Metoda Suva

8/15/2019 Metoda Suva

1/18

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLANAVIRII PROFESIONALE EVALUARE RISC

METODA SUVA

METODA SUVA DE APRECIERE A RISCURILOR LA POSTURILE DE MUNCA

Descrie o metoda de analiza si apreciere a riscurilor la posturile de lucru in desfaturarea proceselor demunca.

O astfel de analiza este necesara pentru toate organizatiile care prezinta riscuri particulare.

4.6.1. Introducere

Directiva Cadru face apel la toti specialistii, in securitatea muncii, medicina muncii, ergonomi, angajatori,persoane desemnate, instante ale lucratorilor (Legea 319/2006). Directiva 89/389 trateaza integrareasecuritatii si sanatatii in munca in organizarea proceselor ce se petrec in intreprindere. Pericolele trebuieidentificate in mod sistematic, riscurile sunt evaluate iar masurile stabilite trebuie puse in aplicare.

Scopul acestui demers nu este numai de natura umana, el este de asemenea pentru reducerea costurilordirecte si indirecte ale accidentelor de munca si ale imbolnavirilor profesionale.

Incepand cu anul 2006 intreprinderile sunt obligate sa respecte aceste dispozitii.

Pentru orice intreprindere in care exista riscuri particulare trebuie efectuata o analiza a riscurilor de catrespecialisti in securitatea muncii, utilizand o metoda recunoscuta.

In spiritul Directivei, analiza riscurilor corespunde cu evaluare acestora respectand demersul asa cum,acesta este definit in norma EN-1050 - Securitatea masinilor - “principii pentru aprecierea riscurilor”.

Orice intreprindere trebuie sa fie in masura sa efectueze, cel putin, o evaluare globala a riscurilor saudetailata daca aceasta este nesesara.

Spre exemplu:• analiza proceselor / metodelor;• analiza aparatelor, instalatiilor tehnice (analiza echipamentelor de munca);• analiza posturilor de munca si a proceselor de munca.

Analiza proceselor si analiza metodelor, ca si evaluarea riscurilor trebuie efectuate inainte de realizarealor practica, de punerea lor in functiune, de stabilirea metodelor de lucru sau a proceselor.

Aceste analize sunt de competenta fabricantilor sau a furnizorilor, ele facand parte din declaratia deconformitate (directiva masini).

Metoda prezentata mai jos este specializata pe aprecierea riscurilor la locurile de munca in defasurareaactivitatilor de munca.


2/18


METODA SUVA

Acest procedeu poate fi utilizat atat pentru sistemele existente cat si pentru cele aflate in faza deproiectare. Metoda Suva ajuta la identificarea fenomenelor potential periculoase de la posturile demunca, in desfasurarea proceselor ce se petrec in instalatiile tehnice.

Metoda Suva este bazata pe norma EN 1050 -Securitatea masinilor- ‘principii pentru aprecierea riscurilor’

Pe de alta parte aceasta metoda se sprijina si pe :

• procedeul HAZOP, un procedeu de cercetare sistematica a disfunctionalitatilor, particularizatpentru analiza instalatiilor din industria chimica si petrochimica;

• ghidul de evaluare a pericolelor;• analiza statistica a pericolelor efectuata de asigurator.

4.6.3. Pregatirea demersului

4.6.3.1 Structura intreprinderii

• subdiviziuni (procese);• sectoare de activitate;• grupuri de persoane.

Inainte de a incepe procesul de apreciere a riscurilor, este important de a repera toate celelalte procesesi sectoare de activitate.

Pentru intreprinderile, care au posturi de munca in schimbare continua, care angajeaza salariati (care aunevoie de protectie), este recomandat de a enumera diferitele grupuri de persoane si grupuri de profesii.

4.6.3.2 Subdivizarea in procese

Toate intreprinderile au activitatile subdivizate in procese. Problema care trebuie luata in considerare esteun proces care la randul sau sa fie subdivizat in procese particulare.

Daca intreprinderea dispune de un sistem de gestionare axat pe procese (spre exemplu are implementatun sistem de management al calitatii conform standarului ISO grupa 9000) diferitele procese pot fireprezentate direct.

1. Subdivizare in raport de grupuri profesionale si de grupuri de persoane


3/18


METODA SUVA

4.6.4 Identificarea proceselor, sectoarelor de activitate si a grupurilor de persoane critice

Aceasta etapa trebuie sa ne permita sa decidem de unde trebuie sa incepem o analiza aprofundata ariscurilor din intreprindere sau dintr-o ramura (bransa).

Etapele urmatoare trebuie realizate pentru diferite sectoare de activitate, procese si grupuri de persoane:

• consultarea statisticilor (intreprindere/ bransa) referitor la numarul de zile; de concediimedicale datorate accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale;

• aflati daca exista riscuri particulare potrivit autoevaluarii efectuata de intreprindere;• procedati la vizitarea amplasarii posturilor de activitate si intervievati colaboratorii fiecarei

intreprinderi.

In final trebuie sa putem raspunde la trei intrebari referitoare la: procesele de munca, sectoarele deactivitate si la grupurile de persoane sau de profesii expuse:

1. Este numarul zilelor de absenta prea ridicat in raport cu mijloacele existente in

intreprindere sau in ramura de activitate?2. Exista riscuri particulare?

3. In urma vizitei in intreprindere si a interviurilor cu colaboratorii au fost identificatedeficiente tehnice si / sau organizationale ?

Daca raspunsul la una sau la multe din aceste intrebari este afirmativ, atunci ne aflam in prezenta unuiproces, sau sector de activitate, sau grup de persoane/meserii critic ceea ce inseamna ca acela este loculde unde trebuie sa incepem analiza riscurilor.

4.6.5. Utilizarea de mijloace auxiliare disponibile

Vom proceda intai la o determinare a riscurilor pe procese, sectoare de activitate sau grupuri de persoaneexpuse.

Identificam daca exista mijloace auxiliare disponibile pentru evaluarea riscurilor identificate.

a.

Intreprinderi pentru care exista solutii pe domeniul acestora de activitate.IMM-uri care s-au grupat / organizat si care au adoptat o solutie comuna de a respecta prevederileDirectivei Cadru si care dispun si de alte mijloace auxiliare adaptate la specificul acestora.

Grupul, astfel creat, a procedat el insusi la aprecierea riscurilor aferente proceselor din sectorul acestorade activitate (este o apreciere colectiva a riscurilor). Aceste aprecieri ale riscurilor sunt utilizate ca si o


4/18


METODA SUVA

listelor de control este in responsabilitatea fiecarei intreprinderi. Pentru procesele complexe, este indicatsa se procedeze la aprecierea riscurilor in asociere cu specialisti in securitatea muncii si cu colaboratoriiacestora (medici de medicina muncii, ergonomi, pshihologi, experti).

4.6.6. Formarea unei echipe interdisciplinare

O conditie importanta pentru realizarea unei aprecieri a riscurilor cat mai exacta si completa esterealizarea unei echipe interdisciplinare.

Aceasta echipa trebuie sa fie formata din 3, 5 membri condusi de un sef de echipa. Seful de echipatrebuie sa posede bune cunostinte metodologice.

Munca in echipa este organizata si animata de seful de echipa.

Aceasta echipa poate fi compusa, spre exemplu, din seful intreprinderii, inginer productie, inginermentenanta, operatorul instalatiei, maistrul, un specialist in securitaatea muncii, un inginer proiectant,tehnolog.

Intotdeauna trebuie sa avem grija ca in echipa sa fie persoane cu bune cunostinte din sectorul deactivitate care este supus evaluarii.

4.6.7. Procurarea documentatiei, definirea timpului necesar, calendarul reuniunilor

Pregatirile necesare sunt determinate dupa marimea si complexitatea setoarelor de activtate si aproceselor.

Documentele urmatorare sunt necesare pentru descrierea proceselor si sectorelor de activitate:

• Descrierea procedeului;• Fotografi, schite sau grafice (diagrame de flux) ale instalatiilor;• Caracteristicile materiilor prime;• Instructiuni de utilizare;• Dispozitive se protectie;• Instalatii speciale;• Concepte de securitate;• Certificat de conformitate.


5/18


METODA SUVA

4.6.8. Aprecierea riscurilor

1. Limitele sistemului de munca

a. Definirea limitelor sistemului – definirea sistemului

Inainte de a incepe analiza trebuie sa definim limitele sistemului din sectorul de activitate sau dinprocesul analizat. Prin urmare trebuie sa definim intr-o maniera precisa ce face parte din sistem, adica cetrebuie sa luam tot timpul in considerare pentru identificarea fenomenelor periculoase, si ce este situat in


6/18


METODA SUVA

• limitele masinii considerate pentru o utilizare normala (atat in utilizare cat si in functionarecorecta a masinii, dar si in caz de disfunctionalitate sau de utilizare gresia previzibila;

• inventarierea completa a modurilor de utilizare previzibila a masinii (industrial, comercial,casnic);

• pregatirea (formarea) utilizatorilor potentiali;• imprejurimile (mediul) cuprinzand: instalatii vecine si interactiunile dintre acestea, toate

persoanele potential expuse;• genul fenomenelor periculoase evidentiate , la cine si/sau la ce se refera acestea (operatori,

instalatii, mediu,…);• aspecte care trebuie luate in considerare, dar care nu necesita control sau inspectii

suplimentare (statica constructiilor, tipul procesele chimice,…).

Avand in vedere cele mentionate mai sus, la definirea sistemului trebuie declarat modul de exploatareanalizat, adica in exploatare normali, particulari, sau mentenanta. Aceste trei moduri de exploatare suntdefinite mai jos.

Exploatare normalaInstalatia indeplineste functia pentru care a fost conceputa.

Exploatare particulara

Se refera la pregatirea, transformarea, instalarea, reglarea, verificarea, eliminarea erorilor, curatireainstalatiei.

Mentenanta• control (masurare, controlare, inregistrare), determinarea (compararea) parametrilor de

functionare reali cu cei prevazuti;• intretinere (curatire si intretinere), masuri pentru a pastra functionarea instalatiei la

parametrii prevazuti (proiectati);• readucerea parametrilor de functionare a instalatiei la cei prevazuti din faza de concepere a

acesteia (inlocuirea unor componente sau subansamble, ameliorarea functionarii sauimbunatatirea acesteia). Atentie la adaptarea la progresul tehnic.

b Descrierea activitatilor (om / masina / mediu)


7/18


METODA SUVA

• normala;• particulara;• mentenanta.

Notitele preluate dupa instructiuni sunt necesare pentru a descrie activitatile, sau in caz contrar,descrierea activitatilor este utila pentru intocmirea noilor instructiuni, daca acestea nu sunt incadisponibile. In mod normal o activitate nu este descrisa de o actiune. Pentru descrierea activitatilortrebuie ca acestea sa fie structurate, daca este posibil, in maniera urmatoare :

• material;• activitate;• punct de plecare si punct de sosire.

Activitatile pot fi formulate in comun la reuniunile echipei sau inca din faza de pregatire.

c. Identificarea fenomenelor periculoase in echipa

In cursul acestei etape trebuie sa identificam fenomenele periculoase care pot aparea in desfasurareaactivittailor descrise. Un membru al echipei este insarcinat sa redacteze procesul-verbal. Seful de echipaalege primul proces partial, evidentiaza activitatile pentru toti membri echipei (poate utiliza chiar si unflip-chart). Echipa incepe analiza cu prima activitate. Utilizand un braimstorming structurat, echipa cautafenomenele periculoase care pot surveni in activitatea descrisa. In anexa avem un repertoriu defenomene periculoase care trebuie luate in considerare in decursul analizei. Este important de a recenzasi acele fenomene periculoase pentru care, in acest moment, pare putin probabil, sau chiar imposibil, caacestea sa duca la un eveniment.

Seful de echipa trebuie sa supravegheze ca procesul sau sectorul examinat sunt analizate intr-o manieracat mai completa. De aemenea trebuie ales un ritm de munca care sa nu plictiseasca sau sa stresezeechipa. In cazul in care o discutie intre doi experti se prelungeste, este indicat sa le propunem sa-sinoteze fiecare punctul sau de vedere in procesul-verbal, si acestea sa fie clarificate in afara reuniunii.

Daca avem nevoie, putem utiliza si alte liste de fenomene periculoase – anexa EN 1050, brosura AISS “prevenirea riscurilor mecanice” – solutii practice.

Nr Fenomene periculoase Evenimente periculoase

1 Fenomenepericuloasemecanice

Prin contact cu elemente in miscareneprotejate

- strivire, zdrobire- taiere- soc- sectionare


8/18


METODA SUVA


tensiune inaltaPrin scurt-circuit, suprasarcini prin arcurielectrice

4 Contact cu substantenocive (chimice saubiologice)

Inhalatii sau ingestiiContact cu aerosoli, gaze, vapori,lichide, solide, microorganisme, virusi,…

- intoxicare- asfixiere- arsuri

5 Pericolul de incendiusau explozie

Din cauza :-solidelor, lichidelor, gazelor inflamabile-atmosferei explozive-explozibilor-sarciniilor electrostatice

- arsuri- inhalarea gazelor in cazul unuiincendiu- efectul suflului exploziei- incendiu si consecinteleacestuia

6 Fenomene

periculoase termice

Prin contact cu un mediu sau suprafete

fierbinti sau reci

- arsuri sau degeraturi

- alte boli

7 Fenomene fiziceparticulare

Zgomot - leziuni ale urechii

Ultrasunete - leziuni ale urechi, iritareacelulelor nervoase

Vibratii - leziuni vasculare si ale nervilor

Radiatii neionizante• ultraviolete• laser• campuri electromagnetice

- leziuni ale ochilor si ale pielii

modificari ale tesuturilor, leziuniale corneei- aritmie, iritare a celulelor

nervoase si musculare

Radiatii ionizante - distrugerea celulelor

Regimuri barice - leziuni ale urechii- leziuni vasculare

8 Constrangeri legatede mediul de munca

- climat

- iluminat necorespunzator

- boli, indispozitie- oboseala rapida- erori in manipulare

9 Nerespectareaprincipiilor

- munca repetitiva

* ex. utilizarea unei foarfece o- inflamatii ale tendoanelor- leziuni ale aparatului


9/18


METODA SUVA


culcat, agatat etc• munca cu rotatii repetate aletrunchiului sau ale capului• munca intr-o pozitie impusa

10 Constrangeri psihice - surmenaj, suprasolicitare, monotonie

- munca in conditii de izolare- munca sub tensiune psihica

- asumarea de responsabilitati dificile(importante, vitale,...)

-perturbarea activitatii datorata unorintreruperi sau distragerea atentiei

- efectuarea sarcinii intr-un climatdaunator (constrangeri, conflicte,frica,...)

- boli, indispozitie- oboseala rapida- erori in manipulare

11 Evenimenteneprevazute

- defectarea unui circuit de comandasau a unei bucle de avertisment

- disfunctionalitatea comenzilor

- consecinte diferite

12 Defectarea

alimentarii cuenergie

-nefurnizarea, sau intreruperea furnizarii

energiei energiei


13 Organizareinadecvata aactivitatii

- desfasurarea inadecvata a activitatii(organizare, executie)- orarul de munca (munca in schimburiimpuse, munca de noapte, absentapauzelor,)

- calificare insuficienta- instruire insuficienta- competentele si responsabilitatile nusunt clar definite



10/18


METODA SUVA

3. Estimarea riscurilor prin estimarea probabilitatii de producere si a gravitatiivatamarii

Riscul - reprezinta valoarea cuantificata a unui fenomen periculos.

Aceasta valoare este compusa din gravitatea vatamarii (G) si probabilitatea (P) de producere a acesteivatamari. Probabilitatea P de aparitie a vatamarii este definita in maniera urmatoare:

P = functie de (e, po, L)

Ea este determinata de:

• frecventa si/sau durata expunerii la fenomenul periculos considerat• (po) probabilitatea de aparitie a evenimentului periculos considerat• posibilitatea de evitare sau de limitare a vatamarii printr-un comportament adecvat (al

organizatiei, persoanelor implicate sau al masurilor existente)

Riscul este o functie R = f(G;P)

este si defunctie de

Fig. 1.

riscul

relativ lafenomenulpericulos

considerat

gravitateavatamarii

gravitateaprobabila avatamarii ce

poate ficauzata de

fenomenulpericulosconsiderat

probabilitatea deaparitie a vatamarii

frecventa si duratade expunere lafenomenul periculos

probabilitatea deaparitie aevenimentuluipericulos

posibilitatea deevitare sau delimitare a vatamarii


11/18


METODA SUVA

Tabelul 2 – Determinarea gravitatii vatamarilor si a consecintelor posibile G

• invaliditate grava – incapacitate de munca pentru profesia in cauza sau pentru o profesieechivalenta, influenta mare asupra calitatii vietii

• invaliditate lejera – reducerea capacitatii de munca pentru profesia in cauza sau pentru oprofesie echivalenta, influenta redusa asupra calitatii vietii.

Atentatele la sanatate, legate de factorii ergonomici sau de organizarea locurilor de munca, sunt increstere continua. Pentru evaluarea acestor riscuri trebuie apelat la un specialist in securitatea muncii.Ergonomia trateaza adaptarea conditiilor de munca la capacitatile si caracteristicile corpului uman,precum si posibilitatea de adaptare a acestuia la sarcinile de munca. Psihologia muncii cerceteazainteractiunile dintre om si munca sa. Ea examineaza, inainte de toate, conceperea posturilor de munca,

dar si calificarea, formarea si randamentul omului in indeplinirea muncii sale. Diferite mijloace auxiliare deanaliza sunt puse la dispozitie atat de ergonomie cat si de psihologia muncii. La aceasta ora existanumeroase publicatii care prezinta metode de analiza si evaluare a riscurilor asociate activitatii fizice simentale ale operatorilor.

3. ProbabilitateIn continuare se prezinta doua metode calitative de estimare a probabilitatii.

Varianta 1 . Procedura de urmat pentru o apreciere colectiva a riscurilor(de ex.pentru o ramura cu activitati similare)

Probabilitatea P este subdivizata in 5 categorii. Estimarea se refera pentru 1000 de colaboratoare sicolaboratori care exercita aceeasi activitate. Ca si mijloace ajutatoare vom utiliza ( in masura in careacestea exista) datele statistice ale ramurii analizate, referitor la accidentele de munca si imbolnavirileprofesionale. Cifrele ce figureaza in tabloul urmator nu reprezinta decat niste valori indicative.

Categ. Gravitatea vatamarii Definirea consecintelor

I foarte grave deces

II grave invaliditate grava

III putin grave invaliditate lejera

IV usoare vatamare cu oprirea activitatii V foarte usoare vatamare fara oprirea activitatii


12/18


METODA SUVA

Varianta 2. Procedura de urmat pentru o apreciere colectiva a riscurilor(pentru o intreprindere sau sector care are posturi de munca particulare)

Pentru evaluarea probabilitatii intr-o intreprindere sau sector care are posturi de munca particulare sepleaca de la starea actuala, adica luam in calcul instalatiile si organizarea activitatilor asa cum se gasescele in momentul evaluarii. Pentru evaluarea probabiltatilor exista doua posibilitati.

a. Posibilitatea

Vom proceda la o evaluare calitativa. Probabilitatea P este subdivizata in 5 categorii, asa cum am indicat

si pentru varianta 1. Apoi vom defini prima oara categoria “frecvent”. Aceasta va fi baza de definire acelorlalte 4 categorii.

Tabel 4 – probabilitate P (varianta 2)

b. Probabilitatea

Vom defini un indice de probabilitate P, care este determinat de trei elemente evaluate in mod individual.Pentru a face aceasta evaluare vom face urmatoarea ipoteza:

P = e + 2po + L Am atribuit un punctaj dublu elementului “po”, pentru ca probabilitatea de aparitie a unui evenimentpericulos, care rezulta din normele tehnice de securitate si de activitate are un loc mai important decatcelelalte doua elemente. Aceasta formula este bazata pe prezentarea probabilitatii in norma EN 1050 “securitatea masinilor – principii pentru aprecierea riscului”

categ definirea probabilitatii P A frecventB ocazionalC rar

D improbabilE aproape imposibil

e Durata de expunere


13/18


METODA SUVA

Probabilitatea de aparitie a unui fenomen periculos este definita de urmatoarea maniera :

Tabelul 6 – Indica probabilitatea de aparitie a unui eveniment periculos po

5

1

5Este evident ca acesteveniment se va produce (nuexista masuri de prevenire)

4 Este de asteptat ca acesteveniment sa se produca(slabe masuri de prevenire)

3Evenimentul este posibil sa seproduca (exista masuri, dareste evident ca acestea nusunt suficiente)

2 Eveniment imaginabil, dar nueste imposibila producerea lui(exista masuri)

1Este dificil de imaginatproducerea evenimentului(masurile sunt luate in acordcu progresul tehnic)

5

3

• pericol nesesizat• lipsa de masuri, instructiuni• personal insuficient

calificat, format, instruit• existenta a una sau douadin criteriile de la punctul 1(demai jos), dar care nu suntsuficiente


14/18


METODA SUVA

Rezultatul acestei insumari poate fi evaluat cu ajutorul tabloului de mai jos. Relatia intre diferitele valorinumerice si incadrarea acestora in categorii de la A la E a fost temeinic verificata in practica.

Categ. Definirea probabilitatii P = e + 2po + L

A frecvent 19, 20

B ocazional 17, 18C rar 14, 15, 16

D improbabil 11, 12, 13

E aproape imposibil1, 2, 3, 4, 5, 6, 7

8, 9, 10

Tabelul 8 – Probabilitatea (varianta 2) P

4.6.9 Determinarea cauzelor, faptelor

Un eveniment indezirabil (accident sau imbolnavire profesionala) se produce avand la baza un fenomenpericulos si un eveniment declansator. In plus, cauze si fapte variate (diferite) antreneaza acesteveniment. Pentru a putea gasi masurile de securitate adecvate este necesr sa procedam la o examinare

sistematica a relatiilor de cauzalitate care conduc la acest eveniment nedorit. Faptele sau cauzele caresunt la originea acestui eveniment pot fi, spre exemplificare, de origine tehnica, deficiente in materie deorganizare sau de formare.

4.6.10 Evaluarea riscurilor

Pentru a evalua riscurile vom utiliza o matrice a riscurilor. In figura 6 este prezentata o matrice ariscurilor subdivizata in trei zone. Aceasta solutie corespunde situatiei dintr-o intreprindere, dar acest

lucru nu inseamna ca ea este valabila pentru toate intreprinderile.

Riscurile sunt apreciate prin estimarea probabilitatii si a gravitatii vatamarii, in conformitate cu tabelele 2si 8.

Matricea riscurilor este definita de catre membrii echipei interdisciplinare de evaluare inl b j t l ( l i t i d ii)


15/18


16/18


METODA SUVA

Fiecare risc constatat este comparat cu obiectivul de securitate. Daca acest obiectiv nu este atins trebuieluatate din nou masurile de protectie adecvate.

In masura posibilitatilor, riscurile trebuie sa fie eleminate. Daca riscurile nu pot fi eliminate, atunci trebuiecel putin redusa probabilitatea de a se intampla.

O data ce masurile au fost luate riscurile trebuie sa se situeze in coltul inferior stang al matricei.

4.6.13. Definirea masurilor

Daca se constata, cu ocazia unei aprecieri a riscurilor ca sistemul de munca nu este suficient de sigursau ca riscul este prea ridicat pentru grupa de persoane examinata, atunci masurile potrivite trebuie safie regandite pentru eliminarea sau reducerea riscurilor.

Evaluand inca o data riscul cu masura aleasa, se controleaza daca masura reduce efectiv riscul. Trebuiede asemenea verificata cu aceasta ocazie daca punerea in aplicare a noilor masuri de protectie implicafenomene periculoase suplimentare si daca in acest caz aceste fenomone periculoase trebuie sa fie

adaugate la lista fenomenelor periculoase constatate si trebuie procedat la o noua apreciere a riscurilor.Gasirea unei solutii potrivite pentru problemele de securitate se clasifica in primul rand daca fenomenelepericuloase pot fi suprimate prin reamplasarea de substante periculoase. Daca nu este posibilasuprimarea fenomenului periculos se procedeaza de maniera urmatoare:

a) eliminarea sau reducerea fenomenelor periculoase printr-o ameliorare acontructiei sau prin utilizarea de substante mai putin nocive ;

b) Masurile tehnice de protectie impotriva fenomenelor periculoase carenu pot fi suprimate (diminuare probabilitatii ca evenimentul sa seproduca si reducerea dimensiunii pericolului);

c) Masuri organizatorice ( modificarea organizarii muncii, amenajarea timpului de lucru,formarea, instructiuni de lucru, informatii despre riscurile reziduale si modul deadmininstrare;

d) Masurile relative de personal (EIP, formare).In general, trebuie combinate masurile pentru obtinerea securitatii cerute (impuse).

Este important ca fiecare masura de securitate sa permita reducerea frecventiei si gravitatiievenimentelor periculoase. Pentru a face acest lucru nu trebuie numai sa luam in calcul cheltuielile petermn scurt, dar de asemenea calculele de rentabilitate pe termen lung. Adesea o masura relativ scumpaeste rentabila, caci ea permite reducerea numarului de zile de absenta pe termen lung si producerea deeconomii pe multiple planuri.


17/18


METODA SUVA

4.6.14. Desemnarea (indicarea) riscurilor reziduale

In practica, nu este in general posibil sa eliminam in ansamblu riscurile. Din rationamente de cost si decapacitate este adeseori imposibil sa punem in practica simultan toate masurile necesare reduceriiriscurilor.

Punerea in aplicare (practica) a acestor masuri se face treptat, in etape si acestea trebuie aplicate pentruca riscurile reziduale exista.

Angajatorul este obligat sa informeze salariatii despre riscurile reziduale si tipurile acestor riscuri.Riscurile reziduale existente in zona 1 si 2 dupa punerea in aplicare a masurilor sunt notate dupa metodaSUVA pe un formular.

In acest formular se va avea grija sa se indice de ce s-a procedat la reducerea suplimentara a riscurilor.Conducerea trebuie sa fie informata asupra riscurilor reziduale si sa-si dea acordul semnand formularul.


18/18

Documents

Metoda Suva