Metode pedagogice

Universitatea Politehnică Timisoara - Facultatea de Arhitectură Studentă: Ghiura Georgiana-Adelina

Tema: Metode de predare utilizate 2011/2012 SEMESTRUL II

Referat Psihopedagogic 1

Metode de predare utilizate

În literatura pedagogică există o varietate de clasificari ale metodelor de învatamânt. Practic însa, nu se pot stabili criterii clasificatoare care sa conduca la clase strict exclusive. De cele mai multe ori o metoda poate fi inclusă simultan în doua clase diferite (spre exemplu, experimentul este considerat drept metoda de explorare a realitatii, dar, tot asa de bine, ar putea fi considerat ca apartinând metodelor de acțiune). Astfel am ales 3 metode de predare utilizate în învațamantul preuniversitar tehnic : 1. Metode explicativ - demonstrative

2. Experimentul

3. Studiul de caz

1. Metode explicativ -demonstrative

În economia activitații de predare în învatamântul preuniversitar o pondere le revine explicatiilor.

a)Explica înseamna a clarifica, a lamuri, a dovedi ceva.

a.1 Explicatia prin demonstratie logica.

În conditiile în care profesorul este cel care realizeaza operatiile logice necesare desprinderii semnificatiei cunostintelor noi, atunci când explica printr-o înlantuire logica de rationamente si prin argumentari, metoda parta numele de expunere.

Exista trei situatii în care se foloseste metoda expunerii:

- expunerea ca preambul la activitatea pe care o va desfasura în comun profesorul cu elevii sau la activitatea independenta a elevilor. În acesta situatie expunerea este de dimensiuna reduse.

- prelegerea consta în explicarea de catre profesor a unui volum mare de cunostinte abstracte, pe parcursul unei secvente de timp mai extinse (1 - 2 ore). Folosind prelegerea, maistrul instructor familiarizeaza elevii cu un stil de gândire si vorbire coerent, sistematic.

Cerinte:

1. se va prezenta planul de idei al prelegerii ;

2.se va marca, prin subtitluri scrise pe tabla, principalele secvente de cunostinte ;

3.se vor formula concluzii partiale ;

4.se vor explica termenii necunoscuti ce vor fi folositi ;

5.se vor exploata posibilitatile formative ale comunicarii verbale: modularea vocii pentru a sublinia ce este esential ;




- descrierea este o modalitate de transmitere a cunostintelor potrivita pentru elevii de vârsta mica si mijlocie, a caror gândire are un caracter concret - situativ. Metode se foloseste la învatamântul primar si gimnazial. Specific pentru aceasta metoda este faptul ca se prezinta obiecte, fenomene, actiuni, fara a insista asupra cauzelor, relatiilor dintre ele, fara a exprima formalizat, abstract relatiile ce se stabilesc între fenomene.

a.2 Explicatia prin demonstratie intuitiva.

În procesul didactic, elevii îsi însusesc o serie de cunostinte despre existenta si natura unor obiecte, fenomene concrete. În acest caz, a explica înseamna a reconstitui structura si geneza lucrurilor, modul de producere a fenomenelor, transpunând lucrurile si fenomenele în planul ideilor.

Atunci când la baza explicarii cunostintelor despre obiecte concrete se afla o sursa intuitiva, metoda poarta numele de explicatie prin demonstratie intuitiva, sau pur si simplu, metoda demonstratiei.

În activitatea de învatare se folosesc, în calitate de surse intuitive ale explicatiei, alaturi de obiectele, fenomenele, procesele ca atare, modele, imagini ale obiectelor. În functie de natura sursei intuitive folosite, demonstratia se structureaza si îmbraca forme specifice.

- demonstratia cu ajutorul obiectelor naturale

- demonstratia cu ajutorul obiectelor tehnice. În învatamântul tehnic se folossc, în calitate de suport al explicatiei, obiecte tehnice.

Demonstrarea cu ajutorul acestora îmbraca forma analizei tehnice. Prin analiza tehnica se urmareste fie explicarea unui obiect care exista, fie explicarea unuia care trebuie conceput, realizat. În mod curent, în scoala, se foloseste analiza tehnica penru a explica functia, structura si principiile de functionare, modul de utilizare, întretinere si depanare a obiectelor ethnice folosite. Profesorul va dirija elevii astfel încât acestia sa perceapa si sa distinga elementele constitutive ale obiectului tehnic, sa analizeze structura, sa stabileasca legatura dintre structura si functiile pe care le realizeaza acesta. Aceasta tehnica îmbina procedee ale conversatiei, problematizarii si expunerii, contribuind esential la formarea si dezvoltarea gândirii tehnice, a deprinderilor si priceperilor tehnice.

- Demonstrarea cu ajutorul modelelor obiectuale. Modelele obiectuale tind sa reproduca un original fie în ansamblul sau, fie partial. Modelul releva elementele esentiale prin surprinderea caracteristicilor necesare si suficiente pentru procesul desprinderii semnificatiei cunostintelor în procesul de învatare. În învatamântul tehnic cele mai eficace modele obiectuale sunt machetele, dar, în mod deosebit, cele în functiune, care se pot demonta sau sectiona. Asemenea modele fac posibila observarea aspectelor care în mod obisnuit nu pot fi percepute la obiectul original. Pentru explicarea cu ajutorul modelelor obiectuale, se foloseste, ca si în cazul obiectelor tehnice reale, procedeul analizei tehnice.

- Demonstrarea cu ajutorul modelelor abstracte simbolice(metoda modlarii abstracte). În procesul de învatamânt se folosesc pe lânga modelele obiectuale, modele simbolice. Ele îmbraca forma graficelor, disgramelor, organigramelor, formulelor matematice si au functii deosebit de importante în procesul cunoasterii si dezvoltarii intelectuale ale elevilor. Modelele abstracte redau într-o forma stilizata si simplificata raporturi si dependente cauzale, structurale si functionale, concretizeaza un principiu, o teorie

- Demonstrarea cu ajutorul desenului didactic, a schitelor reprezentate pe tabla. Prin natura sa, desenul este un limbaj simbolic prin care se traduc demersurile gândirii tehnice. Explicarea cu ajutorul schitelor la tabla urmareste sa initieze elevii în acest limbaj si sa le formeze




capacitatea de exprimare a ideilor prin schite, prin desene. Deci, profesorul va urmari sa formeze elevilor deprinderi si priceperi de a descifra un mesaj transmis prin desen si de a comunica propriile idei prin desen.

În utilizarea metodei va fi respectata urmatoarea succesiune de etape:

- expunerea orala a problemelor ce se vor explica ;

- executarea în întregime a schitei la tabla si denumirea, pe masura reprezentarii, a partilor ansamblului desenat; denumind fiecare element atunci când este desenat se creaza posibilitatea ca elevii sa deseneze în caiete constientizând ce deseneaza. În acest caz ei vor asocia denumirea fiecarui element cu actiunea de reprezentare, fapt ce asigura conditii pentru reproducerea constienta a schitei în caiete ;

- scurt interval de timp dupa executarea schitei la tabla pentru a verifica exactitatea acesteia si, prin sondaj, corectitudinea desenelor din caietele elevilor ;

- demonstrarea si explicarea propriu - zisa, cu ajutorul schitei, a problemelor teoretice si practice pe care le presupune tema studiata.

Cerinte:

1. sa se respecte principiile desenului tehnic ;

2. schita sa fie executata astfel încât sa respecte ordinea si logica de abordare în demersul ei explicativ ;

3. desenul sa fie executat corect si proportional, sa fie vizibil pentru toti elevii clasei, sa nu fie supraîncarcat cu date;

4. pentru a diferentia si sublinia anumite elemente se foloseste creta colorata ;

5. sa se evite în timpul executiei acoperirea desenului cu corpul ;

6. sa fie mentinuta schita pe tabla pâna la sfâsitul lectiei.

- Demonstrarea cu ajutorul planselor. Pentru a economisi timpul în favoarea explicatiilor, profesorul foloseste uneori demonstratia cu ajutorul planselor. Explicarea cu ajutorul planselor se face numai atunci când schita respectiva exista în manual sau într-o alta sursa bibliografica;

- Demonstrarea experientelor. Prin demonstrarea experientelor, elevii au posibilitatea sa cunoasca pe cale intuitiva modul de producere a fenomenelor fizice, chimice, electrice, mecanice. Demonstrarea se realizeaza în etape succesive, urmarindu-se ca elevii sa înteleaga si sa-si însuseasca modul de efectuare a experientei, sa cunoasca utilajul, materialele folosite si functia acestora în producerea fenomenului studiat, sa generalizeze datele experientei.

Etapele explicarii cunostintelor:

· prezentarea problemelor teoretice ;

· prezentarea utilajului si a materialelor folosite, montarea aparaturii si explcarea functiei acestuia în producerea fenomenului ;

· efectuarea experientei ;




· înregistrarea datelor si interpretarea lor cu ajutorul elevilor ;

· stabilirea concluziilor si generalizarea datelor experientei ;

Cerinte:

1. demonstrarea experientei sa se integreze în logica demersurilor explicative pe care le întreprinde maistrul instructor ;

2. sa se evite nereusita prin controlul utilajelor si al conditiilor necesare efectuarii experientei ;

- Demonstrarea cu ajutorul mijloacelor audio - vizuale moderne. Mijloacele audio - vizuale se pot defini ca instrumente pedagogice de substituire si reprezentare a realitatii prin procedee moderne de redare a imaginilor si sunetelor în scopul realizarii obiectivelor instructic - formative ale învatamântului. Cu ajutorul acestor mijloace se recreaza realul, se organizeaza informatiile astfel încât devine posibila intuirea unor structuri microscopice sau macrocosmice, surprinderea esentialului; se pot prezenta fenomene ce se desfatoara prea lent sau prea rapid pentru perceperea normala. Fenomenele, procesele sunt prezentate în dinamica desfasurarii lor astfel încât elevii pot sesiza si distinge transformarile succesive, etapele pricipale ale evolutiei acestora. Importanta mijloacelor audio - vizuale în activitatea didactica rezida în faptul ca asociaza modalitati diferite de receptare a informatiei, care pot fi asociate cu actiunile practice si mintale în scopul consolidarii cunostintelor, formarii deprinderilor.

2. Experimentul. Metoda experimentului se foloseste cu deosebire în activitatea de laborator. Asa

cum s-a mai precizat, specificul metodei consta în faptul ca elevii actioneaza pe baza unui algoritm prin care profesorul precizeaza ce trebuie sa faca si cum sa procedeze acestia în desfasurarea experimentului.

Prin aceasta metoda se urmareste formarea deprinderilor si priceperilor de mânuire a aparaturii de laboarator,de masurare , de interpretare si reprezentare grafica a datelor, de întocmire a referatelor.

Experimentul are o serie de caracteristici care îl apropie de matoda exercitiului. De aceea cerintele de aplicare a metodei sunt asemanatoare cu ale exercitiului.

3. Studiul de caz.

Metoda studiului de caz raspunde necesitatii de a gasi noi modalitati de apropiere a învatamântului de viata, de practica, oferind elevilor posibilitatea de a cunoaste si întelege fapte, situatii, probleme reale cu care se confrunta comunitatea umana.

Prin studiul de caz, pe lânga caracteristicile si principiile generale, comune, ale unei clase de obiecte, fenomene ce se studiaza, se urmareste sa se stabileasca elementele, aspectele specifice care dau identitatea proprie cazului în speta.

Variante în folosirea metodei :· profesorul prezinta toate informatiile despre cazul studiat· profesorul prezinta informatiile despre caz iar elevii primesc sarcini

de a studia un altul din aceeasi categorie pentru a stabili asemanari, deosebiri, avantaje si dezavantaje pe care le presupun cele doua cazuri

· elevii nu primesc informatii despre cazul supus analizei, în schimb li se propun sarcini concrete de realizat.




Documents

Metode pedagogice