Upload
alina-niculae
View
104
Download
1
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Metode Şi Mijloace Moderne
Citation preview
,,METODE ŞI MIJLOACE MODERNE
UTILIZATE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV – EDUCATIV”
• ,,CIORCHINELE este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexinilor dintre idei şi concepte şi presupune următoarele etape:
• Se scrie un cuvânt / temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a foii de hârtie;
• Se notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care vă vin în minte în legătură cu tema respectivă în jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial;
• Pe măsură ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii între toate ideile care par a fi conectate;
• Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp acordată;
• Etapele pot fi precedate de brainstorming în grupuri mici sau în perechi. În acest fel se îmbogăţesc şi se sintetizează cunoştinţele. Rezultatele grupurilor se comunică profesorului care le notează la tablă într-un ciorchine fără a le comenta sau judeca.
• În etapa finală a lecţiei, ciorchinele poate fi reorganizat utilizându-se anumite concepte supraordonate găsite de elevi sau de profesor”.
PRIMĂVARA
8 MARTIE
TOPIREAZĂPEZII
“CIORCHINELE”•
Exemplu: Diferenţa a două numere este 140. Scăzătorul este 60.Care este celălalt număr?
Rezultatul scăderii
DIFERENŢAOperaţia de scădere
140
Scăzător Descăzut Semn:
minus
Celălaltnumăr ?
Douănumere
60
VARIETATEA PĂMÂNTULUIROMÂNESC
DELTĂ
dealuriPODIŞURI
CÂMPII
LUNCI
LACURI
Subcarpaţii
Câmpia Română
Câmpia de Vest
Delta Dunării
Lunca Dunării
Dobrogei
MoldoveiGeticTransilvanieiDealurile
de Vest
Bucura
Sf. Ana
de munte
de deal
Slănic
Ursu
de câmpie
Amara
Lacul Sărat
MUNŢI
Occidentali
M-ţii Carpaţi
Orientali
Meridionali
sud
est vest
PLANTE
Nuci
USCATE
FRUCTE
POMIFRUCTIFERI
ÎN PĂDURE
ÎN LIVADĂ
Porumb
CEREALE
Orez
Orz
Secară
Grâu
Ovăz
Vişine
CireşePere
Mere
Caise
CĂRNOASE
Piersici
Gutui
Prune
ÎN GRĂDINĂMorcovFasole
Castraveţi
Vinete
ArdeiRoşii
Cartofi
Mazăre
Ceapă
Usturoi
RidichiSalată
MUNTE
Molid
Pin
Brad
Stejar Fag
SalcieUlm
Tei
CÂMPIE
Salcâm
Plop
COPACI
CiorchineleCiorchinele
Năzdrăvăniile lui Nică
fuge la scăldat
smântâneşte oalele
se umple de râie
dărâmă casaIrinucăi
prinde muşte cu ceaslovul
pune poşte la tălpi
imită popa în zilele de iarnă
fură pupăzaumblă cu plugul
fură cireşe
Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme. Sunt recomandate următoarele etape:■ Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. Anunţarea temei, a subiectului pus în discuţie.Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una dintre feţele cubului.◦Descrie: Culorile, formele, mărimile etc.◦Compară: Ce este asemănător? Ce este diferit?◦Analizează: Spune din ce este făcut, din ce se compune?◦Asociază: La ce te îndeamnă să te gândeşti?◦Aplică: Ce poţi face cu aceasta? La ce poate fi folosită?◦Argumentează: Pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul afirmaţiei tale.Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.
Exemplu : substantivul şi adjectivul cls. a IV-a
• 1. ANALIZEAZĂ - substantivele şi adjectivele din textul dat specificând categoriile studiate.
• 2. APLICĂ - regula acordului în gen şi număr a adjectivelor cu substantivele determinate şi completează exerciţiile găsind forma corectă.
• 3. ARGUMENTEAZĂ - faptul că substantivul şi adjectivul sunt părţi de vorbire.
• 4. ASOCIAZĂ - fiecărui substantiv din coloana A un adjectiv din coloana B.
• 5. DESCRIE - cele două părţi de vorbire vorbind despre gen, număr şi funcţia sintactică.
• 6. COMPARĂ - cele două părţi de vorbire întocmind o diagramă Wenn reliefând deosebirile şi asemănările dintre ele.
DESCRIE
Completează spaţiile punctate:
În livezile din ţara noastră cresc diferiţi ………………………………………
Aceştia sunt:
………………………………………………………………………………………………
De la aceştia se folosesc …………………… şi lemnul.
COMPARĂ
Compară un pom abia plantat cu unul matur.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
A N A L I Z E A Z Ă
Completează, în dreptunghiuri, părţile componente ale unui pom fructifer.
A S O C I A Z Ă
Uneşte pomul fructifer cu fructele corespunzătoare.
Măr prune
Păr mere
Prun pere
Nuc cireşe
Cais nuci
Piersic gutui
Cireş vişine
Vişin caise
Gutui piersici
A P L I C Ă
POMIŞORII de Nicolae Nasta
În grădină printre floriAm sădit doi pomişori
Pomişorii-acum, vezi bine, Sunt mai mici şi decât mine.
Dar în fiecare zi Eu cu drag i-oi îngriji.
Altfel cum ai vrea să crească Şi la vară să-nflorească?
La ce te îndeamnă aceste versuri?…………………………………………………………Ce se foloseşte de la pomii fructiferi?………………………………………………………… Ce se face din fructe?……………………………………………………………………………………………………………………
A R G U M E N T E A Z Ă
Enumeraţi motivele care vă îndeamnă să consumaţi fructe:
………………………………………………
………………………………………………
………………………………………………
METODA CUBULUI
DESCRIE
Recunoaşte şi descrie legumele din imagini:
……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ………………
……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ………………
C OMPARĂ
Compară roşia cu vânăta
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
ANALIZEAZĂ
Completează părţile componente ale fiecărei legume ilustrate
A S O C I A Z Ă
Asociază legumele următoare cu partea care se consumă:
Morcov Salată Fruct Ardei Ridiche Varză Rădăcină Castravete Spanac Vânătă Frunză Pătrunjel
A P L I C Ă
Imaginează-ţi că fiecare legumă este un personaj de poveste. Desenează astfel
leguma preferată.
ARGUMENTEAZĂ
Ce motive te îndeamnă să consumi legume?
………………………………………………
………………………………………………
………………………………………………
………………………………………………
………………………………………………
………………………………………………
METODA CUBULUI – „În grădina cu legume”
•Diagrama Venn este o metodă grafică ce poate fi utilizată în activităţile de învăţare sau la fixarea cunoştinţelor, putând constitui şi o modalitate de evaluare.
• Este eficientă în formarea capacităţilor copiilor de a compara două evenimente, procese, noţiuni, personalităţi, – scopul lor este să evidenţieze asemănări, deosebiri şi elemente comune, în cazul a două concepte, personaje sau evenimente. •Se completează cercurile cu informaţiile referitoare la problemele de comparat ; în zona suprapusă se desenează /notează asemănările, elementele comune ale temelor comparate.
•Copiii pot gândi, lucra în perechi, să comunice şi să completeze diagrama, apoi se pot grupa câte 4, pentru a-şi compara cercurile, completând împreună zona de intersecţie a lor cu elementele comune celor două concepte.
ETAPE:
Diagrama WennDiagrama Wenn-Euler –-Euler – “Obiceiuri de Cr “Obiceiuri de Crăăciun ciun şşi obiceiuri de Anul Nou”i obiceiuri de Anul Nou”
Obiceiuri de Crăciun
•Colindatul, Iancu Jianu, Vicleimul, Irodul, Steaua
•Tematica religioasă
•“Răsplata” constă în dulciuri
•Încheie anul calendaristic
* anotimpul: iarna* fac parte din tradiţiile româneşti* desfăşurare: individual sau în grup* reprezintă o emblemă a României* presupun “recuzită”
Obiceiuri de Anul Nou
• Pluguşorul, Capra, Sorcova
• Tematica laica
• “Răsplata” constă în bani
• Începe noul an calendaristic
Compararea a două poveşti cunoscute de copii.
Diagrama WennDiagrama Wenn
“La cireşe”
* Personaje:mătuşa Mărioara, tata, vornicul şi paznicul satului* Locul întâmplării: grădina lui moş Vasile* Momentul acţiunii: Duminica Mare* Încheiere: Nică este pedepsit
* anotimpul: vara* Nică: personaj principal în cele două poveşti* locul de desfăşurare: satul Humuleşti- autor comun: Ion Creangă
“La scăldat”
* Personaje: mama,fetele* Locul întâmplării: râul Ozana* Momentul acţiunii: Sf. Ilie* Încheiere: Nică este iertat
- Este situată în vestul României şi este cea mai importantă zonă agricolă a ţării datorită rodniciei pământului.
- Este situată în partea de sud a ţării, de-a lungul Dunării, numindu-se şi Câmpia Dunării.- Partea estică a Câmpiei Române se numeşte Câmpia Bărăganului – cea mai netedă şi mai întinsă din întreaga ţară.
Suprafeţe netede şi întinse de teren cu înălţimi între câţiva metri şi 200-300 m; Forme joase de relief potrivite pentru agricultură;Sunt străbătute de râuri;În subsol se găsesc petrol şi gaze naturale.
CÂMPIA ROMÂNĂ CÂMPIA DE VEST
deosebiri deosebiriasemănări