Universitatea Valahia Trgoviste Facultatea: Ingineria mediului si biotehnologii Specializarea Master: Controlul si expertiza alimentelor

Micotoxina: Patulina

Masterand:

Definirea grupului de micotoxine ............................................................. 3 Sursa micotoxinei ....................................................................................... 5 Proprietti chimice (structur, stabilitate) .............................................. 8 Conditii de mediu n care se realizeaz contaminarea ........................... 9 Tipuri de alimente care pot fi contaminate ............................................. 13 Toxicitate, mecanism de actiune, metabolism si ci de eliminare ......... 14 Afectiuni produse prin ingerare ............................................................... 15 Nivele admisibile conform legislatiei U.E ................................................ 17 9. Bibliografie ..................................................................................................181. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

2

1. Definirea grupului de micotoxineMicotoxinele sunt considerate substante naturale, dar sunt denumite si produse secundare de schimb, care apar n timpul dezvoltrii ciupercilor parazite la plante n cmp sau la materialul depozitat si utilizat apoi n hrana oamenilor si animalelor. Ele mai pot fi considerate si ca metaboliti primari, substante toxice att pentru oameni, ct si pentru animale. Exist n momentul de fat circa 300-400 micotoxine care apartin la 24 de grupe chimice de toxine care pot aprea n conditii din cele mai diferite n productiile agricole si n diferite alimente obtinute din acestea. n cazul cerealelor si porumbului sunt cunoscute urmtoarele toxine foarte periculoare: Fumonisin b1 (FB1) produs de Fusarium Verticiloides si Fusarium proliferatum (prezente mai ales la porumb, dar si de speciile Fusarium napiforme, Fusarium anthophilum, Fusarium diamini si Fusarium nyagam, prezente mai ales n Canada, SUA, Africa de Sud, Nepal, Australia, Tailanda, Filipine, Indonezia, Mexic, Franta, Italia, Polonia si Spania. Deoxynivalenol, produs ndeosebi de Fusarium graminearum si care este foarte prezent n spatiul romnesc, ndeosebi la gru, triticale si foarte rar pe secar si orz. Foarte frecvente si periculos de abundente sunt aceste micotoxine n grul dur (Triticum durum). Actiunea biochimic a acestor toxine const n inhibarea sintezei proteice la nivelul ribozomilor din celule, ori n ribozomi se sintetizeaz cea mai mare parte a ADN-ului si ARN-ului celular, n consecint, se inhib diviziunea celular, mai ales la copii. Dac intoxicarea este de lung perioad, este deranjat formarea organelor interne, inclusiv a sistemului nervos. DL50 oral oscileaz ntre 46 si 78 mg/kg si ca toxicitate sunt asemntoare pesticidelor din grupa a II-a de toxicitate. La porci, DL50=9-10 mg/kg. Acest animal este foarte sensibil. Stim c amndou toxine prezentate sunt foarte periculoase pentru sistemul imunologic si c n mod special deoxynivalenol-ul provoac si tumori renale. n procesul de reproductie sunt de asemenea periculoase 1-2 mg/kg, reducnd greutatea la nastere a descendentilor. La doze mai mari riscul este foarte mare. Fungii reprezint grupul cel mai mare de microorganisme din sistemul biologic, incluznd aproximativ 250.000 de specii. Dintre acestea, ns, numai cteva zeci de specii au o important real n patologie, producnd trei categorii de3

stri patologice: micoze, micotozicoze si alergie fungic. Notiunea de fung este un termen general care include mucegaiurile, drojdiile, ciupercile, micetii, desi n literatura de specialitate multi micologi folosesc acesti termeni ca sinonime. Micotoxinele sunt metaboliti toxici produsi de miceti n substraturi alimentare (acest termen este folosit n mod obisnuit pentru a desemna principii toxici elaborati de ciupercile microscopice). Micotoxicozele sunt entitti determinate de micotoxine, agenti abiotici, carev ptrund n organism de regul odat cu alimentele n care au fost elaborati de fungi toxici. Spre deosebire de micoze, n micotoxicoze nu este obligatorie prezenta agentului biotic (fungului) n organism si uneori nici chiar n substratul n care a fost produs micotoxina. De asemenea, prezenta speciilor cu potential toxinogenic pe produse alimentare, nu nseamn ntotdeauna c aceste produse contin micotoxine, elaborarea acestora fiind conditiont de factori intrinseci si de mediu. Exista n momentul de fata circa 300-400 micotoxine care apartin la 24 de grupe chimice de toxine care pot aparea n conditii din cele mai diferite n productiile agricole si n diferite alimente obtinute din acestea. n cazul cerealelor si porumbului sunt cunoscute urmatoarele toxine foarte periculoare: - Fumonisin b1 (FB1) produs de Fusarium Verticiloides si Fusarium proliferatum (prezente mai ales la porumb, dar si de speciile Fusarium napiforme, Fusarium anthophilum, Fusarium diamini si Fusarium nyagam, prezente mai ales n Canada, SUA, Africa de Sud, Nepal, Australia, Tailanda, Filipine, Indonezia, Mexic, Franta, Italia, Polonia si Spania. - Deoxynivalenol, produs ndeosebi de Fusarium graminearum si care este foarte prezent n spatiul romnesc, ndeosebi la gru, triticale si foarte rar pe secara si orz. Foarte frecvente si periculos de abundente sunt aceste micotoxine n grul dur (Triticum durum).

4

2. Sursa micotoxineiTermenul de micotoxin vine de la cuvntul grecesc mycos care inseamn ciuperc i de la cuvntul latin toxicum care nseamn otrav. Ele desemneaz metabolii secundari secretai de mucegaiurile care aparin n principal genurilor Aspergillus, Penicillium i Fusarium, prezente n mod natural n aerul ambient, pe pmnt i pe culturi. Micotoxinele sunt considerate ca fiind parte din contaminani alimentari cei mai semnificativi n ceea ce privete impactul asupra sntii publice, securitii alimentare i asupra economiei a numeroaselor ri. Ele se gsesc pe o mare varietate de produse alimentare nainte, n timpul i dup recolt. Afecteaz numeroase produse agricole, anume cereale, fructele, nucile, boabele de cafea, orezul i plantele oleaginoase, care sunt substraturi foarte sensibile la contaminarea cu mucegaiuri i la producerea de micotoxine. Contaminarea produselor de ctre micotoxine se realizeaz n cazul cnd ntrunesc condiiile de mediu pe cmp pentru apariia lor, precum i procedee neadecvate de recoltare, de stocare i de transformare atunci cnd sunt cumulate. Prin diversitatea efectelor lor toxice i a propietilor lor sinergice, micotoxinele prezint un risc pentru consumatorul alimentelor contaminate. Patulina 4-hidroxi-4H-furopiran denumit si clavacin sau expansin, este o lacton, ce contine metaboliti secundari produsi de fungi apartinnd la mai multe genuri, incluznd: Penicillium (claviforme si expansum), Aspergillus (clavatus i terreus), Byssochlamys (nivea si fulva). Patulina este un cristal fr culoare cu o greutate molecular de 154 daltoni si un punct de topire de 111grade Celsius. Este solubil n ap, etanol, aceton, acetat de etil, etil eter si cloroform, dar insolubil n benzen si eter petrol, si este stabil la prelucrri termice la pH