ecologică;

Obiectul 3.2: împrăștierea pământului afânat în vederea așternerii unui strat de material local

(argile, loess), prin nivelarea mecanică/manuală și compactare (aprox. 2200 m3).

Obiectul 3.3: umpluturi de pământ argilos (aproximativ 7810 m3) în straturi suficiente de

0,3 m prin încorporarea și compactarea cu tăvălugul cu picior de oaie TPO sau alte echipamente

sugerate de proiectanți. Lucrările de compactare contribuie la asigurarea indicilor de

permeabilitate/plasticitate ai substratului pe întreaga suprafață a zonei umede reconstruită

ecologic. Grosimea straturilor de pământ se va calcula ținând cont de caracteristicile probelor de

sol, specifice lucrărilor de compactare a pământurilor și de adâncimea maximă a zonei umede.

Conform literaturii de specialitate, grosimea minimă a straturilor compactate este de 20-30 cm, la

adâncimi ale apei de max. 3 m.

Obiectul 3.4 - procurare și transport materiale la lucrări tasare pentru aproximativ 7810 m3.

4. Lucrări pentru reprofilarea și consolidarea valurilor de pământ care delimitează zona umedă la

vest și sud. Consolidarea constă în aducerea valurilor de pământ la cel puțin cota de +103,5 m MN,

prin adăugarea de umplutură din pământ bine compactat. Lucrarea este necesară pentru a asigura

protecția terenurilor vecine, în special după realizarea lucrărilor de eliminare a speciei invazive

Amorfa fruticosa și după reprofilarea canalului de alimentare. Propunerea de conslidare la o cotă

de min. +103,5 m a ținut cont de faptul că debitele cu probabilitatea de depășire de 10%

(inundații cu perioada de recurență de 10 ani) situate la cota de +103,65 mMN, inundă oricum

terenurile aflate în zona inundabilă. Astfel s-a ales varianta consolidării valului de pământ care

asigură o protecție a terenurilor pentru inundații ale râului Mureș cu probabilitatea de 5%.

Proiectantul va decide dacă consolidarea se face la altă cotă necesară pentru depozitarea

pământului rezultat în urma excavațiilor la lucrările anterioare.

În această categorie de lucrări sunt incluse următoarele obiecte specifice:

Obiectul 4.1: umpluturi din pământ local bine compactat, pentru aproximativ 262 ml val de

pământ vest.

54

Obiectul 4.2: umpluturi din pământ local bine compactat, pentru aproximativ 163 ml val de

pământ sud.

Obiectul 4.3: descărcător de ape mari pentru cota +103m MN, realizat din materiale naturale

- bușteni încastrați în valul de pământ sud (6 buc), la extremitatea estică a acestuia.

Deversorul va asigura scurgerea apelor în afara zonei umede reconstruite, pe perioada

inundațiilor cu ape mari, către zona umedă extinsă (belciugul din sud) Zădăreni. Astfel se asigură

protecția zonei reconstruite ecologic, nu se pune presiune pe valurile de pământ/berme, ce ar

putea duce la distrugerrea acestora cu riscul inundării terenului situat la vest.

Obiectul 4.4: protecția taluzurilor prin lucrări de plantare specii native (salcie albă, plop

alb) de arbori pe valurile de pământ care delimitează zona umedă. Lucrarea are scopul de a

stabiliza valurile de pământ care delimitează zona umedă la vest și sud dar contribuie și la

eliminarea speciei invazive A. fruticosa.

5. Lucrări specifice de asistare a reconstrucției zonelor umede. Rolul acestor lucrări este de a

contribui la refacerea mai rapidă a hidroperioadei prin suplimentarea cu apă a zonelor umede,

mai ales în cazul unei perioade secetoase după reconstrucția zonei umede; inundarea imediată

după realizarea lucrărilor contribuie și la refacerea unui profil ondulatoriu al zonei umede.

Totodată, creșterea rapidă a nivelului apei în zona reconstruită ecologic imită o inundare naturală a

luncii (creșterea nivelului într-o perioadă scurtă de timp) cu facilitarea colonizării zonei cu specii

native, dar are și scopul de a contribui la eliminarea speciei invazive Amorpha fruticosa (specia

nefiind adaptată la perioade cu inundații lungi de timp).

Nu în ultimul rând, rolul suplimentării cu apă al zonelor umede este de a demonstra

succesul reconstrucției ecologice pe perioada de implementare a proiectului, dar și de a remedia

eventualele erori constructive.

În această categorie de lucrări sunt incluse următoarele obiecte specifice reconstrucției

ecologice:

Obiectul 5.1: lucrări de reprofilare a topografiei locale prin adăugarea de pământ cu formarea

unor valuri mici de pământ sau berme submerse de 0,2 - 0,4 m în zona litorală a bălților, care să

conducă la crearea unui profil ondulat al cuvetei lacustre și izolarea unor zone cu apă mică;

stabilizarea împotriva eroziunii se propune prin amplasarea unor rulouri de fibră de cocos fixate

cu țăruși pe o lungime de aprox. 800 ml.

Obiectul 5.2: lucrări de asistare pentru inundarea inițială - presupun menținerea controlată a

unui nivel constant al apei, în primul an al reconstrucției ecologice, prin suplimentarea cu apă din

râul Mureș a zonelor umede folosind mijloace mecanizate de pompare (pompe mobile de mare

capacitate), pentru un volum de aproximativ 40,000 m3 de apă.

Obiectul 5.3: lucrări de plantare a speciilor de floră specifice habitatelor zonelor umede,

prin însămânțare sau instalarea plantelor emergente selectate împreună cu specialiștii Parcului

Natural Lunca Mureșului. Include și plantarea speciilor de arbori nativi pentru refacerea

habitatelor și încadrerea în peisajul luncii inundabile. Toate speciile de plante și arbori potențiali

pentru plantare sunt listați în planșa tip anexată iar alegerea speciilor se face conform

instrucțiunilor Administrației Parului Natural Lunca Mureșului.

Obiectul 5.4: lucrări de montare a mijloacelor de monitorizare a cotelor apei din zona

umedă (ex. miră hidrometrică pe plan înclinat sau verticală) montată la deversorul din valul de

pământ sud al zonei umede.

55

Recomandări pentru implementarea scenariului III:

Lucrările propuse în scenariul recomndat sunt pretabile pentru condițiile locale ale

amplasaemntului și sunt susținute de cele mai recente cunoștințe științifice și abordări ale

reconstrucției ecologice. În calitate de elaboratori ai prezentului studiu facem următoarele

recomandări:

În etapa de elaborare a proectului tehnic să se realizeze un studiu geotehnic pe baza unui

foraj geotehnic din zona umedă Zădăreni, pentru a oferi toate informațiile profilului litologic,

necesare pentru sortarea pământurilor și compactarea substratului zonei umede (ex. nivelul apei

freatice, grosimea stratului, granulozitatea, umiditatea naturală, indici de plasticitate, indici de

permeabilitate, etc).

Realizarea unor probe de sol din zonele unde se propune realizarea excavațiilor pentru

realizarea noilor bălți precum și prelevarea de probe tehnologice pentru straturile compactate.

Testarea adâncimii apei freatice și a condițiilor litologice prin săparea la începutul

lucrărilor a unei gropi în dreptul zonai de vărsare a canalului de alimentare în balta principală,

reprezintă o alternativă practică în lipsa unui studiu geotehnic.

Etapizarea lucrărilor cu începerea excavării bălții cu suprafața cea mai mare și

depozitarea majorității materialului excavat în zona adiacentă din sud. Ulterior se continuă cu

excavarea și reprofilarea zonelor umede mai mici și mai puțin adânci, cu reprofilarea zonelor

marginale de fluctuații ale apelor.

Avantajul abordării etapizate este că oferă oportunitatea unor lecții învățate de la prima

excavare, cunoașterea mai bună a litologiei și interacțiunii cu apa freatică cu posibilitatea

realizării unor zone umede cu vârste și succesiuni diferite ale vegetației, care contribuie la un

mozaic de habitate și structuri diferite.

Elementele valoroase ale peisajului natural nu se vor elimina (ex. arborii mari de pe

aliniamentul digului de sud) și se vor integra în zonele marginale ale bălților.

Depozitarea straturilor de pământ excavat care sunt bune de folosit la etanșarea prin

compactare a bălților, se va face pe folii de geogril cu rol de impermeabilizare pentru a evita

umectarea sau contaminarea acestora cu strat de sol vegetal. Aceste pământuri vor fi acoperite

până la utilizarea lor la umpluturi și compactare, cu geomembrane sau saltele din fibră de cocos

care are rolul de a proteja instalarea vegetației, în special a speciilor invazive care pot altera

calitatea viitoarei zone umede reconstruite ecologic.

Toate detalile constructive ale scenariului aprobat prin acest studiu de fezabilitate se vor

regăsi în proiectul tehnic, detaliate prin planșe specifice de detaliu și prin planul de organizare a

execuției lucrărilor (P.O.E.), întocmite de proiectant cu ajutorul asistenței/consultanței din partea

beneficiarului.

3.6.2.7. Analiza riscurilor și vulnerabilităților

Riscurile, incertitudinile și /sau vulnerabilitățile asociate implementării scenariului propus

pentru reconstrucția ecologică a zonei umede Zădăreni, identificate în acest studiu sunt:

• diferențe între standardele pentru lucrările de reconstrucție ecologică și normele legale

aplicabile proiectelor tehnice de construcții hidrotehnice sau lucrărilor de amenajare a

teritoriului, care se pot interpreta la implementarea scenariului propus; risc mediu - va fi

56

diminuat prin implicarea expertului tehnic reconstrucție ecologică astfel încât

majoritatea specificațiilor tehnice a obiectelor de lucrări să fie transpuse în proiectul

tehnic prin prisma normelor legale; astfel proiectantul nu se va îndepărta de la obiectivele

proiectului și nu va suprasolicita lucrările constructive ex. utilizarea unor materiale

neprietenoase cu mediul, capacități crescute și/sau lucrări supradimensionate.

• nerespectarea unor criterii de proiectare specifice reconstrucției ecologice în faza de

proiectare a proiectului tehnic și/sau lipsa unor planșe specifice de detaliu pentru

implementarea lucrărilor propuse; erori de proiectare și construcție; riscul redus - va fi

îndepărtat prin implicarea unui expert în reconstrucție ecologică în etapa de proiectare, ca

parte a expertizei tehnice din partea beneficiarului, care va asigura verificarea tehnică de

calitate din punct de vedere al obiectivelor proiectului;

• zone este vulenrabilă la inundații care pot limita accesul în zona amplasamentului; riscul

este mediu - riscul a fost diminuat prin porpunerea unor lucrări flexibile care se pot

implementa fie etapizat, evitându-se eventualele perioade cu ape mari, fie într-o perioadă

scurtă de timp printr-o bună organizare și cu echipamentele necesare solicitate prin caietul

de sarcini.

• întârzieri în procesul de atribuire a contractelor de servicii; risc mare/mediu - ce va fi

diminuat prin oferirea asistenței specifice la elaborarea caietului de sarcini în faza de

proiectare.

• cerințe adiționale specifice ale autorităților de reglementare ex. urbanism, de gospodărire

a apelor; risc mediu - lucrările propuse au ținut cont de reglementările aplicabile zonei

amplasamentului iar eventualele solicitări ale autorităților vor fi incluse în faza de

elaborare a proiectului tehnic.

• nerespectarea graficului de implementare al lucrărilor și/sau a calendarului proiectului;

risc mediu - ce va fi diminuat prin realizarea planului de organizare a execuției lucrărilor

(P.O.E) cu toate planșele de detaliu pentru fiecare obiectiv și faze de execuție.

• discrepanțe, erori în datele și informațiile de bază din diverse documente de referință,

utilizate la elaborarea acestui studiu ex. Planul de Management al Bazinului Hidrografic

Mureș; risc redus - ce va fi eliminat în faza de proiectare prin elaborarea unor studii

adiționale și probe tehnologice.

• opoziție din partea unor autorități locale sau a proprietarilor; risc redus - proprietarul

parcelelor din vecinătatea vestică a amplasamentului a fost informat și este de acord cu

reconstrucția ecologică a zonei umede Zădăreni; proprietarul va fi consultat în faza de

proiectare tehnică astfel încât eventualele detalii constructive să fie aliniate cu interesele

locale.

IV. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE DEMOLARE NECESARE

4.1. Lucrări de demolare, de refacere și folosire ulterioară a terenului

În cazul Obiectivului specific 1 - reconstrucția ecologică a 195,34 ha afectate de specia

invaziva Amorpha fruticosa, nu sunt prevăute lucrări de demolare.

57

În cazul Obiectivului specific 2 - reconstrucția ecologică a zonei umede Zădăreni, pentru

amenajarea terenului înainite de începerea propriu-zisă a lucrărilor de reconstrucție ecologică, se

vor executa:

Activitatea A.2. - Lucrări de demontare a călugărului dezafectat din capătul amonte al

canalului de drenaj vest; pentru întreruperea drenajului și facilitarea lucrărilor de

reprofilare a topografiei, este necesară dislocarea călugărului din beton, nefuncțional,

existent în partea sud-vestica a amplasamentului (2,10 m x 2,15 m x 1,8 m x 2 buc).

4.2. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului

În cazul Obiectivului specific 1 - reconstrucția ecologică a 195,34 ha afectate de specia

invaziva Amorpha fruticosa, prin însăși implementarea acestei măsuri, terenul este adus la o stare

bună de conservare prin eliminarea speciei invazive vizată.

În cazul Obiectivului specific 2 - reconstrucția ecologică a zonei umede Zădăreni, pentru

refacerea amplasamentului după terminarea lucrărilor de reconstrucție ecologică, se vor executa:

Amenajări pentru protecția mediului și încadrarea în peisaj. În această categorie de lucrări

sunt incluse următoarele lucrări specifice reconstrucției ecologice:

A.3. Lucrări de amenajare a valurilor de pământ/bermelor/dunelor de pământ rezultate în


mecanice/manuale pentru reprofilarea/reamanajarea și compactarea pământului la cota

și pantele stabilite conform proiectului tehnic; dispunerea și amplasarea acestor berme/dune

de nisip reprezintă o alternativă pentru integrarea în peisaj a materialelor dislocate/excavate

în urma realizării investiției; totodată aceste lucrări reprezintă și o cerință legală pentru

refacerea mediului în urma lucrărilor realizate; prin amenajarea bermelor se reduce riscul

dislocării pământurilor și modificării înclinației zonei de maluri, cu efecte asupra

sedimentării zonei umede.

A.4. Lucrări pentru protecția vegetativă a valurilor de pământ/bermelor/dunelor de pământ; acestea

sunt necesare la bermele/valurile de pămănt care prezintă taluzuri mai abrupte în condițile

unor pământuri care pot fi supuse acțiunii erozive a valurilor sau vânturilor; protecția




A.5. Lucrări de amenajare a gropilor de împrumut și sau depozitelor temporare de pământ; sunt

necesare în cazul folosirii de pământ de împrumut de calitate, prin excavarea unor gropi în

vecinătatea zonei umede (belciugul de la Zădăreni, zona de la baza terasei Mureșului) dar și

în cazul depozitelor temporare de pământ; în cazul gropilor de pământ, lucrările presupun

realizarea de terasamente mecanizate pentru refacerea unei zone depresionare cu înclinație

1:10 (50) a marginilor și însămânțarea cu plante specifice pajiștilor umede; în cazul

depozitelor temporare lucrările presupun aducerea terenului la starea inițială, prin nivelare și

însămânțare cu plante specifice pajiștilor naturale.

58

4.3. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

Accesul catre terenurile propuse pentru executia lucrarilor din prezentul proiect se va

realiza pe drumurile publice existente si pe drumurile de exploatare dintre parcele. Așadar, nu este

prevăzută amenajarea de noi drumuri de acces în zona de implementare a celor două obiective

specifice.

4.4. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare;

În cazul Obiectivului specific 1 - reconstrucția ecologică a 195,34 ha afectate de specia invaziva

Amorpha fruticosa, tehnologia propusă pentru implemenare este una optimă, recunoscută și

adoptată în urma analizei celor mai bune practici în domeniu. Metodele de lucru propuse privind

combaterea invaziei speciei Amorpha fruticosa si pentru eliminarea acesteia din habitatele

naturale au fost analizate, in concordanta cu situatia existenta la teren, in prezenta specialistilor

din cadrul R.N.P. ROMSILVA - Administratia Parcului Natural Lunca Muresului R.A.. De

asemenea, au fost consultati proprietarii terenurilor in ceea ce priveste lucrarile ce urmeaza a fi

adoptate si a fost obtinut acordul acestora.

În cazul Obiectivului specific 2 - reconstrucția ecologică a zonei umede Zădăreni, au fost

propuse trei scenarii de intervenție pentru implementare, plus scenariul „0”. Prezentarea

scenariilor avute în analiză, precum și analiza obțiunilor sunt prezentate detaliat în cuprinsul

subcapitolelor 3.6.2.4. și 3.6.2.5.

4.5. Alte activități care pot apărea ca urmare a demolării (de exemplu, eliminarea

deșeurilor).

Deşeurile rezultate în timpul execuţiei lucrărilor precum şi cele provenite de la

organizările de şantier vor fi depozitate temporar iar la finalul lucrărilor constructorul le va

transporta la gropile de deșeu autorizate.

Toate prevederile legate de impactul asupra mediului vor fi solicitate atât proiectantului cât

și constructorului și vor verificate pe parcursul realizării lucrărilor. La finalizarea lucrărilor, zona va

fi predată conform celor mai înalte standarde de reconstrucție ecologică

V. DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI

Suprafețele vizate pentru implementarea celor două obiective specifice se află situate în

întregime în situl Natura 2000 Lunca Mureșului Inferior. Acesta este atât sit de importanță

comunitară (ROSCI0108), desemnat pentru conservarea habitatelor naturale și a speciilor de

floră și faună sălbatică, cât și arie de protecție avifaunistică (ROSPA0069), desemnată pentru

conservarea păsărilor sălbatice. Limitele situlrilor Natura 2000 sunt identice cu limitele parcului

și sunt prezentate în harțile alăturate.

Din punct de vedere al managementului apelor, zona este situată integral în bazinul

hidrografic al râului Mureș, gestionat de Administrația Bazinală de Apă Mureș.

59

Figura 4: Localizarea zonei proiectului în România (harta din stânga), în județul Arad (harta din

dreapta) și în cadrul Parcului Natural Lunca Mureșului

Prezentarea la nivel de detaliu a celor două amplasamente aferente celor două obiective

specifice se regăsește în cuprinsul subcapitolelor 3.6.1. și 3.6.2., iar hărțile, planurile și fotografii

aferente, împreună cu coordonatele STEREO 70 sunt anexate prezentului memoriu.

Prezentul proiect nu intră sub incidența Convenției privind evaluarea impactului asupra

mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea

nr. 22/2001, cu completările ulterioare.

În ceea ce privește patrimoniul cultural potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată,

aprobată prin Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, și

Repertoriului arheologic național prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind

protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes

național, republicată, cu modificările și completările ulterioare, facem precizarea că pe

suprafețele vizate pentru implementarea celor două obiective specifice nu sunt prezente obiective

culturale de tipul monumentelor istorice sau situri arheologice.

VI. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE

POSIBILE ASUPRA MEDIULUI ALE PROIECTULUI

6.1. Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în

mediu

Pentru investițiile propuse în cazul reconstrucției ecologice a zonei umede Zădăreni și

reconstrucția ecologică a 195,34 ha afectate de specia invaziva Amorpha fruticosa nu este

necesară realizarea de lucrări pentru asigurarea cu utilități, nici în faza de execuție și nici în

faza de funcționare. Pentru personalul implicat în realizarea lucrărilor vor fi asigurate facilităţi

igienico-sanitare temporare mobile. Nu va fi necesară alimentare cu energie electrică. Accesul

se va realiza pe drumurile de tarla și exploatare existente.

Din punct de vedere al accesului utilajelor în zona proiectului, nu există condiționări.

Din punct de vedere al utilizării terenului nu există condiționări, iar categoria de folosință nu

se schimbă după implementarea lucrărilor de investiții. Conform planului de management al

Parcului Natural Lunca Mureșului, nu există condiționări de management conservativ al

60

amplasamentului propus investiției. Nu există condiționări legate de impactul asupra

proprietăților învecinate sau al sistemului de drenaj conectat/folosit de către utilizatorii din

amonte.

6.1.1. Protecția calității apelor

În perimetrul zonelor supuse analizei de fezabilitate pentru reconstrucția ecologică și

eliminare a speciei invazive Amorpha fruticosa din Parcul Natural Lunca Muresului nu există

rețele edilitare, situri arheologice sau terenuri care fac parte din sistemul de apărare, ordine

publică și siguranță națională. Limitele amplasamentului obiectivului de investiție sunt în fondul

forestier național, cadastrate terenuri neproductive cu înmlăștinire sezonieră.

Pentru investițiile propuse nu este necesară realizarea de lucrări pentru asigurarea cu

utilități, nici în faza de execuție și nici în faza de funcționare. Pentru personalul implicat în

realizarea lucrărilor vor fi asigurate facilităţi igienico-sanitare temporare mobile.

Investițiile propuse pentru reconstrucția ecologică și eliminare a speciei invazive Amorpha

fruticosa din Parcul Natural Lunca Muresului nu vor afecta starea corpurilor de apă. Pentru

stabilirea tipurilor de lucrări/măsuri au fost respectate obiectivele și acțiunile din planul de

management aprobat.

6.1.2. Protecția calității aerului

În faza de implementare a obiectivelor proiectului, considerăm că activitatea desfășurată

în zonele vizate vor avea un impact negativ nesemnificativ asupra factorului de mediu aer.

Impactul este dat de emisiile de noxe și pulberi provenite de la surse mobile, respectiv

funcționarea utilajelor și mijloacelor auto care participă la lucrările necesare realizării

obiectivelor propuse, emisii de pulberi în suspensie rezultate din activitățile agricole pentru

eliminarea speciei Amorpha fruticosa și de excavație în cazul reconstrucției ecologice a zonei

Zădăreni și din deplasarea mijloacelor auto. Acest tip de emisii apare doar în perioade secetoase

când solul din zonele de lucru și de pe drumurile de exploatare este foarte uscat.

Se estimează că acestea vor fi generate în cantități mici de pulberi în suspensie și nu vor

putea să ducă la acumulări regionale cu efecte asupra sănătății populației locale și a

biodiversității din zonă. În plus efectul acestora va fi diminuat considerabil de vegetația din

pădurea aflată în zonă.

Impactul estimat este negativ nesemnificativ și de scurtă durată.

6.1.3. Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor – activitățile de implementare a proiectului

(în perioada de realizare) vor fi generatoare de zgomot şi vibraţii. Acestea vor fi produse de:

funcţionarea motoarelor utilajelor și mijloacelor auto care participă la toate etapele din

perioada de construire a obiectivelor investiției

funcţionarea motoarelor utilajelor și mijloacelor auto care participă la operațiunile

eliminare a speciei invazive Amorpha fruticosa.

în general nivelul de zgomot va fi de cca. 60 – 75 db (A) în imediata apropiere a utilajelor

și mijloacelor auto. Deoarece toate activitățile de construire și de montare a

61

echipamentelor tehnologice se vor desfășura în zone relativ izolate nu se pune problema

depășirii pragurilor de zgomot aprobate prin legislația în vigoare.

pentru amenajarea unor bălți temporare cu apă stătătoare de mică adâncime (băltoace de

0.2 - 0.4 m adâncime), alimentate în principal din precipitații, presupune reprofilarea

topografiei locale după următorii pași: decopertarea solului pentru îndepărtarea unui strat

de sol și compactarea zonei descoperite, sau refacerea/păstrarea unui profil ondulat al

substratului băltoacelor amenajate. Activităţile de decopertare se încadrează în categoria

locurilor de muncă în spaţiu deschis şi se raportează la limitele admise conform Normelor

de Protecţie a Muncii, care prevăd ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu

solicitare neuropsihică şi psihosenzorială normală a atenţiei – 90 dB (A) – nivel acustic

echivalent continuu pe săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecţia

de 10 dB(A) – în cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale).

Pe perioada lucrărilor este posibil să se înregistreze valori ale nivelului de zgomot, local

și temporar, de la utilajele implicate în lucrările de reconstrucție. Utilajele vor lucra doar în zona

umedă și nu se preconizează un trafic al utilajelor prin localitatea Zădăreni. Totuși, ținând cont

de distanța față de zonele rezidențiale, se recomandă lucrul cu utilajele doar în orele de program.

Ținând cont de cele prezentate mai sus și de faptul că intensitatea desfășurării acestor

activități va fi una redusă (1-2 utilaje aflate simultan în lucru), afirmăm că impactul direct

estimat este negativ nesemnificativ și de scurtă durată și doar pe perioada de realizare a bălților

temporare, respective a lucrărilor caracteristice de eliminare a speciei invazive Amorpha

fruticosa.

6.1.4. Protecția solului și a subsolului

In perioada de execuţie a lucrărilor de decopertare pentru amenajarea unor bălți

temporare în zona Zădăreni, și de eliminare a speciei invazive Amorpha fruticose, sursele

posibile de poluare a solului sunt cauzate de execuţia propriu-zisă a lucrărilor, traficul de şantier

şi organizarea de şantier.

Principalele potențiale surse de poluare a solului sunt reprezentate de:

- execuția lucrărilor de decopertare în vederea execuției bâlților;

- scurgeri accidentale de ulei sau combustibili (motorină) de la utilajele sau

vehiculele utilizate;

Impactul asociat acestor surse de poluare este unul direct, potenţial negativ, pe termen

scurt, reversibil, redus ca şi complexitate şi extindere şi cu probabilitate ridicată de producere.

În vederea reducerii impactului negativ asupra solului și subsolului se recomandă printre

altele ca platformele organizărilor de şantier să aibă suprafeţe de piatră spartă pentru a impiedica

sau reduce infiltraţiile de substanţe poluante. Utilajele nu vor fi reparate sau spălate in cadrul

fronturilor de lucru sau al organizărilor de şantier, ci numai in centre autorizate.

În incinta organizărilor de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, ce

spală o mare suprafaţă pe care pot exista diverse substanţe de la eventuale pierderi și care se pot

infiltra, poluând solul și subsolul.

62

Depozitarea straturilor de pământ excavat care sunt bune de folosit la etanșarea prin

compactare a bălților, se va face pe folii de geogril cu rol de impermeabilizare pentru a evita

umectarea sau contaminarea acestora cu strat de sol vegetal. Aceste pământuri vor fi acoperite

până la utilizarea lor la umpluturi și compactare, cu geomembrane sau saltele din fibră de cocos

care are rolul de a proteja instalarea vegetației, în special a speciilor invazive care pot altera

calitatea viitoarei zone umede reconstruite ecologic.

Deoarece impactul negativ se manifestă numai in perioada realizării lucrărilor şi in cadrul

frontului de lucru, nu se va produce un impact cumulat asupra solului.

Considerăm că activitatea desfășurată pe amplasament va avea un impact negativ

nesemnificativ asupra factorului de mediu sol dacă se vor respecta recomandările și restricțiile

impuse prin această lucrare.

6.1.5. Protecția ecosistemelor terestre și acvatice

Conform planului de management (Capitolul III - Temele planului de management, Tema



specific prin obiective și acțiuni active de management. Acțiunile concrete de reconstrucție

ecologică propuse precum testarea, demonstrarea și promovarea unor soluții sistemice pentru

implementarea la scară mare a reconstrucției biodiversității și serviciilor ecosistemice, contribuie

la refacerea declinului biodiversității și rezilienței ecosistemelor.

Zonele de implementare a celor două obiective specifice ale proiectului fac parte din situl

Natura 2000 ROSPA0069 și ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior. Proiectele de reconstrucţie

ecologică a zonei umede Zădăreni și de reconstrucție ecologică a 195,34 ha afectate de specia

invaziva Amorpha fruticosa de pe teritoriul Parcului Natural Lunca Muresului vor avea o

influenţă pozitivă asupra siturilor Natura 2000 și implicit a parcului natural, conducând la

creşterea biodiversităţii, diversificarea habitatelor, îmbunătăţirea condiţiilor de habitat pentru

speciile de interes, precum şi la îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor şi speciilor pentru

care aceste arii naturale au fost desemnate. În urma implementării proiectului, valoarea

serviciilor ecosistemelor zonei umede va creşte semnificativ, iar activităţile prevăzute în proiect

nu vor conduce la afectarea habitatelor şi speciilor ce fac obiectul conservării în PNLM.

Proiectul prevede măsuri specifice de eliminare a speciilor invazive de Amorpha fruticosa

și lucrări pentru controlul extinderii acesteia în zona reconstruită ecologic. Utilizarea lucrărilor

mecanizate de tăiere și tocare a tufărișurilor și scarificare a solului contribuie la colectarea

tuturor resturilor subterane ale plantelor invazive cu potențial mic pentru răspândirea speciei în

zonele învecinate.

Proiectul prevede și măsuri specifice de protecție a mediului și încadrarea în peisajul

luncii inundabile precum: refacerea gropilor de împrumut acolo unde este cazul, protecții

vegetative și plantarea de specii native precum și integrarea în peisaj a materialelor rămase în

urma excavațiilor prin amenajarea unor dune de pământ și berme înierbate.

Lucrările propuse nu induc efecte negative asupra pânzei freatice sau apelor de suprafață,

iar efectul lucrărilor de reconstrucție ecologică este pozitiv, prin refacerea unor atribute ale

luncilor inundabile precum asigurarea conectivității laterale a râurilor și facilitarea încărcării

63

acviferelor pe perioadele secetoase.

Delimitarea zonei umede față de habitatele prioritare situate în vecinătate nu va

contribui la afectarea acestora (ex. excavări la adâncimea de rupere a rădăcinilor sau extragerea

exemplarelor valoroase). Toate aspectele tehnico-constructive vor fi transferate în teren prin

lucrări specifice de planimetrie și nivelment cu marcarea zonelor cu țăruși, pentru a se asigura o

delimitare fără impact negativ asupra cadrului natural și speciilor protejate.

Lucrările se vor implementa în perioada cu activitate cea mai redusă a speciilor de faună

dependente de ecosistemele zonelor de implementare a obiectivelor proiectului.

6.1.6. Protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public

Cele mai apropiate localităţi faţă de zona de implementare a Obiectivului specific 2 sunt:

Zădăreni, la o distanță de 880 m pe direcția sud-est, urmând drumurile de tarla, respectiv

Bodrogu Nou (comuna Zădăreni), la o distanță de 1440 m pe direcția sud.

În perimetrul zonelor aferente implementării celor două obiective specifice nu există

rețele edilitare, situri arheologice sau terenuri care fac parte din sistemul de apărare, ordine

publică și siguranță națională. Limitele amplasamentelor obiectivelor de investiție sunt în fondul

forestier național, cadastrate terenuri neproductive cu înmlăștinire sezonieră și terenuri agricole,

avand in prezent folosinta arabil si pasune, acestea fiind in proprietatea privata a unor persoane

fizice si juridice..

Impactul negativ asupra vecinătăţilor va fi nesemnificativ ca urmare a amplasării şi a

specificului planului ce implică lucrări cu efecte la nivelul amplasamentului. In schimb, impactul

pozitiv asupra vecinătăţilor va fi semnificativ pozitiv prin prevenirea, protecţia şi diminuarea

efectelor inundaţiilor asupra localităţilor din vecinătatea râului Jiu. Prin implementarea acestui

plan, vor fi protejate atât așezări umane și terenuri agricole existente in amplasamentul lucrărilor,

cât şi ariile protejate aflate in vecinătatea zonei in care se lucrează. In timpul realizării lucrărilor

propuse efectul zgomotului asupra biodiversităţii se rezumă la efectul asupra faunei. Astfel,

zgomotul se manifestă in principal datorită funcţionării utilajelor necesare realizării lucrărilor de

construcţie, dar şi a celorlalte activităţi din cadrul lucrărilor de construcţie.

6.1.7. Prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul realizării

proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea


organizările de șantier vor fi depozitate temporar iar la finalul lucrărilor constructorul le va


Eliminarea din teren a resturilor vegetale se va realiza prin sortarea in doua categorii și

anume lemn ce poate fi folosit ca atare si resturi vegetale. Lemnul ce poate fi folosit ca atare

in industrie sau ca lemn de foc se va încarca, transporta și depozita în funcție de cerințele

64

beneficiarului. Resturile vegetale (rădacini, drajoni, ramuri subțiri și frunziș) vor fi procesate

prin tocare la fața locului, incarcarea lor în mijloace de transport care sa nu permită pierderea

sau împraștierea lor în timpul transportului. Distrugerea lor se va face prin utilizarea ca atare

la producerea de peleți sau prin compostare in condiții controlate.

Toate prevederile legate de impactul asupra mediului vor fi solicitate atât proiectantului

cât și constructorului și vor verificate pe parcursul realizării lucrărilor. La finalizarea lucrărilor,

zona va fi predată conform celor mai înalte standarde de reconstrucție ecologică.

6.1.8. Gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice periculoase

În procesul de implementare a obiectivelor propuse nu sunt prevăzute utilizarea de

substanțe chimice periculoase.

VII. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI

AFECTATE ÎN MOD SEMNIFICATIV DE PROIECT

7.1. Impactul asupra populației, sănătății umane și / sau biodiversității

Zonele vizate pentru implementarea activităților propuse fac parte din siturile Natura

2000 ROSPA0069 și ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior. Proiectul de reconstrucţie

ecologică a zonelor vizate va avea o influenţă pozitivă asupra siturilor Natura 2000,

conducând la creşterea biodiversităţii, diversificarea habitatelor, îmbunătăţirea condiţiilor de

habitat pentru speciile de interes, precum şi la îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor şi

speciilor pentru care siturile au fost desemnate. În urma implementării proiectului, valoarea

serviciilor ecosistemelor zonei umede va creşte semnificativ, iar activităţile prevăzute în

proiect nu vor conduce la afectarea habitatelor şi speciilor ce fac obiectul conservării în

PNLM.

Proiectul prevede măsuri specifice de eliminare a speciilor invazive de Amorpha

fruticosa și lucrări pentru controlul extinderii acesteia în zona reconstruită ecologic. Utilizarea

lucrărilor mecanizate de tăiere și tocare a tufărișurilor și scarificare a solului contribuie la

colectarea tuturor resturilor subterane ale plantelor invazive cu potențial mic pentru

răspândirea speciei în zonele învecinate.

Protecția solurilor pe perioada lucrărilor este asigurată prin acoperirea pământului cu

saltele din nucă de cocos sau geomembrane care limitează instalarea vegetației nedorite pe

solurile care vor fi folosite în procesul reconstrucției ecologice.





Lucrările propuse nu induc efecte negative asupra pânzei freatice sau apelor de

suprafață, iar efectul lucrărilor de reconstrucție ecologică este pozitiv, prin refacerrea unor

atribute ale luncilor inundabile precum asigurarea conectivității laterale a râurilor și facilitarea

încărcării acviferelor pe perioadele secetoase.

65

Delimitarea zonei umede față de habitatele prioritare situate în vecinătate nu va

contribui la afectarea acestora (ex. excavări la adâncimea de rupere a rădăcinilor sau extragerea

exemplarelor valoroase). Toate aspectele tehnico-constructive vor fi transferate în teren prin

lucrări specifice de planimetrie și nivelment cu marcarea zonelor cu țăruși, pentru a se asigura

o delimitare fără impact negativ asupra cadrului natural și speciilor protejate.

Lucrările se vor implementa în perioada cu activitate cea mai redusă a speciilor de

faună dependente de ecosistemele zonelor umede sau care pot frecventa zona de la Zădăreni.

Pe perioada lucrărilor este posibil să se înregistreze valori ale nivelului de zgomot,

local și temporar, de la utilajele implicate în lucrările de reconstrucție. Utilajele vor lucra doar

în zona umedă și nu se preconizează un trafic al utilajelor prin localitatea Zădăreni. Totuși,

ținând cont de distanța față de zonele rezidențiale, se recomandă lucrul cu utilajele doar în orele

de program.




Toate prevederile legate de impactul asupra mediului vor fi solicitate atât proiectantului

cât și constructorului și vor verificate pe parcursul realizării lucrărilor. La finalizarea lucrărilor,

zona va fi predată conform celor mai înalte standarde de reconstrucție ecologică.

7.2. Impactul asupra factorilor de mediu – pe perioada de execuție

Aer


nesemnificativ asupra factorului de mediu aer. Impactul este dat de emisiile de noxe și pulberi

provenite de la surse mobile, respectiv funcționarea utilajelor și mijloacelor auto care participă la

lucrările de amenajare a bălților temporare în zona Zădăreni, și de eliminare a speciei invazive

Amorpha fruticosa, emisii de pulberi în suspensie rezultate din activitățile de excavație și din

deplasarea mijloacelor auto precum și emisii de pulberi rezultate din descărcarea solului excavat

din benele autobasculantelor care pot conține CaCO3, MgCO3, SiO2 și Fe2O3.

Se estimează că acestea vor fi generate în cantități mici și nu vor putea să ducă la

acumulări regionale cu efecte asupra sănătății populației locale și a animalelor din zonă. În plus

efectul acestora va fi semnificativ redus de vegetația din pădurea aflată în zonă.


Sol


nesemnificativ asupra factorului de mediu sol dacă se vor respecta recomandările și restricțiile

impuse prin studiile de fezabilitate și proiectul tehnic. Este posibilă, totuși, afectarea solului din

punct de vedere calitativ prin poluarea accidentală cu carburanți și uleiuri minerale de la

mijloacele de transport si utilajele folosite. Cantităţile de combustibili şi uleiuri minerale care pot

ajunge în mod accidental pe sol sunt relativ reduse. Se vor impune măsuri clare și severe pentru

prevenirea unor astfel de incidente și pentru eliminarea imediată a efectelor în cazul producerii

unor poluări accidentale.


66

Apa

Impactul asupra factorului de mediu este negativ nesemnificativ si de scurta durată.

Acesta poate fi generat de ușoare modificări ale propietăților fizico – chimice ale apei râului

Mureș în aval de reconstrucția zonei umede Zădăreni. Se estimează numai scăderi temporare ale

transparenţei apei datorită excavărilor/rearanjărilor punctiforme ale sedimentelor din râu şi

spălării sedimentelor fine din lucrările de excavare situate la mică distanţă de maluri.

Impactul estimat este nesemnificativ.

Impactul asupra biodiversității

- Vegetația și habitate

Nu este preconizat impact asupra vegetației acvatice, terestre sau asupra unui

habitat de interes comunitar.

- Fauna acvatica

Impactul generat asupra faunei acvatice în perioada de implemetare a proiectului va fi

unul nesemnificativ neafectând numărul sau starea de sănătate a comunităților animale a râului

Mureș Operaţiunile de decopertare se vor executa doar în zonele desemnate prin proiect.


- Fauna terestra

Amfibieni și reptile. Considerăm că activitatea desfășurată pe amplasamente în perioada

de implementare a obiectivelor proiectului nu va avea pe termen scurt, un impact negativ

semnificativ asupra comunității de amfibieni. Un ușor impact nesemnificativ asupra unui număr

redus de indivizi din acest grup taxonomic ar putea fi generat de activitatea de transport în

condițiile în care nu se respectă recomandările prezentului studiu.

Impactul estimat este unul nesemnificativ.

Insectele terestre. Considerăm că activitățile desfășurate pe amplasament în perioada de

implementare a obiectivelor propuse, nu vor avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor

de insecte terestre.


Păsări. Activitățile desfășurate pe amplasament nu vor avea un impact asupra acestei

grupe de specii.

Mamifere. Activitățile desfășurate pe amplasament nu vor avea un impact asupra acestei

grupe de specii.

7.3. Măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului asupra mediului

Masuri de reducere a impactului asupra vegetatiei și habitatelor

67

In cazul efectuării lucrărilor la obiectivul Zădăreni, măsurile care se impun pentru

protejarea florei sunt:

respectarea cu strictețe a perimetrului aprobat pentru efectuarea lucrărilor de amenajare a

bălților temporare, pentru depozitare a pământului decopertat și a resturilor vegetale

rezultate din eliminarea specie invazive Amorpha fruticosa;

evitarea defrișării în zonele imediat învecinate cu perimetrul aprobat pentru executarea

lucrărilor;

respectarea cu strictețe a traseelor drumurilor și evitarea ieșirii de pe acestea cu

consecințe directe asupra afectării florei din zonele respective;

înainte de a se începe lucrările de decopertare pentru amenajarea bălților se vor decupa

porțiuni de sol cu arbuști și plante ierboase astfel încât rădăcinile acestora să fie cât mai

puțin afectate;

deoarece speciile arbustive edificatoare, caracteristice, dominante sau importante pentru

habitat (Hippophaë rhamnoides, Salix purpurea, Salix eleagnos, Ligustrum vulgare,

Rubus caesius, Crataegus monogyna, Cornus sanguinea, Clematis vitalba, Rosa canina

s.a.) (Doniță & al., 2005) sunt plante cu un sistem radicular ramificat se recomandă

decuparea unor calupuri de sol de cel puțin 1m adâncime folosind în acest scop utilaje

adecvate;

bucățile de sol cuprinzând arbuștii și speciile ierboase caracteristice unui habitat de

importanță conservativă vor fi depozitate cu grijă direct pe sol, în zonele învecinate,

pajiști sau pietrișuri fără valoare conservativă astfel încât să poată fi replantate;

pentru a se evita uscarea calupurilor de sol (și implicit a plantelor) se recomandă udarea

acestora din abundență, cu regularitate, în perioadele uscate, dimineața sau seara. Se va

evita udarea pe timp însorit sau atunci când calupurile de sol sunt calde, pentru a

minimiza pierderea de indivizi vegetali;

In cazul efectuării lucrărilor la obiectivul “Reconstrucția ecologică a 195,34 ha

afectate de specia invaziva Amorpha fruticosa”, măsurile care se impun pentru protejarea florei

și habitatelor, suplimentar față de cele listate mai sus, sunt:

Eliberarea rapidă a terenului de resturile vegetale pentru eliminarea riscului de intrare in

vegetație a drajonilor sau lastarilor;

Lucrări de refacere a solului în urma excavărilor executate pentru scoaterea rădăcinilor și

drajonilor, precum și nivelarea terenului;

Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de fauna terestra

Măsurile propuse se referă în principal la perioada de construire şi constau în:

Reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv;

Reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate,

deşeuri;

68

Reducerea perturbării speciilor protejate de amfieni, reptile, păsări și mamifere prin

emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilaje – ex: autobasculante,

excavatoare, etc.) mai ales în perioada de reproducere;

Pentru impactul datorat deranjării speciilor datorită zgomotului şi luminii, în perioada de

construire a obiectivelor investiției, se recomandă evitarea lucrului pe timp de noapte și a

folosirii de echipamente și utilaje cu un grad mare de uzură fapt care poate genera nivele

ridicate de zgomot și vibrații;

Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot

acceptate;

Evitarea efectuării de lucrări în zonele și în perioadele de reproducere a ornitofaunei și a

amfibienilor;

Interzicerea ambalării motoarelor utilejelor și a mijloacelor auto peste limitele normale

Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de amfibieni, reptile, pasări și

mamifere de către personalul de exploatare;

Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare și

aprobate;

Păstrarea morfologiei terenului în afara suprafețelor de lucru aprobate și chiar în

interiorul acestora acolo unde se observă canale sau denivelări care por oferi condiții

propice de adăpost și dezvoltare a indivizilor din diferite specii

Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create)

7.4. Natura transfrontalieră a impactului

Prin implementarea obiectivelor proiectului nu este prognozat impact transfrontalier.

Având în vedere toate cele prezentate, putem concluziona că prezentul proiect, nu va

genera impact asupra mediului și implicit asupra biodiversității din Parcul Natural Lunca

Mureșului. În consecință, se poate constata ca nu poate fi luat în discuție un impact

semnificativ asupra factorului de mediu biodiversitate.

VIII. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Monitorizarea biodiversitatii va include toate perioadele fenologice.

Subiectul observatiilor:

- componenta habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice;

- compozitia speciilor pe parcursul sezoanelor unui an;

- dinamica populatiilor speciilor cheie, conform Anexei II a Directivei 92/43/CEE, listate

la Formularele Standard Natura 2000, pentru ROSCI0108 și ROSPA0069 Lunca

Mureșului Inferior și Parcul Natural Lunca Mureșului;

- concentratii ale populatiilor speciilor cheie, ce folosesc situl pentru reproducere,

odihna sau hranire.

69

Frecventa observatiilor: se va desfasura pe toata perioada anului, tinand cont de

obiectivele urmarite, mai frecvente in perioadele de reproducere..

Parametrii ce vor fi monitorizati:

- suprafetele ocupate de habitatele de interes comunitar;

- componenta si structura habitatelor si asociatiilor vegetale ce compun habitatele;

- numarul speciilor;

- numarul de exemplare din aceiasi specie;

- dinamica speciilor in timp si spatiu ;

- migratia speciilor, daca este cazul.

In perioada de reproducere se vor monitoriza speciile care se reproduc in zona de

implementare a obiectivelor proiectului.

→ Monitorizarea in timpul implementării obiectivelor si post implementare (minim

2 ani dupa realizarea investitiei).

Monitorizarea biodiversitatii se va realiza in scopul verificarii/evaluarii impactului

investitiei asupra caracteristicilor initiale ale habitatelor si a speciilor, in special asupra:.

Modificarilor caracteristicilor structurale initiale ale habitatelor;

Reinstalarea tipurilor de habitat de interes conservativ în arealul zonelor de refacere

ecologică realizate;

Evoluția populațiilor speciilor ce preferă tipurile de habitat pentru care s-a intervenit

prin implementarea măsurilor active din Planul de management aprobat.

Se va monitoriza, deasemenea dinamica speciilor si asociatiilor vegetale.

IX. LEGĂTURA CU ALTE ACTE NORMATIVE ȘI/SAU PLANURI/

PROGRAME/ STRATEGII/ DOCUMENTE DE PLANIFICARE

Prezentul proiect nu se încadrează în prevederile altor acte normative naționale care

transpun legislația Uniunii Europene: Directiva 2010/75/UE (IED) a Parlamentului European și a

Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al

poluării), Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012

privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de

modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului, Directiva 2000/60/CE a

Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de

politică comunitară în domeniul apei, Directiva-cadru aer 2008/50/CE a Parlamentului European

și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru

Europa, Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008

privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive).


Lunca Mureșului care constituie documentul ce integrează o sinteză a valorilor naturale specifice

Parcului Natural Lunca Mureșului și a siturilor de interes comunitar Natura 2000 ROSCI0108 și

70

ROSPA0069 Lunca Mureșului Inferior, cu măsurile de management necesare conservării

biodiversităţii şi peisajelor, a promovării ecoturismului şi dezvoltării durabile a comunităţilor

locale, în scopul unei bune administrări a zonelor protejate respective.





X. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ȘANTIER

Toate datele vizând organizarea de șantier vor fi disponibile în etapa de proiectare

tehnică.

XI. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA

FINALIZAREA INVESTIȚIEI


Lunca Mureșului care constituie documentul ce stabilește prioritățile acțiunilor de

management conservativ pe baza urma unor analize, inventarieri și activități de monitorizare a

speciilor și habitatelor de interes prioritar. Conform Planului de management, o serie de specii

și habitate sunt dependente de existența unor zone umede funcționale, disponibile cel puțin în

perioade cheieale anului, pentru a-și asigura nevoile ecologice de reproducere, hrană și adăpost.

In cazul efectuării lucrărilor la obiectivul Zădăreni, sunt necesare Amenajări

pentru protecția mediului și încadrarea în peisaj. În această categorie de lucrări sunt incluse

următoarele lucrări specifice reconstrucției ecologice:

Lucrări de amenajare a valurilor de pământ/bermelor/dunelor de pământ rezultate în


mecanice/manuale pentru reprofilarea/reamanajarea și compactarea pământului la cota și

pantele stabilite conform proiectului tehnic; dispunerea și amplasarea acestor berme/dune de

nisip reprezintă o alternativă pentru integrarea în peisaj a materialelor dislocate/excavate în

urma realizării investiției; totodată aceste lucrări reprezintă și o cerință legală pentru refacerea

mediului în urma lucrărilor realizate; prin amenajarea bermelor se reduce riscul dislocării

pământurilor și modificării înclinației zonei de maluri, cu efecte asupra sedimentării zonei

umede.

Lucrări pentru protecția vegetativă a valurilor de pământ/bermelor/dunelor de pământ;

acestea sunt necesare la bermele/valurile de pămănt care prezintă taluzuri mai abrupte în

condițile unor pământuri care pot fi supuse acțiunii erozive a valurilor sau vânturilor; protecția




Lucrări de amenajare a gropilor de împrumut și sau depozitelor temporare de pământ;

71

sunt necesare în cazul folosirii de pământ de împrumut de calitate, prin excavarea unor gropi în

vecinătatea zonei umede (belciugul de la Zădăreni, zona de la baza terasei Mureșului) dar și în

cazul depozitelor temporare de pământ; în cazul gropilor de pământ, lucrările presupun realizarea

de terasamente mecanizate pentru refacerea unei zone depresionare cu înclinație 1:10 (50) a

marginilor și însămânțarea cu plante specifice pajiștilor umede; în cazul depozitelor temporare

lucrările presupun aducerea terenului la starea inițială, prin nivelare și însămânțare cu plante

specifice pajiștilor naturale.

In cazul efectuării lucrărilor la obiectivul “Reconstrucția ecologică a 195,34 ha

afectate de specia invaziva Amorpha fruticosa”, acțiunile care se impun pentru refacerea

amplasamentului, sunt:

Eliberarea rapidă a terenului de resturile vegetale pentru eliminarea riscului de intrare in

vegetație a drajonilor sau lastarilor;

Lucrări de refacere a solului în urma excavărilor executate pentru scoaterea rădăcinilor și

drajonilor, precum și nivelarea terenului;

XII. ANEXE - PIESE DESENATE

1. Harta localizării Obiectivelor proiectului

2. Localizarea Obiectivului specific 1 (coordonate STEREO 70)

3. Planșe tehnologii de lucru Obiectivul specific 1

4. Plan de situație cu măsurători topografice al amplasamentului Obiectivului specific 2

5. Scenariu propus pentru reconstrucția ecologică a zonei umede Zădăreni - Obiectivului

specific 2

XIII. PREZENTA SI EFECTIVELE/SUPRAFETELE ACOPERITE DE

SPECII SI HABITATE DE INTERES COMUNITAR IN ZONA

PROIECTULUI

Descrierea zonei studiate

Zonele vizate pentru implementarea celor două obiective specifice sunt situate în partea

de sud-est a Parcului Natural Lunca Mureșului, pe partea stângă a râului Mureș.

În limitele Parcului Natural Lunca Mureșului sunt cuprinse atât două situri de importanță

comunitară ROSCI0108, desemnat pentru conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră

și faună sălbatică și situl de protecție avifaunistică ROSPA0069, desemnată pentru conservarea

păsărilor sălbatice, cât și Situl Ramsar RORMS0004 Lunca Mureșului Inferior. În arealul

72

Parcului natural au fost desemnate și un număr de patru rezervații naturale de importanță

națională: RONPA0852 Prundul Mare, Rezervația Naturală 2.744 Insula Mare Cenad, Rezervația

Naturală 2.735 Pădurea Cenadși Rezervația Naturală 2.745 Insula Igris.

Principalele studii cu privire la speciile şi a habitatele din aria naturala protejata, care au

stat la baza stabilirii masurilor de management pentru Parcului Natural Lunca Muresului, au

fost realizate in perioada 2010-2013 in cadrul proiectului "Elaborarea studiilor preliminare

masurilor de management conservativ al Parcului Natural Lunca Muresului", finantat prin

Programul Operational Sectorial de Mediu.

- Parcul Natural Lunca Mureșului a fost constituit prin Hotărârea de Guvern nr. 2.151/2004

privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și

completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr.1, lit e)

Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea

unor ansambluri peisagistice în care interacțiunea activităților umane cu natura de-a lungul

timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și/sau culturală, deseori cu

o mare diversitate biologică. Managementul parcurilor naturale urmărește menținerea

interacțiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversității habitatelor și peisajului,

promovând păstrarea folosințelor tradiționale ale terenurilor, încurajarea și consolidarea

activităților, practicilor și culturii tradiționale ale populației locale. De asemenea, se oferă

publicului posibilități de recreere și turism și se încurajează activitățile științifice și educaționale.

Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN "Peisaj protejat: arie protejată administrată în

principal pentru conservarea peisajului și recreere".

- ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior a fost declarat prin Ordinul MMDD nr. 1964/2007

privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca

parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul

MMP nr. 2387/2011.

- ROSPA0069 Lunca Mureșului Inferior a fost declarată prin H.G. nr. 1.284/2007 privind

declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice

europene Natura 2000 în România, modificată și completată prin Hotărârea de Guvern nr.

971/2011.

- 2.735. Pădurea Cenad a fost declarată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, actualizată. Este o arie

protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN.

- 2.744. Insula Mare Cenad a fost declarată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de



- 2.745. Insulele Igriș a fost declarată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de



- IV.1. Prundul Mare a fost declarată, inițial, arie protejată de interes județean, prin Hotărârea

Consiliului Judeţean Arad nr. 27/28.03.2000. Ulterior, a fost declarată arie protejată de interes

național prin Hotărârea de Guvern nr. 2.151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală

protejată pentru noi zone.

73

Figura 5 – Harta localizării Parcului Natural Lunca Mureșului împreună cu ariile naturale

protejate conexe

13.1. Mediul biotic

Vegetatia erbacee tipica este cel mai adesea de silvostepa, ca rezultat al factorilor

climatici, hidrici si edafici si sub influenta factorului antropic. In afara speciilor erbacee cultivate

pe terenurile arabile din zona dig-mal sau de terasa inalta-mal, in flora spontana s-au semnalat

frecvent specii ca: Agropyron repens, Calamagrostis epigeios, Artemisia vulgaris, Filago

arvensis, Falcaria vulgaris, Malva pusilla, Lepidium draba, Festuca valleriaca, Vicia sp..

Pajistile de campie sunt constituite din asociatii de specii din genurile: Festuca, Poa, Lolium,

Agrostis, Trifolium, Euphorbia, Plantago.

Vegetatia palustra si cea plutitoare din baltile ce urmeaza cursul Muresului este

reprezentata de: pestisoara - Salvinia natans, plutica - Nymphoides peltata, dosnica-vanata -

Clematis integrifolia, spalacioasa de balta - Senecio paludosus, jalesul de balta -Stachys

palustris. Pe alocuri asocatiile vegetale cu speciile din genul Salix - Salicetum albae-fragilis -

sunt insotite de stratul de arbusti si de stratul ierbos in care apar speciile: galbenusa - Potentilla

supina si caprisorul - Cyperus flavescens. Pe partea stanga mai inalta a cursului Muresului, care

este mai protejata de viituri, se regasesc cateva fragmente din vegetatia naturala din vechea

silvostepa, cu intercalatii de petice de Salvio-Festucetum rupicolae. Locul paiusului este preluat

mai ales de graminee, de firut - Poa pratensis, Poa bulbosa, de jales - Salvia nemorosa, Salvia

pratensis, Salvia austriaca si de specia ierboasa denumita buruiana junghiului - Potentilla

arenaria; uneori apare ruscuta primavaratica - Adonis vernalis (pe terasa de langa Felnac).

Avand in vedere proportia mare a terenurilor arabile din aria protejata, fragmentele de

74

vegetatie ierboasa naturala de stepa sau silvostepa se restrang treptat si sunt pe cale de disparitie.

Exista suprafete unde se intalnesc specii de plante erbacee rare sau pe cale de disparitie. Astfel

au fost semnalate exemplare razlete de Ornithogalum boncheanum, Ornithogalum pyramidale -

balusca, Xeranthemum annuum - plevaita, Echium italicum – bugloss-ul palid. In partea nord-

vestica a comunei Felnac, in albia majora si pe terasa, s-au identificat suprafete pe care

vegeteaza Adonis vernalis – ruscuta s.a.

Principalele ecosisteme din Parcul Natural Lunca Muresului sunt reprezentate de:

- Ecosisteme terestre de paduri, respectiv “paduri de foioase” - in care principalele specii

arborescente, caracteristice tipurilor naturale de padure sunt: stejarul (Quercus robur), frasinul

(Fraxinus excelsior), plopul alb (Populus alba) si salcia alba (Salix alba). Speciile principale,

caracteristice habitatelor naturale sunt insotite in proportii mai mici de specii precum plopul

negru (Populus nigra), cerul (Quercus cerris), ulmul de camp (Ulmus minor), dar si specii

alohtone precum nucul american (Juglans nigra), chiparosul de balta (Taxodium distichum),

salcamul (Robinia pseudaccacia) sau plopul euramerican (hibrizi ai plopului negru autohton

cu plopi negri americani). Padurile de foioase ocupa o suprafata de 6466,6 ha, respectiv un

procent de 37,1% din suprafata parcului. Principalele habitate forestiere de interes comunitar

identificate in raza Parcului Natural Lunca Muresului sunt: 92A0 – Zavoaie / Paduri galerii cu

Salix alba si Populus alba si 91F0 – Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,

Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris).

Cu ocazia elaborarii planului de management al Parcului, starea de conservare a tipurilor

de habitate forestiere a fost evaluata “in general favorabila”, mentionandu-se ca factori de risc

amenintarea reprezentata de prezenta speciilor invazive, intre care apare frecvent Amorpha

fructicosa.

- Ecosisteme acvatice: Raul Mures – care ocupa o suprafata de 1247 ha si are o lungime de 88

km in aria protejata studiata. Lucrarile hidrotehnice efectuate la mijlocul secolului al XIX-lea,

cu scopul protejarii asezarilor umane si a terenurilor cultivate contra inundatiilor, au adus

modificari semnificative cursului Muresului si luncii acestuia, în special prin taierea unor

meandre si construirea de diguri de protectie. Cu toate acestea, sectorul inferior al Muresului

pastreaza un caracter cvasinatural important (comparativ cu alte cursuri majore de apa din tara

noastra), fiind caracterizat de maluri nisipoase inalte, curs relativ sinuos, insule si vegetatie

bogat dezvoltata pe maluri, formata în special de specii precum salcia albă (Salix alba), plopul

alb (Populus alba) si specii de liane cataratoare precum vita de vie salbatica (Vitis sylvestris)

- specii caracteristice habitatului natural 92A0. Principalele habitate de interes conservativ

specifice de apa dulce identificate in raza Parcului Natural Lunca Muresului sunt reprezentate

de : 3130 - Ape statatoare oligotrofe pană la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae

si/sau Isoeto-Nanojuncetea, 3150 – Lacuri naturale eutrofice cu vegetatie de tip

Magnopotamion sau Hydrocarition, 3160 - Lacuri si iazuri distrofice, 3270 - Rauri cu maluri

namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention.

- Ecosisteme terestre de “pajisti”, respectiv pasuni si fanete – care ocupa o suprafata totala de

2177 ha in aria protejata. Tendinta generala din ultimele decenii a fost ca majoritatea pajistilor

sa fie folosite ca pasuni, fiind pasunate in special cu oi. Unele dintre pasuni sunt folosite

intens, aparand pe alocuri risc de suprapasunare, iar altele sunt abandonate de catre proprietari

si acoperite cu specii invazive de plante, in special Amorpha fruticosa. Principalele habitate de

75

interes comunitar identificate in raza Parcului sunt reprezentate de: 6440 - Pajisti aluviale din

Cnidion dubii si 6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sanguisorba

officinalis).

Tabel 9 - Lista și analiza habitatelor de interes conservativ vizate cu evidențierea ariilor

naturale protejate în care sunt prezente

Cod

habita

t

Denumire

habitat

Anexa

Directivei

Habitate

si OUG

57/2007

Elemente privind evaluarea habitatelor in sit Aria/Ariile în

care se

găsește Acoperire

(ha)

Reprezen

tativitate

Suprafa

ța

relativa

Stare de

conservare

Evaluare

globala

313

0

Ape

stătătoare,

oligotrofe

până la

mezotrofe cu

vegetaţia de

Littorelletea

uniflorae

şi/sau de

Isoeto-

Nanojuncete

a

Anexa I a

Directivei

Habitate și

Anexa 2 a

OUG

57/2007

52 B - buna 0-2% B - buna Buna

ROSCI

0108 Lunca

Mureșului

Inferior

Nedetermin

ată - -

Nefavorab

il-

neadecvat

ă -

Parcul

Natural

Lunca

Mureșului

Nedetermin

ată - -

Nefavorab

il-

neadecvat

ă

-

RONPA

0852

Prundul

Mare

Nedetermin

ată - -

Nefavorab

il-

neadecvat

ă

-

RORMS

0004

Ramsar

Lunca

Muresului

Inferior

315

0

Lacuri

eutrofe

naturale cu

vegetaţie tip

de

Anexa I

a

Directiv

ei

Habitat

34

C -

considerab

ila

0-2% B - buna Buna

ROSCI0108

Lunca

Mureșului

Inferior

76

Magnopotam

ion sau

Hydrochariti

on

e și

Anexa

2 a

OUG

57/2007 1567 - -

Favorabil

ă în

zonele în

care mai

există,

nefavorab

ilă în

zonele

afectate

de secetă

-

Parcul

Natural

Lunca

Mureșului

Nedetermin

ată - -

Favorabil

ă în

zonele în

care mai

există,

nefavorab

ilă în

zonele

afectate

de secetă

-

RONPA08

52 Prundul

Mare

1567 - -

Favorabil

ă în

zonele în

care mai

există,

nefavorab

ilă în

zonele

afectate

de secetă

-

RORMS

0004

Ramsar

Lunca

Muresului

Inferior

316

0

Lacuri

distrofice şi

bălţi

Anexa I

a

Directiv

ei

Habitat

e și

Anexa

2 a

OUG

57/2007

34

C -

considerab

ila

2-15% B - buna Buna

ROSCI0108

Lunca

Mureșului

Inferior

3 - - Favorabil

ă -

Parcul

Natural

Lunca

Mureșului

Nedetermin

ată - -

Favorabil

ă -

RONPA08

52 Prundul

Mare

77

3 - - Favorabil

ă -

RORMS00

04 Ramsar

Lunca

Muresului

Inferior

327

0

Râuri cu

maluri

nămoloase

cu vegetaţie

de

Chenopodian

rubri şi

Bidentian

p.p.

Anexa I

a

Directiv

ei

Habitat

e și

Anexa

2 a

OUG

57/2007


ROSCI0108

Lunca

Mureșului

Inferior

Nedetermin

ată - -

În general

favorabilă -

Parcul

Natural

Lunca

Mureșului

Nedetermin

ată - -

Satisfăcăt

oar -

RONPA08

52 Prundul

Mare

Nedetermin

ată - -

Satisfăcăt

oar -

RONPA07

61 Insula

Mare

Cenad

Nedetermin

ată - -

Satisfăcăt

oar e -

RORMS

0004

Ramsar

Lunca

Muresului

Inferior

40A0

*

Tufişuri

subcontinent

ale peri-

panonice

Anexa I

a

Directiv

ei

Habitat

e și

Anexa

2 a

OUG

57/2007

347

C -

considerab

ila

0-2% B - buna Buna

ROSCI0108

Lunca

Mureșului

Inferior

Nedetermin

ată - -

Nu apare

în PM -

Parcul

Natural

Lunca

Mureșului

643

0

Asociaţii de

lizieră cu

ierburi înalte

hidrofile de

la nivelul

Anexa I a

Directive

i

Habitate

și Anexa

2502

C -

considerab

ila

2-15% B - buna Buna

ROSCI

0108 Lunca

Mureșului

Inferior

78

câmpiilor

până la nivel

montan şi

alpin

2 a OUG

57/2007 Nedetermin

ată - -

Nu apare

în PM -

Parcul

Natural

Lunca

Mureșului

Nedetermin

ată - -

Nu apare

în PM -

RONPA08

52 Prundul

Mare

644

0

Pajişti

aluviale ale

văilor de

râuri cu

Cnidion

dubii

Anexa I

a

Directiv

ei

Habitat

e și

Anexa

2 a

OUG

57/2007

52 - -

Nefavorab

il-

neadecvat

ă

-

Parcul

Natural

Lunca

Mureșului

Nedetermin

ată - -

Nefavorab

il-

neadecvat

ă

-

RONPA

0852

Prundul

Mare

52 - -

Nefavorab

il-

neadecvat

ă

-

-

RORMS

0004

Ramsar

Lunca

Muresului

Inferior

651

0

Pajişti de

altitudine

joasă

(Alopecurus

pratensis,

Sangiusorba

officinalis)

Anexa I

a

Directiv

ei

Habitat

e și

Anexa

2 a

OUG

57/2007


ROSCI

0108 Lunca

Mureșului

Inferior

Nedetermin

ată - -

Favorabil

ă -

Parcul

Natural

Lunca

Mureșului

Nedetermin

ată - -

Favorabil

ă

RONPA

0852

Prundul

Mare

Nedetermin

ată - -

Favorabil

ă -

RORMS

0004

Ramsar

Lunca

Muresului

Inferior

79

91F

0

Păduri mixte

cu Quercus

robur, Ulmus

laevis,

Fraxinus

excelsior sau

Fraxinus

angustifolia,

riverane

marilor fluvii

(Ulmenion

minaris)

Anexa I

a

Directiv

ei

Habitat

e și

Anexa

2 a

OUG

57/2007

4349 A -

excelenta

15-

100% B - buna

Excelen

ta

ROSCI

0108 Lunca

Mureșului

Inferior

1044 - - În general

favorabilă -

Parcul

Natural

Lunca

Mureșului

Nedetermin

ată - -

În general

favorabilă -

RONPA08

52 Prundul

Mare

Nedetermin

ată - -

În general

favorabilă -

RONPA07

61 Insula

Mare

Cenad

1044 - - În general

favorabilă -

RORMS

0004

Ramsar

Lunca

Muresului

Inferior

Nedetermin

ată - -

În general

favorabilă -

RONPA07

52

Pădurea

Cenad

Nedetermin

ată - -

În general

favorabilă -

2.745

Rezervatia

Naturala

Insula Igris

92A

0

Galerii cu

Salix alba şi

Populus alba

Anexa I

a

Directiv

ei

Habitat

e și

Anexa

2 a

OUG

57/2007

1043 A -

excelenta 2-15% B - buna Buna

ROSCI

0108 Lunca

Mureșului

Inferior

Nedetermin

ată - -

În general

favorabilă -

Parcul

Natural

Lunca

Mureșului

Nedetermin

ată - -

În general

favorabilă -

RONPA08

52 Prundul

Mare

Nedetermin

ată - -

În general

favorabilă -

RONPA

0761

Insula

Mare

80

Cenad

Nedetermin

ată - -

În general

favorabilă -

RORMS00

04 Ramsar

Lunca

Muresului

Inferior

Nedetermin

ată - -

În general

favorabilă -

RONPA07

52

Pădurea

Cenad

Nedetermin

ată - -

În general

favorabilă -

2.745

Rezervatia

Naturala

Insula Igris

Tabel 10 - Speciile de faună și floră vizate de proiect cu evidențierea ariilor naturale

protejate în care acestea se regăsesc

Cod

Denumirea

științifică a

speciei

Anexa Directivei Habitate și

OUG 57/2007 Aria/Ariile în care se găsește

Specii de mamifere

1335 Spermophilus

citellus

Anexele II, IV ale Directivei

Habitate și Anexele 3, 4A ale

OUG 57/2007

Parcul Natural Lunca

Mureșului

ROSCI0108 Lunca Mureșului

Inferior

RORMS0004 Ramsar Lunca

Muresului Inferior

1355 Lutra lutra Anexele II, IV ale Directivei


OUG 57/2007


Mureșului

RONPA0761 Insula Mare

Cenad

2.745 Rezervatia Naturala

Insula Igris

RONPA0852 Prundul Mare



Muresului Inferior

1337 Castor fiber Anexele II, IV, V ale Directivei


OUG 57/2007


Mureșului


Cenad


Insula Igris



Inferior

81


Muresului Inferior

2633 Mustela

eversmanii



OUG 57/2007


Inferior

Specii de amfibieni și reptile

1188 Bombina

bombina

(Buhaiul de baltă

cu burta roșie)



OUG 57/2007


Mureșului

RONPA0752 Pădurea Cenad


Cenad


Insula Igris




Muresului Inferior

1993 Triturus

dobrogicus

(Tritonul crestat

dobrogean)

Anexa II a Directivei Habitate și

Anexa 3 a OUG 57/2007


Mureșului



Cenad


Insula Igris




Muresului Inferior

1166 Triturus cristatus

(Tritonul crestat)



OUG 57/2007


Mureșului


Inferior

1220 Emys orbicularis Anexele II, IV ale Directivei


OUG 57/2007


Mureșului



Inferior


Muresului Inferior

Specii de pești

1134 Rhodeus serice

amarus




Mureșului



Inferior


82

Muresului Inferior

1149 Cobitis taenia Anexa 3 a OUG 57/2007 Parcul Natural Lunca

Mureșului



Inferior


Muresului Inferior

2511 Gobio kessleri Anexa II a Directivei Habitate și



Mureșului



Inferior


Muresului Inferior

1145 Misgurnus

fossilis




Mureșului



Inferior


Muresului Inferior

2522 Pelecus cultratus Anexele II, V ale Directivei

Habitate și Anexa 3 a OUG

57/2007


Mureșului



Inferior


Muresului Inferior

1124 Gobio

albipinnatus




Mureșului



Inferior


Muresului Inferior

1160 Zingel streber Anexa II a Directivei Habitate și



Mureșului



Inferior


Muresului Inferior

1146 Sabanejewia Anexa a Directivei Habitate și Parcul Natural Lunca

83

aurata

(balcanica)

Anexa 3 a OUG 57/2007 Mureșului



Inferior

1130 Aspius aspius Anexele II, V ale Directivei


57/2007


Mureșului



Inferior


Muresului Inferior

1159 Zingel zingel Anexa V a Directivei Habitate și

Anexele 4A, 5A ale OUG 57/2007


Mureșului



Inferior


Muresului Inferior

1157 Gymnocephalus

schraetzer

Anexele II, V ale Directivei


57/2007


Mureșului



Inferior


Muresului Inferior

2555 Gymnocephalus

baloni

Anexele II și IV ale Directivei

Habitate și Anexele 3 și 4A a

OUG 57/2007



Inferior


Muresului Inferior

2487 Acipenser

ruthenus

Anexa 5A a OUG 57/2007 RORMS0004 Ramsar Lunca

Muresului Inferior

2533 Cobitis elongata Anexa II a Directivei Habitate și



Muresului Inferior

5085 Barbus barbus Anexa V a Directivei Habitate și

Anexa 5A a OUG 57/2007


Muresului Inferior


Mureșului

1138 Barbus

meridionalis

Anexele II și V a Directivei

Habitate și Anexele 3 și 5A ale

OUG 57/2007


Muresului Inferior

5585 Carassius

carassius

Anexa 4B a OUG 57/2007 RORMS0004 Ramsar Lunca

Muresului Inferior

5708 Lota lota Anexa 4B a OUG 57/2007 RORMS0004 Ramsar Lunca

84

Muresului Inferior

Specii de nevertebrate

1037 Ophiogomphus

cecilia



OUG 57/2007


Mureșului


Cenad


Insula Igris



Inferior


Muresului Inferior

4045 Coenagrion

ornatum


Anexele 3, 4A ale OUG 57/2007


Mureșului


Cenad


Insula Igris



Inferior


Muresului Inferior

1083 Lucanus cervus Anexa II a Directivei Habitate și

Anexele 3, 4A ale OUG 57/2007


Mureșului



Cenad


Insula Igris



Inferior


Muresului Inferior

1032 Unio crassus Anexele II, IV ale Directivei


57/2007


Mureșului



Inferior


Muresului Inferior

4064 Theodoxus

transversalis




Mureșului

85

OUG 57/2007


Inferior


Muresului Inferior

4057 Drobacia

(Chilostoma)

banaticum



OUG 57/2007


Mureșului



Cenad


Insula Igris



Inferior


Muresului Inferior

1052 Euphydryas

maturna

Anexa 3 a OUG 57/2007 Parcul Natural Lunca

Mureșului



Cenad


Insula Igris



Inferior


Muresului Inferior

4056 Anisus vorticulus Anexele II, IV ale Directivei


OUG 57/2007


Mureșului


Inferior


Muresului Inferior

1074 Eriogaster catax Anexele II, IV ale Directivei


OUG 57/2007


Mureșului



Cenad


Insula Igris



Inferior

86


Muresului Inferior

1088 Cerambyx cerdo Anexele II, IV ale Directivei


OUG 57/2007


Mureșului



Cenad


Insula Igris



Inferior


Muresului Inferior

Specii de plante

4081 Cirsium

brachycephalum

(pălămida de

sărătură) -

permanent




Mureșului



Inferior

Tabel 11 - Speciile de păsări vizate de proiect cu evidențierea ariilor naturale protejate în

care sunt prezente

Denumirea

științifică

Anexa

Directivei

Habitate și

OUG 57/2007

Mărimea populației Starea de

conservare

Aria/Ariile în care se

găsește

A002 Gavia

arctica

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007

Nedeterminată Favorabilă RONPA0852 Prundul

Mare

5 – 6 i Favorabilă Parcul Natural Lunca

Mureșului

5 – 6 i Favorabilă RORMS0004 Ramsar

Lunca Muresului

Inferior

5 – 6 i Favorabilă ROSPA0069 Lunca

Mureșului Inferior

A017

Phalacrocorax

carbo

- Nedeterminată Nedeterminat ă RONPA0761 Insula

Mare Cenad

Nedeterminată Nedeterminată 2.745 Rezervatia

Naturala Insula Igris

Nedeterminată Nedeterminată RONPA0852 Prundul

Mare

Nedeterminată Nedeterminată RORMS0004 Ramsar

Lunca Muresului

Inferior

Nedeterminată Nedeterminată ROSPA0069 Lunca

87

Mureșului Inferior

Nedeterminată Nedeterminată Parcul Natural Lunca

Mureșului

A021 Botaurus

stellaris

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007

Specia nu cuibăreşte

pe teritoriul sitului

Critic periclitată RONPA0852 Prundul

Mare



Critic periclitată RORMS0004 Ramsar

Lunca Muresului

Inferior



Critic periclitată ROSPA0069 Lunca

Mureșului Inferior



Critic periclitată Parcul Natural Lunca

Mureșului

A022

Ixobrychus

minutus

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007

Nedeterminată Favorabilă RONPA0761 Insula

Mare Cenad

Nedeterminată Favorabilă 2.745 Rezervatia



Mare

30-40 perechi

cuibăritoare

Favorabilă RORMS0004 Ramsar

Lunca Muresului

Inferior

30-40 perechi

cuibăritoare

Favorabilă ROSPA0069 Lunca

Mureșului Inferior

30-40 perechi

cuibăritoare

Favorabilă Parcul Natural Lunca

Mureșului

A023

Nycticorax

nycticorax

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007


Mare Cenad




Mare

2-4 perechi

cuibăritoare


Lunca Muresului

Inferior

2-4 perechi

cuibăritoare


Mureșului Inferior

2-4 perechi

cuibăritoare


Mureșului

A026 Egretta

garzetta

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007




Mare

50 de exemplare ca

oaspete de iarnă


Mureșului


88

Mare Cenad

50 de exemplare ca

oaspete de iarnă


Lunca Muresului

Inferior

50 de exemplare ca

oaspete de iarnă


Mureșului Inferior

A027 Egretta

alba

(Casmerodius

albus)

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007



100 de exemplare ca

oaspete de iarnă

Favorabilă RONPA0852 Prundul

Mare

100 de exemplare ca

oaspete de iarnă


Mureșului


Mare Cenad

100 de exemplare ca

oaspete de iarnă


Lunca Muresului

Inferior

100 de exemplare ca

oaspete de iarnă


Mureșului Inferior

A029 Ardea

purpurea

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007



Critic periclitată

2.745 Rezervatia



pe teritoriul sitului;

posibil exemplare

accidental/migrație


Mare




Mureșului



Critic periclitată RONPA0761 Insula

Mare Cenad




Lunca Muresului

Inferior




Mureșului Inferior

A030 Ciconia

nigra

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007

Nedeterminată Critic periclitată 2.745 Rezervatia


posibil o pereche

cuibăritoare


Mureșului

Nedeterminată Critic periclitată RONPA0752 Pădurea

Cenad

Nedeterminată Critic periclitată RONPA0761 Insula

Mare Cenad

posibil o pereche

cuibăritoare


Mare

posibil o pereche

cuibăritoare


Lunca Muresului

89

Inferior

posibil o pereche

cuibăritoare


Mureșului Inferior

A031 Ciconia

ciconia

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007

20 de perechi

cuibăritoare la limita

parcului, în afara

acestuia

Favorabilă


Mureșului


Mare

20 de perechi


parcului, în afara

acestuia

Favorabilă

RORMS0004 Ramsar

Lunca Muresului

Inferior

20 de perechi


parcului, în afara

acestuia

Favorabilă

ROSPA0069 Lunca

Mureșului Inferior

A034 Platalea

leucorodia

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007

Nedeterminată Nedeterminat ă RONPA0761 Insula

Mare Cenad

Nu cuibăreşte pe

teritoriul parcului;

câteva exemplare în

pasaj

Nedeterminată

2.745 Rezervatia


Nu cuibăreşte pe



pasaj

Nedeterminată

RONPA0852 Prundul

Mare

Nu cuibăreşte pe



pasaj

Nedeterminată

RORMS0004 Ramsar

Lunca Muresului

Inferior

Nu cuibăreşte pe



pasaj

Nedeterminată

ROSPA0069 Lunca

Mureșului Inferior

Nu cuibăreşte pe



pasaj

Nedeterminată


Mureșului

A041 Anser

albifrons

Anexa II și III

a Directivei

Păsări și

Anexa 5 C și 5

E a OUG

57/2007


Mare Cenad




Mare


Lunca Muresului

90

Inferior


Mureșului Inferior


Mureșului

A060 Aythya

nyroca

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007



10-20 de exemplare în

timpulmigraţiei


Mureșului


Mare Cenad


Mare

10-20 de exemplare

în timpulmigraţiei


Lunca Muresului

Inferior

10-20 de exemplare

în timpulmigraţiei


Mureșului Inferior

A068 Mergellus

(Mergus) albellus

Anexa I a

Directivei

Păsări


Mare

5-20 de perechi Favorabilă RORMS0004 Ramsar

Lunca Muresului

Inferior

5-20 de perechi Favorabilă ROSPA0069 Lunca

Mureșului Inferior

5-20 de perechi Favorabilă Parcul Natural Lunca

Mureșului

A072 Pernis

apivorus

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007




Mare

2-3 perechi

cuibăritoare


Mureșului

Nedeterminată Favorabilă RONPA0752 Pădurea

Cenad


Mare Cenad

2-3 perechi

cuibăritoare


Lunca Muresului

Inferior

2-3 perechi

cuibăritoare


Mureșului Inferior

A073 Milvus

migrans

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007

cel mai probabil nu

mai cuibăreşte în sit


Mureșului Inferior

cel mai probabil nu



Lunca Muresului

Inferior

91

cel mai probabil nu



Mureșului

A075 Haliaeetus

albicilla

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007


Cenad


Mare Cenad




Mare

1-2p 4-8i Favorabilă RORMS0004 Ramsar

Lunca Muresului

Inferior

1-2p 4-8i Favorabilă ROSPA0069 Lunca

Mureșului Inferior

1-2p 4-8i Favorabilă Parcul Natural Lunca

Mureșului

A081 Circus

aeruginosus

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007


Mare Cenad




Mare

2 – 3 perechi

cuibăritoare


Lunca Muresului

Inferior

2 – 3 perechi

cuibăritoare


Mureșului Inferior

2 – 3 perechi

cuibăritoare


Mureșului

A082 Circus

cyaneus

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007

20-30 de exemplare

în timpul iernii


Mureșului Inferior


timpul iernii


Mureșului


Mare

20-30 de exemplare

în timpul iernii


Lunca Muresului

Inferior

A084 Circus

pygargus

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007

1 – 2 perechi

clocitoare. 10-20 de

exemplare în migraţie

Critic periclitată


Mureșului

Nedeterminată Critic periclitată RONPA0852 Prundul

Mare

1 – 2 perechi



Critic periclitată

RORMS0004 Ramsar

Lunca Muresului

Inferior

92

1 – 2 perechi




Mureșului Inferior

A089 Aquila

pomarina

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007




Mare

8 – 10 perechi

cuibăritoare


Mureșului


Cenad


Mare Cenad

8 – 10 perechi

cuibăritoare


Lunca Muresului

Inferior

8 – 10 perechi

cuibăritoare


Mureșului Inferior

A092

Hieraaetus

pennatus

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007


Cenad


Mare Cenad




Mare

2-3 perechi

cuibăritoare


Lunca Muresului

Inferior

2-3 perechi

cuibăritoare


Mureșului Inferior

2-3 perechi

cuibăritoare


Mureșului

A097 Falco

vespertinus

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007


Mureșului

Nedeterminată Nedeterminată RONPA0752 Pădurea

Cenad


Mare


Lunca Muresului

Inferior


Mureșului Inferior

A098 Falco

columbarius

Anexa I a

Directivei

Păsări


Mare

10-20 de exemplare în Favorabilă Parcul Natural Lunca

93

timpul iernii Mureșului

10-20 de exemplare

în timpul iernii


Lunca Muresului

Inferior

10-20 de exemplare

în timpul iernii


Mureșului Inferior

A122 Crex crex Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007

Nedeterminată Vulnerabilă RONPA0852 Prundul

Mare

2-4 perechi Vulnerabilă Parcul Natural Lunca

Mureșului

2-4 perechi Vulnerabilă RORMS0004 Ramsar

Lunca Muresului

Inferior

2-4 perechi Vulnerabilă ROSPA0069 Lunca

Mureșului Inferior

A131

Himantopus

himantopus

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007

Nedeterminată Critic periclitată RONPA0761 Insula

Mare Cenad

Nedeterminată Critic periclitată 2.745 Rezervatia



Mare

cel mai probabil specia

nu cuibăreşte în sit


Lunca Muresului

Inferior

cel mai probabil specia

nu cuibăreşte în sit


Mureșului Inferior

cel mai probabil

specia nu cuibăreşte în

sit

Critic periclitată


Mureșului

A132

Recurvirostra

avosetta

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007

Nedeterminată

Nu este

menționată în PM

RONPA0761 Insula

Mare Cenad

Nedeterminată

Nu este

menționată în PM

2.745 Rezervatia


Nedeterminată Nu este

menționată în

PM

RONPA0852 Prundul

Mare


menționată în

PM

RORMS0004 Ramsar

Lunca Muresului

Inferior

Nedeterminată

Nu este

menționată în PM

ROSPA0069 Lunca

Mureșului Inferior

Nedeterminată

Nu este

menționată în PM


Mureșului

A136

Charadrius

dubius

- Nedeterminată Nedeterminat ă RONPA0761 Insula

Mare Cenad



94


Mare


Lunca Muresului

Inferior


Mureșului Inferior


Mureșului

A151

Philomachus

pugnax

Anexele I și II

din Directiva

Păsări

Nedeterminată Nu apare decât în

perioada

migrației

RONPA0761 Insula

Mare Cenad

Nu cuibăreşte în sit Nu apare decât în

perioada

migrației

2.745 Rezervatia


Nu cuibăreşte în sit;

posibil accidental / în

migrație

Nu apare decât

în perioada

migrației

RONPA0852 Prundul

Mare

Nu cuibăreşte în sit Nu apare decât

în perioada

migrației

RORMS0004 Ramsar

Lunca Muresului

Inferior


perioada

migrației

ROSPA0069 Lunca

Mureșului Inferior


perioada

migrației


Mureșului

A166 Tringa

glareola

Anexa I II a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007

Nu cuibăreşte pe


100-200 de

exemplare în pasaj


Mureșului

Nu cuibăreşte pe

teritoriul parcului

Favorabilă RONPA0761 Insula

Mare Cenad

Nu cuibăreşte pe

teritoriul parcului

Favorabilă 2.745 Rezervatia


Nu cuibăreşte pe


posibil accidental / în

migrație

Favorabilă RONPA0852 Prundul

Mare

Nu cuibăreşte pe


100-200 de

exemplare în pasaj


Lunca Muresului

Inferior

Nu cuibăreşte pe


100-200 de

exemplare în pasaj


Mureșului Inferior

95

A179 Larus

ridibundus

Anexa II a

Directivei

Păsări


Mare Cenad




Mare


Lunca Muresului

Inferior


Mureșului Inferior


Mureșului

A193 Sterna

hirundo

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007

Nedeterminată

Nu este

menționată în

PM


Mureșului

Nedeterminată

Nu este

menționată în

PM

RONPA0761 Insula

Mare Cenad

Nedeterminată

Nu este

menționată în

PM

2.745 Rezervatia



menționată în

PM

RONPA0852 Prundul

Mare


menționată în

PM

RORMS0004 Ramsar

Lunca Muresului

Inferior

Nedeterminată

Nu este

menționată în

PM

ROSPA0069 Lunca

Mureșului Inferior

A196

Chlidonias

hybridus

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007


Mare Cenad




Mare

1-3 perechi

cuibăritoare


Lunca Muresului

Inferior

1-3 perechi

cuibăritoare


Mureșului Inferior

1-3 perechi

cuibăritoare


Mureșului

A224

Caprimulgus

europaeus

Anexa I a

Directivei

Păsări și


Cenad


96

Anexa 3 a

OUG 57/2007

Mare Cenad




Mare

20-30 perechi Favorabilă RORMS0004 Ramsar

Lunca Muresului

Inferior

20-30 perechi Favorabilă ROSPA0069 Lunca

Mureșului Inferior

20-30 perechi Favorabilă Parcul Natural Lunca

Mureșului

A229 Alcedo

atthis

Anexa I a

Directivei

Păsari și

Anexa 3 a

OUG 57/2007

15 – 20 perechi Favorabilă ROSPA0069 Lunca

Mureșului Inferior


Mare Cenad




Mare

15 – 20 perechi Favorabilă RORMS0004 Ramsar

Lunca Muresului

Inferior

15 – 20 perechi Favorabilă Parcul Natural Lunca

Mureșului

A230 Merops

apiaster

Anexa 4B a

OUG 57/2007


Mare


Lunca Muresului

Inferior


Mureșului Inferior


Mureșului

A231 Coracias

garrulus

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007


Mare

10-20 perechi Critic periclitată Parcul Natural Lunca

Mureșului

10-20 perechi Critic periclitată RORMS0004 Ramsar

Lunca Muresului

Inferior

10-20 perechi Critic periclitată ROSPA0069 Lunca

Mureșului Inferior

A234 Picus

canus

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a



20 - 30 perechi

cuibăritoare


Mureșului

97

OUG 57/2007 Nedeterminată Favorabilă RONPA0752 Pădurea

Cenad


Mare Cenad


Mare

20 - 30 perechi

cuibăritoare


Lunca Muresului

Inferior

20 - 30 perechi

cuibăritoare


Mureșului Inferior

A236 Dryocopus

martius

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007

20 de perechi Favorabilă RONPA0852 Prundul

Mare

20 de perechi Favorabilă Parcul Natural Lunca

Mureșului


Cenad


Mare Cenad



20 de perechi Favorabilă RORMS0004 Ramsar

Lunca Muresului

Inferior

20 de perechi Favorabilă ROSPA0069 Lunca

Mureșului Inferior

A238

Dendrocopos

medius

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007


Cenad


Mare Cenad




Mare

30 – 40 perechi Favorabilă RORMS0004 Ramsar

Lunca Muresului

Inferior

30 – 40 perechi Favorabilă ROSPA0069 Lunca

Mureșului Inferior

30 – 40 perechi Favorabilă Parcul Natural Lunca

Mureșului

A243

Calandrella

brachydactyla

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007


Cenad


Mare Cenad



98


Mare


Lunca Muresului

Inferior


Mureșului Inferior


Mureșului

A246 Lullula

arborea

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007

Nedeterminată Favorabilă ROSPA0069 Lunca

Mureșului Inferior


Mureșului


Cenad


Mare Cenad




Mare


Lunca Muresului

Inferior

A249 Riparia

riparia

- Nedeterminată Nedeterminată RONPA0852 Prundul

Mare


Lunca Muresului

Inferior


Mureșului Inferior


Mureșului

A255

Anthus

campestris

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007


Mureșului Inferior


Mare


Lunca Muresului

Inferior


Mureșului

A307 Sylvia

nisoria

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007


Mureșului Inferior


Cenad


99

Mare Cenad




Mare


Lunca Muresului

Inferior


Mureșului

A338 Lanius

collurio

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007


Mare

300-400 de perechi

clocitoare


Mureșului

300-400 de perechi

clocitoare


Lunca Muresului

Inferior

300-400 de perechi

clocitoare


Mureșului Inferior

A339 Lanius

minor

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007


Mare

40 perechi

Cuibăritoare


Mureșului

40 perechi

cuibăritoare


Lunca Muresului

Inferior

40 perechi

cuibăritoare


Mureșului Inferior

A348 Corvus

frugilegus

Anexa II a

Directivei

Păsări și

Anexa 5C a

OUG 57/2007


Cenad


Mare


Lunca Muresului

Inferior


Mureșului Inferior


Mureșului

A393

Phalacrocorax

pygmaeus

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007


Mare Cenad




Mare

40-60 de exemplare

în timpul verii

Favorabilă RORMS0004

Ramsar Lunca

100

Muresului Inferior

40-60 de exemplare

în timpul verii


Mureșului Inferior


timpul verii


Mureșului

A403 Buteo

rufinus

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007


Mureșului


Cenad


Mare Cenad




Mare


Lunca Muresului

Inferior


Mureșului Inferior

A404

Aquila heliaca

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007

Specia nu are

habitatul pe teritoriul

rezervației

Critic periclitată

RONPA0852 Prundul

Mare




Mureșului




Lunca Muresului

Inferior




Mureșului Inferior

A429

Dendrocopos

syriacus

Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007


Cenad


Mare Cenad




Mare

20-25 perechi

cuibăritoare


Lunca Muresului

Inferior

20-25 perechi

cuibăritoare


Mureșului Inferior

20-25 perechi

cuibăritoare


Mureșului

A511 Falco

cherrug

Anexa I a

Directivei


câteva exemplare

Critic periclitată


Mureșului

101

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007

accidental

nu cuibăreşte în sit Critic periclitată RONPA0852 Prundul

Mare


câteva exemplare

accidental

Critic periclitată

RORMS0004 Ramsar

Lunca Muresului

Inferior

nu cuibăreşte în sit Critic periclitată ROSPA0069 Lunca

Mureșului Inferior

A053 Anas

platyrhynchos

Anexele II și

III ale

Directivei

Păsări,

Anexele 5C și

5D ale OUG

57/2007

- - 2.745 Rezervatia


- - Parcul Natural Lunca

Mureşului

A028 Ardea

cinerea

- - - 2.745 Rezervatia



Mureşului

A168 Actitis

hypoleucos




Mureşului

A087 Buteo

buteo



A096 Falco

tinnunculus

Anexa 4B a

OUG 57/2007

- - 2.745 Rezervatia


A330 Parus

major




Mureşului

A329 Parus

caeruleus



A125 Fulica atra Anexele II și

III ale

Directivei

Păsări și

Anexele 5C și

5E ale OUG

57/2007


Mureşului

A351 Sturnus

vulgaris

Anexa II a

Directivei

Păsări și

Anexa 5C a

OUG 57/2007


Mureşului

A283 Turdus

merula

Anexa II a

Directivei


Mureşului

102

Păsări

A269 Erithacus

rubecula

Anexa 4B a

OUG 57/2007


Mureşului

A251 Hirundo

rustica

- - - Parcul Natural Lunca

Mureşului

A349 Corvus

corone cornix

Anexa II a

Directivei

Păsări și

Anexa 5C a

OUG 57/2007


Mureşului

A343 Pica pica Anexa II a

Directivei

Păsări și

Anexa 5C a

OUG 57/2007


Mureşului

A342 Garrulus

glandarius

Anexa II a

Directivei

Păsări și

Anexa 5C a

OUG 57/2007


Mureşului

A311 Sylvia

atricapilla


Mureşului

A337 Oriolus

oriolus

Anexa 4B a

OUG 57/2007


Mureşului

A256 Anthus

trivialis


Mureşului

A319 Muscicapa

striata

Anexa 4B a

OUG 57/2007


Mureşului

A359 Fringilla

coelebs

Anexa I a

Directivei

Păsări


Mureşului

A215 Bubo bubo Anexa I a

Directivei

Păsări și

Anexa 3 a

OUG 57/2007


Mureşului

A221 Asio otus - - - Parcul Natural Lunca

Mureşului

A218 Athene

noctua

Anexa 4B a

OUG 57/2007


Mureşului

A219 Strix aluco - - - Parcul Natural Lunca

Mureşului

A213 Tyto alba Anexa 4B a

OUG 57/2007


Mureşului

A004 Podiceps

ruficollis


Mureşului

103

13.2. Biotop

13.2.1. Geomorfologia

Lunca Muresului este situata in Campia Aradului, si este o suprafata plana, cu diferente

foarte mici de altitudine, de ordinul a cativa metri. Relieful s-a format prin actiunea permanenta

a eroziunii si a depunerilor de aluviuni ale raului. Astfel intalnim grinduri, terase de lunca,

depresiuni, cursuri vechi sau meandre parasite, in zonele aparate de dig.

Din punct de vedere geomorfologic, Lunca Muresului este alcatuita din trei zone,

paralele cu albia raului, caracterizate prin unitati de microrelief specific, fara diferente mari de

nivel. In lunca interna intalnim grindurilor de mal, care pot fi inalte, insule - ostroave, grinduri

submerse - bancuri, dune de aluviuni, plaje de mal, meandre. A doua zona este lunca mediana

care, la randul ei poate fi formata din albii si meandre parasite, in zonele protejate de dig sau din

terenuri inundate, brate secundare, canale de scurgere, in zonele inundabile. Lunca externa se

invecineaza cu campia si face trecerea treptata spre aceasta.

Expozitia este insorita 100%.

13.2.2. Geologia și hidrogeologia

Situat la marginea estica a bazinului panonic, teritoriul studiat, are o structura geologica

alcatuita din doua formatiuni foarte diferite, atat prin compozitie, cat si prin evolutie; o

formatiune bazala, compusa din fundamentul cristalin-magmatic si sedimente paleozoice, si o

formatiune alcatuita din sedimente neogene si cuaternare, de aluviuni nisipoase si pietrisuri,

situate pe grinduri de argile lacustre.

Hidrogeologie. Parcul Natural Lunca Mureșului și implicit zona umedă Zădăreni se

extinde pe suprafața corpului de apă subterană freatică ROMU20, conul aluvial al Mureșului

(figura 10). Corpul de apă subterană freatică este transfrontalier și este cantonat în depozite

poros- permeabile proluviale de vârstă holocenă şi pleistocen-superior, depuse în conul

aluvionar al râului Mureş. Conform Planului de Management al Bazinului Hidrografic Mureș

(PMBH), acviferul este continuu, aflat sub presiune, plasat la adâncimi mici (2-5 m) şi având

grosimea totală de cca. 120-150 m, din care însă numai primii 30 m sunt consideraţi a forma

corpul freatic. Reîncărcarea acviferului se realizează, în principal, din precipitaţii şi local, din

apele de suprafaţă. Direcţia de curgere este în general SE-NV, iar parametrii hidrogeologici

principali pentru acest corp sunt: K = 5-70 m/zi, T =1 50-2000 m2/zi, unde K este

conductivitatea hidraulică iar T reprezintă transmisivitatea acviferului. Protecția generală a

acviferului este bună și foarte bună iar conform indicelui infiltrației eficace (realimentării) din

zona de alimentare, realimentarea este mare (> 200 mm/an). Starea calitativa și cantitativă a

coprului de apă subteran este bună, respectiv slabă, conform PMBH Mureș.

Stratul acoperitor are o constituţie prăfos-nisipoasă-argiloasă, discontinuu, cu grosimi,

în general, de maxim 2-4 m. Cel mai apropiat foraj de zona umedă Zădăreni de la care au fost

solicitate date asupra nivelului piezometric și caracterizarea secțiuni litolgice, este forajul F5 de

la Bodrogu Vechi (coordonate Stereo70 XY 204623.83; 521511.66), situat la aproximativ 2 km

104

vest de zona umedă care face obiectul investiției. Datele de la forajul F5 sunt prezentate în

figura 15 și tabelul 5 și reprezintă indicatori orientativi ai nivelului piezometric (cm) și litologiei

ce pot exista și în zona umedă Zădăreni. Astfel, nivelul piezometric mediu pentru perioada

analizată (2015 - 2020) la forajul F5 este de 343 cm, cu maxime de aproximativ 368 cm și

minime de 319 cm, lucru indicat și pe harta din figura 11 prin amplasarea forajului în

vecinătatea izohipsei de 2-4 m. Conform hărții elaborate de ABA Mureș, adâncimea nivelului

piezometric în zona umedă Zădăreni este între 0-2 m (figura 11) și indică prezența uni acvifer

în interdependență cu râul Mureș. Prezența prafurilor argiloase nisipoase cenușii indică

posibilitatea realizării, prin compactarea materialului in situ, a unui strat cu coeficienți de

permebilitate care să susțină o hidroperioadă suficientă pentru reconstrucția ecologică a zonei

umede.

Caracterizarea corpurilor de apă subterane s-a făcut și prin stabilirea dependenței

ecosistemelor acvatice sau terestre de corpul de apă subteran.

Majoritatea ecosistemelor terestre suprapuse pe corpurile de apă subterană din Parcul

Natural Lunca Mureșului se extind de-a lungul apelor de suprafaţă, nivelul piezometric depăşind

rar adâncimea de 2 m. În urma evaluării din punct de vedere al habitatelor din situl Natura 2000

Lunca Mureșului Inferior și al categoriilor de utilizare a terenului care se suprapun cu corpul de

apă subterană freatică ROMU20, realizată în cadrul PMBH Mureș, a reieșit că acestea sunt într-o

dependenţă probabilă de corpul de apă subterană freatică. Această dependență probabilă este

dată de adâncimea nivelului piezometric de 0 - 2 m în majoritatea teritoriului parcului.

13.2.3. Hidrologia

Sursele de informații utilizate pentru caracterizarea hidrologică a zonei umede Zădăreni și

a sectorului aferent râului Mureș, au fost obținute de la Institutul Național de Hidrologie și

Gospodărire a Apelor (INHGA), Planul de Management al Bazinului Hidrografic al râulu Mureș,

EEA WISE portal și din Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații (raport INHGA, 2019). La

acestea se adaugă măsurătorile topo-batimetrice efectuate pe sectorul de râu Mureș în dreptul

localității Zădăreni.

Zona umedă Zădăreni se află situată pe malul stâng al Mureșului în dreptul corpului de

apă de suprafață denumit Mureș, confluența Zadarlac - granița Română-Ungară, cod cadastral

RORW4- Zădăreni, cu numărul cadastral RORW4-1-160B_B1. În realitate, astăzi acest pârâu nu

se varsă direct în Mureș, ci se varsă în zona umedă de la Zădăreni, fără să aibă o legatură cu zona

umedă propusă pentru reconstrucție ecologică, datorită evoluției menadrului de la Zădăreni din

popină, în belciug deconectat de râul Mureș. Pârâul Zădăreni este canalizat și amenajat cu stavile

și călugări iar apa este folosită pentru irigații și alte utilizări locale. O mică parte a debitului

acestui pârâu se pierde în zona umedă/belciug de la Zădăreni, fără să existe o conectivitate a

pârâului cu zona propusă pentru reconstructia ecologică.

105

Figura 6: Gradul de dependență al ecosistemelor terestre cu corpul de apă subterană

freatică ROMU22, conul aluvial al Mureșului (sursa Planul de Management al Bazinului

Hidrografic Mureș)

Corpul de apă Mureș este natural puternic modificat, cu o stare chimică „bună“ și o stare

ecologică „moderată“, cu elementele ale calității biologice „bune“ și elemente ale calității

hidromorfologice „moderate“. Corpul de apă Zădăreni este considerat în cel de-al doilea ciclu al

planului de management bazinal ca un corp de apă natural, cu o stare chimică „bună“ iar starea

ecologică este „moderată“ și cu elementele ale calității biologice „foarte bune“ și elemente ale

calității hidromorfologice „foarte bune“.

Teritoriul administrativ al localității Zădăreni, unde se suprapune și zona umedă propusă

investiției, este inlcusă în zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați, conform ordinului 1552 din

2008 al Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile.

Debitele maxime cu diferitele probabilități de depășire și debitul mediu multianual, au

fost calculate pentru regimul natural de scurgere pentru cursul inferior al râului Mureș, sectorul

de râu între Arad și Nădlac, prin analiza datelor hidrometrice disponibile pentru perioada 1986 -

2016. Aceste debite caracteristice sunt:

- debitul maxim cu probabilitatea de depășire 10%, (cu o perioadă de recurență de 10 de

ani), este de 1177 m3/s;







- debitul mediu multianual pentru sectorul analizat este de 177 m3/s.

106

Evoluția nivelului mediu zilnic la SH Arad, pentru perioada analizată 2010 - 2019, este

prezentată în continuare:

- cele mai mari niveluri, peste 300 cm (corespunzătoare ecartului de variație al cotelor

absolute 104,8 - 105,3 mMN), se înregistrează în luna iunie, cu o frecvență anuală de

0,33% (un singur caz), urmate de luna ianuarie cu o frecvență de 1,29% (un total de 4 cazuri);

- cele mai mici niveluri, între 0 și -25 cm (corespunzătoare ecartului de variație al cotelor

absolute 101,8 - 102,3 mMN), se înregistrează în lunile noiembrie, decembrie, ianuarie și

august (cu un total de peste 100 de cazuri/lună înregistrate în perioada de analiză), urmate de

septembrie, cu peste 90 de cazuri/lună;

- nivelurile debitelor medii multianuale, pentru ecartul de 50 - 75 cm (corespunzătoare

ecartului de variație al cotelor absolute 102,3 - 102,6 mMN), se înregistrează pe toată perioada

anului, cu cele mai multe cazuri înregistrate în special primăvara (un total de 223 de cazuri) și

vara (cu un totalde 154 de cazuri înregistrate).

Caracteristicile relației dintre debite și nivelul apei precum și cotele absolute, au fost

obținute pe baza cheii limnimentrice multianuale, aferentă secțiunii de măsurare și transmise prin

panta hidraulică secțiunii Zădăreni. Ce este important de menționat este că debitul maxim cu

probabilitatea de 10% din secțiunea Zădăreni este același cu cel calculat la stația hidrometrică

Arad și depășește cotele malului stâng al râului Mureș care este mai estompat și mai jos decât

malul drept. Debitul mediu multianual (Qmm) în secțiunea Zădăreni nu depășește cotele malului

albiei râului de aproximativ 101,5 mMN. Totuși, cota Qmm este puțin peste cea mai mică cotă a

terenului înregistrată în zona umedă Zădăreni (101,23 mMN), fapt ce oferă oportunități de

inundare a zonei, pentru o perioadă suficientă pentru a contribui la îmbunătățirea sau menținerea

hidroperioadei zonei umede în cazul reconstrucției ecologice.

Figura 7: Profil transversal în secțiunea X:206330, Y:522757 râul Mureș, aval de zona

umedă Zădăreni (INHGA)

107

Foto 18: Malurile râului Mureș, în dreptul zonei umede Zădăreni: stânga - mal stâng mai

estompat; dreapta - mal drept

13.2.4. Litologie

Solurile din lunca Mureșului sunt aluviale cu protosoluri aluviale. O analiză preliminară

pe teren a pământurilor din zona amplasamentului propus pentru reconstrucție ecologică a fost

efectuată în februarie 2021, urmând criteriile de clasificare și identificare a pământurilor

STAS1243-83. Au fost realizate două prelevări de probe de sol până la o adâncime de 0,80 cm în

extremitățile nord-est și sud-vest ale amplasamentului, care au pus în evidență prezența argilelor

prăfoase nisipoase. Acestea au o consistență variabilă pe adâncime și o plasticitate mijlocie-mare

(Ip = 10-25), funcție de procentul prafurilor argiloase. Pământul prelevat de la suprafață nu s-au

dezagregat la umectare și este considerat ca având o dezagregare mijlocie. Pentru implementarea

lucrărilor de reconstrucție ecologică propuse, se recomandă efectuarea testelor de clasificare a

solurilor/pământurilor pentru identificarea atât a parametrilor caracteristici de coezivitate, cât și a

indicilor specifici de caracterizare (ex. indicele de plasticitate, indicele de îndesare, gradul de

umiditate, porozitatea, etc).

Conditiile climatice, geologice, geomorfologice si de vegetatie existente in Parcul Natural

Lunca Muresului corespund formarii unei game relativ restranse de soluri, cele mai raspandite

fiind Aluviosolurile care sunt prezente pe cca. 85% % din suprafata, specifice luncilor, iar alte

soluri: cernoziom, vertosol si gleiosol - ocupa suprafete restranse in ansamblul zonei.

Solurile aluviale : se intalnesc pe suprafete mari si sunt determinate de existenta unor

substrate formate din aluviuni relativ recente. Acestea sunt soluri in plina evolutie.

Aluviosol eutric - cod : 0402 - cu profil : Aoeu- Ceu; subtipul este format pe aluviuni

eterogene din punct de vedere granulometric, in lunca Muresului; specific solul este slab acid la

netru, cu pH = 6,3- 7,9, moderat la foarte humifer cu un continut de humus pe grosimea de 15-60

cm de 3,3-8,4 %, in general carbonatic (2,0-2,8%), cand nu contine carbonati este eubazic, cu un

grad de saturatie in baze V= 67- 87%, mijlociu la foarte bine aprovizionat cu azot total (0,15-

0,43g %), cu strate alternante de nisipuri fine, nisipuri lutoase, luto-nisipoase si luto-argiloase,

de bonitate superioara, mijlocie si inferioara. Bonitatea este superioara pentru vegetatie cand

solul prezinta strate alternante cu texturi mijlocii nisipo- lutoase, luto-nisipoase eventual lutoase

in profunzime si cu un orizont cu humus cel putin moderat humifer, iar bonitate inferioara cand

108

solul are straturi cu texturi usoare (nisipoase) cu capacitate mica de retinere a apei sau luto-

argiloase, cu capacitate mare de retinere dar cu intervalul umiditatii active mic si de obicei sarace

in humus.

Aluviosol gleic, cod 0414, cu profil Ao-Go-Gr, format in lunca pe aluviuni fine lutoase,

cu nivelul apei freatice la 1,5-2,0 m adancime, este acid la puternic alcalin, cu pH = 7,2-8,5, slab

la foarte humifer, cu un continut de humus pe grosimea de 10-30 cm de 7,5-8,3%, uneori slab

carbonatic (0,5-3,4%), eubazic cu un grad de saturatie in baze V = 77-86%, mijlociu la foarte

bine aprovizionat in azot total (0,3-0,4g%), lutoase, luto-argiloase, de bonitate mijlocie şi

inferioara. Bonitatea mijlocie este determinata de regimul de umiditate normal în sezonul de

vegetatie, care este influentat de nivelul apei freatice si de textura stratelor ce alcatuiesc profilul

solului.

Aluviosol vertic, cod 0406, cu profil Ao-Cy, este format in lunca pe aluviuni fine

argiloase, cu nivelul apei freatice situat intre 1,5 - 2,5 m, este slab acid, cu pH = 6,4-7,5, moderat

la foarte humifer, cu un continut de humus pe grosimea de 10-30 cm de 4,3-6,3 %, uneori

carbonatic (1,0%), eubazic cu un grad de saturatie in baze V = 64%, bine aprovizionat cu azot

total (0,13%), saraturat in profunzime cu cloruri, luto-argilos la suprafata si argilos greu (vertic)

in profunzime, de bonitate inferioara pentru dezvoltarea vegetatiei. Bonitatea acestui sol este

determinata de compactitatea mare, de faptul ca retine foarte multa apa, iar in cursul sezonului

de vegetatie acesta se usuca si crapa.

Aluviosol vertic - gleic, cod 0426, cu profil Ao-CyGo-CyGr, format in lunca pe aluviuni

fine argiloase, cu nivelul apei freatice situat intre 1,5 - 2,5 m, care are franja capilara in porii de

rizosfera in sezonul de vegetatie, este slab acid la moderat alcalin, cu pH = 6,4-8,5, moderat la

foarte humifer, cu un continut de humus pe grosimea de 10-30 cm de 4,7-8,3 %, uneori

carbonatic (1,6-6,2%), eubazic cu un grad de saturatie in baze V = 82%, foarte bine aprovizionat

cu azot total (0,24%), saraturat in profunzime cu cloruri, lutos la luto-argilos la suprafata si

argilos greu (vertic) in profunzime, de bonitate inferioara. Bonitatea acestui sol este determinata

de compactitatea mare, de faptul ca retine foarte multa apa, iar in sezonul de vegetatie acesta se

usuca si vegetatia se afla in deficit hidric.

Aluviosol entic, cod 0417 si profil Aoen – C, s-a format in lunca pe grinduri de mal, pe

aluviuni in general grosiere, este moderat alcalin cu pH=6,5, foarte humifer cu un continut de

humus pe o grosime de 20 cm de 6,5%, cu un grad de saturatie in baze V =77%, foarte bine

aprovizionat in azot total (0,44g

%), nisipo – lutos la suprafata si nisipos in profunzime, de bonitate mijlocie. Bonitatea

mijlocie este data de umiditatea redusa in sezonul estival, ca urmare a texturii usoare (nisipo-

lutoase si nisipoase, dar care este compensata de o troficitate destul de ridicata (continut mare de

azot si humus).

Pe suprafete restranse au fost identificate si soluri aluviale cu un orizont cu fragipan.

Gleiosolurile ocupa 5% din suprafata zonei, cu orizont A si proprietati gleice, din apa

freatica, care apar pe profil in primii 50 cm ai solului mineral. Se gasesc pe depozite de argila

cenusie la suprafata si argila vanata prafoasa, uneori cu concretiuni de calcar, in adancime nisip

argilos, cu intercalari de argila nisipoasa umeda, saturata. Umiditatea naturala medie a terenului

este de cca. 22%. Orizontul Gr cu pete vinetii de reducere mai mare de 50% din suprafata

agregatelor structurale cat si in interiorul lor.

Gleiosol distric, cod 7201, cu profil Aodi-AGodi-Gr, format in lunca pe aluviuni foarte

109

fine (argiloase). Are proprietati gleice, din apa freatica, care apar pe profil in primii 50 cm ai

solului mineral, cu pete vinetii de reducere pe mai mult de 50% din suprafata agregatelor

structurale, cat si in interiorul lor. Este slab acid la moderat acid sau la moderat alcalin, foarte

humifer cu un continut de humus, pe grosimea de 15 cm de 5,2-5,95, slab carbonatic (0,5-1,6%),

foarte bine aprovizionat in azot total (0,34g%), lutos la suprafata si luto-argilos in profunzime.

Bonitatea este inferioara, determinata de regimul de umiditate alternant: cu foarte multa

umiditate primavara si toamna si usor deficit in estival, cand solul devine foarte compact.

Gleiosol eutric, cod 7202, cu profil Aoeu-AGoeu-Gr, format in conditii asemanatoare

celui precedent, dar avand gradul de saturatie in baze V mai mare de 53%.

Gleiosol cernic, cod 7205, cu profil Amce-AmGoce-Gr, avand culoarea de orizont molic,

ce se continua si in prima parte a orizontului intermediar, este moderat acid, cu pH=5,6, slab la

moderat humifer, cu un continut de humus pe grosimea de 20-30 cm de 2,0%, eubazic cu un grad

de saturatie in baze V = 65%, lutos la luto-argilos, de bonitate mijlocie si uneori inferioara.

Bonitatea acestui sol este determinata de inmlastinarea, ce are loc în sezonul estival. Bonitatea

inferioara a solului este atunci cand acesta este inmlastinat de la 10-20 cm iar mijlocie cand este

inmlastinat de la 40-50 cm de la suprafata.

Gleiosol umbric, cod 7206, cu profil Au-AGo-Gr, este format pe materiale parentale

fluvice, are proprietati gleice, din apa freatica, care apar pe profil in primii 50 cm ai solului

mineral, cu orizont umbric. Este acid la usor alcalin (5,2-8,2), moderat humifer cu un continut de

humus de 7,7% pe grosimea de 15 cm, mezobazic cu un grad de saturatie in baze V = 57%, bine

aprovizionat in azot total (0,39g%), lutos, de bonitate superioara si mijlocie pentru speciile

autohtone spontane. Bonitatea mijlocie este determinata de volumul edafic mijlociu.

Gleiosol cambic, cod 7207, cu profil Ao-BvGo-Gr, este format in aceleasi conditii cu cel

distric, dar cu orizont cambic Bv.

Vertosolul gleic, cod 9204, cu profil Aoy-CGry, format in lunca, pe aluviuni foarte fine-

argiloase, cu apa freatica la adancimea de 1,5-2.0 m, este moderat alcalin, cu pH = 7,0-7,7, foarte

humifer, cu un continut de humus pe grosimea de 30 cm de 8,2%, eubazic cu un grad de saturatie

in baze V = 73-86%, foarte bine aprovizionat cu azot total (0,42g%), luto-argilos la

suprafata si argilos greu (vertic) in profunzime, de bonitate inferioara, cel mult inferioara-

mijlocie. Bonitatea inferioara este determinata de argilitatea puternica pe intreg profilul care este

compact vara, retine multa apa si cedeaza putina.

Cernoziomurile sunt putin raspandite, in campie.

Cernoziomul cambic, cod 1210, cu profil Am-Bv-C, este format in campie pe depozite

loessoide, este acid la suprafata si moderat alcalin in profunzime, slab carbonatic, foarte moderat

humifer, cu un continut de humus pe grosimea de 30 cm de 4,5-6,4%, eubazic, foarte bine

aprovizionat in azot total, luto-nisipos la suprafata si lutos in profunzime. Bonitatea este in

general mijlocie, determinata de un regim de umiditate cu deficit estival si de o troficitate

mijlocie (continutul mediu pe 30 cm este de numai 3,4%).

In zona studiata in cadrul prezentului proiect, in contextul unui substrat litologic relativ

putin variat, au fost identificate soluri din clasa Protisoluri, tipul de sol Aluvisoluri.

Aspecte geofizice ale amplasamentului: Adâncimea maximă de îngheț în zona Zădăreni,

județul Arad, este de 0,70 – 0,80 m, conform STAS6054/77.

110

Din punct de vedere al normativului ”Cod de proiectare seismică – partea 1, P100-

1/2013”, intensitatea pentru proiectare a hazardului seismic este descrisă de valoarea de vârf a

accelerației terenului pentru proiectare, ag (accelerația terenului pentru proiectare) determinată

pentru intervalul mediu de recurență de referință (IMR) de 225 ani. În cazul zonei de la Zădăreni,

județul Arad, accelerația ag are valoarea de 0.20 g.

Perioada de control (colț) a spectrului de răspuns recomandată pentru proiectare este TC

= 0.7s. Din punct de vedere al încărcărilor date de zăpadă, conform Reglementării tehnice CR-1-

1-3-2012 ”Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”, completată prin

ordinul MDRAP nr. 2414/01.08.2013, localitatea Zădăreni se încadrează la o valoare

caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (s,k) de 1,5 kN/m2. În etapa de proiectare tehnică se

recomandă efectuarea testelor hidrogeologice, înainte dar și pe perioada efectuării lucrărilor,

dacă este cazul, pentru a identifica cât mai corect parametrii hidrogeologici și caracterului

acviferului.

13.2.5. Clima

Caracterizarea climatica a teritoriului studiat s-a realizat utilizand datele climatologice din

"Atlasul climatic al R.S.R.”, completate cu observatii si interpretari cu caracter local.

Dupa Köppen, teritoriul studiat apartine provinciei climatice C.f.a.x., respectiv un

climat de campie vestica, cu clima suficient de umeda, la limita silvostepei, cu vanturi

moderate, cu indicele de ariditate De Martonne avand valori cuprinse intre 28 – 30 anual.

Dupa raionarea climatica din Monografia geografica a Romaniei, teritoriul studiat se

incadreaza in sectorul de clima continental moderat (I), tinutul climatic de campie (A),

districtul climatic banatean (p), al tinutului sud-vestic (s), subdistrictul vestic (3) - I.A.p.s.3.

caracterizat printr-un climat continental temperat, care se gaseste frecvent sub influenta

ciclonilor si maselor de aer de tip mediteranean. Caracteristicile generale ale acestui

climat sunt umezeala, nebulozitatea si amplitudinea termica mai mica.

Climatul teritoriului studiat constituie rezultanta interactiunilor complexe dintre

radiatia solara, particularitatile reliefului si circulatia atmosferica specifica acestei zone.

13.2.6. Regimul termic

In tabelul urmator este prezentat sintetic regimului termic al aerului care are o influenta

majora asupra cresterii si dezvoltarii vegetatiei forestiere.

Tabel 12

Caracteristici

climatice I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuala

Ampli -

tudine

Media -1,2 0,4 6,0 11,3 16, 19, 21,6 20,8 16, 11,3 5,7 1,4 10,9 22,8

Maxima 16,7 19,1 27,0 32,0 34, 38, 39,6 40,0 39, 33,8 27, 16,6 40,0 23,4

Minima -27,0 -29,2 -20,0 -5,2 3,5 7,0 7,5 5,8 -1,0 -5,1 -15,4 -24,8 -29,2 36,7

111

Amplitudinea temperaturii medii anuale este de 22,8 grade Celsius. Temperatura aerului

prezinta importante variatii lunare si anuale. Oscilatiile termice au un caracter pronuntat mai ales

intre punctele joase ale reliefului si cele mai inalte.

Lunile cele mai calde sunt lunile iulie si august, inregistrand temperaturi medii in jur de

21 grade Celsius, iar luna cea mai rece ianuarie, cu temperaturi medii de minus un grad Celsius.

Temperatura medie a perioadei de vegetatie este de 17,6oC. Sezonul de vehetatie are 7 luni pe

an.

Variatiile valorilor medii lunare ale temperaturii aerului si amplitudinea anuala imprima

teritoriului studiat caracterul unui climat continental. Pe de alta parte, media temperaturilor

maxime multianuale si media minimelor multianuale indica o nuanta de continentalism ridicat.

Pe anotimpuri, temperatura medie se prezinta astfel:

- primavara 9 -10 grade Celsius;

- vara 19 - 2 0 grade Celsius;

- toamna 1 0 - 11 grade Celsius;

- iarna 0 — 1 gr ad Celsius;

Numarul zilelor cu inghet este de circa 100-110 zile. Prima zi de inghet se produce in

perioada 4.X - 21 .XI iar ultima zi de inghet este, de regula, in intervalul 23.III - 19.V.

Frecventa gerurilor si a ingheturilor tarzii este mai mare decat a celor timpurii, putand

aparea chiar si la sfarsitul lunii mai si respectiv la inceputul lunii octombrie, asa cum se poate

constata si din datele anterioare.

Temperaturile maxime pot fi letale puietilor si pot produce de asemenea palirea scoartei

a exemplarele mature ramase in lumina. Temperaturile minime pot produce gelivuri si inima

rosie.

Numarul zilelor cu temperaturi mai mari de 10 °C este in medie de 180-200 zile, deci in

aceste conditii, culturile forestiere au timp sa ajunga la maturitate.

13.2.7. Regimul pluviometric

Regimul pluviometric reprezinta o importanta caracteristica climatica, precipitatiile -

reprezentand unul din factorii ecologici de mare importanta pentru vegetatia forestiera.

Tabel 13

Specificati I II III IV V VI VII VII IX X XI XII Anual

Precipitatii

medii anuale 41 40 42 54 75 81 74 66 47 55 48 48 671

Precipitatiile medii anuale sunt de 671 mm.

Media precipitatiilor lunare este foarte variata, ea inregistreaza un maxim in luna iunie

(81 mm) si un minim in luna februarie (40 mm) de unde se deduce de asemenea caracterul

continental al precipitatiilor.

Pe anotimpuri precipitatiile medii sunt urmatoarele:

- precipitatii medii primavara: 171 mm;

- precipitatii medii vara: 221 mm;

- precipitatii medii toamna: 150 mm;

112

- precipitatii medii iarna: 129 mm;

Pe durata perioadei de vegetatie cuantumul de precipitatiilor este de 452 mm, ceea ce

reprezinta 67% din totalul anual.

Anotimpul cel mai secetos este iarna, cand scad sub 19% din precipitatii, iar sezonul cel

mai ploios este vara cand cade peste 33% din cantitatea totala de precipitatii.

Cantitatea totala de precipitatii ca si regimul lor de distributie favorizeaza dezvoltarea

vegetatiei forestiere, cu atat mai mult cu cat, dupa cum s-a aratat mai sus, circa 2/3 din ele cad in

sezonul de vegetatie.

Precipitatiile sub forma de zapada cad incepand cu a doua decada a lunii noiembrie si

dureaza pana in a doua decada a lunii martie. Primul strat de zapada apare in medie la inceputul

lunii decembrie, iar ultimul strat apare in ultima decada a lunii februarie. Durata medie a stratului

de zapada este de 45 zile.

In functie de conditiile de temperatura si precipitatii, se formeaza ape statatoare, care

se pot mentine, pe perioade mai lungi sau mai scurte.

Umiditatea relativa a aerului, medii lunare si anuale sunt date in tabelul următor:

Tabel 14

Specificatii I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

Umiditatea 86 82 72 66 67 67 68 64 68 76 84 88 79

Nebulozitatea medie si numarul zilelor senine si acoperite sunt date in tabelul urmator:

Tabel 15

Specificatii I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Nebulozitatea medie

lunara

%

7,1 6,6 5,9 5,6 5,5 5,0 4,0 3,7 4,0 5,1 6,6 7,2

Numarul mediu al zilelor

cu cer senin 6 8 9 8 13 11 17 18 18 12 7 5

Numarul mediu al zilelor

cu cer acoperit 9 8 11 14 13 16 12 11 9 11 10 6

In tabelul urmator sunt prezentate date privind evapotranspiratia potentiala medie lunara si

anuala:

Tabel 16

Specificatii I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

Evapotranspiratia

potentiala

0 1 23 53 97 123 135 123 81 44 16 2 698

Valorile evapotranspiratiei potentiale realizeaza un maxim in luna iulie si asta explica

seceta care apare uneori pe timpul verii, si un minim in luna ianuarie. Caracterul usor arid al

113

climei se mentine chiar daca maximele de precipitatii ce se inregistreaza in sezonul cald.

Corelatia deplina intre regimul termic si cel pluviometric in sezonul de vegetatie

(temperaturi mari si ploi suficiente) este de natura sa favorizeze dezvoltarea unor specii

iubitoare atat de umiditate cat si de caldura.

13.2.8. Regimul eolian

Pe teritoriul studiat, vanturile predominante sunt cele din nord si est. Vanturile din nord

provin de fapt din vanturile ce bat din nord-vest si vest si lovindu-se de lantul muntos al

Carpatilor Occidentali sunt deviate pe directia nord-sud. Vara sunt mai frecvente vanturile slabe,

mijlocii si brizele, lama insa, vanturile sunt mai puternice, reci si in rafale.

Din analiza datelor din Atlasul Climatologic rezulta ca in zona studiata, vanturile bat cu

diferite intensitati in toate anotimpurile, perioada de calm atmosferic se intalneste mai frecvent la

sfarsitul primaverii si vara.

Vitezele maxime se inregistreaza in sezonul de primavara, cand viteza medie lunara

este de 3,6- 3,8 m/sec, in martie si aprilie, iar valorile minime in septembrie, cu valori de 2,5

m/sec. Vitezele extreme inregistrate au atins valori destul de mari, mai exact 44 m/sec.

13.2.9. Încadrarea în zona de risc în conformitate cu reglementările în vigoare

Zonarea seismică. Conform SR 11100/1-93, amplasamentul studiat este încadrat in zona

de macroseismicitate 71 pe scara MSK (unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de

revenire a cutremurelor de 50 ani).

Zona de risc la inundații. Conform Planului de Management al Riscului la Inundații, zona

umedă Zădăreni se află în lunca inundabilă a râului Mureș și nu este delimitată prin diguri de

apărare la inundații. Amplasamentul studiat este inundat în situația unor inundații cu

probabilitatea de 10%, în acest caz, afectarea populației prezintă un risc mic. La inundații istorice

cu probabilitatea de 1% toată zona umedă Zădăreni este inundată, iar riscurile pentru populația

din localitatea Zădăreni sunt estimate ca fiind mari.

13.3. Legatura Proiectului cu managementul conservarii ariei naturale protejate de interes

comunitar

Parcul Natural Lunca Muresului a fost constituit prin Hotararea Guvernului nr.

2151/2004, avand ca scop principal “protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice in care

interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu

valoare semnificativa peisagistica si culturala, cu o mare diversitate biologica” (Planul de

management al Parcului Natural Lunca Muresului). Parcul Natural Lunca Mureşului corespunde

categoriei a V-a în sistemul de clasificare a ariilor protejate, elaborat de Uniunea Internaţională

pentru Conservarea Naturii - I.U.C.N.

Proiectul de față vizează implementarea mâsurilor de management din Planului de

Management al Parcului Natural Lunca Mureșului, ce constituie documentul ce integrează o

114

sinteză a valorilor naturale specifice parcului și a siturilor de interes comunitar Natura 2000

ROSCI0108 și ROSPA0069 Lunca Mureșului Inferior, cu măsurile de management necesare

conservării biodiversităţii şi peisajelor, a promovării ecoturismului şi dezvoltării durabile a

comunităţilor locale, în scopul unei bune administrări a zonelor protejate respective.

Prezentul proiect are ca obiectiv îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor și

speciilor de interes comunitar și național, vizeând reconstrucția ecologică a 195,34 ha afectate

de specia invaziva Amorpha fruticosa și reconstrucția ecologică a zonei umede Zădăreni, prin

implementarea unor măsuri active de conservare din Planul de management al Parcului Natural

Lunca Mureşului.





Conform Planului de management (Capitolul III - Temele planului de management, Tema



specific cu următoarele obiective și acțiuni:

- Obiectivul 1: Menţinerea populaţiilor speciilor, a habitatelor şi a elementelor caracteristice

de peisaj;

- Acţiunea B3. Elaborarea unor studii privind oportunitatea și fezabilitatea refacerii unor

habitate afectate negativ de secetă și a unor habitate forestiere afectate negativ de plantarea

speciilor exotice (având prioritatea 2);

- Acţiunea B4. Reconstrucţia ecologică a zonelor umede afectate negativ de secetă sau de

unele activităţi umane şi a unor habitate forestiere degradate de plantarea speciilor

exotice. (având prioritatea 2).

În plus, proiectul va contribui și la îmbunătățirea gradului de informare/conștientizare a

factorilor interesați asupra importanței habitatelor de interes comunitar vizate de proiect, și a

importanței îmbunătățirii statutului de conservare al acestora, care în aceste condiții va aplica în

practicile zilnice informațiile primite (vor ține cont de activitățile permise sau interzise în zona

habitatelor), fapt ce va avea consecințe favorabile atât pentru ei, cât și pentru restul organismelor

cu care împart acest cadru natural.

Se dorește ca după desfășurarea activităților prevăzute în cadrul acestui proiect,

comunitățile locale să fie mult mai conștiente de valoarea habitatelor de interes comunitar vizate

și a zonelor umede în general și de impactul pe care îl au activitățile lor asupra acestora și în

consecință, gradul de interventie (deranj) asupra habitatelor să scadă, depozitarea necontrolată a

deșeurilor să înceteze, animalele domestice să fie ținute departe de teritoriile importante pentru

habitatele de interes comunitar.

13.4. Estimarea impactului potential al Proiectului, asupra speciilor si habitatelor din aria

naturala protejata de interes comunitar

115

Prin obiectivele sale, proiectul propus relationeaza cu Programul Operational pentru

Infrastructura Mare 2014 – 2020 aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr.C(2015) 4823 si

09.07.2015, prin Axa prioritara 4 - Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii,

monitorizarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric, incadrandu-se in

prevederile Obiectivului Specific (OS) 4.1 „Creşterea gradului de protecţie și conservare a

biodiversităţii prin măsuri de management adecvate şi refacerea ecosistemelor degradate”, prin

actiuni de tip B - “Implementarea planurilor de management /seturilor de masuri de

conservare/planurilor de actiune pentru ariile natural protejate”. Proiectul urmareste promovarea

măsurilor de conservare a biodiversităţii în conformitate cu Cadrul de Acţiuni Prioritare pentru

Natura 2000, Strategia Europeană pentru Biodiversitate 2020 şi cu Strategia Naţională şi Planul

de Acţiune pentru Conservarea Biodiversităţii 2014 – 2020, aprobată prin HG nr. 1081/2013.

Cele două areale vizate pentru implementarea celor două Obiective specifice s u n t

i n c l u s e î n Parcul Natural Lunca Mureşului, ce se suprapune cu siturile Natura 2000

ROSPA0069 și ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior. Proiectul de reconstrucţie ecologică a

zonei umede Zădăreni va avea o influenţă pozitivă asupra parcului și a siturilor Natura

2000, conducând la creşterea v a l o r i i biodiversităţii, diversificarea habitatelor,

îmbunătăţirea condiţiilor de habitat pentru speciile de interes, precum şi la îmbunătăţirea stării de

conservare a habitatelor şi speciilor pentru care aceste arii naturale protejate au fost desemnate. În

urma implementării proiectului, valoarea serviciilor ecosistemelor zonei umede va creşte

semnificativ, iar activităţile prevăzute în proiect nu vor conduce la afectarea habitatelor şi

speciilor ce fac obiectul conservării în Parcul Natural Lunca Mureşului și a ariilor naturale

protejate incluse.

Proiectul prevede măsuri specifice de eliminare a speciilor invazive de Amorpha fruticosa

și lucrări pentru controlul extinderii acesteia în zona reconstruită ecologic. Utilizarea lucrărilor

mecanizate de tăiere și tocare a tufărișurilor și scarificare a solului contribuie la colectarea

tuturor resturilor subterane ale plantelor invazive cu potențial mic pentru răspândirea speciei în

zonele învecinate.

Protecția solurilor pe perioada lucrărilor este asigurată prin acoperirea pământului cu

saltele din nucă de cocos sau geomembrane care limitează instalarea vegetației nedorite pe solurile

care vor fi folosite în procesul reconstrucției ecologice.





Lucrările propuse nu induc efecte negative asupra pânzei freatice sau apelor de suprafață,

iar efectul lucrărilor de reconstrucție ecologică este pozitiv, prin refacerrea unor atribute ale

luncilor inundabile precum asigurarea conectivității laterale a râurilor și facilitarea încărcării

acviferelor pe perioadele secetoase.

Delimitarea zonei umede față de habitatele prioritare situate în vecinătate nu va contribui

la afectarea acestora (ex. excavări la adâncimea de rupere a rădăcinilor sau extragerea exemplarelor

valoroase). Toate aspectele tehnico-constructive vor fi transferate în teren prin lucrări specifice

de planimetrie și nivelment cu marcarea zonelor cu țăruși, pentru a se asigura o delimitare fără

impact negativ asupra cadrului natural și speciilor protejate.

116

Lucrările se vor implementa în perioada cu activitate cea mai redusă a speciilor de faună

dependente de ecosistemele zonelor umede și forestiere sau care pot frecventa zonele vizate.

Pe perioada lucrărilor este posibil să se înregistreze valori ale nivelului de zgomot, local

și temporar, de la utilajele implicate în lucrările de reconstrucție. Utilajele vor lucra doar în

zonele stabilite pentru implementarea obiectivelor și nu se preconizează un trafic al utilajelor prin

localitățile adiacente. Totuși, ținând cont de distanța față de zonele rezidențiale, se recomandă

lucrul cu utilajele doar în orele de program.




Toate prevederile legate de impactul asupra mediului vor fi solicitate atât proiectantului cât

și constructorului și vor verificate pe parcursul realizării lucrărilor. La finalizarea lucrărilor, zona va

fi predată conform celor mai înalte standarde de reconstrucție ecologică.

Tipurile de lucrari propuse prin proiect nu se regasesc pe anexa nr. 1 si anexa nr. 2 a

Directivei 2014/52/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 aprilie 2014 de

modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si

private asupra mediului. Totodata, este evident faptul că în urma lucrarilor necesare a se realiza

pentru implementarea proiectului, atât in faza de plantare a puieților speciilor edificatoare

tipurilor de habitat vizate de proiect, cât si în faza de menținere ulterioară a plantațiilor realizate,

nu va rezulta impact semnificativ asupra factorilor de mediu apa, aer, sol, biodiversitate.

XIV. INFORMAȚII DIN PLANUL DE MANAGEMENT BAZINAL

14.1. Localizarea obiectivului proiectului

- bazinul hidrografic: al râului Mureș

- cursul de apă: MUREȘ

- denumirea și codul cadastral: râul Mureș, confluența Zadarlac – granița Română-Ungară,

ROLW4-1_B11

- denumire/corp de apă subteran: conul aluvial al Mureșului, ROMU20

- corp de apă și codul cadastral: Zădăreni, ROLW4-1-160B_B1

In realitate, astăzi acest pârâu nu se varsă direct în Mures, ci se varsă în zona umedă de la

Zădăreni, fără să aibă o legatură cu zona umedă propusă pentru reconstrucție ecologică, datorită

evolutiei menadrului de la Zădăreni din popină, în belciug deconectat de râul Mureș. Pârâul

Zădăreni este canalizat și amenajat cu stavile și călugări iar apa este folosită pentru irigațiii și

alte utlizări locale. O mică parte a debitului acestui pârâu se pierde în zona umedă/belciugul de la

Zădăreni, fără să existe o conectvitate a pârâului cu zona propusă pentru reconstrucța ecologică.

14.2. Starea corpurilor de apă

117

Râul Mureș, ROLW4-1_B11: corp de apă puternic modificat, cu o stare chimică “bună”

și o stare ecologică “bună”, cu elemente ale calității biologice “bune” și elemente ale calității

hidromorfologice “moderate”

Conul aluvial al Mureșului, ROMU20: starea calitativă și cantitativă este “slabă”,

respectiv “bună”, starea chimică actuală “slabă” conform Planului de Management al Bazinului

Hidrografic Mureș.

Corpul de apă Zădăreni este considerat în cel de-al doilea ciclu al planului de

management bazinal ca un corp de apă natural, cu o stare chimică „bună“ iar starea ecologică

este „moderată“ și cu elementele ale calității biologice „foarte bune“ și elemente ale calității

hidromorfologice „foarte bune“.

14.3. Obiectivele de mediu pentru corpurile de apă

Conul aluvial al Mureșului, ROMU20:

Obiectiv de mediu – “stare bună”, termen 2027;

Obiectiv pentru starea calitativă – “bună”;

Obiectiv stare chimică – nu va atinge starea buna datorită fezabilității tehnice (excepție

conform art. 4(4) Directiva Cadru Apă), termen 2027

Râul Mureș, ROLW4-1_B11:

Obiectiv pentru starea globală – “potențial bun”;

Obiectiv stare chimică – “bună”

XV. CONCLUZII

Proiectul de față vizează implementarea Planului de Management al Parcului Natural Lunca

Mureșului care constituie documentul ce integrează o sinteză a valorilor naturale specifice

Parcului Natural Lunca Mureșului și a siturilor de interes comunitar Natura 2000

ROSCI0108 și ROSPA0069 Lunca Mureșului Inferior, cu măsurile de management

necesare conservării biodiversităţii şi peisajelor, a promovării ecoturismului şi dezvoltării

durabile a comunităţilor locale, în scopul unei bune administrări a zonelor protejate

respective,

Pentru atingerea obiectivului 1 de menținere a populațiilor specilor și a habitatelor protejate

a fost propus spre finanțare prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 -

2020, Axa Prioritară 4, proiectul „Implementarea de măsuri active de conservare, din Planul

de management aprobat, pe teritoriul Parcului Natural Lunca Mureșului și a ariilor protejate

conexe“. Obiectivul Specific 4.1 al POIM - Axa Prioritară 4, este “Creşterea gradului de

protecţie şi conservare a biodiversităţii prin măsuri de management adecvate şi refacerea

ecosistemelor degradate” promovează acţiuni ce contribuie la îndeplinirea obiectivelor

Strategiei UE pentru Biodiversitate 2020, Cadrul de Acţiuni Prioritare pentru Natura 2000,

Strategia Naţională şi Planul de Acţiune pentru Conservarea Biodiversităţii 2014 – 2020, ce

iau în considerare nevoile concrete de protecţie a biodiversităţii din România,

118

Proiectul propus contribuie și la îndeplinirea obiectivelor propuse prin Strategia Națională

pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030, respectiv obiectivul 15 privind „Protejarea,

restaurarea şi promovarea utilizãrii durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilã a

pãdurilor, combaterea deşertificãrii, stoparea şi repararea degradãrii solului şi stoparea

pierderilor de biodiversitate“. Prin implementarea activităților de reconstrucție ecologică

propuse în planul de management la Parcului Natural Lunca Mureșului se contribuie în mod

direct la atingerea următoareler ținte din Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă

2030 pentru anul 2030:

(i) conservarea și protejarea zonelor umede ca parte a patrimoniului natural, european și

mondial, (ii) asigurarea conservării, restabilirii și utilizării durabile a ecosistemelor de apă

dulce terestre și interioare și a serviciilor acestora, în special păduri, zone umede, munți și

terenuri aride, în conformitate cu obligațiile prevăzute de acordurile internaționale.

Implementarea celor două Obiective specifice ale prezentului proiect vor conduce la

asigurarea unor caracteristici/atribute ale zonelor umede și forestiere reconstruite ecologic,

prin :

- eliminarea exemplarelor de Amorpha fruticosa (salcâm pitic) de pe suprafețele vizate de

implementarea Obiectivelor 1 și 2 ale proietului și controlul extinderii speciei prin lucrări

sistematice ale terenului și/sau menținerea suprafețelor cu luciu de apă pe o perioadă cât

mai mare de timp;

- înlăturarea drenajelor actuale care contribuie la scurgerea apei;

- managementul activ al zonei pentru limitarea deranjului (pescuit, vânătoare, etc),

restrâgerea suprafețelor ocupate cu papură/stuf și eliminarea pășunatului, dar și prin

implicarea stakeholderilor;

- aducerea într-o stare de funcționare corespunzătoare a zonei umede prin asigurarea

alimentării în principal din freatic, cu menținerea unui suprafețe cât mai mare de apă în

bălți, pe o perioadă cât mai lungă de timp (până spre finalul sezonului de vară), cu

suplimentarea apei din precipitații, prin pompare (în perioadele secetoase) sau prin

facilitarea inundării regulate, dar nu anuale;

- diversificarea structurii habitatelor tipice zonelor incluse în Parcul Natural Lunca

Mureșului și a compoziției speciilor;

- refacerea condițiilor substratului cât mai aproape de caracteristicile naturale, pentru

creșterea speciilor native caracteristice zonelor naturale umede și forestiere;

- încadrarea în peisajul luncii inundabile prin refacerea unui complex de zone umede cu

diferite suprafețe, adâncimi și hidroperioade (sau sezonalitate a habitatelor), care se

încadrează în peisajul luncii inundabile (ex. bălți, pajiști umede, mlaștini);

- asigurarea unei conectivități cu râul Mureș și zonele umede adiacente prin schimburi

pozitive ale fluxului de energie și gene pe termen lung;

- ilustrarea efectelor pozitive ale reconstrucției ecologice pe baza proceselor naturale ce

pot fi realizate la scară mare (ex. întreaga zonă umedă Zădăreni).

Precizăm că atât proiectele prezentate, implementate anterior, cât și prezentul proiect,

nu au generat și nu vor genera impact negativ asupra mediului din Parcul Natural Lunca

119

Mureșului și din ariile conexe. În consecință, se poate constata ca nu poate fi luat în discuție

un impact cumulativ asupra factorului de mediu biodiversitate.

ANEXE

1. Harta localizării Obiectivelor proiectului

2. Localizarea Obiectivului specific 1 (coordonate STEREO 70)

3. Planșe tehnologii de lucru Obiectivul specific 1

4. Plan de situație cu măsurători topografice al amplasamentului Obiectivului specific 2

5. Scenariu propus pentru reconstrucția ecologică a zonei umede Zădăreni - Obiectivului

specific 2

Semnătura titularului

..............................................

120

121

Anexa 1 – Harta localizării obiectivelor specifice

Harta amplasamentului Obiectivului specific 1

122

Harta amplasamentului Obiectivului specific 2

123

Anexa 2

Localizare terenuri cuprinse in studiu

CF Proprietar Judet UAT Tehnologia x y

300440 Nila1 Arad Pecica Tehnologia I 522200.7872 204041.0635











305722 Bagut Arad Secusigiu Tehnologia II 522096.9920 189478.7390

































124

























305758 Bagut Arad Secusigiu Tehnologia I 521851.9710 189318.5300























125
















































126
















































127
















































128
















































129
















































130
















































131




















400137 Genagricola Timis Saravale Tehnologia I 525331.5650 164513.4860




























132
















































133
















































134
















































135
















































136







401864 Carpinisan 2 Timis Saravale Tehnologia I 525366.6260 165716.9770

















A25/103 Bagut Arad Secusigiu Tehnologia II 521607.2820 190971.5210
























137
















































138


















Coordonate amplasament Zădăreni

X Y

206477,9508 522741,0719

206479,9431 522740,8991

206481,9113 522740,5497

206483,8497 522740,0568

206485,7275 522739,3693

206487,5682 522738,5879

206489,3627 522737,7041

206491,1024 522736,7156

206492,9642 522736,4689

206494,9905 522737,0734

206497,0686 522737,7501

206499,1314 522738,0875

206501,1664 522738,1131

206503,1643 522737,8797

206505,1159 522737,4406

206507,012 522736,8486

206508,8492 522736,1454

206510,6446 522735,3348

206512,4192 522734,4127

206514,194 522733,375

206515,9735 522732,2149

206517,6007 522730,8966

206518,8277 522729,3684

206519,4277 522727,5843

206519,5236 522725,5951

206519,5202 522723,5294

139

206519,8209 522721,5158

206520,457 522719,594

206520,9728 522717,6881

206520,9807 522715,729

206520,6175 522713,7278

206520,1909 522711,7213

206520,0084 522709,7462

206520,3278 522707,8369

206521,1274 522706,0142

206522,2887 522704,2938

206523,6927 522702,6918

206525,2267 522701,2215

206526,8361 522699,872

206528,4994 522698,6184

206530,1951 522697,4359

206531,9021 522696,2994

206533,599 522695,1841

206535,2646 522694,065

206536,8776 522692,9173

206538,4166 522691,7158

206539,8603 522690,4358

206541,1876 522689,0523

206542,3771 522687,5403

206543,4143 522685,882

206544,3232 522684,0997

206545,1414 522682,2298

206545,9067 522680,3089

206546,6567 522678,3733

206547,429 522676,4597

206548,2613 522674,6044

206549,1912 522672,844

206550,2565 522671,215

206551,4947 522669,7538

206552,9299 522668,4843

206554,538 522667,3857

206556,2844 522666,4275

206558,1344 522665,5791

206560,0536 522664,8101

206562,0072 522664,0898

206563,9606 522663,3878

206565,8819 522662,6757

206567,7659 522661,9471

206569,624 522661,2091

206571,4676 522660,469

206573,3081 522659,7341

206575,157 522659,0116

206577,0258 522658,3086

140

206578,9231 522657,6288

206580,8156 522656,9195

206582,6384 522656,0862

206584,3258 522655,033

206585,846 522653,7288

206587,289 522652,3696

206588,7474 522651,0759

206590,2935 522649,863

206591,9991 522648,743

206593,9326 522647,7273

206596,0187 522646,7932

206597,9846 522645,8714

206599,543 522644,8888

206600,4102 522643,7734

206600,4693 522642,492

206599,8421 522641,0667

206598,6686 522639,5242

206597,089 522637,8909

206595,2432 522636,1933

206593,2713 522634,4579

206591,3134 522632,7111

206589,5038 522630,9786

206587,8882 522629,2712

206586,4425 522627,588

206585,1406 522625,9279

206583,9567 522624,2898

206582,8646 522622,6727

206581,8384 522621,0753

206580,8521 522619,4966

206579,8797 522617,9355

206578,8951 522616,3908

206577,8725 522614,8614

206576,7858 522613,3463

206575,6163 522611,8442

206574,3711 522610,3531

206573,0628 522608,8711

206571,7043 522607,3961

206570,3082 522605,9263

206568,8872 522604,4596

206567,454 522602,994

206566,0213 522601,5275

206564,6016 522600,0581

206563,2002 522598,5852

206561,8157 522597,1092

206560,446 522595,6305

206559,0892 522594,1497

206557,7434 522592,6673

206556,4066 522591,1839

141

206555,0769 522589,6998

206553,7524 522588,2157

206552,431 522586,7321

206551,1109 522585,2494

206549,7901 522583,7682

206548,4667 522582,289

206547,1387 522580,8123

206545,8046 522579,3382

206544,4657 522577,8649

206543,1242 522576,3895

206541,7823 522574,9095

206540,4421 522573,422

206539,1061 522571,9244

206537,7762 522570,414

206536,4548 522568,8881

206535,1421 522567,3475

206533,8365 522565,7966

206532,5362 522564,24

206531,2394 522562,6824

206529,9443 522561,1284

206528,6492 522559,5827

206527,3522 522558,0499

206526,0515 522556,5346

206524,7454 522555,0415

206523,432 522553,5752

206522,1097 522552,1404

206520,7765 522550,7417

206519,4321 522549,3796

206518,0787 522548,0445

206516,7192 522546,7258

206515,3565 522545,4128

206513,9934 522544,0945

206512,6327 522542,7603

206511,2772 522541,3994

206509,9298 522540,001

206508,5934 522538,5543

206507,2706 522537,0486

206505,9645 522535,4731

206504,6777 522533,817

206503,4131 522532,0696

206502,1737 522530,22

206500,9621 522528,2575

206499,777 522526,1905

206498,2339 522524,1527

206495,8682 522521,4364

206494,6097 522520,0613

206489,6667 522522,4074

142

206485,6413 522524,2326

206451,3884 522540,4978

206433,1931 522549,8618

206386,8996 522573,2721

206331,1329 522601,7753

206332,6299 522604,3253

206333,6215 522606,1385

206334,776 522607,8512

206336,0586 522609,4286

206337,4453 522610,8908

206338,9127 522612,2622

206340,4378 522613,5669

206341,9972 522614,8292

206343,5677 522616,0733

206345,1262 522617,3234

206346,6493 522618,6038

206348,1139 522619,9386

206349,5023 522621,3467

206350,8207 522622,8232

206352,0819 522624,3568

206353,2986 522625,9364

206354,4834 522627,5506

206355,6492 522629,1883

206356,8086 522630,8382

206357,9743 522632,4891

206359,1592 522634,1298

206360,3758 522635,749

206361,621 522637,3454

206362,8567 522638,9395

206364,0402 522640,5548

206365,1284 522642,2146

206366,0789 522643,9422

206366,8713 522645,7485

206367,524 522647,6223

206368,0594 522649,5505

206368,4996 522651,5198

206368,8669 522653,5169

206369,1836 522655,5288

206369,472 522657,5421

206369,7543 522659,5436

206370,1369 522661,506

206371,3357 522663,078

206373,0543 522664,0934

206374,8929 522664,8811

206376,7133 522665,7089

206378,379 522666,8086

206379,7656 522668,249

206381,3342 522669,4672

143

206383,2934 522669,8417

206384,7555 522671,0539

206385,5414 522672,8897

206387,0016 522674,2331

206388,7661 522675,1746

206390,4484 522676,2503

206391,9071 522677,6177

206393,341 522679,0118

206395,0291 522680,0638

206397,0076 522680,1973

206398,9961 522680,3054

206400,8531 522681,0327

206402,5112 522682,148

206404,0155 522683,4655

206405,429 522684,8808

206406,8081 522686,3299

206408,3391 522687,5168

206410,4312 522687,5811

206412,4896 522687,3931

206414,4452 522687,4618

206416,3841 522687,9916

206418,1442 522689,0002

206419,7902 522690,1391

206421,5932 522690,9754

206423,0114 522692,3806

206424,0468 522694,0897

206424,8701 522695,9101

206425,6744 522697,7409

206426,4342 522699,5914

206427,2352 522701,4242

206428,1249 522703,2145

206428,9933 522705,0132

206430,0585 522706,7063

206431,2401 522708,3194

206432,4681 522709,8986

206433,7433 522711,4397

206435,0752 522712,9283

206436,5585 522714,27

206437,9472 522715,7087

206439,465 522717,0098

206440,9197 522718,3823

206442,3467 522719,784

206443,8354 522721,12

206445,359 522722,4158

206446,8134 522723,7879

206448,2023 522725,2269

206449,473 522726,7694

144

206450,6363 522728,3962

206451,7287 522730,072

206452,8637 522731,7191

206454,1002 522733,2912

206455,4482 522734,7686

206456,9078 522736,1353

206458,4808 522737,3694

206460,2559 522738,2881

206462,1795 522738,8122

206464,1718 522738,9801

206466,1713 522739,0424

206468,1485 522739,3025

206470,0889 522739,7835

206472,0097 522740,3412

206473,9663 522740,7552

206475,9541 522740,974

206477,9508 522741,0719

206477,9508 522741,0719

145

Anexa 3 – Planșe tehnologii de lucru Obiectivul specific 1

146

147

148

Anexa 4 – Plan de situație cu măsurători topografice al amplasamentului Obiectivului

specific 2

Anexa 5 – Scenariu propus pentru reconstrucția ecologică a zonei umede Zădăreni -

Obiectivului specific 2

Documents

MEMORIU DE PREZENTAREapmar-old.anpm.ro/upload/185765_Memoriu_Lunca_Muresului.pdf · 2021. 6. 22. · MEMORIU DE PREZENTARE ... 64 VIII. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI