Merceologia si expertiza marfurlor de larg consum.

1. Abordări actuale în ştiinţa mărfurilor:continutul de baza al Mce ;obiectele si subiectele ale Mce.Principiile şi metodele merceologiei.

Merceologia s-a dezvoltat şi a evoluat ca disciplină cu reflexive comercială: nu se pot comercializa mărfuri ale căror caracteristici intrinseci sau

extrinseci nu se cunosc, economică: rezolvarea problemelor economice nu poate fi condiţionată numai de

factori cantitativi, ci şi de factori calitativi(merceologici) socială: merceologia are un rol important in informarea şi educarea consumatorilor,

in asigurarea protecţiei acestora şi a protecţiei mediului;Principii:

stabilirea legăturii intre utilitatea produsuluişi necesitatea exprimată prin cerere, integrarea rezultatelor parţiale оntr-un sistem ştiinţific logic, completarea şi corelarea tuturor datelor privind nivelul caracteristicilor de calitate,

Metode:1.metoda de cunoastere stiintifica : a)met. Empirice (organoleptice si de masurare(fizice, chimice, microbiologice))b)met analitica2.met. practico-tehnologica(transport, ambalare, pastrare)

2. Concepte despre marfa si valorile de intrebuintare ale marfurilor.Categoriile stiintifice si defintiile de baza ale Mce

Marfa- un produs al muncii omului destinat comercializarii si care prin proprietatile sale satisface cerintele materiale sau spirituale ale consumatorului.

Marfa ca categorie stiinfica are 2 valori:valori de intrebuintare (consum),valori de schimb (pretul)

Valorile de intrebuintare ale marfurilor sunt determinate de proprietatile fizice, chimice si altele ale acestora in ftie de care marfa satisface cat mai amplu cerintele consumatorului.

MC- stiinta despre marfuri si despre valorile de intrebuintare ale lor.

Scopurile Mce: studierea marfurilor si valorile de intrebuintare.

Sarcinile Mce: stabilirea caract.de baza care determina valoarea de intrebuintare a marfurilor.Stabilirea principiilor si metodelor dupa care se evalueaza calitatea.Sistematizarea stiintifica a marfii (clasificarea,modificarea).Studierea proprietatii indicilor de sortiment.Determinarea caracteristica calitativa si cantitativa a marfii.Determinarea tipului de marfuri,studierea metodelor de prentimpinarea si diminuarea.Intocmirea caracteristicii Mce ale marfurilor.

Categoriile stiintifice principale ale Mce: mafra, calitatea, sortimentul.

priprietatea de consum=e/e caractersitic marfii care se manifesta cind se consuma.

1

Calitatea marfurilor=ansamblu caracter. Prin care marfa satisface cit mai amplu cerintele consumatorului.

Indicele calitatii=reprezinta calitatea sau cantitatea a caract.marfurilor.

Sotimentul marfurilor= e/e totalitatea marfurilor formate dupa unele criterii stiintifice care are scop de satisface cerintele consumatorului.

3. Notiuni generale privind securitatea generala a produselor.Reglementarea activitatii de plasare pe piata a produselor

produs - orice bun material cunoscut sub denumirea de produs, care, inclusiv în cadrul unei prestări de servicii, este destinat consumatorilor sau poate fi utilizat de consumatori în condiţii previzibileprodus sigur - orice produs care, în condiţii normale sau rezonabil previzibile de utilizare, inclusiv de durată şi, după caz, de punere în funcţiune, de instalare şi de întreţinere, nu prezintă nici un riscprodus periculos - orice produs care nu corespunde noţiunii "produs sigur";risc grav - orice risc semnificativ, inclusiv riscurile ale căror efecte nu sînt imediate, care necesită o intervenţie rapidă din partea autorităţilor publice;plasare pe piaţă a produselor - acţiune de a face disponibile produsele pe piaţă, inclusiv păstrarea lor în scopul distribuirii, oferirii prin vînzare sau prin oricare altă formă de transmitere cu titlu oneros sau gratuit;distribuitor - orice agent economic implicat în circuitul plasării pe piaţă, a cărui activitate nu influenţează caracteristicile de securitate ale produsului;returnare - orice acţiune care are ca scop înapoierea unui produs periculos, pe care producătorul sau distribuitorul l-a furnizat deja consumatorului ori l-a pus la dispoziţia acestuia;retragere - orice acţiune întreprinsă cu scopul de a preveni plasarea pe piaţă a unui produs periculos pentru consumatori.Reglementarile-Producătorii şi distribuitorii sînt obligaţi să plaseze pe piaţă numai produse sigure.-Un produs este considerat sigur în cazul în care el este conform cu reglementările tehnice specifice şi cu reglementările sanitare, ce stabilesc cerinţele esenţiale pe care trebuie să le satisfacă produsul pentru a putea fi plasat pe piaţă. -Conformitatea produsului cu standardele conexe pertinente presupune că un produs este sigur în privinţa riscurilor şi categoriilor de riscuri acoperite de reglementările tehnice naţionale aplicabile.

4. Notiuni generale privind cadrul juridic coresponzator desfasurarii activitatilor de comert in conditiile protectiei vietii,sanatatii,securitatii si intereselor economice ale consumatorilor.Politica de protectie a consumatorilor pe plan national si international

activitate de comerţ – activitate de întreprinzător iniţiată în baza raporturilor stabilite în domeniul comercializării mărfurilor produse, prelucrate sau procurate. serviciu comercial – activitate oferită cu prilejul actului de vînzare, care asigură avantaje şi satisfacţii consumatorului. comerciant – persoană juridică cu scop lucrativ sau întreprinzător individual;  mic comerciant  – persoană care practică o activitate de comerţ fără a avea înregistrare de stat;„ghişeu unic” – procedură prin care autoritatea publică, abilitată conform prezentei legi şi în colaborare cu alte autorităţi publice, verifică autenticitatea actelor prezentate de solicitantul autorizaţiei. comerţ cu ridicata – activitate desfăşurată de comercianţii care cumpără produse în scopul revînzării acestora; comerţ cu amănuntul – activitate desfăşurată de comercianţii care vînd produse direct consumatorilor; serviciu de alimentaţie publică – activitate de pregătire, preparare, prezentare şi servire a produselor culinare,

2

a celor de cofetărie-patiserie. unitate comercială –spaţiu în care au loc procesele operative de circulaţie a mărfurilor/serviciilor; suprafaţă de vînzare – suprafaţă destinată accesului consumatorilor pentru cumpărarea produsului/serviciului. autorizaţie de funcţionare – act administrativ individual ce atestă dreptul titularului de a practica o activitate de comerţ, cu indicarea amplasării unităţii. indicator de preţ – purtător de informaţie privind costul, cantitatea şi calitatea produsului; preţ de vînzare – preţul final al unei unităţi de produs sau al unei cantităţi din produs, incluzînd TVA şi toate celelalte taxe; preţ unitar – preţul final, incluzînd TVA şi toate celelalte taxe, pe unitatea de măsură din produs; produse vîndute în vrac – produse ce nu sînt preambalate şi sînt măsurate în prezenţa cumpărătorilor.Politicele:· facilitarea producerii si distribuirii de produse corespunzatoare nevoilor si cererilor consumatorilor; · promovarea unei cooperari internationale în domeniul protectiei consumatorilor;· asigurarea accesului consumatorilor la informatii corecte;· crearea unui sistem de educare a consumatorilor;

5. Cadrul conceptual al clasificarii marfurilor de larg consum,Tipuri de clasificari si codificari ale marfurilor

Clasificarea repr repartizarea marfurilor, obiectelor,fenomenelor dupa anumite caracteristici. Principii de bază în stabilirea criteriilor de clasificare a mărfurilor • numărul posibilităţilor de utilizare ale unui produs este cu atât mai mare, cu cât produsul respectiv este mai puţin prelucrat; • cu creşterea gradului de prelucrare, produsul de îndepărtează tot mai mult de stadiul de materie primă şi de originea sa; • cu cât domeniul de utilizare al unui produs este mai specializat, cu atât este mai mic numărul posibilităţilor proprii de clasificare.Metode de clasificare:-ierarhica(repartizarea consecutiva a obiectelor de clasificare in m multe subdiviziuni care sunt legate intre ele)-de fateta( repartizarea obiectului de clasificare pe m multe categorii paralele care nu-s legate intre ele) Codificarea repr formarea cidurilor si atribuirea lor marfurilor sau obiectelor de clasificare.Mai multa info, in intrebarea 6.

6. Sisteme de clasificare si codificare a marfurilor utilizate in intreprinderi

Sisteme de clasificare;

Didactica (de studii)

Comerciala

Economico-statistica

Merceologica

Standart

De ramura

Industriala

Sisteme de codificare:

Codul de bare(UPC, EAN 13, 8, 14)3

Cadurile pentru codificare publicatiilor

Codurile japoneze (Calra)

Codul de bare-actualmente reprezinta system cu capacitate de cuprindere de peste 10miliarde,ele indeplinesc unele functii importante

Edintificarea marfurilor cu ajutorul tehnicii de calcul

Evidenta automatizata de marfuri

Sporirea calitatii de deservire a consum

Investigarea investitii de marketing

Se deosebesc 2 sisteme al codurilor de bare :

UPC (coduri universale)= sunt formate din 12 caractere

EAN (codurile europene)se imparte in 3 categorii

EAN13=se utilizeaza pentru codificarea marfurilor si se bazeaza pe 13 caractere

EAN8=se utilizeaza in special pentru marfurile cu dimensiuni mici

EAN14= se utilizeaza pentru codificarea ambalajului

Codul pentru clasificare publicatilor se ulilizeaza 2 sisteme:

ISBN (codificarea cartilor)= are 10 caractere numerice

ISSN (codificarea periodice)= are 8 caractere numerice

Codul japonez (Calra)= este un system japonez de codificare cu capacitatea de cuprindere cu mai mari decit codul cu bare,care ajunge pina la un trillion de combinatii neajunsul nu este standartizat

7. Notiune,tipuri,proprietati si indicii sortimentul

Sortimentul marfurilor reprezinta totalitatea de marfuri,formata dupa anumite criterii si care satisface cerinte diferite,analogice si individuale ale consumatorilor

Tipuri: industrial, comercial, simplu, desfasurat, de baza, complimentar.

Proprietatea de sortiment-particularitate a sortimentului care se amnifesta in timpul formarii sau realizarii acestuia.

Indicele de sortiment-exprimare calitativa sau/si cantitativa a proprietatilor de sortiment

Structura-exprim raportul dintre o anumita multime de marfuri si nr general de marfuri care intra in sortiment.Ea reprezinta ponderea unui anumit tip si/sau denumirea de marfuri in volum total de marfuri care constituie 100%

Anvergura-este determinate de mr,grupelor de marfuri ce formeaza soritmentul si se evalueaza prin coeficientul da anvergura

Plenitudinea-e raportul dintre cantitatea reala de tipuri,varietati si denumiri de marfuri dintr-o grupa similara care sunt in vinzare si cantitatea planificata sau reglementata de marfuri

4

Profunzimea-nr de varietati de marfuri pentru fiecare tip,adica reprezinta mr de marci comerciale ale marfurilor de acelasi tip si/sau modificatiile lor si/sau articolelor de marfuri.

Stabilitatea- caracterizeaza prezenta permanenta a unui anumit tip sau varietati de marfuri in vinzare.Astfel de marfuri se caracterizeaza prin cererea stabila

Innoirea- caracterizeaza aparitia moilor varietati de marfuri intr-o anumita perioada de timp.Innoirea sortimentului reprezinta completarea sortimentului existent cu marfuri no ice au proprietati de a satisface cerintele noi (modificate) ale consumatoruilor

Minimum sortimental –nr cel mai mic admisibil de marfuri care reflecta specificul si profitul a unei anumite intreprinderi comerciale

Rationalitatea – capacitatea seturilor de marfuri de a satisface cit mai amplu cerintele real argumentate ale segmentelor diferite de consumatori

Armonia – proprietate a unui soritment de marfuri format din diferite grupe care caracterizeaza gradul lor de apropiere in vederea asigurarii circulatiei rationale a marfurilor,a comercializarii si/sau utilizarii

8. Definirea si metodologia determinarii calitatii marfurilor de larg consum

Calitatea este totalitatea de proprietati a productiei care determina posibilitatile ei de a satisface cerintele in corespundere cu standardele in viguare. Metodele de apreciere a productiei sunt

metoda organoleptica + prin acesta metoda calitatea se dermina cu ajutorul organelor de simt.

metoda fizica + prin acesta metoda se determina taria vinului , zaharului, pentru aceasta determinare se folosesc aprecierea densitatii temperature de topire, densitatiele optice.

Metoda chimica , prin aceasta metoda se determina indicii de caliatte cu ajutorul reactiilor chimice. Metoda micro/biologica se foloseste pentru determinarea gradului de infectare generala cu microbe.

Metoda de expertiza , calitatea marfurilor este apreciata in baza hotaririi luata de un grup de experti

Metoda de masurare sunt folosite aparate complete specializate, este o metoda precisa dar scumpa.-

Metoda de inregistarare, calitatea produselor se determina pe baza de cercetari si enumerari a diferitor evenimente , obiecte sau cheltuieli,

Metoda sociologica - indicatorii de calitate se deremina pe baza semnarii si analizei parerii consumatorilor reali sau potentiali,

9. Concept despre calitate si factorii,ce formeaza calitatea marfurilor de larg consum

Factorii clitatii marfurilor se impart in:-factori de formare a calitati(mat prim, tehnologia, resurse umane, retete tehnologice, utilaj modern)-fact de mentinere a calitatii(ambalare, transportare, pastrare(temperatura, umidit, lumina, ventilare, igiena))1.Nivelul de organizare este procentajul de aprovizionare a intregului sortiment de marfa produsa cu standarde sau conditii tehnice.

5

2.Calitatea materiilor prime:Materia prima se clasifica in alimentare si nealimentare.Cele alimentare se imparte in:materii prime vegetale 2.materii prime animale 3.minerale. Cele nealimentare se impart:materii prime 1.vegetale 2.animale 3.minerale 4.organice 5.sintetice 3.Procesele tehnologice. Calitatea produselor se formeaza prin actiunea proceselor tehnologice care reprezinta un ansamblu de operatii mecanice, fizice, chimice care prin actiunea simultana sau succesiva transforma materiile prime si semifabricatele in bunuri materiale. 4.Organizarea controlului.Calitatea depinde de cultura de producere si de nivelul bazei metrologice,controlul dimensiunilor. 5.Pastrarea si transportarea marfurilor. Una din conditiile necesare este ambalajul care protejeaza marfurile de actiunea mediului si de deteriorari mecanice.O influenta hotaritoare asupra calitatii produselor o au regimurile de temperatura si umiditate,uneori si de ventilare.Alti factori care influenteaza pastrarea produselor sint:igiena din spatiile de pastrare si transportare2.existenta mirosurilor straine3.vecinatatea produselor marfurilor.

10. Modalitatile de mentinere a calitatii marfurilor de larg consum.Factorii ce mentin calitatea marfurilor

Factorii ce mentin calitatea marfurilor-ambalajul,conditiile de pastrare (norme sanitate,temperature,umeditatea,prezenta/lipsa luminii,ventilarea incaperii,compozitia aerului)

11. Controlul calitatii marfurilor:tipurile de control,laturile comune si distincte

Verificarea calitatii marfurilor reprezinta procesul de masurare, examinare, etalonare, încercare sau orice alta modalitate de comparare a unitatii verificate cu specificatiile care îi sunt aplicabile.Procesul de receptie a unui lot de marfa presupune:entificarea produselor din lot;examinarea ambalajelor;verificarea integritatii sigiliilor;verificarea marcarii si etichetarii;definirea planului de control; prelevarea esantionului;verificarea principalelor caracteristici de calitate prin metode organoleptice si de laborator;concluzii privind acceptarea sau respingerea lotului. Cea mai complexa si importanta etapa este definirea planului de control. Se folosesc trei tipuri de control ; control statistic prin atribute - se controleaza una sau mai multe caracteristici;control statistic prin masurare - se controleaza o marime masurabila;control statistic prin numarul de defecte - se examineaza produsele si se identifica numarul de defecte pe baza caruia se ia decizia pentru întregul lot.

12. Etichetarea si marcarea bunurilor de larg consum

Etichetarea reprezintă aplicarea etichetei sau înscrierea elementelor de identificare pe produs, pe dispozitivul de închidere sau pe ambalajul care însoţeşte produsul la vânzare. Funcţiile etichetelor:− permit identificarea mărcilor, ca de exemplu "Dole", marcat pe banane,"Sunskit", pe portocale;− ajută la clasificarea produselor, ca de exemplu la compoturi, unde înfuncţie de categoria în care se încadrează, se marchează cu literele A, B sau C;− descriu produsul; − promovarea produsului prin intermediul unor imagini atractive şi printr-un design atrăgător.Marcarea este operaţiunea de înscriere pe eticheta produselor a datelor arătate mai sus, precum şi a mărcii fabricii, a mărcii de comerţ, sau a mărcii de servicii. Înscrierea mărcilor pe etichete, oferă comercianţilor anumite avantaje.

6

Astfel:− se pot urmări livrările şi calitatea produselor (care este produsul celmai căutat, care sunt producătorii cei mai solicitaţi);− marca protejează caracteristicile unice ale unui produs, care nu se pot astfel copia de concurenţă;− prin marcă se permite atragerea unei clientele fidele pentru anumiţi producători sau comercianţi, protejându-i pe aceştia, de concurenţă;− dacă marca este de calitate, se formează o imagine favorabilă a firmei pe piaţă.

13. Clasificarea marfurilor nealimentare

Marfuri din mase plasticeMarfuri de constructiiMobilaM. metaliceMărfuri textile M. tricotateIncaltaminteM. biroticeMarfuri din piele şi înlocuitorii ei.Mărfuri din blanăM. de parfumerie si cosmeticaJucariiM. De sport si turismAutoturisme si pieseCarti si literatura periodica

Mărfuri din sticlăMărfuri ceramiceMărfuri chimice de uz casnic, prod. cosmeticeMărfuri din lemnMarf. ElectrotehniceMărf. ElectrocasniceMărf. Electronice (TV, radio, PC..)Instrumente muzicaleMărfuri de jiuvaergieMărfuri de galanterie(piptene, nasturi...)

14. Proprietatile consumiste ale marfurilor nealimentare Aceste proprietati ne permit a aprecia necesitatea sociala a acestor marfuri, structural or sortimentala si posibilitatea lor de a satisface necesitati. Proprietatile se caracterizeaza prin anumiti indicatori al marfuriloe. Acesti indicatori se divizeaza in 2 grupe: indicatorii de adresa sociala si de necessitate sociala a marfurilor –indicatorii corespunderii marfurilor cerintelor sociale.Proprietatile functionale – permit a determina ce cerinte ai consumatorului poate satisface marfa data si in ce masura in comparative cu alte marfuri analogice. Proprietatea sigurantei marfurilor la exploatare – determina posibilitatile indeplinirii functiilor sale a obiectului in termenul de functionare. Proprietatile ergonomice a marfurilor – asigura comoditatea exploatarii obiectului optimizarea sarcinilor fizice si psihice a omului ce sunt legate de obtinerea efectului necesar. Proprietatile estetice – arata in ansamblu valoarea social- culturala, utilitatea, oportunitatea, rationalitatea, etc.

15. Asigurarea informativa a marfurilor: tipurile si formele informatiei si mijloacelor de informatie de marfa,notiuni de marca si marfa,marci industriale si comerciale.Semnele de componenta

16. Ambalajul marfurilor:semnificatia,functiile,clasificarea

Ambalarea marfurilor prezinta un grad ridicat de interes sub aspectul asigurarii protectiei marfurilor si prin consecinta a mentinerii calitatii.Pentru a fi corespunzator naturii

7

produsului,ambalajul trebuie sa asigure protectia acestuia,iar prin caracterisiticle sale tehnice sa faciliteze operatiile de manipulare,transport si stocare.

Clasificarea:

dupa materialele constituente - ambalaje hârtie si carton, sticla,  metal, materiale plastice, ambalaje din lemn, înlocuitori din lemn si împletituri, materiale textile, materiale complexe, în componente ale produsului (membrane naturale, vafe, amidon gelatinizat);

dupa sistemul de confectionare - ambalaje fixe, demontabile, pliabile; dupa tip - plicuri, sacose, tavi, stelaje, borcane, butelii, bidoane, damigene, canistre; dupa destinatie - ambalaje de transport, de desfacere, de prezentare; dupa specificul produsului ambalat - ambalaje pentru produse alimentare, pentru produse

nealimentare, ambalaje pentru produse periculoase, ambalaje individuale sau colective; dupa gradul de rigiditate - ambalaje rigide, semirigide, suple; dupa durata de utilizare si tipul circulatiei - ambalaje recuperabile (reciclabile, refolosibile),

ambalaje nerecuperabile.Funtiile:

Functia de conservare si de protectie a marfurilor consta în protejarea de influenta mediului extern. Aceasta presupune corelarea temperaturii mediului cu cea prescrisa în standarde, protectia la actiunea luminii, a factorilor mecanici si chimici. Protectia împotriva factorilor biologici consta în mentinerea calitatii igienice si microbiologice. ........

Functia de transport, manipulare, depozitare  presupune adaptarea ambalajului la normele de transport si la conditiile de încarcare-descarcare, optimizarea raportului volum/greutate. Activitatile de acest tip trebuie optimizate. Trebuie realizata dimensionarea corespunzatoare a produselor si ambalajelor, sa se asigure ambalajul optim de pastrare, manipulare si transport pe întreg circuitul tehnico-economic. Asigurarea conditiilor de pastrare a produselor urmareste, de asemenea, mentinerea integritatii calitative a produselor în functie de conditiile de mediu. Pentru cresterea productivitatii muncii si reducerea costurilor este important de realizat rationalizarea operatiunilor de manipulare, mecanizarea acestora, amenajarea depozitelor a rampelor de încarcare-descarcare si a mijloacelor de transport. Alegerea variantei optime de manipulare presupune luarea în considerare a cerintelor de ordin constructiv (care trebuie sa asigure protectia produselor pe întregul circuit), de ordin dimensional (dimensiunile trebuie sa corespunda prescriptiilor internationale si conditiilor de transport si manipulare), privind fixarea sau ancorarea produselor în mijlocul de transport si cerinte privind returnarea ambalajelor (se prefera ambalaje se se pot micsora prin pliere).

Functia de promovare a vânzarilor este data de modul în care se prezinta produsul folosind în acest scop eticheta, marca de fabrica sau de comert, alaturi de elementele estetice precum si volumul si precizia informatiilor prin care comunica cu clientii. Textul, culoarea, imaginea trebuie armonizate cu forma ambalajului si cu materialul de ambalare.

17. Caracteristica generala,clasificarea si semnificatia clasei marfurilor alimentare

8

Necesitatea clasificării mărfurilor alimentare a apărut ca o consecinţă a diversificării lor explozive, îndeosebi în ultimele decenii, cît şi datorită complexităţii sistemelor de reglementări naţionale şi internaţionale. 

Scopul urmărit prin realizarea clasificărilor constă în sistematizarea (gruparea, ordonarea) mărfurilor alimentare într-un mod unitar, logic, sinoptic. 

Clasificarea merceologică clasică a mărfurilor alimentare foloseşte diverse criterii, mai frecvent întîlnite fiind cele prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1 Clasificarea merceologică a produselor alimentare 

Criteriul Grupa aferentă 

Originea produselor  - produse vegetale 

- produse animale

- produse minerale

- produse de sinteză (chimică, biotehnologică)

Gradul de prelucrare tehnologică

- materii prime

- semifabricate ("semipreparate")

- produse finite

Modul de ambalare - produse prezentate în vrac

- produse prezentate în semivrac

- produse preambalate

Scopul utilizării - produse nutritive

- produse gustative (condimente, stimulente, băuturi)

- produse tehnologice (concentrate alimentare, aditivi alimentari)

Funcţia nutriţională de bază - produse energetice (preponderent glucidice / lipidice)

- produse proteice

- produse echilibrate energo-proteic

9

- produse dietetice

- alimente / suplimente nutriţionale etc.

Clasificarea merceologică ştiinţifică (folosită în mare parte şi pe plan internaţional) grupează produsele alimentare în 10 categorii:

Cereale, leguminoase, produsele rezultate din prelucrarea lor Legume, fructe proaspete Produse zaharoase ( zahăr, amidon...) Produse gustative (condimente, stimulente, băuturi nealcoolice şi alcoolice;) Grăsimile alimentare (vegetale, animale, mixte) Lapte şi prod. rezultate din prelucrarea laptelui Ouă şi prod. rezultate din prelucrarea lor Carne şi prod. Peşte şi alte vietăţi acvatice Concentrate şi mixuri alimentare.

18. Principalele componente chimice ale alimentelor

Produsele alimentare sunt constituite din diferite componente chimice,fiecare indeplineste functia sa specifica.Clasificarea generala a componentelor chimice este:

Dupa origine:

anorganice

organice

Dupa solubilitate:

solubile

insolubile

Dupa gradul de asimilare:

Asimilabile (se prelucreaza in corpul uman)

Neasimilabile

Dupa componenta

Simple (singur element)

Complexe

Dupa structura

Monomeri (singura molecula)10

Oligomeri (2-10 molecule)

Polimeri (10-.. molecule)

Dupa gradul de nocivitate

Nocive

Inocive

19. Definiti si metodologia determinarii valorilor nutritive si energetice a produselor alimentare

Valoarea nutritivă reprezintă capacitatea alimentelor de a asigura organismului substanţele nutritive de care are nevoie.Ea se exprimă prin:Valoarea psiho-senzorială Valoarea biologică. Valoarea energetică. Valoarea igienică.Determinarea valorii nutritive a alimentelor presupune stabilirea raportului dintre necesarul de substante nutritive pentru organism si potentialul nutritiv din 100 grame produs. Valoarea nutritiva se determina pe baza urmatoarelor elemente: reteta produsului: materiile prime; compozitia chimica a componentelor retetei; gradul de asimilare al principalelor substante din produs; necesarul zilnic de energie si substante nutritive pe grupe de populatie; eventualele pierderi cantitative in produsele tehnologice sau inactivarile substantelor nutritive.Valoarea energetică - exprimată în kilocalorii sau în kilojouli/100g produs, este cea care condiţionează aspectul cantitativ al hranei, acoperirea necesarului energetic zilnic individual depinzând de aceasta; este conferită de trofinele calorigene: glucide, lipide, proteine

20. Determinarea calitatii marfurilor alimentare:metode si indicii:avantaje si dezavantaje ale diferitelor metode:princiile metodelor organoleptice si de degustare

În industria alimentară, cuantificarea caracteristicilor de calitate ale alimentelor este indispensabilă în aplicarea unui program de control a calităţii. Rezultatele evaluării senzoriale sunt corelate cu datele furnizate de către laboratoare şi obţinute în urma testelor de natură fizică, chimică, fizico-chimică, microanalitică şi histologică.Metode fizice şi fizico-chimice Examenele fizice măsoară anumite proprietăţi de natură fizică ale alimentelor precum: volumul, culoarea, temperatura, lungimea, capacitatea de reţinere a apei, textura, rezistenţa la tracţiune etc. În practică pot fi întâlnite diverse alte metode fizice sau fizico-chimice utilizate pentru controlul calităţii produselor alimentare. Metode chimice Analizele chimice permit stabilirea naturii şi cantităţii diferitelor substanţe chimice prezente într-un aliment. Metode microbiologice Examenele microbiologice reflectă "recensămintele" microbiologice, definite ca numărul de microorganisme viabile dintr-un eşantion dat.

21. Pastrarea marfurilor alimentare: organizarea pastrarii,factorii mentinerii calitatii:regimul optim de pastrare

Păstrarea produselor alimentare – sistem de măsuri menit să creeze condiţii optime  pentru păstrarea vremelnică a produselor  alimentare şi pentru  a preveni  alterarea  lor. Pentru păstrarea

11

produselor alimentare întreprinderile de  alimentaţie publică, magazinele alimentare, la  care se realizează produsele uşor alterabile, trebuie să dispună de  încăperi speciale, utilate cu răcitoare, dulapuri – frigorifere.Păstrarea calităţii prescrise trebuie asigurată pe întreg parcursul mărfurilor alimentare, de la producător la consumator, prin măsuri speciale în ceea ce priveşte ambalarea, manipularea, transportul, depozitarea, expunerea în vederea vînzării. Ambalarea Ambalajul unui produs alimentar trebuie să asigure protecţia produsului în timpul transportului, depozitării, manipulării şi desfacerii, faţă de anumiţi factori externi, precum temperatura, umiditatea, lumina, praful, microorganismele, insectele si păstrarea integrităţii, cantităţii şi calităţii produselor. Condiţiile şi mijloacele de transport sunt stabilite în concordanţă cu modul de ambalare, cu caracteristicile produselor, cu destinaţia şi durata transportului. Depozitarea reprezintă toate activităţile tehnice şi organizatorice legate de amplasarea mărfurilor într-un spaţiu fix sau mobil

22. conservarea marfurilor alimentare:argumentarea necesitatii conservarii marfurilor,metodele de conservare

Conservarea reprezintă crearea conditiilor nefavorabile pt dezvoltarea microorganismelor de putrefactie care produc diferite alterari in timpul pastrarii marfurilor.

Scopul: prelungirea termenului de pastrare si de consum al produselor usor alterabile.

Metode de conservare:

1.fizice(sunt determinate de actiunea factorilor fizici ca temperatura)a) temp inalta(pasteorizare, sterilizare)b)temp scazuta(refrigerare, congelare(lenta, rapida, ultrarapida, cu azot))c)netraditionale(prelucrare cu radiatie ionizate sai raze ultrarosii)2.fizico-chimice(se bazeaza pe aplicarea factorilor fizici ce duc la schimbarea continutului chimic)a)deshidratare(uscare)b)utilizarea concentratiilor mari de sare sau zahar3. chimice (se bazeaza pe utiliz subst chimice care nu permit dezvoltarea microorg si sunt inofensive fata de organismull uman)4. biochimice(se aplica la murare)5. combinate.

23. Notiuni de standartizare a marfurilor de consum.Scopurile standartizarii Sistemului National de Standartizare al R.Moldova

Standardizarea marfurilor de larg consum presupune apropierea maximala de optimismul calitatii superioare, rationale a acestor marfuri, purtatorii de nformatii de baza in sistemul standardizarii de stat sunt documentele normative tehnice care controleaza calitatea productiei la toate stadiile ciclului de viata , de l elaborare pina la consum, aceste documente sunt. Standardul - este definit ca o prescriptie scrisa si publica de catre organelle interesate (Moldova standard) ce contine o soolutie unitare si de durata pentru o anumita problema in domeniul stiintei tehnice, economiei el reglementeazza cerintele fata de productie , regulamentul elaborarii ei, producerii, transportarii si folosirii ei. Cu problememe standardizarii in republica noastrase ocupa Serviciul de Standardizare

12

Moldova standart. Mai exista sectii de standardizare in ministere, departamente, si la inteeprinderi. Sarcinile de baza a acestui department sunt> elaborarea si reinnoirea standartelor, verificarea folosirii lor corecte , precum si reprezentarea intereselor republicii la forumurile de standart internationale. Scopurile principale ale standardizării sînt:a) asigurarea existenţei documentelor de referinţă pentru evaluarea conformităţii produselor şi serviciilor cu destinaţia lor;b) protecţia intereselor consumatorilor şi ale statului prin asigurarea calităţii produselor şi serviciilor, a caracterului inofensiv al acestora pentru viaţa, sănătatea, ereditatea şi securitatea oamenilor, pentru bunurile materiale, regnul animal şi cel vegetal, pentru mediu;c) înlăturarea barierelor tehnice din calea comerţului;d) asigurarea interschimbabilităţii, compatibilităţii tehnice şi informaţionale a produselor

24. Notiuni generale privind activitatea de evaluare a conformitatii produselor.Principii de baza ale evaluarii conformitatii Structura Sistemului National de Evaluare a Conformitatii.

evaluare a conformităţii - activitatea al cărei scop este determinarea directă sau indirectă a faptului că sînt respectate condiţiile aplicabile. marcă de conformitate - marcă protejată, înregistrată în modul stabilit, aplicată pe baza regulilor de certificare, indicînd cu certitudine că produsul este conform cu un standard sau cu un alt document normativ;

marcă naţională de conformitate SM - marcă de conformitate, care demonstrează că produsul este conform reglementărilor tehnice şi/sau standardelor prevăzute de legislaţie şi că procedura evaluării conformităţii produsului în cauză a fost respectată;Sistem Naţional de Acreditare - sistem ce are propriile sale reguli şi proceduri pentru efectuarea acreditării;Sistem Naţional de Evaluare a Conformităţii - sistem care dispune de propriile reguli şi proceduri pentru efectuarea evaluării conformităţii la nivel naţional; Principiile pe care se bazează evaluarea conformităţii sînt: -accesul nediscriminatoriu la procesul de evaluare a conformităţii al tuturor solicitanţilor; -aplicarea unor proceduri identice la evaluarea conformităţii produselor omogene; -asigurarea confidenţialităţii şi păstrarea secretului profesional şi comercial; -examinarea imparţială a contestaţiilor; -caracterul voluntar al acreditării.Sistemul Naţional de Evaluare a Conformităţii este format din:a) Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii b) organele administraţiei publice centrale; c) organisme de evaluare a conformităţii.

25. Procedura de certificar a conformitatii calitatii marfurlior de larg consum.Algoritmul de emitere a certificatului de conformitate si dreptul de utilizare a marcii nationale de conformitate.

Procedura de certificare:a) prezentarea cererii pentru certificare (în continuare - cerere);b) analiza cererii şi a documentelor prezentate;c) luarea deciziei asupra cererii;d) identificarea produsului; e) prelevarea mostrelor; f) efectuarea încercărilor mostrelor;g) evaluarea procesului de producţie; h) examinarea rezultatelor evaluării; i) luarea deciziei privind eliberarea sau refuzul eliberării certificatului de conformitate;j) eliberarea certificatului de conformitate sau refuzul eliberării; k) evaluarea periodică a produselor certificate.Algoritmul de emitere a certificatului de conformitate si dreptul de utilizare a marcii nationale de conformitate. 1.Certificatul de

13

conformitate se elibereaza de catre organismal de certificare in baza examinarii tuturor documentelor necesare pentru o evaluare autentica a conformotatii produselor cu conditiile stabilite. 2.Concluziile privind rezultatele examinarii expertul le reflecta in decizia de eliberare a certificatului de conformitate , forma de prezentare si modul de intocmire a carora se stabilesc in procedura de certificare a produselor omogene. 3.Certificatul de conformitate intocmit se inregistreaza in Registrul organismului de certificare si este valabil daca are numarul de inregistrare, Stampila orginala si semnatura conducatorului organismului de certificare si a expertului de certificare. 4.Certificatul poate avea o anexa care concretizeaza grupa produselor certificate, cuprinzind nu mai mult de 10 denumiri intr-un certificat de conformitate, cu conditia ca produsele sa fie fabricate de un producator sis a fie certificate in conformitate cu unele si aceleasi conditii ale documentelor normative. 5.In cazul certificarii obligatorii, certificatul se elibereaza, daca produsele corespund tuturor conditiilor obligatorii ale documentelor normative pentru aceste produse, inclusive indicatorii identificarii. 6.Termenul de valabilitate al certificarii de conformitate pentru produsele fabricate I serie se stabileste de organismul de certificare, tinind cont de termenul de valabilitate al documentelor normative pentru produsele si termenul pentru care este certificat sistemul calitatii, dar nu mai mult de 3 ani. 7.Daca se introduce modificari in constructia produsului sau tehnologia de fabricare , modificari care pot influenta conformitatea produsului cu conditiile documentelor normative, solicitantul trebuie in prealabil sa informeze organismul care a eliberat certificatul, pentru ca acesta sa poata lua decizia privind necesitatea de a efectua noi incercari sau de a evalua procesul de productie a acestui produs.

26. Esenta,sarcinile si tipurile de expertise merceologice

Expertiza merceologica este o activitate specifica de evaluare, o cercetare a unei probleme de catre un specialist, intr-un anumit domeniu.

Sarcinile:-determinarea obiectului de expertiza-determinarea dom de aplicare a expertizei-stabilirea surselor de litigii de expertiza-stabilirea dreoturilor si obligatiilor expertizei-crearea bazei tehnico-normative si juridice de expertiza

Clasificare:1. In functie de domeniul de activitate profesionala, deosebim:

a)marfarab)tehnologicac)judiciarad)medicalae)de auditf)ecologica2. In ftie de nomenclatorul cerintelor utilizate la evaluarea de expertiza:a)merceologicab)igienico-sanitarac)veterinara

14

d)ecologica3. In ftie de argumentarea si caracterul de realizarea)primarab)suplimentarac)repetatad)de controle)complexa4. In ftie de scopul realizariia)contractatab)vamalac)de asigurared)bancarae)consultativaf)de consum

27. Genurile expertizei marfurilor efectuate de catre expertii din cadrul Sistemului Expert CCI

a RM

Genurile expertizei  în funcţie de scopurile efectuării expertizei mărfurilor, se clasifică în: de contract: controlul nivelului calităţii mostrelor mărfurilor; controlul înainte de expediţie a încărcăturilor; starea mijloacelor de transport şi a ambalajului; vamale: identificarea mărfii; determinarea ţării de origine; determinarea producţiei de export ca producţie proprie; de asigurare;  bancare; consultative; de consum; de evaluare: expertiza mărfii, ţinîndu-se cont de calitate, termenul de garanţie, termenul valabilităţii; expertiza mijloacelor de transport, ţinîndu-se cont de uzura naturală şi starea tehnică; determinarea preţului orientativ al mărfii, ţinîndu-se cont de calitatea ei reală etc.; Sistemul "Expertul CCI a RM" este parte componentă al Sistemului Camerei de Comerţ şi Industrie  a Republicii Moldova şi prestează următoarele servicii:determinarea cantităţii şi calităţii mărfii;-determinarea ţării de origine a mărfii;-determinarea volumului producţiei, obţinute din materia primă plasată în regimul vamal de perfecţionare activă;-determinarea volumului producţiei finite, obţinute din materia primă plasată în regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală;-determinarea producătorului mărfii;-determinarea poziţiei tarifare (codului) şi destinaţiei mărfii;-determinarea preţului de piaţă a mijloacelor de transport;determinarea preţului de piaţă a utilajului;evaluarea bunurilor imobile;evaluarea altor mărfuri;alte genuri de expertiză.Obiectul activităţii Sistemului "Expertul CCI a RM"  îl constituie executarea pe teritoriul Republicii Moldova şi peste hotarele ei a următoarelor lucrări şi servicii, cu întocmirea raportului de expertiză şi a certificatelor de forma stabilită:expertiza mărfurilor - expertiza cantităţii (completivitatea), a calităţii (stării tehnice), a corectitudinii marcajului, stării ambalajului mărfurilor, materialelor, materiei prime şi utilajului.

28. Sursele de litigii generatoare de expertize merceologice.Identificarea marfurilor de larg consum

15

Litgiile privind calitatea produselor pot avea ca principale surse urmatoarele:Substituirea de produs- care consta in livrarea unor produse cu aceleasi destinatie si pret cu produsele contractate , dar care au indici de calitate diferiti. Denaturarea produselor- consta in fabricarea si comercializarea unor produse ale caror caracteristici nu corespund valorilor prescrise si nu sunt in concordanta cu pretul. Localizarea sursei litigiului se face ţinînd cont de etapele pe care le parcurge marfa în circuitul tehnic:Livrarea produselor – poate fi sursa de litigiu ca urmare a livrarii unor produse necorespunzatoare din punct de vedere calitativ.Transportul poate produce vicierea – pri utilizarea unor mijloace sau ambalaje necorespunzatoare.Recepţia produelor este etapa în care pot apărea cele mai multe litigii. Depozitarea- poate să genereze degradări calitative dacă nu sunt respectare regulile privind manipularea, amplasarea ori condiţiile de păstrare impuse diferitelor categorii de marfuri.Modul de urmările a respectării acestor reguli difera in funcţie de locul depozitului in circuitul tehnic al mărfii:Conditiile in depozite cu ridicata- trebuie sa asigure condiţii care să permită obţinerea proprietăţii produselor cît mai aproape de condiţiile initiale. Depozitele comerţului cu amănuntul- servesc pentru a păstra pentru perioade relativ scurte în condiţii de obicei greu de dirijat, fluctuante cu posibilitaţi minime de verificare a calitaţii mprfurilor la primirea în depozite.

29. Ordinea efectuarii expertizei marfurilor in cadrul Sistemului Expert CCI al RM

Orientativ, este considerată ca obligatorie o următoare succesiune a efectuării expertizei mărfurilor: acceptarea expertizei; pregătirea expertizei; investigarea obiectului expertizei; întocmirea raportului de expertiză.Procedura investigaţiilor se referă la modul de stabilire a contractului de lucru dintre expert şi părţi, cu toate implicaţiile care decurg de aici.Conţinutul investigaţiei pe teren se poate referi la una sau mai multe din următoarele aspecte.Consemnarea (fixarea) rezultatelor investigaţiilor pe teren. La acest document se anexează toate materialele solicitate de către expert, inclusiv opusul lor. Documentul nu cuprinde opinia, interpretarea sau concluziile parţiale ale expertului.Întocmirea raportului de expertiză rezultatele activităţii depuse de expert pentru soluţionarea obiectivelor ridicate de problema cercetată se concretizează în raportul de expertiză, ce se înaintează instanţei sau organului care a dispus efectuarea expertizei. Raportul de expertiză fiind un document elaborat ştiinţific, are o valoare probatorie deosebită.

30. Perfectionarea rezultatelor producerii de expertiza a marfurilor de larg consum Datele conţinute în raportul de expertiză trebuie să fie reale şi demonstrabile. Expertul răspunde pentru toate datele trecute în raport oricât de neînsemnate ar fi ele. Justeţea datelor şi responsabilitatea expertului faţă de acestea este caracteristica esenţială a unui raport de expertiză. Pentru aceste considerente, expertul trebuie să aibă în vedere, printre altele, următoarele: analizele şi încercările de laborator să fie efectuate personal sau de laboratoare de analiză autorizate în acest scop; -aparatele şi metodele folosite să aibă o precizie cât mai ridicată, în acest scop este indicat să se efectueze un număr cât mai mare de determinări (în special în cazul analizelor organoleptice).

31. Particularitatile studiului merceologic al marfurilor nealimentare În condiţiile economiei moderne, se evidenţiază o nouă particularitate a studiului mărfurilor nealimentare şi care constă în aceea că şi acestea pot afecta securitatea, sănătatea şi chiar viaţa consumatorului, aspect care nu se discuta acum două, trei decenii. Această particularitate se poate manifesta sub mai multe aspecte, şi anume prin:

16

• substanţele chimice nocive care se găsesc în materii prime şi auxiliare şi care se regăsesc în mărfurile finite; • substanţele chimice nocive din procesele tehnologice moderne de obţinere şi finisare. Astfel s-au stabilit normative care precizează valorile minime de substanţe chimice admise în textile, confecţii (ECOTEX 100), mobilă, sticlă, ceramică ş.a.; • folosirea unor ambalaje necorespunzătoare care nu îşi îndeplinesc bine funcţiile de protecţie prin însăşi calitatea lor; • efectele de poluare a mediului înconjurător, prin intermediul ambalajului sau a utilizării produsului (carburanţi, produse chimice ş.a.); • falsurile comercializate care pun în pericol securitatea şi siguranţa în utilizare a consumatorului.

32. Articolele din mase plastice de uz casnic- generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei

Masele plastice se clasifică în grupe după diferite criterii de clasificare:I. După caracterul macrostructurii:- Mase plastice omogene - Mase plastice neomogene –

conţin mai multe materiale – fenoplastul, aminoplastul. II. După provenienţa materialului liant: - Masele plastice pe bază de răşini sintetice. - Masele

plastice pe baza polimerilor naturali modificaţi şi a răşinilor naturale. III. După reacţia de obţinere a polimerului: - Reacţia de polimerizare – reacţia de unire a mai

multor molecule cu legături multiple, care nu este însoţită de eliminarea de produse secundare şi prin urmare, care are loc prin schimbarea compoziţiei elementare a substanţelor reactante.- Reacţia de policondensare – reacţia de unire a mai multor molecule, însoţite de eliminarea de molecule simple.

IV. După modul de obţinere a articolelor:- Injectarea;- Suflarea sub presiune;- Ştanţarea;- Calandrarea;- Exdrudere;- presare

V. După destinaţie: - Articole de menaj:Articole pentru îmbuteliere, servirea mesei, pastrarea, prepararea si curatirea alimentelor. - Articole de galanterie: Furnituri pentru îmbrăcăminte, Articole de toaletă - articole de menire social culturală: Articole de birou

Cerinţe de calitate ale articolelor din mase plastice. Articolele de masă plastică se execută în conformitate cu anumite reţete de fabricare şi trebuie să corespundă cu destinaţia produsului. Materia primă utilizată pentru obţinerea articolelor din masă plastică nu trebuie să influenţeze compoziţia, gustul şi mirosul alimentelor.

33.Marfuri de uz casnic-generalitati clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei

sunt destinate satisfacerii unor necesităţi de tipul: igienă şi întreţinerea corpului omenesc (agenţii de spălare, produsele cosmetice), confort (produse pentru spălarea şi curăţirea locuinţei, obiectelor casnice, produselor textile), protecţia şi înfrumuseţarea unor materiale (produse peliculogene).Sortiment : Agenţi de spălare –săpunuri şi detergenţi Săpunurile alcaline Detergenţii Produse cosmetice.Aprecierea calităţii produselor chimice de uz casnic se realizează în principal prin analiză senzorială, apreciindu-se uzual aspectul şi consistenţa, culoarea, mirosul, acţiunea asupra pielii, prezenţa defectelor, etc. Evaluarea senzorială este completată de analize fizico-chimice şi microbiologice, specifice fiecărui produs

17

34.Marfuri silicate,generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei

Sticla este o substanţă amorfă, obţinută prin subrăcirea unor topituri pe bază de silice (nisip) cu sodiu sau potasiu, cafondanti şi cu alte materii prime. Tipuri de sticla: Sticla pentru articole de menaj si ambalaje; sticla pt obiecte de arta; sticla pt constructii; sticla pt laborator; sticla optica; sticla pt articole electrotehnice; sticla pentru corpuri de iluminat; sticla pt tehnica nucleara’ sticla de protectie contra radiatiilor; sticla de siguranta; sticla fotosensibila; sticla de acoperire; sticla solubila;calitatea:Pentru produsele contemporane, de serie mica, verificarea calitaţn se efectuează organoleptic şi cu ajutorul diferitelor instrumente de măsurat.Pentru produsele de serie (borcane, sticle etc.), verificarea se efectuează vizual în faţa unor ecrane luminoase, iar planeitatea, rezistenţa mecanică şi dimensiunile se verifică prin instalaţii automate, montate pe benzile transportoare ale acestor articole.Pentru articolele de menaj, accentul se pune pe aspectul lor, la ambalajele de sticlă se urmăresc rezistenţele, capacitatea şi dimensiunile, iar la articolele tehnice verificările variază în funcţie de domeniul de utilizare.

35. Articole de mobilier- generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei

Mobila din lemn. În general mobilierul este definit drept un ansamblu de piese destinat să înzestreze interiorul încăperilor, cu rol utilitar şi estetic. Mobilierul este format dintr-o serie de elemente şi complexe care diferă de la un stil de mobilă la altul. Clasificarea mobilierului se poate realiza după mai multe criterii: -natura materiei. -primefinisarea suprafeţei -stil -după variante de comercializare -modul de asamblare -calitatea materiei prime –destinaţie. Calitatea mobilierului din lemn este influenţată de calitatea materiei prime şi auxiliare, calitatea execuţiei, condiţiile de ambalare, depozitare şi transport. În general mobilierul trebuie să îndeplinească o serie de condiţii funcţionale, tehnice, economice, ecologice. Evaluarea calităţii mobilierului se face din punct de vedere al aspectului şi din punct de vedere al calităţii execuţiei.

36.Materiale de constructie-generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei

sunt material natural sau artificial folosite în construcții. Drept materie primă pentru fabricarea materialelor de construcțieservescmaterialele de proveniențăminerală (calcar, pietriș, nisip, gips, granit, marmură ș.a.), de proveniențăvegetală (lemn, deșeuriagricole etc.), uneleproduse ale industrieimetalurgice, industrieichimice și a industriei de prelucrare a petrolului (bitum, polimeri, gudroane etc.).Dupădestinație, materialele de construcție se împartîn:materale de zidărie;lia

nți;agregate;materialehidroizolante;materialetermoizolante;materialefonoizolante;materiale de finisare

18

37.Caracteristica generala,clasificarea si semnificatia marfurilor nealimentare vestimentare in consum

Confecţiile cuprind articole de îmbrăcăminte interioară sau exterioară, obţinute din materii prime de bază de tipul ţesături, tricoturi, produse textile neţesute. Drept materii auxiliare se utilizează o serie de accesorii, garnituri, căptuşeli. Principalele etape tehnologice în fabricarea confecţiilor sunt grupate în patru faze principale: pregătirea materiei prime, croirea, confecţionarea şi finisarea.Clasificarea sortimentului de confecţii se poate realiza astfel : calitatea execuţiei şi a materiei prime. -împrejurarea în care este purtată – confecţii sport, de vacanţă şi timp liber, agrement, ocazie, echipament de lucru, pentru diferite activităţi de uz casnic. -natura materiei prime: confecţii din ţesături, tricoturi, blănuri, materiale neţesute. -destinaţie, vârstă, sex: confecţii pentru nou-născuţi; confecţii pentru copii, adolescenţi, confecţii pentru femei şi confecţii pentru bărbaţi.Aprecierea calităţii confecţiilor se realizează prin intermediul unor indicatori , grupaţi în trei categorii: indicatori estetici, indicatori fiziologici şi de confort, indicatori de durabilitate.

38.Articole de blanarie si cojocarie- generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei

Blanurile sunt piei de animale prelucrate pentru invelisul pilos si se caracterizeza prin rezistenta, aspect placut si conductibilitate redusa a caldurii. Sortimentul comercial de blanuri este foarte complex datorita diversitatii animalelor furnizoare de blanuri, cit si datorita posibilitatilor de prelucrare si innobilare. Principalele tipuri de blanuri se pot identifica usor, cunoscind caracteristicile de baza ale blanurilor: culoarea, abundenta invelisului pilos si tipurile de par, luciul, moliciunea.Factorii care influienteaza calitatea blanurilor: Structura invelisului pilos -Tipurile de par –Dupa forma –Culoarea –Rasa animalului –Sex si virsta – Conditiile climaterice si geografice –Conditiile de hrana si viata – Se clasifica dupa urmatoarele criterii: -dupa modul de obtinere: articole de cojocarie si de blanarie. -Dupa materia prima. -dupa destinatie: confectii pentru copii, femei, barbati.Articole din cojocarie sunt confectii din blanuri larg raspindite in tara noastra. Din aceasta grupa fac parte: cojoacele, subele, caciulele, mesadele, pieptarele.Valoarea confectiilor din blana este determinata de structura, forma, tipul animalului.Verificarea calitatii in magazin se face prin metoda organoleptica pe loturi sortate pe marimi, pret, felul articolului, calitatii insotite de modelul omologat.

39.Articole de marochinarie- generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei

Mărfurile din piele(marochinarie) şi înlocuitori sunt destinate protecţiei organismului împotriva unor factori fizici, chimici şi mecanici din mediu. Sortimentul de piei finite cuprinde şase categorii, diferenţiate în funcţie de domeniul de utilizare: piei pentru partea de sus a încălţămintei (box, bizon, piele impermeabilă, velur, piele lăcuită, şevrou, năbuc, etc.);piei pentru partea de jos a încălţămintei (talpă pentru cusut, talpă pentru lipit, talpă pentru bătut în cuie, talpă pentru branţ, etc.);piei pentru harnaşamente, curelărie, articole de sport şi marochinărie;piei pentru scopuri tehnice; piei pentru mănuşi;piei pentru confecţii de îmbrăcăminte şi pentru alte scopuri. Verificarea calităţii pieilor finite se realizează prin analiză senzorială (culoare, netezime, grad de luciu, desenul porilor) şi prin

19

verificări fizico-chimice (masă specifică, grosime, elasticitate, plasticitate, flexibilitate, rezistenţă la tracţiune, sfâşiere, compresiune şi uzură, comportarea faţă de apă şi gaze, etc.).

40. Articolele de papetarie si marfurile birotice- generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei

sunt produsele ce echipează locurile de muncă (birourile), asigurând prin mijloace electronice, schimbul de informaţii, ordonarea activităţilor şi a informaţiilor, programarea documentelor şi a corespondenţei, creşterea productivităşii şi a calităţii muncii administrativ. În termen larg, mărfurile birotice cuprind toate aparatele, maşinile şi instalaţiile cu care sunt echipate birourile, inclusiv materialele, piesele de schimb şi accesoriile necesare funcţionării. Principalele mărfuri birotice sunt reprezentate de aparate, maşini şi instalaţii de tipul: aparatură de scris electronică, procesoare de texte, copiatoare, calculatoare, dicţionare şi agende electronice, mijloace de comunicaţie (telefoane fixe, telefoane mobile, pager, telefax, dictafoane şi reportofoane, interfoane, etc), calculatoare şi dispozitive periferice, imprimante, scanere, etc

41.Jucarii,articole giuvaere si ceasuri- generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei

Sortimentul de jucării este complex. -La jucăriile metalice –-La jucăriile din carton poligrafice –-La jucăriile din lemn –-La păpuşi –-La jucăriile electrice –-La jucăriile electronice –-La jucăriile din cauciuc şi material plastic –Ceasurile sunt aparate utile care servesc la indicarea orei şi la măsurarea intervalelor de timp. Ceasurile pot fi :mecanice şi electronice.La ceasurile mecanice,principalele părţi constructive sunt:-Mecanismul motor;-Regulatorul;-Mecanismul de transmisie;-Mecanismul indicator-arătătoarele;-Eşapamentul;-Scheletulde susţinere şi carcasa;-Mecanismele auxiliare. Principalele elemente constructive ale ceasurilor electronice sunt:-Scheletul de susţinere şi carcasa;-Afișajul cu cristale lichide,afișajul mecanic sau mixt;-Cuarţul;-Componente electronice

42.Importanta produselor cerealiere,fructelor si legumelor in alimentatie si pentru economia nationala a RM,Clasificarea generala a acestor produse si reprezentati grupelor si subgrupelor

In alimentatia omului produsele obtinute prin prelucrarea cerealelor asigura circa 45% din totalul proteinelor ,65% din totalul caloriilor necesare zilnic, un aport important de glucide, vitamin, mai ales din grupa vitaminelor B, si saruri minerale (P,K,Mg). Principalele cereale sint considerate a fi: griul, orzul, ovazul, porumbul, orezul, meiul, hrisca, sorgul,etc.Legumele si fructele joaca un rol important in alimentatie.Ele sint bogate in glucide(mai ales cu molecula mica), vitamin si substante minerale, au un grad inalt de asimilare, calitati gustative si nutritive deosebite. Majoritatea legumelor si fructelor pot fi folosite in alimentatie in stare proaspata si, dupa caz, in diferite preparate culinare sau conserve. Legumele proaspete se impart in 2 categorii: -legume vegetative(legume tuberculifere,legume radacinoase, legume varzoase, legume frunzoase, legume bulbifere, legume perene, legume condimentare) si legume fructoase(legume bostanoase, legume Solano-fructoase, legume pastaioase,legume graminee)Din punct de vedere structural se deosebesc fructe:-fructe samintoase(bace false)-fructe simbroase(drupacee)-fructele arbustilor fructiferi-fructe nucifere-fructe subtropicale si tropicale

20

43.Produsele cerealiere;generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei

Cerealele sunt reprezentate de seminţele plantelor din familia gramineelor, ca materii prime în industria alimentară fiind utilizate: grâul, secara, porumbul, orzul, orezul etc. Cerealele şi produsele obţinute din acestea au o importanţă centrală pentru alimentaţia umană, reprezentând, în concepţia organismelor internaţionale, rezerva strategică de alimente a omenirii.Aprecierea calităţii cerealelor se realizează după criterii chimice şi fizico-tehnologice. Criteriile fizice de apreciere a calităţii cerealelor sunt: greutatea pe masa de volum sau masa hectolitrică, masa relativă a 1000 de boabe, masa absolută, masa specifică, mărimea şi uniformitatea boabelor, tăria sau duritatea, sticlozitatea, compoziţia fizică a masei de cereale etc.Criteriile de clasificare a cerealelor sunt următoarele: familia botanică,compoziţia chimică,destinaţia, tipul inflorescenţei, aspectul bobului, perioada de semănare.1.În dependenţă de familia botanică, cerealelese împart în:-Graminee:-Poligonale –Păstăioase. 2.În funcţie de compoziţia chimică, cerealele pot fi:-Cu conţinut înalt de amidon: gramineele şi poligonalele.-Cu conţinut înalt de proteine:păstăioasele. 3.În funcţie de destinaţie, cerealele se folosesc:-În industria alimentară ,pentru obţinerea făinii, crupelor.-Pentru furaj,ca hrană pentru animale.-În scopuri tehnice.

44.Fructe si legume proaspete generalitati,clasificarea,sortiment,calitate,particularitatile expertizei

Fructele şi legumele au un rol important în alimentaţie, datorită însuşirilor de gust şi aromă deosebite şi valorii lor nutritive preţioase (glucide simple, săruri minerale, vitamine). Sortimentul legumelor şi respectiv al fructelor proaspete este foarte variat fiind obţinut ţinând cont de specia din care fac parte şi de destinaţia acestoraClasificarea fructelor si legumelor:

Fructele:clasificarea MCe depinde de structural or anatomica

Fructele semintoase (merele,perele,gutuile)

Simburoase (piersici,caise,ciresele,visine,prune)

Pomusoare –adevarate (strugurele,coacaza)-false (capsuna,fragii)-compune (zmeura,mure de padure)

Nucifere (nuci,cocos,alume,castanet,migdale)

Sub-tropicale (toate citrice,rodiile,smochinele,kurma,feihoa)

Tropicale (ananas,kiwi,mango,avocado,banane)

Legume:

vegetatice-

Tuberculi (cartofi,topinombur) Radacinoase (morcov,telina)

21

Bulbifere (ceata toate tipurile)

Varzoase (varza,bruzel,conopida,brocoli)

De desert (revent,anghinore,sparaghel)

Salata si spanac

Condimente

Fructoase

Solonacee (rosii,ardei gras,gogosari,vinete)

Cucurbitacee (legume bustanoase,bostanii,castravete,pepene verde,galben)

Graminee (porumb de zahar in stadie de lapte)

Pastaioase-boboase(fasola,mazarea)

45.Fructe si legume prelucrate generalitati,clasificarea,sortiment,calitate,particularitatile expertizei

Legume şi fructe congelate. Utilizarea temperaturilor scăzute, sub punctul de îngheţ al sucului celular, asigură menţinerea pe o perioadă lungă de timp a însuşirilor şi valorii nutritive a fructelor şi legumelor uşor perisabile, prin blocarea activităţii diverselor microorganisme. Legume şi fructe deshidratate Procesul de deshidratare opreşte dezvoltarea microorganismelor şi enzimelor proprii legumelor şi fructelor.Prin această metodă se conservă frecvent ceapa, cartofii, rădăcinoasele, ardeii, usturoiul, măslinele, merele, perele, prunele, caisele, smochinele, strugurii etc.

Concentrate din legume şi fructe. Pentru obţinerea acestor produse se folosesc legume şi fructe proaspete sau conservate prin refrigerare sau cu substanţe antiseptice. Procedeele tehnologice utilizate pot consta în: fierbere la presiune scăzută, concentrare cu adaos de zahăr, fierbere în sirop de zahăr. Produsele din legume obţinute prin concentrare includ bulionul şi pastele din tomate, pastele din gogoşari, ardei, sucul concentrat de tomate etc. Legume şi fructe conservate prin murare. Murarea este un procedeu de conservare a legumelor şi fructelor prin acidifiere naturală (fermentaţia lactică a zaharurilor din materia primă). Acidul lactic format creează un mediu nefavorabil dezvoltării microorganismelor responsabile de alterarea produselor.

46.Grasimile alimentare:generalitati,clasificare,ortiment,calitate,particularitatile expertizei

Grăsimile alimentare sunt formate aproape în exclusivitate din lipide şi se obţin prin extracţie din seminţele plantelor oleaginoase, germenii cerealelor, din anumite fructe (nuci, arahide etc), din ţesuturile animalelor şi din lapte. Clasificarea grăsimilor după provenienţă, stare de agregare şi sicativitate este:Grăsimile alimentare: Grăsimile Vegetale Grăsimile AnimaliereGrăsimile Vegetale Grasimi lichide – nesicative de masline migdale si semisicative de floarea soarelui, susan, soia, dovleac; Grasimi solide – cu acizi grasi volatili – unt de cocos si fara acizi grasi volatili – unt de cacao;

22

Grăsimile Animaliere Grasimi lichide - ulei de peste, ulei de balena, foca si ulei de copite; Grasimi solide - seul de bovine, untura de porc si de pasare (gaina, rate, gisca); Componenţii principali ai grăsimilor alimentare sunt gliceridele.Dintre acestea predomină trigliceridele.Trigliceridele sunt însoţite în cantităţi mai mici de monogliceride şi digliceride.

47.Importanta produselor lactate si a oualor in alimenatie si pentru economia nationala a RM.Clasificarea generala a acestor produse si reprezentatii grupelor si subgrupelor

Laptele este un aliment de origine animala cu valoare biologica ridicata, deosebit de important in alimentatia omului, indiferent de varsta. Datorita substantelor nutritive pe care le contine, laptele asigu 535j97f ra dezvoltarea normala a organismului tanar, in primele luni de viata. Laptele este un lichid de culoare alb-galbuie, opac, cu gust dulceag si miros placut. Ouale reprezinta in primul rand o importanta sursa de vitamine. Acestea sunt foarte indicate in alimentatia copiilor si a adolescentilor, la care se recomanda 6-7 oua pe saptamana. Cantitatile de vitamine existente in oua variaza foarte mult in functie de specie, rasa, sezon si ingrijire. Sortimentul de lapte: după specia animalului de provenienţă:de vacă;de bivoliţă;de capră;de oaie; --după conţinutul de grăsime:lapte integral: lapte normalizat; lapte smântânitOuăle de găină se clasifică după mai multe criterii, aşa cum se poate vedea mai jos.• Clasificare ouălor de găină după mărime • Clasificare ouălor după prospeţime• Clasificare ouălor de găină după culoarea cojii • Clasificare ouălor pe categorii de calitate• Clasificare ouălor după  modul de furajare şi condiţiile de viaţă ale găinilor ouătoare

48.Importanta produselor din carne si din peste in alimentatie si pentru economia a RM,Clasificarea generala a produselor si reprezentatii grupelor si subgrupelor

Carnea este un produs indispensabil omului datorita componentelor nutritive si rolul acestora pentru organism.Carnea constitue o sursa importanta de protein, care se apropie mult de proteinele din structura tesuturilor din corpul omenesc si deaceea este considerate un aliment de baza cu rol essential plastic. In aceasta grupa de aimente se incadreaza carnea de macelarie, carnea de pasare si de vinat. Carnea de macelarie este carnea animalelor sacrificate in abatoare si anume : bovine(vaca,minzat,vitel), ovine(berbec, miel) , porcine(porc, purcel), caprine(capra,ied).Carnea de pasare de la gaini,curci, rate, giste. Iepurii de casa si vinatul au o pondere mai redusa. Pestele contine atât de multi nutrienti importanti, inclusiv proteine, încât  ar trebui sa constituie un segment major al hranei noastre. De fapt, consumam mai putin decât o faceam înainte. O singura portie mica de peste, de 100 g, furnizeaza între o treime si jumatate din proteinele necesare zilnic. Majoritatea pestilor au si un continut ridicat de vitamina B,2, vitala pentru un sistem nervos sanatos, si de iod, necesar bunei functionari a glandei tiroide. Pestele gras precum somonul sau heringul contine cel putin dublul caloriilor din pestele alb. Spre deosebire totusi de GRASIMILE animale saturate, uleiurile de peste nesaturate sunt foarte benefice prin continutul lor de omega3.

49.Produse lactate;generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei

Laptele reprezintă unul dintre cele mai complexe alimente, datorită compoziţiei chimice complexe şi echilibrate în trofine.Sortimentul de lapte:-după specia animalului de provenienţă:de vacă;de

23

bivoliţă;de capră;de oaie;--după conţinutul de grăsime:lapte integral; lapte normalizat; lapte smântânitCalitatea laptelui:-exprimată prin:caracteristici organoleptice; caracteristici fizico-chimice; caracteristici microbiologice; Sortimentul brânzetrurilor:--după tipul laptelui: brânzeturi din lapte de vacă; brânzeturi din lapte de oaie; brânzeturi din lapte de capră; brânzeturi din amestecul laptelui diferitelor specii;--după conţinutul de grăsime --după consistenţa pastei şi particularităţi tehnologice. Defectele brânzeturilor:Defecte de desen:brânza fără desen în secţiune; desenul bogat al pastei;--Defecte de consistenţă: pastă sfărămicioasă; pastă cauciucoasă; pastă cu crăpături.

50.Carne si produse derivate,generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei

Carnea -aliment indispensabil, datorită:compoziţiei chimice echilibrate în trofine cu valoare biologică ridicată; digestibilitate superioară; potenţial dietico-culinar;structura cărnii: ţesut muscular: carne marmorată; carne perselată; --ţesut conjunctiv: leagă muşchii de oase; formează membrane care învelesc muşchii şi fasciculele muşchilor; ţesut cartilaginos:formă rezistentă a ţesutului conjunctiv;-- ţesut adipos cuprinde formaţiunile cu celule care au acumulat grăsime;-- ţesutul osos:se formează în perioada de creştere a animalului; poate fi compact şi spongios;Sortimentul cărnii:Carne de vită adultă şi mânzat, Carne de porcine:

51.Peste si produse derivate generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei

Calsificarea pestelor se face dupa citeva criteria. Din punct de vedere biologic, dupa mediul in care traesc, pestii se clasifica in: peshti marini, pesti migratory si pesti de apa dulce.Dupa coninutul de grasime pestii se calsifica in: pesti grasi-peste 8% grasime (ex scrumbia de dunare, somonul), pesti semigrasi cu 4-8% grasime9 morunil, hamsia), pesti slabi 4% grasime( carpul, stiuca, carasul, platica)Mai fegventa este calsificarea pestelor dupa particularitatile zoologice:Pestii din famiia strunilor-nisterul, familia somonului- Familia scrumbiei- familia bibanului- Famiia batogului- Familia cambulei. Compozitia chimic, valoare nutritive Carenea pestelui contine o amre cantitate de apa, relative multe protein,si lipde.Grasimele pestelui este de regula distribuita in carne sau localizata in unele organe, in special ficat.Carnea pestelui contine mai putin tetut conjuctiv dekit cea a animalelor.Contunutul de vitamine este neinsemnat, cu exceptia anghileicare are cantitai apreciabile de vitamina A su D.

52.Oua si produse derivate generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei

Oul reprezintă cel mai valoros aliment:valoare nutritivă ridicată; grad de asimilare ridicat al trofinelor; disponibilitate mare de consum; preţuri accesibile.compoziţia chimică:apă; proteine cu valoare biologică ridicată, proteine etalon; lipide – bogat în colesterol; glucide: cantităţi reduse; săruri minerale; vitamine: A, B, DStabilirea prospeţimii oului: examinarea oului la ovoscop; proba densităţii; proba densităţii în soluţie de saramură 12%; Verificarea calităţii: prin examen senzorial; Păstrarea: spaţii curate, răcoroase; T=0-14°C, umiditate relativă 70-80% Valabilitate: ouă foarte proaspete: max 5 zile; ouă proaspete: 10-20 zile; ouă refrigerate: 10-20 zile; ouă conservate prin alte metode: 5-10 zilE

53.Importanta produselor gustative in alimentatie si pentru economia nationala a RM,Clasificarea generala a acestor produse si reprezentatii

24

grurpelor si subgrupelor

Condimentele si produsele condimentare:-Condimentele naturale -Produsele condimentare si oleo-rezinele-Condimente acide-Condimentele saline (sarea de bucatarie)Caracterizarea merceologica a stimulentelor:-Cafeaua-CeaiulBauturile alcoolice:-Bauturi alcoolice tari naturale-Bauturi alcoolice industriale-Bauturi moderat alcoolice-Bauturi slab alcoolice-Bauturi nealcoolice

54.Vinurile si divinurile; generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei

Caracteristica vinurilor;produse alcoolice se obtin prin fermentarea mustului de struguri.Ele se clasifica conform legii vinuriloe in felul urmator:

Material prima

De soi (aligote,sardone)

De sapaj (urma amestec.)

De cupaj (amestec vinuri tinere)

Termen de maturizare

De consum curect (tinere “anul prepararii”…obisnuite “anul urmator”)

Calitatea superioara (mature,colectie)

Tehnologia de obtinere

Naturale

Speciale (alcoolizate,vermut/aromatizat,peliculare,eferbescente”spumate,spumoase”)

Caracteristica generala devinurilor;sunt bauturi alcoolice,taria 40-45% de vol.culoarea aurie,chiklinbar.Cu aroma fina su placuta.Devinurile se obtin din alcool special.Alcoolul de devin prima sunt strugurile de soiuri albe.Se mai obtin prin maturizarea alcoolului de devin in butoiurile noi de stejar,Perioada de maturizare constituie minin 3 ani de zile.Datorita proceseloe biochimice alcoolul se transforma in devin.Apare o anumita culoare,gustul,mirosul,buchetul.Ele se clasifica:In functia termenului alcoolul in butoiul noi se stejar se impart in:

Devinuri de 3 stele (termen 3 ani)

Devinurile de 4 stele

Devinurile de 5 stele (termen maturizat cel putin 5 ani)

DVM 6-7 ani (M-matur)

DVCS (calitate superioara-8-9 ani)

DVV(vechi-10 ani)

DVFV (foarte vechi-20 ani)

DVcol (colectie (DVV+3 ani)

25

55. Importanta produselor de cofetarie in alimentatie si pentru economia nationala a RM,Clasificarea generala a acestor produse si reprezentatii grupelor si subgrupelor

Produs. de cofetarie se impart in 2 grupe:-PC zaharoase: caramela sticoasa,cu umplutura,bomb.fondante,zefir,marmelada,halvita -PC de cofetarie fainoase sau prod.de patiserie: blaturi pentru torturi, biscuiti, nepolitane,checuri, rulade.PC pot fi simple si compuse: Pc simple: sunt alcatuite din,tr-o singura faza (caramela sticloasa, fondant de lapte, bisc.zaharosi, glutenosi; PC compuse -din 2sau mai multe faze: caramela cu umplutura, bomb.fondante, torturi, marmelada stratificata, prajituri.

56. Produse gustative (bauturi alcoolice,slabalcoolice si fara alcool); generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei

Bauturile:--Bauturile alcoolice--Bauturile nealcooliceBauturile alcoolice – sunt produse alimentare lichide si au in compozitia lor alcool etilic.Alcoolul etilic are valoare trofica,deoarece elibereaza energie in organism (cca 7kcal).Dupa continutul de alcool,bauturile se clasifica in 3 grupe principale :Slab alcoolice,cu 1-6% alcool (berea); Moderat alcoolice,cu 8-20% alcool (vinurile); Alcoolice tari,25-70% alcool (rachiurile naturale)Dupa modul de obtiner:- bauturi nedistilate; - bauturi distillate. Consumul bauturilor alcoolice este determinat de caracteristicile psihosenzoriale si de efectul alcoolului asupra organismului. Berea este o bautura slab alcoolica nedistilata se obtine prin fermentare,cu ajutorul drojdiei,a unui must fabricat din malt,apa si hamei,maltul putind fi inlocuit partial cu cereale nemaltificate

57. Produse gustative (stimulente,mirodenii,si condimente) generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei

Condimentele sunt produsele fara valoare nutritiva care se adauga in produsele alimentare in continute mici pentru a le conferi anumite caracteristici gustative stimulind astfel pofta de mincare si digestia.In compozitia condimentelor intra uleiurile eterice,aldehide,cetone,esteri,alcool,hidrocarburi.Condimentele sunt clasificate dupa : natura,origine,si caracteristicile organoleptice in urmatoarele grupe :---Este numita condimentele naturale,dupa provenienta lor si in functie de zonele climatice sunt : Indigene,tropicale – (piper,cuisoarele,scortisoara,dindir,curcuma,nucusoara)Mediteranene – (sofranul,caperele); ---In functie de zona anatomica,condimente flori,fructe,frunze,radacina,seminte,scoarta. Condimentele acide – principalii reprezentanti sunt (otetul alimentar,sarea de lamie,care contine acidul lactric,otetul alimentar poate fi de 2 tipuri : de distilare,de fermentatie. De fermentatie se obtine din fermentarea vinurilor fermentate sau fermentarea fructelor. Otetul de distilare – este mai putin valoros si se obtine prin diluarea cu apa a acidului acetic. Mustarul de masa se prepara din boabele de mustar macinate la care se adauga otet,sare,coloranti. Sortimentul de mustar este in varianta :

26

iute,dulce. Condimentele saline – sunt alcatuite din (sare iodata,care poate fi extractina sau sare fina)aceste produse se obtin prin indeplinirea impuritatilor a sarii extrase din mine.

58. Produse de cofetarie zaharoase: generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei

Zaharul si produsele zaharoase formeaza o grupa larga de alimente ce se caracterizeaza prin continut mare de zahar solubil(zaharoza, glucoza), aspect atragator, gust dulce cu nuante diferite si aroma placuta.Asupra acestei grupe de marfuri se rasfrange din plin nivelul ridicat atins de tehnologia din industria alimentara, care dispune, in zilele noastre, de posibilitati largi de purificare si rafinare. Sortimentul de marfuri din aceasta grupa e format din: 1. Zahar 2. miere de albine 3. glucoza si amidon 4. produse zaharoase. Dintre proprietatile de compozitie se utilizeaza, pentru controlul calitatii, urmatoarele: Continutul de apa, Continutul de zaharoza, Continutul de substante reducatoare, Continutul de substante insolubile in apa, Continutul de cenusa. In functie de tehnologia aplicata si natura materiilor prime utilizate se clasifica astfel: Produse de caramelaj; Drajeuri; Caramele; Fondanterie; Produse gelificate; Dulciuri orientale; Produse spumoase; Ciocolata si specialitati de ciocolata; Produse zaharoase dietetice.

59. Produse de cofetarie fainoase generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei

Produsele de patiserie formeaza un grup complex de preparate obtinute din aluat in forma variată, de marimi diferite,la care se adauga in proportii diferite fructe, creme, frisca, dulceata, ciocolata, zahar. Biscuiţii- sunt produse de cofetărie făinoase obținute prin coacerea unui aluat din făină, apă, agenți de îndulcire, grăsimi, afînatori și componenți care le îmbunătățesc caracteristicile organoleptice (unt, ouă, lapte, umplutui, glazuri…)Clasificarea biscuiţilor: În raport cu conț de zahăr și grăsimi:- biscuiți glutenoși - biscuiti zaharoși - semiglutenoși- cracker; În raport cu compozitia lor:- simpli- umpluti- glazurați; În raport cu destinația lor:- biscuiți aperitiv- biscuiți de tip desert - bisc. Dietetici. Modelarea aluatului pt biscuiţi: Aluatul pu bisc glutenosi se modelează printr-o laminare în trepte urmată de o decupare a modelelor; Aluatul pt biscuiţii zaharoşi se presează într-o vacuolă-matriţă, apoi se eliberează aceste modele cu ajutorul unei suprafeţe de transport

60. importanta zaharului si mierii in alimentatie si pentru economia nationala a RM.Clasificarea generala a acestor produse si reprezentatii grupelor si subgrupelor.Particularitatile expertizei

Valoarea alimentară a mierii constă în primul rând în bogăția ei în zaharuri, din acest punct de vedere, fiind un aliment energetic prin excelență. Majoritatea zaharurilor din miere sunt zaharuri simple, care nu mai necesită o prelucrare specială prin digestie, fiind direct asimilate și arse complet, până la stadiul de bioxid de carbon și apă, eliberând energie în toate etapele de descompunere prin care trec. Mierea produs siropos cu o gama variat de culori, dulce,produs dietic ,therapeutic. Clasificara:de flori, mana,mixta/monoflora,poliflora/prin scugere libera,din faguri,prin presare/ fluida,cristalizata/incolor,galben,bruna. Compozitia: zaharuri,subs minerale,vitamine,hormone.

27

Mierea:de tei,hrisca,floarea soarelui,salcim,trifoi,lunca. Zaharul: produs alimentardin zaharoza. Val caloric 400 kcal, zahar rafinat:cristal,bucati,pudra.Operatiunile: purificarea,dizolvara,rafinarea siropului,ingrosarea siropului. Materia prima: sfecla,trestia. Clasificarea:stabilizata,oparita,fara stabilizatori/taiata ,turnata. Tehnologia: pregatirea materiei prime,pregat stabilizatorului, obtinerea semifabricatului, gelantizarea semifabricatelor, taierea pastilei, uscarea,racirea,presararea cu zahar pudra.

28