LAUDATIO IUBIRII

Mihail Gkanas (Neo Planodio p. 207-208)

BOLERO

Către Corintieni, 13. 1-13

Dacă vorbesc limba oamenilor,

Dacă vorbesc limba oamenilor, dar a îngerilor

Dacă vorbesc limba oamenilor, dar a îngerilor iubire nu am,

Un gong cu ecou, un clinchet de cimbal sunt.

Chiar dacă aș avea darul,

Chiar dacă aș avea darul profeției

Chiar dacă aș avea darul profeției și aș deține toate tainele

Și toată cunoașterea și credința mea ar muta munții,

Dacă iubire nu am, nimic nu sunt.

Dacă aș da tot ce am,

Dacă aș da tot ce am săracilor

Dacă aș da tot ce am săracilor și aș deveni cenușă,

Foc, iubire, dacă nu am, totul e în van.

Iubirea este răbdătoare, e bună, nu pizmașă.

Nu se laudă iubirea, nu e mândră, nici trufașă.

Iubirea nu cere nimic, nu blestemă, nu vrea suferință,

Nu aprobă nedreptatea, pentru dreptate luptă.

Iubirea totul protejează

Totul protejează, totul aprobă

Speră întotdeauna, totul îndură.

Iubirea nu piere niciodată.

Profețiile pot seca.

Limbile pot fi reduse la tăcere.

Cunoașterea poate fi ștearsă, oricum o parte știm

Și o parte profețim și atunci când știm întregul!

Vom uita ce e partea.

Când eram copil

Ca un copil vorbeam

Ca un copil gândeam

Ca un copil adunam.

Când am devenit bărbat am încetat să gândesc copilărește.

Acum nu vedem clar,

Pentru că e ca și cum am privi în oglindă,

În timp ce atunci vom vedea față -n față.

Acum cunosc partea, iar atunci voi deține întregul.

Ceea ce ne rămâne, deci, este

Credința

Speranța

Iubirea

Acestea trei.

Dar cea mai importantă dintre toate, iubirea.

Traducere: Angela Bratsou