Memoriu Tehnic Casin Final

s.c. AQUA PROCIV PROIECT s.r.l. Pr.nr.284/2006

Cluj-Napoca Faza:Reactualizare

S.F.

- 1 -

MEMORIU TEHNIC

I. DATE GENERALE

1.1 Denumirea investiţiei:

„Regularizare pârâu Caşin pe sectorul Târgu Secuiesc-Valea Seacă, judeţul Covasna”

1.2 Amplasament:

Lucrările hidrotehnice analizate în prezentul studiu de fezabilitate se situează în bazinul

hidrografic Olt (cod cadastral VIII.1), pe cursul pârâului Caşin (cod cadastral VIII.1.45.8), afluent de

dreapta a râului Negru. Amplasamentul lucrărilor hidrotehnice este pe teritoriul administrativ al

localităţilor Valea Seacă, Sânzieni şi a municipiului Târgu Secuiesc, judeţul Covasna. Lungimea totală a

sectorului de curs studiat este de 16.080m.

1.3 Titularul investitiei:

Administraţia Naţională “Apele Române”

1.4 Beneficiarul investiţiei:

Administraţia Naţională “Apele Române” - Administraţia Bazinală de Apă Olt

1.5 Elaborator:

s.c. AQUA PROCIV PROIECT s.r.l., Cluj-Napoca

CAP. II. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului:

Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului este Administraţia Naţională “Apele Române”

prin intermediul Administraţiei Bazinale de Apă Olt, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, str. Remus Bellu nr. 6,

cod: 240156, judeţul Vâlcea.

Studiul de fezabilitate, "Regularizare pârâu Caşin pe sectorul Târgu Secuiesc-Valea Seacă,

judeţul Covasna" a fost promovat în anul 2006 ca urmare a inundaţiilor cauzate de precipitaţiile cu

intensitate ridiată din anii precedenţi, având ca şi obiectiv reducerea riscului la inundaţii şi evitarea

repetării pagubelor care au afectat case, gospodării, zeci de km din DN11B şi sute de hectare de teren

aparţinând locuitorilor din Târgu Secuiesc, Valea Seacă şi Sânzieni.

Elaborarea studiului de fezabilitate a fost supusă procedurilor de achiziţie publică, fiind atribuit în

urma licitaţiei publice către sc. AQUA PROCIV PROIECT srl. prin contractul nr.284/16.08.2006.

Lucrările hidrotehnice au fost dimensionate conform STAS 4068/1987 la debitul cu probabilitatea de

depăşire Q5%, fiind încadrate conform STAS 4273/1983 în clasa a IV-a de importanţă.



S.F.

- 2 -

Inundaţiile cu care s-a confruntat ţara noastră în ultimii ani, care au afectat toate judeţele tării şi

care au produs pagube materiale a căror valoare a depăşit cifra de 1,5 miliarde de euro la nivel naţional, au

scos în evidenţă gradul încă mărit de expunere la riscul inundaţiilor a comunităţilor umane.

Având în vedere evoluţia şi tendinţele de producere a inundaţiilor, şi mai ales, consecinţele acestui

fenomen, a rezultat necesitatea elaborării unei noi strategii de management a riscului la inundaţii prin care

să se reducă riscul la inundaţii la un nivel acceptabil pentru populaţie.

În august 2010 a fost aprobată prin H.G. 846/2010 Strategia naţională de management a riscului

la inundaţii pe termen mediu şi lung. Prin noua strategie se impune asigurarea protecţiei comunităţilor

riverane la viituri cu perioada medie de revenire de cel puţin 1 la 100 de ani.

Ca urmare a adoptării noii strategii de management a riscului la inundaţii a rezultat necesitatea

actualizării studiului de fezabilitate cu respectarea noilor prevederi fapt ce a condus la redimendionarea

lucrărilor hidrotehnice la debitul cu probabilitatea de depăşire Q1%.

Studiul de fezabilitate actualizat a fost aprobat de către beneficiar astfel:

- Aviz CTE nr. 639/15.12.2011 emis de către Administraţia Bazinală de Apă Olt.

- Aviz CTE nr. 4/125.01.2012 emis de către Administraţia Naţională "Apele Române".

- Aviz CTE nr. 10/27.03.2012 emis de catre Ministerul Mediului şi Pădurilor.

Proiectul a fost propus spre finanţare prin Programul Operaţional Sectorial "Mediu" 2007-2013;

Axa prioritară 5 - Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele

mai expuse la risc; Domeniul Major de Intervenţie 1– “Proteţia împotriva inundaţiilor”

2.2. Descrierea investiţei:

a) Tema, cu fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei:

Lucrarea este de prioritate social-economică şi prevede lucrări de amenajare a cursului pârâului

Caşin pe sectorul inferior (confluenţă pârâu Valea Seacă - confluenţă râu Negru), pentru reducerea riscului

de inundaţii şi evitarea repetării pagubelor care au afectat case, gospodării, zeci de km din DN11B şi sute

de hectare de teren aparţinând locuitorilor din Târgu Secuiesc Valea Seacă şi Sânzieni.

Pentru amenajarea cursului s-au propus:

- mărirea capacităţii de transport a albiei minore pentru scurgerea debitelor de calcul Q1%;

- consolidarea malurilor în zonele cu eroziuni şi protejarea construcţiilor din vecinătatea malurilor;

- stabilizarea talvegului;

- reabilitarea şi completarea digurilor existente, pentru a se asigura linia de apărare a sectorului

studiat.



S.F.

- 3 -

Caracterizarea generală a bazinului şi a cursului văii Caşin

Pârâul Caşin, situat în zona centrală a României, îşi are obârşia pe versantul vestic al Munţiilor

Ciuc, la altitudinea de 1010m, traversează zona montană (L≈10km) puternic împădurită pe direcţia est -

vest, după care cursul îşi schimbă orientarea îndreptându-se spre sud în zona depresionară înaltă -

depresiunea Plăieşi şi depresiunea Târgu Secuiesc, cu altitudini de 750-550m şi deschideri de 200-3000m,

înconjurate de Munţii Bodoc, Munţii Nemira şi Munţii Vrancei.

Cursul drenează o bogată reţea hidrografică cu densitatea de 1km/kmp de pe o suprafaţă bazinală

de 482 kmp, dispusă simetric pe zona sectorului amonte, dezvoltată cu precădere pe partea dreaptă pe

sectorul mijlociu şi inferior.

Afluenţii ce-şi au izvoarele în lanţurile montane ce străjuiesc lunca pârâului, prezintă regim

torenţial de scurgere, imprimat de pantele pronunţate ale versanţilor şi forţe de antrenare ce transportă

material aluvionar în colector, uneori confluenţele sunt conuri de dejecţie (confluenţă valea Cătruşa cu

pârâul Caşin pe sectorul mijlociu).

Analizând întregul curs al pârâului Caşin se disting 3 sectoare:

Sectorul superior traversează depresiunea Plăieşi, la altitudinea 750-700m, cu localităţile

dezvoltate pe curs: Plăieşii de Sus, Plăieşii de Jos, Caşinu Nou, Imper şi Iacobeni, având o populaţie de

aproximativ 3000 locuitori, ocupaţia de bază este agricultura şi creşterea animalelor (ovine şi bovine).

Cursul se caracterizează prin torenţialitate accentuată, influenţată de panta cursului de 1-2% şi a

bazinului de recepţie de 150-170‰. Deschiderea albiei minore are valori de 8-12m iar cea a albiei majore

de 150-300m, înălţimea malurilor variază între 0,8-3,0m.

Caracteristicile cursului pe sector sunt malurile joase ce alternează cu maluri înalte, colmatări şi

blocări ale albiei datorită transportului de material aluvionar desprins din maluri din zona amonte.

Prezenţa vegetaţiei arboreşcente crescută haotic atât în patul albiei cât şi pe terase reduce

capacitatea albiei de tranzitare a viiturilor.

În aceste condiţii construcţiile şi terenurile din apropierea malurilor sunt expuse inundaţiilor cu

frecvenţă anuală.

Pentru amenajarea sectorului superior descris anterior, există în derulare în programul de investiţii

al Administraţiei Bazinale de Apă Olt investiţia "„Regularizare şi apărări de mal pe pârâu Caşin în

localitatea Plăieşii de Jos, judeţul Harghita”.



S.F.

- 4 -

Sectorul mijlociu - cuprins între confluenţa cu pârâu Bodoc şi confluenţa cu pârâul Valea Seacă -

cursul pârâului Caşin traversează o zonă de defileu, cu deschideri de 25-250m, cu versanţi impăduriţi pe

aproximativ 60% din suprafeţe.

Pe acest sector este situată o singură localitate, Cătruşa, şi drumul naţional 11B, care urmăreşte

malul stâng al pârâului Caşin până la confluenţa cu pârâul Cătruşa după care traversează cursul şi este

riveran malului drept până la Târgu Secuiesc. Cursul îşi reduce pantele la 6-2‰ fapt ce favorizează

meandrarea şi colmatarea albiei. Secţiunea albiei nu are capacitate de transport decât pentru debite de

Q20% - max. Q10%, deversarea malurilor, a căror înălţimi variază de la 1-2m, producându-se cu frecvenţa

ploilor torenţiale. Efectele viiturii din 2010 s-au materializat prin:

- con de dejecţie în zona de confluenţă cu valea Cătruşa, talvegul ridicându-se peste cota cornişei

caselor;

- s-a obturat 80% din secţiunea podului existent de pe DN11B.

- pe sectorul cuprins între km11-km15 al DN11B pe albie s-au produs eroziuni pe o lungime de

1850m, în 12 secţiuni, cu adânciri de până la 4m în acostament şi la carosabilul drumului, întrerupându-se

circulaţia.

- au fost inundate terenurile agricole şi păşunile din luncă.

- albia s-a colmatat pe o lungime de aproximativ 6km

- s-au accentuat eroziunile de mal.

În luna august 2010 a fost promovată în regim de urgenţă prin H.G. 796/2010 o investiţie pentru

decolmatarea albiei minore, corectarea meandrelor ce au pus în pericol construcţii (case, drumul DN11B),

consolidarea punctuală a malurilor în localitatea Cătruşa sau în zona drumului naţional cu o lungime totală

de 0,81km şi 3 praguri de stabilizare.

Sectorul inferior - cuprins între confluenţa cu Valea Seacă şi confluenţa cu râul Negru - constituie

obiectul prezentei investiţii - traversează zona depresiunii Târgu Secuiesc, ce este cuprinsă între altitudini

de 600-545m, cu localităţile Valea Seacă, Sânzieni şi municipiul Târgu Secuiesc, cu o populaţie de

aproximativ 25.000 locuitori. Lunca pe care sunt dezvoltate comunităţile, are lăţimi variabile de la 350m

la 3-4km. Ocupaţia de bază a populaţiei este agricultura, creşterea ovinelor, bovinelor şi prelucrarea

lemnului, şi într-un procent redus industria sau serviciile.

Cursul se caracterizează prin deschideri ale albiei minore între 8-12m, maluri cu înălţimi de la 2-

4m, eroziuni active care periclitează stabilitatea construcţiilor riverane, tendinţe de divagare şi meandrare

accentuate pe unele zone cu pierderi de teren şi adânciri în patul albiei. Prezenta vegetaţiei arborescente

reduce capacitatea de transport a albiei.



S.F.

- 5 -

Aval de localitatea Sânzieni cursul a fost îndiguit între anii 1975-1980 pe ambele maluri, până la

confluenţa cu râul Negru, lucrări dimensionate pentru debitul cu probabilitatea de depăşire Q2%.

Digurile necesită reabilitare deoarece s-a tasat coronamentul, corpul digului a fost afectat de

înaintarea eroziunilor de mal spre piciorul digului

S-au produs deversări ale coronamentului şi breşe în dig, care au avut ca efect, inundarea

municipiului Târgu Secuiesc situat în aval, precum şi drumul DN11B.

Consolidările existente sunt cu caracter local în Târgu Secuiesc, unde malurile sunt înalte, la cota

nivelului debitului de calcul.

În urma viiturilor din perioada iunie-iulie 2010 pe acest sector s-au întregistrat daune, efectele

viiturii fiind menţionate în rapoartele de sinteză întocmite în cadrul SGA Covasna:

- între localitatea Valea Seacă şi pod B.A. Caşinul Mic sau produs eroziuni puternice de maluri în

lungime totală de 490m care au distrus terenurile agricole

- între pod B.A. Caşinul Mic şi localitatea Sânzieni sau produs eroziuni puternice pe ambele maluri

cu o lungime totală de 700m.

- în intravilanul localităţii Sânzieni au fost afectate gospodării şi a fost erodat drumul judeţean

DJ114;

- aval de localitatea Sânzieni, în zona îndiguită, la confluenţa cu valea Velgii cu pârâu Caşin, a fost

deversat coronamentul digului de remuu.

- aval de pod CFR s-au produs infiltraţii în corpul digului.

- în municipiul Târgu Secuiesc, au fost inundate 300ha de terenuri agricole, 15 gospodării şi 0,5km

drum;

- pe raza comunei Sânzieni a fost inundată o suprafaţă totală de 228 ha terenuri din care 120 ha

terenuri agricole, au fost afectate 60 de gospodării, 0,2km drum judeţean, 2,5km drum comunal şi 2,5km

străzi.

Confom datelor statistice, viiturile de pe pârâul Caşin şi afluenţi, au loc periodic, uneori la

intervale de 20-30 zile (ca de exemplu viiturile repetate din perioada iunie-iulie 2010).

Din istoria privind inundaţiile produse pe pârâul Caşin, cu aspect de calamitate, se pot enumera

evenimente majore ce au avut loc în anii: 1970, 1975, 1980, 1995, 1998, 2001, 2005, 2008 şi 2010.

Imagini în urma viiturilor din perioada iunie-iulie 2010:



S.F.

- 6 -



S.F.

- 7 -

Încadrarea în schema de gospodărire şi amenajare a apelor din spaţiul hidrografic Olt:

Schema hidrotehnică de apărare împotriva inundaţiilor cuprinde lucrări structurale (regularizări,

consolidări de maluri, îndiguiri), într-o concepţie care urmăreşte principiile dezvoltării durabile, într-un

sistem bazinal la care riscurile să fie cât mai reduse, în situaţia de punere sub sarcină a acestora.

Pentru cursul văii Caşin, scenariul propus cuprinde regularizarea cursului printr-o albie unică,

stabilizarea şi consolidarea malurilor şi a patului albiei, având un traseu cât mai stabil pentru sectoarele

superior şi mijlociu şi asigurarea secţiunilor pentru tranzitarea debitelor de calcul (cu probabilitatea de

depăţşire Q1% pentru zonele locuite şi Q10% pentru zonele agricole).

Pentru sectorul inferior - zona cuprinsă între localitatea Valea Seacă - şi localitatea Sânzieni, este

prevăzută regularizarea cursului după o secţiune unică care să asigure tranzitarea debitului de calcul (cu

probabilitatea de depăşire Q1%), consolidarea malurilor şi stabilizarea talvegului.

Aval de localitatea Sânzieni, cursul a fost propus şi amenajat printr-o albie etajată, albia minoră

pentru scurgerea debitelor medii şi albia majoră, limitată de diguri pe ambele maluri(cu întreruperi în zona

municipiului Târgu Secuiesc unde cota malurilor este la cota coronamentului digului) pentru tranzitarea

debitelor de calcul (respectiv Q2%).



S.F.

- 8 -

Volumul şi modul de propagare a undei de viitură la ultimele inundaţii au impus cota

coronamentului digurilor la nivelul de calcul Q1% pentru o asigura apărarea municipiului Târgu Secuiesc.

Deasemenea sunt propuse consolidări de maluri în zonele cu concavităţi care pun în pericol digurile.

În planurile generale de urbanism al municipiului Târgu Secuiesc şi al comunei Sânzieni,

amenajarea pârâului Caşin este o prioritate, în acest fel asigurându-se linia de apărare a localităţilor şi

evitarea riscului de inundaţii, asigurându-se totodată linia stabilă a malurilor şi condiţii pentru

modernizarea lucrărilor de infrastructura localităţilor.

Situaţia prezentă justifică necesitatea executării lucrărilor de apărare pe pârâul Caşin pe sectorul

inferior.

Limitele de inundabilitate

Limita de inundabilitate Q1% Limita de inundabilitate Q5% Limita de inundabilitate Q10%

b). Scenariile tehnico-economice.

Descrierea zonei şi condiţiile amenajării hidrotehnice

Obiectivul investiţei - constă în realizarea lucrărilor de infrastructură pentru apărarea împotriva

inundaţiilor prin regularizarea albiei pe o lungime de 16.080m.

In urma studiilor elaborate (topografice, geologice, hidrologice, a comportării în timp a lucrărilor

executate anterior) şi a modului de tranzitare a viiturilor, limitele de inundabilitate pentru diferite

probabilitati de depăşire (Q10%,Q5%,Q1%) şi arhitectura zonei, s-au analizat 3 scenarii:

Scenariul 1 - presupune realizarea lucrărilor hidrotehnice necesare pentru reducerea riscului de

producere a inundaţiilor corespunzătoare viiturilor cu probabilitatea de depăşire de 1% pentru tot sectorul

de râu studiat (aval confluenţă Valea Seacă - confluenţă cu râul Negru).

Pentru acest scenariu au fost proiectate două variante tehnice după cu urmează:



S.F.

- 9 -

Varianta 1 – Reprofilare albie, L= 16.080m - pentru tranzitarea debitului de calcul s-a proiectat o

secţiune trapezoidală cu baza de 8-10m şi panta taluzului de 1:1,5 înălţimea corespunzătoare debitului de

calcul Q1% fiind de 3,50m.

Pentru consolidarea malurilor în zonele cu construcţii în imediata vecinatate a cursului s-au

proiectat ziduri de sprijin de greutate din beton cu h=4,00m - L=249m şi ziduri de sprijin din cutii de

gabioane cu h=4.00m - L=1.679m.

În cazul malurilor realizate din umpluturi, apărarea împotriva eroziunilor se va face cu pereu uscat

L=2.576m, iar în concavităţi cu peree din zidarie de piatră L=4.020m.

Taluzul malurilor se va proteja cu geogrilă şi protecţii vegetative pe o lungime, L=3.551m.

Pentru stabilizarea talvegului şi uniformizarea pantelor, s-au proiectat căderi din beton cu înălţimea

h=0,30m.

Capacitati totale de lucrari :

Nr.

Crt. Denumire capitol de lucrari UM Cantitatea

1 2 3 4

1 Terasamente albie smc 2.978,20

2 Terasamente deponie smc 1.033,10

3 Defrisari ha 2,00

4 Rampe de acces buc 4,00

5 Protectie vegetativa mp 32.000,00

6 Ziduri de sprijin (h=4,00m) - ST1 m 249,00

7 Consolidare mal gabioane - ST2(h=4m) m 1.679,00

8 Cons. de mal - pereu zidit - ST3 m 4.020,00

9 Cons. de mal - pereu uscat - ST4 m 2.576,00

10 Cons. taluz dig - Secumat ES601 ST5 m 3.551,00

11 Caderi beton (h=0,30m)+praguri m 250,00

Lucrările propuse pentru realizarea investitiei sunt:

Regularizare albiei L= 16.080 m;

- praguri şi căderi de fund L=250m

Consolidarea malurilor, L=12.075 m

- zid de sprijin din beton h=4,00m L= 249 m;

- consolidare mal – cutii de gabioane, h=4,00m L= 1.679 m;

- consolidare mal – pereu zidit L= 4.020 m;

- consolidare mal – pereu uscat L= 2.576 m;

- consolidare de mal - geogrila (Secumat) L= 3.551 m;



S.F.

- 10 -

2.3. Date tehnice ale investiţiei:

Investiţia nu este identificată ca şi prioritate în Planul de Management al Bazinului Hihrografic

Olt, dar îndeplineşte criteriile de încadrare ca măsura „no regret” prin măsuri de protecţie, crearea şi

menţinerea unei secţiuni stabile care să permită tranzitarea debitelor de viitură în condiţii de siguranţă a

zonelor expuse la inundaţii.

La alegerea soluţiilor tehnice pentru amenajarea cursului de apă Caşin au fost respectate următoarele

principii de bază:

- au fost identificate zonele cu risc semnificativ la inundaţii precum şi principalele cauze care au

dus la producerea inundaţiilor pe cursul pârâului Caşin.

- reducerea riscului la inundaţii la un nivel acceptabil pentru populaţia riverană, în conformitate cu

practivile şi politicile naţionale şi europene.

- la alegerea souţiilor tehnice s-a ţinut cont de lucrările existente atât pe cursul pârâului Caşin cât şi

de întreg bazinul hidrografic al râului Olt.

- diversificarea tipurilor de consolidări, în funcţie de caracteristicile morfologice ale albiei

- abordarea strategică pe termen lung, luând în considerare tendinţele naturale de evoluţie a

cursului de apă.

a) Zona şi amplasamentul:

Lucrările propuse vor fi amplasate în bazinul hidrografic Olt, pe pârâul Casin, (cod cadastral

VIII.1.45.8), afluent de drepta a râului Negru. Amplasamentul lucrărilor hidrotehnice este pe teritoriul

administrativ al localităţilor Târgu Secuiesc - Valea Seacă, judeţul Covasna.



S.F.

- 11 -

b) Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat. Situaţia ocupărilor definitive.

Lucrările propuse sunt amplasate în albia minoră şi zona de protecţie a cursului, terenuri gestionate

de către Administraţia Bazinală de Apă Olt şi pe terenurile private expuse eroziunilor.

Suprafeţe ocupate definitiv:

Suprafaţa [ha]

Localitatea Intravlan Extravilan TOTAL

Târgu Secuiesc 1,77 2,34 4,11

Sânzieni 4,23 0,35 4,58

8,69

Suprafaţa de teren ocupată temporar este de 3.000 mp, fiind în proprietatea autorităţilor locale.

Conform Anexa 12 la H.G. 1705/2006, albia minoră a pârâului Caşin, pe o lungime totală de curs

de 54km, se află în partimoniul public al statului, fiind administrat de către ANAR prin Administraţia

Bazinală de Apă Olt (se anexează Inventarul de patrimoniu).

Suprafaţa de terenuri private ocupată de lucrările de regularizare a albiei este de 9.369mp,

aparţinând locuitorilor din comuna Sânzieni.

Pentru demonstrarea disponibilităţii terenurilor s-a obţinut acordul proprietarilor afectaţi (vezi

Acordul în forma autentică al proprietarilor de terenuri afectaţi de execuţia lucrării din Anexa 1).

c) Caracteristicile generale ale amplasamentului:

c.1. Studii topografice

La baza elaborării documentaţiei au stat studiile topografice elaborate în anul 2010 şi sunt

materializate prin:

- plan de situaţie sc. 1:10000

- profil longitudinal sc. 1:20000/100



S.F.

- 12 -

- profile transversale sc. 1:200/100

Reţeaua de sprijin, ridicarea topografică şi realizarea pieselor desenate (plan de situaţie, profile

transversale şi profile longitudinale) s-a realizat în sistemul naţional de proiecţie STEREO 70 , plan de

referinţă Marea Neagră 75, astfel încât să respecte toate normele impuse de ANCPI în final obţinându-se

viza acestuia.

Documentaţia elaborată prezintă studii de nivele cu cotele limitei de inundabilitate, pentru

analizarea schemelor de amenajare. Propunerea lucrărilor de regularizare s-a bazat pe studii topografice

cuprinzând profile în albia minoră şi albia majoră, studiile au pus în evidenta morfologia albiei şi starea

generală a cursului.

Panta pârâului Caşin prezintă valori între 2-4‰ , deschiderea albiei minore la bază este cuprinsă între

8-12m, înălţimile malurilor au valori de la 2 la 5.5m şi sunt invadate de vegetaţie sau prezintă maluri

verticale cu eroziuni pe lungimi extine.

Sectorul îndiguit studiat aval de localitatea Sânzieni cuprinde diguri cu sectiunea trapezoidală cu

lăţimea de 3m la coronament şi înălţimea de 2m, lăţimi ale zonei dig-mal de la 2-25m (zone cu eroziuni la

piciorul digului).

Patul albiei este alcătuit din argile sau pietrişuri si nisipuri cu granulometrie de 2-5mm.

c.2. Zona seismică

Din punct de vedere seismic, zona studiată se caracterizează prin valoare de vârf a acceleraţiei

terenului pentru proiectare ag=0,20 având intervalul mediu de recurenţă IMR=100ani, conform

Reglementării tehnice Cod de proiectare seismică – Partea I – P100-1/2006. Condiţiile locale de teren sunt

descrise de o valoare a perioadei de colţ Tc= 0,7 sec.

Încadrarea obiectivului în „zone de risc” (cutremur, alunecări de teren, inundaţii):

În conformitate cu „Legea 575/22–10–2001 – privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului naţional – Sectiunea a V-a – Zone de risc natural”, localităţile din arealul pe care se vor

executa lucrările care fac obiectul prezentului proiect (Târgu Secuiesc, Sânzieni) fac parte dintr-o zonă de

risc natural cauzat de cutremure, cu intensitatea seismică, exprimată în grade MSK=71.

Din punctul de vedere al riscului de producere a inundatiilor, localitatile Târgu Secuiesc si

Sânzieni sunt supuse riscului de producere a inundatiilor cauzate de viiturile de pe cursurile de apă.

Din punct de vedere al riscului de producere a alunecarilor de teren, numai în localitatea Sânzieni

exista un risc mediu de producere a unor alunecari de tip „scăzut”, cu probabilitatea de producere

intermediară.



S.F.

- 13 -

c.3 Hidrologia

c.3.1. Date hidrologice

Datele hidrologice utilizate sunt furnizate de catre Serviciul Hidrologie din cadrul Administraţiei

Bazinale de Apă Olt.

Limita bazinului de recepţie

Pârâul Caşin (cod cadastral VIII.1.45.8) este afluent de dreapta al râului Negru , fiind al doilea afluent

ca mărime după pârâul Tarlung.

Caracteristicile morfometrice sunt următoarele:

Suprafaţa bazinului hidrografic = 482 km2

Lungimea cursului de apă = 54 km

Altitudinea medie a bazinului = 828 mdM

Altitudinea maximă = 1010 m

Altitudinea minimă 545 m

Panta medie a bazinului = 8%o

Coeficient de sinuozitate = 1,65

În urma calculelor s-au detrminat următoarele valori ale debitelor maxime:

Cursul de apă Secţiunea

Suprafaţă

bazin

( kmp)

Debite de calcul Q max ( mc/sec)

Q1%

(mc/s)

Q2%

(mc/s)

Q5%

(mc/s)

Q10%

(mc/s)

Caşin confl.

Valea Seacă 191 174 138 94.0 64.4

Caşin St. hidrom. Ruseni

( Tg. Secuiesc) 477 195 154 105 72.2

Caşin confl. râul Negru 482 202 160 109 74.7

c.3.2. Geologia

Depresiunea Bretcu este, din punct de vedere geologic, o depresiune post–tectonică intramontană,

formată la sfârşitul Pliocenului (5,332÷2,588 milioane de ani vechime) – cu circa 2,6÷3,5 milioane de ani

în urma, prin afundarea unui sector de la interiorul zonei de curbură a Carpaţilor Orientali. Această

depresiune repauzează pe zonele de fliş intern şi extern ale pânzei de Ceahlău .



S.F.

- 14 -

Depresiunea Bârsei are drept umplutură o suită de depozite reprezentate prin marne, nisipuri,

pietrisuri, piroclastite andezitice şi straturi cu cărbuni.

Succesiunea cea mai completă a putut fi stabilită în depresiunea Capeni–Baraolt, unde au fost

întreprinse cercetări complexe pentru exploatarea straturilor cu cărbuni şi s-au delimitat mai multe

complexe litologice, care se succed pe verticală.

• Complexul marno–nisipos cu carbuni sau complexul carbunos – situat la bază – este alcătuit din

marne, nisipuri şi argile cu o grosime de 50÷150 m. La marginea nord–estică a sectorului Capeni–Baraolt

apar şi intercalaţii cu diatomite, în straturi de 10÷30 cm. În depozitele acestui complex se găsesc 4-5

straturi de carbuni.

• Complexul marnos este alcătuit din marne, argile şi argile nisipoase cu cinerite şi piroclastite andezitice

şi prezintă grosimi de până la 150 m.

• Complexul argilos–nisipos cu intercalaţii de cinerite andezitice şi cu cărbuni urmează peste

precedentul.

• Complexul de pietrişuri si nisipuri (complexul psefito–psamitic) cuprinde depozite fluviatile, cu care

se încheie succesiunea stratigrafică din depresiunea Bârsei.

Investigaţiile de teren au constat în efectuarea unui număr de 6 foraje (3 pe malul stâng şi 3 pe

malul drept), care au condus la următoarele concluzii şi recomandări:

- lucrările de consolidare se vor încastra în stratul 3, pietriş cu bolovăniş şi nisip de la fin la

grosier, îndesare medie, la o adâncime minimă Dmin=2,50m.

- la calculul terenului de fundare se va considera valoarea p conv. = 450kpa

- valoarea presiunii convenţionale se va corecta în conformitate cu STAS 3300/2-85

- în cazul în care cosolidările au influenţă directă asupra infrastructurii existente, se impune

efectuarea unei expertize geotehnice a acesteia, pentru a vedea dacă corespunde noilor condiţii.

- săpăturile se vor lăsa dechise timp foarte scurt, iar pământul rezultat din săpătură se va depozita

la minim 6,00m de marginea săpăturii.

- săpăturile trebuie să fie executate sprijinit cu elemente calculate.

- toate lucrările circuitului zero (săparea fundaţiilor, turnarea betoanelor...) se vor executa fără

întrerupere şi într-un timp cât mai scurt posibil.

c.3.3. Adâncimi de înghet

În conformitate cu STAS 6054-77 „Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului Romaniei”,

adâncimea maximă de îngheţ pentru zona studiată este de 100-110cm .

c.3.4. Clima, fenomene naturale specifice, vegetaţia şi fauna



S.F.

- 15 -

Judeţul Covasna se bucura de o climă de tranziţie, între clima temperată de tip oceanic şi cea

temperată, de tip continental, umedă şi racoroasă în zonele de munte, cu precipitaţii reduse şi temperaturi

scţzute în zonele mai joase, cu ninsori abundente în timpul iernii şi cu veri calde. Ca temperatură medie

anuală se înregistrează, în zonele înalte, 1°C, iar în depresiuni, 7-8°C, aceasta fiind cu 3°C mai joasă decât

media pe ţară, valori care diferă datorită reliefului. Caracteristica zonei este inversiunea de temperatura, pe

care o întâlnim mai ales în partea nordica a localitaţii Târgu Secuiesc.

Direcţia principalelor culmi muntoase din judeţ determină micşorarea maselor de aer, vânturile

având directia vest-est pe timpul verii şi est-vest pe timpul iernii.

Solul, care poate fi caracterizat ca un element foarte complex al naturii, cu însuşiri de fertilitate

datorită condiţiilor naturale foarte diferite întâlnite în spaţiul judeţului Covasna, prezintă o serie mare de

tipuri genetice, rezultate din acţiunea complexă a factorilor litologici, de relief, hidrologici precum şi a

celor topoclimatici şi agroameliorativi.

Configuraţia treptelor de relief, solurile, imprimă vegetaţiei o repartiţie specifică, în funcţie de

altitudini.

Înălţimile muntoase sunt acoperite de păduri de brad, molid, fag şi stejar. Pădurile coboară în

depresiune până la aproximativ 650 – 700 metri. În zona de contact cu muntele şi pe piemonturile înalte

cresc stejarul şi gorunul, iar fagul, bradul şi molidul se dezvoltă în părţile superioare.

Elementele de interes cinegetic, reprezentative pentru păduri sunt: căpriorul (Capreolus capreolus),

cerbul (Cervus elaphus), ursul (Ursus arctos), lupul, vulpea, râsul, veveriţa, mistreţul, precum şi păsări

cum ar fi: cocoşul de munte, ciocănitoarea de munte şi huhurezul.

c.3.5. Studii hidraulice

Calculele hidraulice ale nivelului suprafeţei libere a apei la asigurarea unui debit de Q1%, s-a

bazat pe cheile limnimetrice din secţiunile staţiilor hidrometrice existente în zona pentru debitul

Q1%=202mc/s în secţiunea Târgu Secuiesc.

Rugozităţile din secţiunea de calcul au fost apreciate conform situaţiei din teren, de la 0,06-0,04

albia minoră şi 0,14-0,10 albia majoră.

Nivelele rezultate, transpuse în profile topografice, şi apoi pe planuri 1:25000, verifică în general

suprafeţele inundate reale înregistrate de către SGA Covasna în cadastrul apelor, fiind cu puţin superioare,

cele înregistrate având o frecvenţă mai mare.

Din calculele hidraulice pentru stabilirea suprafeţei libere a apei la diferite asigurări, au rezultat

următoarele:

Profil Debit Q1%

(mc/s)

Nivel Q1%- natural

(mdM)

Nivel Q1%- amenajat

(mdM)

Viteza în albia minoră (m/s)

P19 202 550.78 549.56 2.32



S.F.

- 16 -

P36 202 551.38 551.37 2.365

P49 202 552.72 552.38 2.3875

P96 202 554.27 554.15 2.41

P209 202 562.56 554.15 2.455

P243 195 566.61 565.78 2.5

P265 195 568.31 567.19 2.545

P293 195 571.54 570.02 2.5675

P357 195 574.96 572.96 2.59

P372 195 575.96 575.04 2.635

P431 195 585.80 584.12 2.68

Viteza în albia majoră: 0.97 - 1.82

Conform tabelului de mai sus, rezultă că vitezele în albia minoră corespunzătoare debitului de Q1%

depăşesc limita de neeroziune, şi diferenţiat funcţie de structura geologică a terenului şi geometria cursului

şi sistematizarea zonei, cursul necesită consolidări de mal. Vitezele obţinute în albia majoră, în zona

digurilor, se încadrează la limita de neeroziune, taluzele fiind înierbate.

Din calcule rezultă că în general vitezele medii la debitele de calcul sunt cuprinse între 2,32 -

2,68m/s.

Pentru modelarea 1D hidraulică şi stabilirea cotelor de inundaţie la debitul cu probabilitatea de

depăşire Q1% s-a folosit softul HEC-RAS. Modelul 1D calculează curgerea unidimensională între diferite

secţiuni transversale a unei viituri rezolvând complet ecuaţia St. Vernant.

c.4. Încadrarea lucrărilor

Dimensionarea lucrărilor hidrotehnice va fi conform H.G 846/2010 la debitul maxim cu

probabilitatea de depăşire Q1%.

Conform HG 766/1997, a Legii nr.10/1995 şi Ordinul 1163/2007, construcţiile proiectate sunt de

categoria normală C.

d) Caracteristicile principale ale soluţiilor proiectate

Lucrările de amenajare a albiei cursului de apă Caşin respectă criteriile şi principiile de evaluare a

soluţiilor tehnice de proiectare în conformitate cu Normativul NTLH-001/oct.2008.

- lucrările de amenajare se încadrează în schema directoare de amenajare şi management al

B.H.Olt.

Respectând prescripţiile STAS 9268-89, lucrările propuse pentru amenajarea pârâului Casin vor fi

corelate cu lucrările de amenajare existente în zonă şi în întreg bazinul hidrografic Olt. Regularizarea

cursului va fi încadrată în planurile de amenajare complexă a bazinului şi se vor respecta următoarele

prevederi generale:



S.F.

- 17 -

- reglementările tehnice privind asigurarea durabilităţii, siguranţei în exploatare, funcţionalităţii şi

calităţii construcţiilor.

- sistematizarea teritorială din punct de vedere al dezvoltării social-economic şi al potenţialului turistic

- la încadrarea în mediul riveran, să fie cuprinse în special variante ale amenajărilor care îmbogăţesc şi

înfrumuseţează peisajul, în special la traversarea localităţilor, în lungul căilor de comunicaţie, precum şi

în zonele turistice

Pentru înlăturarea efectelor negative, conform STAS 9268-89, vor fi prevăzute:

- Consolidări de maluri -lucrări conservative, cu caracter pasiv;

- Praguri şi căderi - lucrări submersibile, cu caracter activ, amplasate în albie;

- Lucrări de reparaţii a digurilor existente pentru a asigura incinte de apărare împotriva inundaţiilor a

localităţilor riverane

Pentru realizarea obiectivului prezentei investiţii – de a reduce riscul de inundaţii până la nivelul

corespunzător asigurării de 1% pentru localităţile Valea Seacă, Sânzieni, Târgu Secuiesc şi a asigura

stabilitatea vieţii locuitorilor cu activităţile social economice s-au propus lucrări de amenajare complexe

cuprinzând:

-în localitatea Sânzieni şi în municipiul Târgu Secuiesc – lucrări de recalibrare a albiei pentru

tranzitarea debitului de calcul după o secţiune unică care să îmbine dimensiunile albiei naturale cu

geometria secţiunii necesare, după un traseu care să urmărească în general albia naturală corectând

meandrele care dau instabilitate cursului, urmărind în limita posibilităţilor un traseu stabil pentru curs şi

încadrarea în spaţiul maxim disponibil prin sistematizarea din intravilanul localităţilor.

-sectorul aval localitatea Sânzieni-amonte Târgu Secuiesc şi amonte confluenţă râul Negru- cursul

este îndiguit pentru asigurarea nivelului corespunzator debitului Q2% sau nivelului de remuu de pe râul

Negru. Se propun lucrări pentru recalibrarea albiei minore pentru mărirea capacităţii de transport

corectarea traseului pentru păstrarea echilibrului între linia digurilor şi albia minoră, respectiv dintre dig-

mal. De asemenea se vor reabilita şi completa digurile pentru a asigura tranzitarea debitului cu

probabilitate de depăsire Q1% la nivelul coronamentului care să asigure apărarea municipiului Târgu

Secuiesc şi a DN11B şi implicit a terenurilor din zonă. Pentru consolidarea malurilor s-au utilizat soluţii

selectate în urma calculelor de dimensionare în funcţie de încărcările şi solicitările care acţionează asupra

malurilor, natura terenului, comportarea lor în timp şi de secţiunile în care este necesar a fi amplasate.

Materialele utilizate sunt cu preponderenţă cele naturale-piatra naturală şi pe lungimi reduse ziduri

de beton. Capacităţile totale de lucrări propuse pentru amenajarea cursului de apă Caşin:

Regularizare albiei L= 16.080 m;

- căderi şi praguri de fund L=250m



S.F.

- 18 -

Consolidarea malurilor, L=12.075 m

- zid de sprijin din beton h=4,00m L= 249 m;

- consolidare mal – cutii de gabioane, h=4,00m L= 1.679 m;

- consolidare mal – pereu zidit L= 4.020 m;

- consolidare mal – pereu uscat L= 2.576 m;

- consolidare de mal - geogrilă (Secumat) L= 3.551 m;

REZISTENŢA, STABILITATEA LA SARCINI STATICE, DINAMICE, SEISMICE,

TEHNOLOGIILE PREVĂZUTE PENTRU EXECUŢIE

a) Reprofilare albie - pentru a asigura tranzitarea debitului de calcul cu probabilitate de depăşire

de Q1%=202mc/s, s-au efectuat calcule de dimensionare a secţiunii, verificând capacitatea albiei naturale

şi caracteristicile unei secţiuni stabile.

Pentru determinarea unei albii stabile s-a folosit relatia lui S.T. Altunin şi a lui I.A. Buzunov:

b=AxQ0.5

/I0.2

unde parametrii reprezintă:

Nr.

Crt. Felul albiei A

1 Cursul superior al râului în regiune muntoasă 0.7-0.9

2 Idem, regiune de deal la iesirea râului din şes 0.9-1.0

3 Cursul mijlociu al râului (zona de şes) 1.0-1.1

4 Cursul inferior al râului 1.1-1.3

A – coeficient de stabilitate al albiei care reprezintă raportul dintre diametrul mediu al particulelor

şi produsul dintre raza hidraulică şi pantă;

06,1002.0362.2

05.0

IR

dA m ;

Q – debitul pentru care se face verificarea; în cazul de faţă debitul de Q1%;

I – panta hidraulică caracteristică tronsonului studiat.

Pentru Q1% relaţia devine: b=1.10x2020.5

/ 0.0040.2

b=47.37 (m) – lăţimea optimă a albiei la oglinda apei.

În urma calculului efectuat a rezultat un sector de curs care nu se încadrează în dimensiunile unei

albii care nu are nevoie de stabilizarea malurilor şi a patului albiei. Dimensiunile secţiunii transversale

pentru reprofilarea cursului fiind mai mici, rezultă viteze 2,32-2,68m/s, necesitând stabilizarea malului şi a

talvegului. Prin urmare secţiunea de reprofilare s-a stabilit la o secţiune trapezoidală cu baza albiei b=8-

10m, taluze la mal de 1:1,5 şi înălţimea de h=3,50m.



S.F.

- 19 -

Se vor defrişa copacii din patul albiei care obturează secţiunea cu scoaterea cioatelor şi de pe

maluri la ras în zona consolidărilor. Se păstrază copacii de pe mal sus. Se vor decolmata depozitele de

aluviuni din albie.

Terasamentul rezultat din excavaţii se va utiliza pentru umpluturi în spatele lucrărilor şi aducerea

malului la cotă.

b) Consolidări de mal - Ziduri – indicate prin dimensiunea lor a se aplica în zone arhitecturale cu

spaţii limitate de obiective pe mal sau zone adiacente malului şi cu solicitări statice sau dinamice,

respectiv împingerea pămîntului, încărcări din construcţii (civile sau drumuri) şi vitezele debitelor din râu

şi forţe de antrenare sau lipsa malurilor. Secţiunea s-a aplicat în localitatea Sanzieni, în zona cu drum sau

construcţii în vecinătatea malurilor, unde acestea prezentau o înclinare spre vertical şi înălţimi de

aproximativ 4m, respectiv maluri erodate.

Zidul s-a dimensionat în urma verificărilor la :

-presiunile pe talpa fundaţiei ;

-alunecare ;

-răsturnare ;

-în secţiunea periculoasă.

Zid de sprijin H=4.00m din beton cu parament din piatră - L=249m

La calculul zidului s-a luat în considerare şi componenta din seism.

- Calculul împingerilor active:

Zona I

22

2

1

])cos()cos(

)sin()sin(1)[cos(cos

)(cos

ak

ka1=0.531

Zona II

ka2=0.376

- Diagrama de presiuni va avea următoarele valori:

Suprasarcina: q=1.3x18=23.40KN/mp

mpKNkcqkp aaa /29.72 11110

mpKNkcqkkhp aaaa /96.302 11111111

mpKNkcqkkhp aaaa /95.202 22221120



S.F.

- 20 -

mpKNkcqkkhkhp aaaaa /50.342 22222221121

- Împingerile pe fiecare zonă vor avea valorile:

mKNhhpP caa /12.50)(2

11111

mKNPP aah /22.14cos 111

mKNPP aav /36.49sin 111

mKNpphP aaa /45.55)(2

1212022

mKNPP aah /45.5522

02 avP

- Greutatea proprie al zidului şi al drenului sunt:

G1=76.80KN/m

G2=38.40KN/m

G3=77.28KN/m

G4=16.56KN/m

G5=19.20KN/m

G6=9.60KN/m

G7=53.20KN/m

- Verificarea presiunilor pe talpa fundaţiei

mKNPGV avii /74.299)(

M0=5.74KNm

mKNPPT ahah /81.10421

KPapconv 250

38.06

3.2

602.0

74.299

74.5

B

V

Me

convefef

pKPapB

e

B

Vp 2.183.136)

61( max

max

min

081.123min KPapef

- Verificarea la alunecare:

62.14



S.F.

- 21 -

mKNTVV /49.316sincos'

mKNVTT /75.25sincos'

'' VmT h

5.0

- Verificarea la răsturnare:

Ms=553.36KNm

Mr=238.75KNm

Mr=<0.8Ms

- Sectiune tip – zid de sprijin de greutate din beton h=4.00m - L=249, proiectat din beton cu

parament din piatră rostuită cu mortar M100, după o secţiune trapezoidală, cu lăţimea la coronament de

0,8m, parament vertical interior prevăzut cu filtru invers realizat din balast nisipos şi piatră spartă şi 5:1

spre apă, pe fundaţie din beton ciclopian clasa C25/30 cu adîncimea de fundare 1.40/2.0m (talpă înclinată)

şi lăţimea de 2,30m. Paramentul spre apă se va placa cu zidărie de piatră rostuită cu mortar de ciment

marca M100, iar coronamentul se va executa cu rebord din beton şi parapet metalic. Pentru colectarea

apelor din incintă şi evacuarea lor, s-au prevăzut barbacane (Φ110mm) dispuse pe două rânduri la 2.00 m

distanţă.

- Secţiune tip – protecţie de mal din gabioane h=4,00m - L=1.679m - secţiunea cu înălţimea de

4.00m, este realizată din patru etaje de gabioane de 3.00x1.00x3.00m, 2.00x1.00x3.00m,

1.50x1.00x3.00m şi 1.00x1.00x3.00m, fundarea se face pe saltele de gabioane, cu dimensiunile de

3.50x0.30x3.00m şi 3.00x0.30x3.00m. Materialul utilizat pentru umplerea gabioanelor va fi piatră spartă

şi bolovani de râu aprovizionată din zonă. Plasa zincată va fi de 3,8mm grosime cu ochiuri de 40x40mm.

Stratul drenant prevăzut în spatele gabionului se va realiza din nisip (10cm), piatră spartă (20cm) şi

geotextil.

Secţiunea tip se va aplica în localităţile Sânzieni şi Târgu Secuiesc, fiind realizată la cota malului

natural, pentru protejarea construcţiilor şi în completarea unor lucrări existente cu aceeaşi soluţie şi unde

secţiunea albiei nu permite taluzarea malului.

Calcul Gabioane

înălţimea gabionului h = 4.0 m

panta terenului limitrof = 00

înclinarea feţei interioare a zidului = 00

unghiul de frecare interioară = 320

densitatea aparentă a pământului Da = 1.900 kg/m3



S.F.

- 22 -

densitatea aparentă a umpluturii Du = 2.300 kg/m3

presiunea pământului Pa = 19.000 kg/m2

suprasarcina q = 0

1. Coeficientul presiunii active a pentru α = 00, β= 00, Φ = 320, Ka = 0,31

2. Presiunea activă a pământului: Pa = Ka x Da x mkgH

/00.47122

2

3. Componenta orizontală a presiunii active: Ph = Pacosβ = 4712.0 x cos0 = 4712 kg/m

4. Distanţa verticală până la Ph:

mx

D

qxH

D

qxHH

d

a

a

a 33.10sin

23

3

5. Momentul răsturnării: M0= da x Ph = 1.33x4712 =6282.67 kg/m

6. Greutatea gabioanelor pe 1 m lungime: Gg = ΣS x Du = (S1+S2+S3+S4)xDu=17250 kg

7. Distanţa orizontală până la centrul de greutate: Dg = (ΣS x da)/ ΣS

8. Momentul rezistenţei: Mr = Dg x Gg = 1.33x 17250 = 22942.5 mkg/m

9. Factorul de siguranţă la răsturnare:

SF0 = 265.367.6282

5.22942

0

M

M r

10. Factorul de siguranţă la alunecare:

Sfa = 5.108.3 h

g

P

xGtg

11. Excentricitatea:

e ==

mG

MMB

g

r 045.02

0

12. Limita excentricităţii:

66

Be

B

13. Presiunea maximă asupra fundaţiei:



S.F.

- 23 -

p == 2/96.1821

61 mkg

B

ex

B

Gg

Concluzie: Structura prezintă stabilitate.

- Sectiune tip – pereu rostuit din piatră pe prism de anrocamente - L=4.020m –Secţiunea are la

bază fundaţie realizată din grinda de beton C16/20 de 0.60x0.40m înglobată într-un prism îngropat din

anrocamente g>440kg/buc, având dimensiuni b=1.00m, h=1.00m. Pereul zidit din piatră, de 30 cm

grosime este aşezat pe un strat drenant de 15cm realizat din piatră spartă. Panta taluzului este de 1:1.5

realizându-se o lungime desfăşurată pe taluz a pereului de 5.40m. Coronamentul pereului este mărginit de

o grinzişoara de beton (C25/30) de 0.15x0.45m.

Sectiunea tip se aplică pentru prorejarea zonelor cu curburi accentuate necoezive, expuse eroziunilor

care pericliteaza construcţiile (clădiri, drumuri sau diguri).

Calculul stabilităţii pereului zidit

Stabilitatea taluzurilor:

Stabilitatea la alunecare şi plutire a pereului de protecţie:

Stabilitatea la plutire:

p– diferenţa de presiune dintre 2 puncte situate deasupra şi dedesubtul pereului pentru dh = (dh)· γapa =

0,30m

d– grosimea îmbrăcăminţii

α – unghiul de înclinare a taluzului (m=1/1.5)

γs =2.4t/m3

γapa=1,0t/m3

condiţia de stabilitate: p≤d · γb · cos(α)

d · γp · cos(α) = 0,30m · 2.40t/m3 0,829 = 0,596t/m

2 > 0,20t/m

2

Concluzia:

- pereul verifică condiţia de stabilitate la plutire

Stabilitatea la alunecare:

- pentru asigurarea stabilităţii la alunecare, pereul este prevăzut cu o grindă de reazem din beton şi un

prism de anrocamente.

- Sectiune tip – pereu uscat din piatră brută pozat pe prism de anrocamente, - L=2.576m

Prismul din anrocamente cu greutatea pietrei de g>440kg/buc. este alcătuit după o secţiune

trapezoidală, având 0.70m la bază, 1.40m la cota talvegului, taluz spre incintă şi spre apă cu pantă de 1:1

şi înălţimea de 0.70m .



S.F.

- 24 -

Taluzul se consolidează cu pereu uscat din piatră brută cu grosimea de 0.30m pe strat drenant de

0.15m din balast. Panta taluzului este de 1:1.5 iar lungimea desfăşurată pe taluz este de 5.10m.

Sectiunea tip se va aplica pentru prorejarea taluzurilor cu inclinare redusă <1:2, teren necoeziv.

- Secţiune tip – consolidare mal cu geogrilă - L=3.551m

Secţiunea are la bază fundaţie realizată din grindă de beton C25/30 de 0.25x0.60m înglobată într-

un prism îngropat din anrocamente g>440kg/buc, alcătuit după o secţiune trapezoidală, având 1.00m la

bază, taluz cu panta de 1:1 şi înălţimea de 1.00m.

Pe taluz se va aplica următoarea protecţie : Protecţia antierozională din geogrilă care se va aşeza pe

un strat drenant alcătuit din geotextil separare/filtrare, şi se va încastra la partea inferioară în grinda din

prism şi la partea superioară într-o grindă de beton C25/30(0.15x0.40m). Peste protecţie se va aşterne un

strat de pământ de 5cm. Pentru o fixare mai bună a stratului de geogrilă, acestă se va prinde şi cu ancore

oţel beton.

Secţiunea se aplică pentru protejarea taluzurilor cu posibile deformări ale terenurilor, în

concavităţi, încadrându-se pentru vitezele dezvoltate pe curs de 2-3mc/sec, pe sectoare îndiguite, în zonele

cu construcţii mai îndepărtate de mal sau extravilan. Acest tip de consolidare se încadrează în mediul

natural, având avantajul uşurinţei de punere în operă.

c) Lucrări active

Talvegul albiei este stabilizat cu ajutorul a 25 praguri de fund.

Praguri de fund – se propun pentru limitarea afuierilor pe adâncime în albii, realizându-se un

anumit profil longitudinal al patului stabilizat la cote impuse, care să asigure uniformizarea pantelor sau

cota fundaţiilor pentru lucrările de consolidare.

În aliniament pragurile se vor executa perpendicular pe direcţia curentului, în curbe se vor înclina

pentru a dirija firele de curent spre malul convex. Unghiul de înclinare al axului faţă de tangentă la curbe

va fi de 20-30º.

Dimensionarea pietrei şi anrocamentelor

- Conform vitezei curentului şi a debitului Q1%=202 mc/s

-greutatea pietrei în prismul de anrocamente şi în rizberma căderii de beton a rezultat: Gbuc>440kg. Pentru

a evita dislocarea acesteia se realizează împănarea îngrijită cu piatră mai mică.

Lucrările de regularizare proiectate păstrează traseul existent al văii cu corectarea malurilor,

precum si vegetaţia de pe maluri.

TEHNOLOGIILE PREVĂZUTE PENTRU EXECUŢIE:



S.F.

- 25 -

Luând în considerare morfologia albiei, geologia terenului şi existenţa în albia majoră a

construcţiilor (gospodării ale populaţiei, drumuri locale şi poduri), pentru asigurarea scurgerii debitelor de

viitură şi stabilizarea albiei s-a optat pentru o regularizare conservativă, prin care s-a urmărit scurgerea

apei într-o albie unică, cu un traseu şi o secţiune de curgere cât mai uniformă care urmăreşte linia

malurilor şi a vechiului talveg. Prin aceasta, echilibrul scurgerii este mai putin deranjat, cantităţile datorate

lucrărilor de regularizare sunt reduse.

Execuţia lucrărilor se va realiza în perioadele de ape mici şi medii.

Reprofilare albie: Executarea lucrărilor se va executa dinspre aval spre amonte asigurăndu-se

uniformitatea pantei albiei. Excavarea este prevăzută a fi executată mecanizat, materialul rezultat din

săpătură va fi utilizat la umpluturi în zona malurilor. Resturile lemnoase şi eventualele deşeuri vor fi

îndepărtate.

Rezistenţa, stabilitatea şi permeabilitatea terasamentelor, depind de proprietăţile pământului din

corpul său, care sunt influenţate de lucrările de compactare. În acest mod terasamentele se aduc de la

starea afânată la starea îndesată, reducându-se porozitatea, prin umplerea golurilor.

Lucrări în albia minoră

- rampe de acces pe sectoarele atacate;

- reprofilare albie din aval spre amonte, cu realizarea secţiunii albiei minore, eşalonat pe sectoare

de mal stâng sau drept;

- executarea consolidărilor de mal;

Consolidare de mal: se va respecta cu stricteţe cota de fundare. Consolidările se vor încastra în teren stabil

cu cele două extremităţi (amonte şi aval), pentru a preveni eventualele eroziuni în aceste zone ca şi

avansarea acestora prin spatele consolidării. Capetele amonte şi aval trebuie încastrate într-o zonă care

prezintă stabilitate din punct de vedere erozional.

În aval, din cauza trecerii de la o rugozitate mai mică, în zona consolidării, la una mai mare pe

taluzul natural din pământ, se produce o scădere locală a vitezelor cu o turbulenţă mai accentuată.

Aceasta conduce la o eroziune locală ce poate ajunge la dimensiuni suficient de mari pentru a

periclita stabilitatea lucrării. Încastrarea trebuie să pătrundă în teren mai profund decăt se apreciază că

poate fi eroziunea.

Succesiunea operaţiilor:

- curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni din amplasament;



S.F.

- 26 -

- excavarea pământului din albie, pentru recalibrare, pe tronsoane de 100m cu realizarea

secţiunii proiectate;

Pentru executia zidurilor:

- excavarea gropilor de fundaţie pe tronsoane de 20m, depozitarea materialului în albii, pentru

a se realiza batardoul de asigurarea incintei uscate;

- turnarea betonului în fundaţii pe tronsoane de 20m, cu rosturi executate din 4m în 4m;

- executarea elevaţiei alternativ, pe tronsoane de 4m, pentru executarea rosturilor;

- executarea rebordului continuu pe tronsoane de 4m, cu rost între ele;

- încastrarea parapetului metalic în coronamentul zidului.

Pentru execuţia gabioanelor:

- asamblarea cutiilor pe mal;

- pozitionarea saltelei de gabioane la cotele din proiect şi umplerea cu piatră;

- pozarea gabioanelor în amplasament apoi umplerea cu piatră;

- pentru o încadrare bună în ansamblu lucrării, înainte de pozarea gabionului, este necesară o

nivelare a terenului;

- panourile laterale se leagă între ele (panourile opuse) cu sârmă de 3-4mm grosime;

- umplerea cutiilor cu piatră manual şi îngrijit;

- realizarea filtrului invers din piatră spartă şi nisip;

- montarea capacului şi legarea solidă de rama metalică superioară, deoarece constituie un

ancoraj pentru panourile laterale supuse la împingerea pietrei de umplutură;

- operaţiile se repetă la fiecare cutie de gabioane.

Pentru execuţia consolidărilor de mal cu pereu zidit:

- finisarea taluzelor;

- executarea prismului din anrocamente şi cofrarea spaţiului pentru grindă;

- executarea grinzii de sprijin cu realizarea rosturilor din 12m în 12m;

- aşternerea stratului drenant – balast;

- aşezarea pietrelor în mortar şi umplerea golurilor cu piatră mică şi mortar;

- rostuirea pereului cu mortar de ciment.

- cofrarea grinzii de la partea superioară;

- turnarea betonului clasa C8/10 cu realizarea rosturilor din 12m în 12m.

Pentru execuţia consolidărilor de mal cu prism de anrocamente + pereu uscat:



S.F.

- 27 -


- executarea prismului din anrocamente;

- aşternerea stratului drenant – balast;

- alegerea şi curăţirea pietrelor;

- asezarea pietrei cu vârful ascuţit în jos;

- umplerea interspaţiilor cu piatră mai mică;

- baterea cu maiul.

Pentru execuţia consolidărilor de mal cu geogrilă:


- executarea prismului din anrocamente şi cofrarea spaţiului pentru grindă;

- asternerea stratului drenant – geotextil;

- executarea grinzii de sprijin cu încastrarea geogrilei în grindă (realizarea rosturilor din 12m în

12m);

- fixarea geogrilei cu ancore de oţel beton;

- cofrarea grinzii de la partea superioară;

- turnarea betonului cu încastrarea geogrilei (realizarea rosturilor din 12m în 12m).

Căderi-praguri - se execută pe fundaţie de albie cu încastrările în lucrările de mal. Se va respecta cu

stricteţe cota de fundare.

Defrişări: se va defrişa vegetaţia din patul albiei care obturează secţiunea cu scoaterea cioatelor şi de pe

maluri la ras în zona consolidărilor.

Protecţii vegetative: în zona malurilor, pe taluzele neconsolidate până la cota malului este prevăzută

înierbare.

SIGURANŢA ÎN EXPLOATARE

Prin legea 10/1995 s-a instituit sistemul calităţii în construcţii, pentru comportarea acestora în

exploatare, pe întreaga durată de existenţă, pentru protejarea vieţii oamenilor, a bunurilor materiale a

societăţii şi a mediului înconjurător, în conformitate cu regulamentele şi procedurile de aplicare, în funcţie

de clasificarea pe categoria de importanţă a construcţiilor.

Siguranţa în exploatare este dată de sistemul calităţii executării lucrărilor hidrologice care include:

- proiectarea lucrărilor ţinând cont de reglementările tehnice şi verificarea lor de către

specialişti;

- calitatea materialelor folosite, confirmate de laborator;

- verificarea execuţiei lucrărilor şi expertizarea construcţiilor;

- conducerea şi asigurarea calităţii în execuţie;



S.F.

- 28 -

- încercări în laboratoare autorizate pentru materialele utilizate în construcţii;

- activitate metrologică – măsurători;

- recepţia lucrărilor – în urma verificărilor, respectiv documentaţia tehnică a comportării în

exploatare şi intervenţiile la timp cu lucrări de întreţinere şi reabilitare a deteriorărilor

constatate.

Siguranţa lucrărilor hidrotehnice sunt influenţate de sistemul de prognoză, datorate evoluţiei

sistemelor naturale.

Siguranţa, sau mai corect gradul de siguranţă a construcţiilor este ca valoare tuturor construcţiilor

însumate în solicitare totală (S) să fie mai mică decât capabilitatea sau rezistenţa totală, rezultatul sintetic

al rezistenţelor şi capacitatea de preluare, redistribuite în spaţiu şi timp şi transmiterea spre mediul

înconjurător şi este influenţată de condiţia S<R.

Măsura siguranţei este probabilitatea ca într-un interval dat să fie permanent îndeplinită siguranţa

definită de relatia S<R, valoarea ideală este 1 – siguranţă deplină.

Siguranţa în exploatare a construcţiilor hidrotehnice pentru regularizarea albiei este realizată prin:

- proiectarea soluţiei tehnice optime privind:

- secţiune (b şi h) de scurgere a debitelor mari, lichide si solide, după traseul stabil, dar care să

respecte tendintele naturale ale cursului;

- panta taluzelor malurilor, respectiv stabilitatea terenului natural;

- dimensiunile lucrărilor să fie conform rezultatelor din calculele de dimensionare şi verificare;

- deasemenea, materialele utilizate, să corespundă calitativ – clasa betonului şi piatra având

calitatea şi greutatea rezultată din condiţiile tehnice;

- execuţia care să respecte în totalitate prevederile documentatiei tehnice şi a caietelor de sarcini,

privind tehnologia şi calitatea materialelor.

- urmărirea execuţiei, cu verificarea fiecarei etape de execuţie şi calitatea materialelor;

- urmărirea comportării în timp a construcţiei – intreţinerea şi intervenţia cu lucrări de reparaţii în

perioada de exploatare.

Toate etapele enumerate asigură siguranţa în exploatare a construcţiilor propuse.

SĂNĂTATEA OAMENILOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI:

Obiectivul investiţiei se încadrează în prevederile Legii Apelor nr.107/1996 cu modificările şi

completările ulterioare, privind îmbunătăţirea tuturor corpurilor de apă puternic modificate în scopul

realizării unui potenţial ecologic bun şi a prevederilor Ordinului MMDD nr. 1163 din 2007, privind



S.F.

- 29 -

conservarea tendinţelor naturale de mobilitate ale albiei dacă prin aceasta nu se contravine scopului

apărării populaţiei împotriva inundaţiilor.

Se reduc variaţiile mari de lăţime şi adâncime, se regularizează regimul de viteze, se integrează în

arhitectura zonei. Prin reducerea inundării terenului din albia majoră, îndeosebi în localităţi, se reduce

riscul poluării cursului de apă prin antrenarea de deşeuri menajere sau de alte substanţe poluante.

Pentru încadrarea construcţiilor în cadrul natural s-a prevăzut executarea de protecţii vegetative.

Lucrările de consolidare şi materialele utilizate nu vor fi surse de poluare a mediului înconjurător.

Prin scopul propus, lucrările de consolidare contribuie la diminuarea efectelor negative ale

viiturilor.

Nu sunt prevăzute lucrări de defrişare ample, doar vegetaţia ce obturează secţiunea de scurgere.

Deşeurile

Deseurile care rezultă în urma activităţilor care se desfăşoară în cadrul şantierului sunt de tip

menajer (resturi de ambalaje, hârtii, sticle, materiale plastice etc.), deşeuri de pământ şi materiale de

construcţie.

În timpul desfăşurării lucrărilor în cadrul şantierului, deşeurile menajere sunt colectate în pubele şi

transportate la cea mai apropiată groapă de gunoi iar cele sub formă de excavaţii sau cantităţi de pământ

de la săpături sunt folosite pentru finisarea lucrărilor prin împrăştiere.

Alimentarea maşinilor şi utilajelor cu combustibil se va face cu mijloace autorizate. Nu se admit

pierderi de uleiuri şi carburanţi la maşini şi utilaje. În organizarea de şantier se prevede amenajarea de

locuri speciale pentru spălarea autovehiculelor dotate cu instalaţii de separare şi colectare a uleiurilor.

Restul materialelor utilizate la realizarea lucrărilor nu fac parte din grupa materialelor şi

substanţelor toxice şi periculoase.

Protecţia apei

Se vor lua măsuri referitor la pericolele de poluare fizică şi chimică a apelor de suprafaţă şi de

adâncime ce ar putea să apară în timpul lucrărilor de construcţie (poluare fizică prin materiale detritice

rezultate în urma lucrărilor de excavaţii, scurgeri de uleiuri şi carburanţi etc.).

În acest sens, materialele excedentare vor fi transportate şi depozitate în spaţiile convenite cu

organele administraţiilor locale.

Pe timpul execuţiei lucrărilor se interzice utilizarea de utilaje şi autobasculante defecte cu scurgeri

de uleiuri sau combustibili; depozitarea de materiale poluante sau organizarea de depozite de deşeuri în

zona malurilor.

Protecţia aerului



S.F.

- 30 -

Impacturi negative asupra calităţii aerului de scurtă dupată pot apărea numai în cadrul etapei de

construcţie şi sunt legate de emisiile de aerosoli (praf) datorate lucrărilor privind realizarea propriu-zisă a

obiectivelor propuse sau gaze de la vehiculele transportatoare şi de la funcţionarea utilajelor necesare

implementării proiectului.

Se vor lua toate măsurile necesare pentru ca poluarea componentei atmosferice să se păstreze la cel

mai scăzut nivel posibil. Printre măsurile ce se vor lua se numără: delimitarea clară a arealelor de

construcţie, pulverizarea cu apă a străzilor, păstrarea unei umidităţi suficiente a materialelor de

construcţie, vehiculele care transportă materiale vor fi verificate pentru a nu răspândi materiale pe străzi şi

vor avea roţile curăţate de noroi la ieşirea din zona şantierului, introducerea unor limitări de viteză pentru

vehiculele care asigură aprovizionarea cu materiale sau evacuarea deşeurilor de construcţie, stabilirea unui

timp cât mai scurt de stocare a deşeurilor de construcţie la locul de producere pentru a împiedica

antrenarea lor de către vânt şi implicit poluarea aerului din zonă. Se va respecta calendarului reviziilor

tehnice la vehiculele de transport pentru încadrarea noxelor în norme şi se va realiza o întreţinere

corespunzătoare a utilajelor de construcţii pentru limitarea emisiilor în atmosferă provenite de la arderea

carburanţilor în motoarele termice.

Protecţia solului şi subsolului

Impactul asupra solului în perioada de execuţie se manifestă fie direct, fie prin intermediul

mediilor de dispersie. Formele de impact asupra solului ce pot fi identificate în perioada de execuţie a

lucrărilor sunt: modificări structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor prevăzute a se executa,

izolarea unor suprafeţe de sol faţă de circuitele naturale prin fragmentarea acestora, modificări calitative

ale solului sub influenţa poluanţilor prezenţi în aer, modificări calitative şi cantitative ale circuitelor

geochimice locale, poluări accidentale prin deversarea unor produse direct pe sol, depozitarea deşeurilor

sau a diverselor materiale de construcţie.

Măsurile de protecţie a solului în faza de construcţuie constau în: amenajarea corespunzătoare a

spaţiilor de lucru (pentru schimburi de ulei, intervenţii utilaje, padocuri agregate etc.), dotarea punctelor

de lucru cu instalaţii sanitare ecologice, obligativitatea revenirii la suprafaţa topografică iniţială, respectiv

refacerea stratului de sol, redarea folosinţei de dinainte de începerea lucrărilor pentru terenurile afectate.

Se apreciază că impactul asupra solului şi subsolului se situează la un nivel neglijabil atâta timp cât

toate obiectele tehnologice şi instalaţiile aferente vor fi exploatate corespunzător.

Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Poluarea fonică este legată în primul rând de faza de construcţie, cele mai importante surse de

zgomot şi vibraţii fiind utilajele de excavare, vehiculele transportatoare, precum şi alte utilaje grele

folosite pentru reabilitarea obiectivului de investiţie.



S.F.

- 31 -

Poluarea sonoră şi vibraţiile produse în timpul execuţiei sunt temporare, încercându-se a nu se

depăşi limitele maxime admisibile, conform STAS 10009-88.

Vor fi adoptate măsuri de reducere a acestui tip de impact prin nederularea lucrărilor de construcţie

pe timpul nopţii (între orele 22:00 şi 6:00), mai ales a celor care implică utilaje grele. Se vor utiliza

tehnologii extrem de zgomotoase doar atunci când acest lucru este imperativ şi nu poate fi înlocuit cu o

alternativă mai puţin nocivă din acest punct de vedere. Traseele vehiculelor implicate în locurile de

construcţie vor evita, acolo unde este posibil, zonele rezidenţiale.

Biodiversitatea

Impactul asupra vegetatiei terestre este nesemnificativ, intrucat lucrarile se limiteaza la albie si la

malurile de rau. Se poate produce dislocarea unor exemplare de vegetatie de pe malul raului care nu sunt

protejate de legislatie, fara a avea efecte semnificative supra speciei.

Lucrări de refacere/restaurare a amplasamentului

Lucrări prevăzute prin proiect:

- tăierea vegetaţiei existente în zona malurilor este locală şi este necesară amplasării

consolidărilor de mal.

- lucrările vor asigura reducerea eroziunilor din zona malurilor implicit vor împiedica

distrugerea vegetaţiei arborescente.

- stabilizarea albiei şi realizarea protecţiilor vegetative vor favoriza dezvoltarea vegetaţiei

arborescente, perdele de protecţie pe malurile râului.

DURATA DE SERVICIU (EXPLOATARE) ESTIMATĂ DE ELABORATOR

Lucrările de întreţinere şi reparaţii sunt activităti organizate, coordonate şi executate de către

personal autorizat pentru înlăturarea disfuncţionalităţilor tehnice. Principalele lucrări de intretinere sunt

completarea sau refacerea locală a pereelor, la rizberme fixe sau mobile, curăţirea protecţiei vegetative,

reînsămânţări locale, etc.

Costurile de întreţinere şi reparaţii anuale au fost estimate procentual din valoarea investiţiei de

bază. Durata de serviciu (etapa operaţională) estimată , coeficienţii valorici anuali de pentru lucrările de

întreţinere şi reparaţii, precum şi ciclul de execuţie a lucrărilor de intervenţie, sunt în concordanţă cu H.G

2139/2004 şi a Normativului pentru lucrări de intreţinere şi reparaţii a mijlocaleor fixe aflate în

administrarea A.N. Apele Române, aprobat prin Ordinul 819/2007.

Nr.

crt.

Codul de

clasificare

HG

2139/2004

Denumirea activelor fixe

Durate

normale de

funcţionare

- ani -

Coeficient valoric

maxim anual

Ciclul executării

lucrărilor de

reparaţii

- ani - I R



S.F.

- 32 -

1.4.2

-Diguri (de apărare, de compartimentare, de dirijare

a curenţilor), consolidări de mal, praguri, pinteni,

anrocamente şi căsoaie, cleonaje.

-Din fascine, lemn cu bolovani de râu sau piatra

16-24 3,0 7,0 2

1.4.2.2.

-Din piatră brută, blocuri din beton, zidărie de piatră,

beton armat. 24-36 3,5 6,3 3

1.4.4. Peree 24-36 1,5 3 4

Durata de serviciu estimată , coeficienţii valorici anuali pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii

sunt prezentaţi în tabelul nr.7:

Formula de calcul pentu determinarea Valorii lucrărilor de întreţinere şi reparaţii este:

Valoare anuală = Valoarea investiţie de bază x C

xRI 1

100

)( , unde:

I,R- reprezintă coeficienţii valorici anuali pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii

C - ciclul de execuţie al lucrărilor conform Normativului pentru lucrări de intreţinere şi reparaţii a

mijloacelor fixe aflate în administrarea A.N. Apele Române

Nr.

crt.

Denumire capitol de

lucrari principale

Durata

normata de

functionare

Coeficient valoric

maxim anual % Ciclu de

executie a

lucrarilor

Valoarea

de

investitie

[euro]

Valoarea

lucrarilor

anuale

[euro] I R

1 Regularizari albie 24 1,2 5 4 620.032 9.610

2 Deponie 36 1,8 2,5 5 909.125 7.818

3 Ziduri de sprijin 30 1,5 3 5 209.946 1.890

4 Gabioane 30 1,5 3 4 671.259 7.552

5 Peree 30 1,5 3 5 1.217.411 10.957

6 Caderi de beton 30 3,5 6,3 5 59.483 1.166

TOTAL 3.687.256 38.993

Lucrările propuse prin proiect sunt alese conform normativelor tehnice şi sunt adaptate condiţiilor

de amplasament, morfologiei albiei şi caracteristicilor scurgerii.

Cele mai frecvente avarieri sau distrugeri ale construcţiilor de consolidare pot apărea în primii 1-5

ani de la punerea în funcţiune când se pot produce local subspălări, afuieri, tasări inegale, dislocări ale

pietrei din praguri şi fundaţii şi rizberme, eroziuni ale zonei de încastrare. Intervenţia imediată cu lucrări

de stabilizare, completări de anrocamente, subzidiri şi prelungire eventuală a încastrărilor asigură

stabilizarea acestora.

Situaţii de risc în exploatare:



S.F.

- 33 -

Nr.

crt. Definirea situaţiei Efect Mod de intervenţie

1.

Afuieri şi subspălări în zona

fundaţiei consolidărilor de mal şi

pragurilor cădere

-Deplasări şi deformaţii ale

consolidarilor de gabioane

-Prăbuşiri ale unor tronsoane de

consolidare

-deformări şi dislocări ale

elementelor pragurilor cădere

- se execută prism de anrocamente

la baza consolidării de gabioane

- se desface tronsonul de

consolidare şi se reface

-se execută subzidiri ale zidurilor

de beton

-se refac şi completează pragurile

2. Modificari ale curgerii şi a

curentului principal a apei

Eroziuni ale malurilor pe malul

opus consolidărilor de mal

-se execută lucrări de consolidare

în zona afectată

3.

Creşterea bruscă a nivelului apei –

solicitări suplimentare ale

consolidărilor de mal şi pragurilor

cădere

-Deplasări ale consolidarilor şi

dislocări de din rizberme

-se execută subzidiri

-se înlocuieste piatra si plasa din

gabioane

-se completează piatra în rizberme

4.

Alunecări de teren şi curgeri

concentrate de pe versanţi în zona

cu consolidată

-Deplasarea, deformarea,

prăbuşirea consolidărilor – ziduri

de beton

-se execută sisteme de drenaj şi

canale de colectare a apelor

-se refac tronsoanele afectate

5.

Colmatarea albiei prin transport de

aluviuni

-insuficienţa secţiunii de scurgere

şi posibile inundări ale terenurilor

şi gospodăriilor

-se execută la timp decolmatări ale

albiei

Evoluţia fenomenelor periculoase, pierderea stabilităţii construcţiilor de consolidare şi colmatarea

albiei sunt în general lente permiţând executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii.

În cadul programului de urmărire a comportării construcţiilor inspecţia lucrărilor trebuie făcută

după viituri şi perioada de iarnă, trimestrial în primii 5 ani de la punerea în funcţiune şi semestrial în

următoarea perioadă.

ELEMENTE DE ORGANIZARE

Pentru execuţia lucrărilor, în devizul general al obiectului de investiţie sunt rezervate fonduri

necesare pentru realizarea organizării de şantier.

Proiectul organizării de şantier se va realiza de către antreprenor şi va fi dotată cu toate utilităţile

necesare unei bune funcţionări.

Organizarea de şantier se va realiza în apropierea punctelor de lucru şi nu va afecta reţele din zonă.

Se va semnaliza perimetrul de lucru cu indicatoare.

Execuţia lucrărilor necesită muncitori calificaţi, atât pentru operaţiile manuale, cât şi pentru cele

mecanizate.



S.F.

- 34 -

CAILE DE ACCES

Circulaţia utilajelor şi a mijloacelor de transport se va face pe drumurile de acces şi de exploatare

existente, iar pentru acces în albie s-au prevăzut rampe. Pe perioada execuţiei se va amenaja o rampă

pentru spălarea roţilor la mijloacele de transport auto, pentru a nu afecta curăţenia pe drumurile învecinate.

2.4. DURATA ŞI GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTIŢIEI:

Durata de realizare a investiţiei 24luni

Documents

Memoriu Tehnic Casin Final