MILITARI ROMÂNI AU DEFILAT

PE CHAMPS-ELYSÉES

DE ZIUA NA}IONAL~ A FRAN}EI

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXIII NR. 27 (1264) 16 – 22 IULIE 2014 24 PAGINI 1,20 LEI

EDITOR:MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

MAGIAFOLCLORULUI

ROMÂNESCPagina 16

20 IULIE – ZIUA FOR}ELOR AERIENE

TRADI}II

}INT~PRINS~

LACAPUMIDIA

În perioada 30 iunie–11 iulie, militari din Batalionul 635 Ap`rareAntiaerian` Precista din Bac`u au executat activit`]i de instruire[i trageri de lupt` cu tunul 2x30 milimetri în Tab`ra de instruc]ie[i poligonul de trageri sol-aer General de brigad` Ion Bungescu(TIPTSA), din Capu Midia.

INSTRUC}IE

În poligonul Bogata, de lâng` localitatea Ocna Mure[, pilo]iiEscadrilei 713 Elicoptere SOCAT au executat trageri de lupt` cuproiectile reactive nedirijate (PRND) [i cu tunul de bord alaeronavelor IAR 330 SOCAT, în perioada 2-4 iulie.

TRAGERILECAVALERILOR AERULUI

COLONEL MEDIC R~SVAN HRISTEA, COMANDANTUL INSTITUTULUINA}IONAL DE MEDICIN~ AERONAUTIC~ {I SPA}IAL~ (INMAS):

Pagina 5

PRIN REALIZ~RILE NOASTRE, SUNTEMPIONIERII UNOR DIREC}II DE DEZVOLTARE

FOTO: MARIE TAY-PAMART

Pagina 24

GHEORGHETURDA,INTERPRETDE MUZIC~POPULAR~:

INTERVIU AZIMUT

JURNALI{TI CIVILILA FOR}ELE SPECIALE

Pagina 10

PORT ÎN INIM~UN RESPECT ANUME

PENTRU MILITARUL ROMÂN

Paginile 6-7

FOTOREPORTAJ

Paginile 12-13

MILITARI ROMÂNI AU DEFILAT

PE CHAMPS-ELYSÉES

DE ZIUA NA}IONAL~ A FRAN}EI

PERSONALIT~}I

Pagina 3

DIN NOU ACAS~

PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT

2 AGENDA S~PT~M@NII Nr. 27 (16 – 22 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

„DIXI !

Spectacol aeronautic. Sâmb`t , 12 iulie, For]ele AerieneRomâne au fost prezente la Timi[oara AirShow, pe Aeroportulinterna]ional Traian Vuia, din localitate. Trei elicoptere IAR-330 M[i trei aeronave MiG-21 LanceR apar]inând Bazei 71 Aeriene, dinCâmpia Turzii, [i o aeronav C-27 J Spartan din Baza 90 TransportAerian, din Otopeni, au efectuat zboruri demonstrative, iar la sol aufost expuse elicoptere IAR-330 MEDEVAC [i IAR-330 SOCAT.

De asemenea, publicul a vizionat expozi]ia de fotografie intitulat`Avia]ia militar pe Aerodromul Giarmata – trecut [i prezent.

Evenimentul a fost organizat împreun` cu AeroportulInterna]ional Timi[oara [i cu sprijinul Consiliului Jude]ean Timi[ [ial Universit`]ii de Vest.

În cadrul mitingului aviatic, organizatorii au oferit publiculuizboruri de agrement cu o aeronav C-27 J Spartan [i cu elicoptereIAR-330 M. Victoria celor îndr`zne]i. Proiectul O [ans` pentru fiecare,

coordonat de preotul garnizoanei Foc[ani, Ionel Vrînceanu, [iderulat prin Funda]ia Capela Militar` – Sfântul Prooroc IlieTesviteanul, s-a dovedit, [i în acest an, de bun augur pentru tineriicare au pus cartea pe primul plan. Astfel, la ini]iativa p`rintelui [i cusprijinul câtorva profesori voluntari, pentru 28 de liceeni f`r`posibilit`]i materiale, biserica a devenit locul în care ace[tia s-aupreg`tit pentru a absolvi examenele de bacalaureat, pentru a fi utilisociet`]ii din care fac parte, dar [i familiilor din care provin sau pecare [i le vor întemeia. Rezultatele au fost pe m`sura efortului depus,organizatorii acestui proiect realizând [i un top al notelor. Astfel, aufost ob]inute trei note de 10 la matematic`, de elevii ColegiuluiTehnic Edmond Nicolau, Valentin Lupu, Florina Filip [i NicoletaSandu. M-am bucurat enorm de promovarea a 25 din 28 de tineri pecare i-am p`storit. Succesul m` face s` privesc cu încredere spre viitor[i s` continu`m acest proiect. Urm`torul pas va fi preg`tirea celornepromova]i pentru urm`toarea sesiune, a concluzionat preotulmilitar Vrînceanu. (LOCOTENENT C~T~LINA CRINTEA) Vacan]e muzicale. În perioada 6-12 iulie, garnizoana Piatra

Neam] a g`zduit Festivalul Interna]ional de Muzic` Vacan]eMuzicale, edi]ia a 41-a. Miercuri, 9 iulie, a fost Seara Muzicii deFanfar , în care protagoni[ti principali au fost componen]ii muziciimilitare a garnizoanei Ia[i. Evenimentul s-a desf`[urat în bazacolabor`rii Batalionului 634 Infanterie Petrodava [i a Cercului MilitarPiatra Neam] cu Centrul pentru Cultur [i Arte Carmen SaeculareNeam], cu sprijinul Brig`zii 15 Mecanizate Podu Înalt. Din cauzavremii potrivnice, concertul, programat a se desf`[ura în Pia]aTurnului lui {tefan cel Mare, a avut loc la sala de festivit`]i CalistratHoga[ a Consiliului Jude]ean Neam]. Sub bagheta plutonierului-adjutant principal Marius Chiriac, instrumenti[tii în uniform` auîncântat spectatorii cu compozi]ii ale lui Iosif Ivanovici, Ionel Croitorusau Horia Ardeleanu, dar [i cu piese celebre din repertoriulinterna]ional. (PLUTONIER-ADJUTANT VASILE VÂN~U)

FO

TO

: G

RU

PU

L M

AS

S-M

ED

IA A

L F

OR

}E

LO

R N

AV

AL

E

BR~ILA. S`pt`mâna trecut`, navele militare din ServiciulFluvial al For]elor Navale au participat la exerci]ii tactice cutrageri de lupt` pe Dun`re, în amonte de Br`ila. Conformscenariului exerci]iului, inamicul s-a infiltrat pe Insula Mare aBr`ilei. Imediat, s-a dat alarma pentru marinarii de la Divizionul67 Nave Purt`toare de Artilerie, Divizionul 88 Vedete Fluviale [iSec]ia 329 Logistic` Br`ila. Confruntarea a fost r`sun`toare, lapropriu, tunurile de 100 mm [i mitralierele de 14,5 mm fiindauzite de la o distan]` de câ]iva kilometri. (LOCOTENENT-COLONELCORNELIU PAVEL)

La sosire, Scorpionii Negri au fostîntâmpina]i de comandantul Diviziei 1

Duminic`, 13 iulie, peaeroportul Craiova, a

sosit, din teatrul de opera]iiAfganistan, un deta[ament alScorpionilor Negri, din Bata-lionul 20 Infanterie Dolj.

C~PITAN TEODORA MAZERE

FO

TO

: C

~P

ITA

N T

EO

DO

RA

MA

ZE

RE

Infanterie Dacica, general de brigad` C`t`lin Tomescu,de reprezentan]i ai e[aloanelor superioare [i ai autorit`]ilorpublice locale.

Timp de cinci luni, militarii craioveni au ac]ionat,împreun` cu partenerii americani, pentru a asigura un

climat sigur [i stabil în zona de opera]ii, executând misiuni,al`turi de for]ele de securitate afgane [i structurile guver-namentale din regiune. Ac]iunile lor au avut ca scop finaltransferul responsabilit`]ilor privind securitatea din zon`, c`trefor]ele afgane.

DIN NOU ACAS~

EXERCI}IU LA BRAD

Compania destinat` rezervei strategice aSACEUR pentru Opera]ia NATO KFOR

din Kosovo a fost verificat` de Centrul deConducere Opera]ional` din subordinea StatuluiMajor General, în zilele de 9 [i 10 iulie, printr-unexerci]iu, în localitatea Brad, din jude]ulHunedoara.

S~RB~TOARE LA CHEIAMAIOR FLORENTIN LAZ~R

Duminic`, 6 iulie, la Cheia, în apropierea localit`]ii Dup`-Piatr`,din jude]ul Hunedoara, vân`torii de munte din Brad au

participat la Întâlnirea mo]ilor cu istoria, o manifestare anual` de amploare,cultural-istoric` [i religioas`. Continuând o tradi]ie început` înc` din 1969,[i în acest an, cavalerii florii de col] din Batalionul 26 Vân`tori de MunteAvram Iancu [i-au adus contribu]ia la reu[ita acestei manifest`ri. Militariibr`deni, comanda]i de maiorul Cristian David, au organizat garda deonoare pe timpul depunerilor de coroane de la monumentul comemorativ,au defilat sub aplauzele participan]ilor apoi [i-au probat m`iestria militar`pe timpul unui exerci]iu, având ca tem` ambuscada în teren muntos.

La reu[ita activit`]ilor, o contribu]ie important` [i-a adus [i fanfaramilitar` a Brig`zii 18 Infanterie Banat din Timi[oara, care, sub baghetalocotenentului F`nel Constantin, a asigurat ambian]a sonor` a ceremonieimilitare, f`când, de asemenea, proba virtuozit`]ii, într-un potpuriu de piesepentru fanfar`, gustat [i apreciat de to]i cei prezen]i.

La s`rb`toare au participat comandantul Diviziei 4 Infanterie Gemina,general de brigad` Adrian Tonea, [i comandantul Brig`zii 18 InfanterieBanat, colonel Cristian Dinulic`. Invita]iile de participare adresate acestorade organizatori nu pot decât s` reconfirme aprecierea [i sus]inerea de careArmata României, \n general, [i vân`torii de munte, în special, se bucur` pemeleagurile }`rii Zarandului.

MIRCEA DU{AMINISTRUL AP~R~RII NA}IONALE

SURSA: WWW.FACEBOOK.COM/MINISTRUL.APARARII.NATIONALE

Mul]umesc militarilor no[tri pentrumodul în care au reprezentat ArmataRomâniei la parada tradi]ional` cuocazia Zilei Na]ionale a RepubliciiFranceze, pe Champs-Elysées, în Paris.

IRINA-MIHAELA NEDELCU

65 DE ANI PE RO}I

Dup` primirea oaspe]ilor [i o scurt` slujb` religioas`,demonstra]ia drill-team-ului [i muzica Regimentului 30 Gard`Mihai Viteazul au încântat asisten]a prin capacitatea deconcentrare [i coordonarea mi[c`rilor pemuzic` [i ritm. Ceremonia s-a încheiat cuvizitarea s`lii tradi]iilor [i a parcului auto,unde oaspe]ii au avut prilejul s` vad`echipamentele [i utilajele auto aflate îndotarea bazei.

Cu prilejul anivers`rii, colonelulAlexandru Nedelcu, comandantul bazei, amen]ionat câteva repere istorice dinevolu]ia unit`]ii. De la o subunitatedistinct`, Compania Auto, în cadrul unuibatalion, aceasta s-a transformat, în timp,în autobaz`, baz` de transport, brigad`logistic`, baz` transport [i deservire [i, înfinal, baz` sprijin logistic. În pofidatransform`rilor [i reorganiz`rilor succesiveprin care a trecut de-a lungul existen]eisale, unitatea a evoluat continuu atât dinpunct de vedere al structurii organizatorice

Sâmb`t`, 12 iulie, la Baza SprijinLogistic Muntenia din Bulevardul

Ghencea, a avut loc ceremonia prilejuit` des`rb`torirea a 65 de ani de la înfiin]areaprimei structuri care st` la temelia actualeimari unit`]i. Al`turi de personalul bazei,fo[ti comandan]i, cadre militare [i civilicare [i-au desf`[urat o parte a activit`]ii încadrul unit`]ilor din componen]a bazei, s-auaflat loc]iitorul comandantului Comanda-mentului logistic întrunit, colonel IonStoica, fostul ministru al ap`r`rii na]ionale,Niculae Spiroiu, [i reprezentan]i ai unorstructuri centrale ale MApN.

[i înzestr`rii, cât [i din punct de vedere al misiunilor primite,spectrul larg al acestora cuprinzând tot ce înseamn` mi[care pero]i [i sprijin logistic, pe teritoriul na]ional, în afara acestuia [i înteatre de opera]ii. Ast`zi, la ceas aniversar, a spus colonelulNedelcu, Baza Sprijin Logistic Muntenia este o structur` bineînchegat`, dinamic`, flexibil`, cu capabilit`]i multiple în toatedomeniile logisticii, cu un personal militar [i civil bine instruit,for]a sa fiind eviden]iat` [i probat` [i prin faptul c` are în compunereopt structuri opera]ionalizate puse la dispozi]ia NATO/UE, gata demisiune în termenele de reac]ie stabilite la nivelul coali]iei.

Loc]iitorul comandantului Comandamentului Logistic|ntrunit, colonel Ion Stoica, fost comandant al bazei, a subliniatimportan]a acestei structuri unicat în MApN, care execut` misiunispecifice tuturor domeniilor logisticii [i [i-a demonstrat capacitateade reac]ie imediat` atât în cadrul exerci]iilor na]ionale [imultina]ionale desf`[urate, cât [i pe timpul execut`rii misiunilorîn situa]ii de urgen]`, în sprijinul autorit`]ilor administra]ieipublice centrale sau locale.

În mesajul transmis cu ocazia anivers`rii, comandantulComandamentului logistic întrunit, general-locotenent C`t`linZisu, a men]ionat: Cu încredere în calit`]ile dumneavoastr`profesionale [i morale, v` cer s` fi]i mândri de misiunea pe care oave]i, s` milita]i permanent pentru înt`rirea spiritului de corp, s`fi]i p`str`torii tradi]iilor acestei unit`]i de elit` [i s` duce]i maideparte idealurile [i ]elurile celor care acum [ase decenii [i jum`tateau pus piatra de temelie a acestei mari unit`]i.

FO

TO

: E

CH

IPA

ME

DIA

CO

ND

US

~ D

E M

~D

~L

INA

IL

INC

A

Militarii fac parte din Batalioanele 26 Vân`toride Munte [i 265 Poli]ie Militar`. Activitatea a fostprev`zut` în planul activit`]ilor pentru men]inereanivelului de opera]ionalizare a structurilor militareplanificate s` participe la misiuni [i opera]ii în afarateritoriului statului român, conform angajamen-telor asumate de ]ara noastr`.

România particip` la opera]ia KFOR din 2001.În conformitate cu Hot`rârea CSAT nr. 138/2013, compania se afl` în a[teptare pe teritoriul na]ional,în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2014.Subunitatea a mai asigurat rezerva strategic` aSACEUR pentru opera]ia NATO KFOR dinKOSOVO, în perioadele septembrie-decembrie2012 [i iunie-decembrie 2013.

3Nr. 27 (16 – 22 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT

CEREMONIE LA CÂMPULUNG

Joi, 10 iulie, în pia]a din fa]aPrim`riei Municipiului

Câmpulung, a avut loc ceremoniamilitar` de decorare a Drapelului

de Lupt` al Batalionului 30Vân`tori de Munte Dragoslavele

cu Ordinul Virtutea Militar` înGrad de Cavaler, cu însemn

de r`zboi, pentru militari.

MAIOR GABRIEL BI}A

FO

TO

: C

AP

OR

AL

CIP

RIA

N I

RIM

IA

Activitatea a fost organizat` cu prilejul s`rb`toririi a 45 de ani de laînfiin]area unit`]ii [i reprezint` o încununare a rezultatelor ob]inute demilitarii batalionului pe timpul desf`[ur`rii activit`]ilor de instruire înpoligoanele [i pe terenurile de instruc]ie din ]ar`, dar mai ales pe timpulexecut`rii misiunilor în teatrele de opera]ii din Kosovo [i Afganistan.

La eveniment au participat comandantul Diviziei 1 Infanterie Dacica,general de brigad` C`t`lin Tomescu, comandantul Brig`zii 2 Vân`tori deMunte Sarmizegetusa, colonel Tudoric` Petrache, comandan]ii unit`]ilordin garnizoana Câmpulung, reprezentan]i ai administra]iei publice, veteranide r`zboi, precum [i cadre militare în rezerv` [i retragere.

PARAD~ MILITAR~LA PARIS

Un deta[ament de militari români a participat luni,14 iulie, pe bulevardul Champs-Elysées, din Paris,

la parada tradi]ional` organizat` cu ocazia Zilei Na]ionalea Republicii Franceze.

Deta[amentul Armatei României, comandat de maiorul Marius Dini]`, a fostformat din militari ai Regimentului 30 Gard` Mihai Viteazul [i studen]i ai AcademieiFor]elor Terestre Nicolae B`lcescu, Academiei For]elor Aeriene Henri Coand` [iAcademiei Navale Mircea cel B`trân.

În 2007, a fost pentru prima dat` când România a participat cu trupe în cadrulparadei tradi]ionale, organizat` cu ocazia Zilei Na]ionale a Republicii Franceze.

Un deta[ament de militari francezi a luat parte, pe 1 decembrie 2013, laBucure[ti, la defilarea organizat` cu prilejul Zilei Na]ionale a României.

REPATRIERE

Un grup format din 84 decet`]eni români [i mem-brii lor de familie a fost

repatriat, la cerere, luni, 14 iulie,din Fâ[ia Gaza în România. Din

celula de criz`, condus` deministrul afacerilor externe,

Titus Corl`]ean, au f`cutparte reprezentan]i ai

Ministerului Ap`r`rii Na]ionale,precum [i ai altor institu]ii

cu atribu]ii în domeniulsecurit`]ii na]ionale.

FOTO: PLUTONIER-MAJOR C~T~LIN OVREIU

La solicitarea Ministerului Afacerilor Externe,ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a dispusefectuarea misiunilor de evacuare a grupului decet`]eni cu dou` aeronave de transport, de tip C 130Hercules [i C 27 J Spartan, din dotarea For]elor AerieneRomâne, care au executat zboruri pe traseul Bucure[tiOtopeni – Aeroportul Interna]ional Queen Alia, dinAmman, Iordania [i retur.

Pe aeronava C-130 Hercules a ac]ionat echipajulcondus de c`pitan-comandorul Adrian Takacs, iarechipajul aeronavei tip C-27 J Spartan a fost comandatde locotenent-comandorul Ion St`iculescu.

Grupul de cet`]eni români [i familiile acestora afost preluat din Fâ[ia Gaza, prin punctul de trecere afrontierei Erez (Israel) [i a fost escortat pân` la Amman,tranzitând teritoriile israelian [i iordanian prin punctul

de trecere a frontierei Allenby/King Hussein Bridge(Iordania).

Din Amman, grupul a fost îmbarcat cu destina]iaBucure[ti, fiind asistat, pe întreaga durat` a opera]iunii,de echipe consulare formate din personal al misiunilordiplomatice ale României de la Tel Aviv, Ramallah,Amman, respectiv din Centrala MAE, precum [i depersonal militar specializat.

Toate ac]iunile legate de repatrierea cet`]enilorau fost desf`[urate sub directa coordonare a prim-ministrului României, Victor Ponta.

VIZIT~ DE PREZENTAREMinistrul ap`r`riina]ionale, Mircea

Du[a, s-a întâlnit miercuri, 9iulie, la MApN, cu viitorul

îns`rcinat cu afaceri al SUAla Bucure[ti, Dean R.

Thompson [i cu DuaneButcher, cel care a de]inut,

pân` s`pt`mâna trecut`,aceast` func]ie.

FO

TO

: P

ET

RIC

~ M

IHA

LA

CH

E

Ministrul Mircea Du[a a urat bunvenit oficialului american [i a afirmatexcelenta cooperare bilateral` îndomeniul ap`r`rii, pe bazaParteneriatului Strategic pentru secolulXXI dintre România [i SUA, pecomponenta sa militar`. În acest context,ministrul ap`r`rii na]ionale a adresatmul]umiri pentru contribu]ia adus` deDuane Butcher la dezvoltarea proiectelorde cooperare între cele dou` state [i aexprimat speran]a c` trendul ascendental rela]iilor bilaterale va continua [i peparcursul mandatului actualuluiîns`rcinat cu afaceri, Dean R. Thompson.

Ave]i în România un aliat [i unpartener serios, pe care SUA [i Alian]a

Nord-Atlantic` se pot baza întotdeauna, atransmis ministrul Du[a celor doi oficialiamericani.

Un alt subiect abordat a fost creareacapabilit`]ilor de înzestrare a For]elorAeriene cu avioane multirol, proiect care seva desf`[ura [i cu sprijinul Statelor Unite ale

Americii, cooperarea pe acest domeniu fiinduna excelent`, a conchis ministrul român.

Subiecte de actualitate precum situa]iadin regiune, respectiv priorit`]ile de peagenda Alian]ei Nord-Atlantice în perspectivaSummitului NATO, din septembrie a.c., din}ara Galilor au figurat pe agenda întâlnirii.

În ceea ce prive[te Summitul NATOdin luna septembrie, ministrul român asubliniat faptul c` acesta va reconfirmaobiectivele Alian]iei, dar [i necesitateaunor aloc`ri bugetare mai consistentedin partea alia]ilor europeni.

Ministrul Mircea Du[a a adus îndiscu]ie [i stadiul lucr`rilor deconstruc]ie la amplasamentul sistemuluiantirachet` de la Deveselu, informând c`proiectul se încadreaz` în calendarulstabilit.

Cele dou` p`r]i au apreciatcooperarea foarte bun` de la bazaaerian` de la Mihail Kog`lniceanu, careeste esen]ial` în derularea tranzituluifor]elor [i mijloacelor SUA [i Aliate înspre[i dinspre Afganistan.

Oficialii americani au apreciat rela]iapartenerial` puternic` între cele dou`armate, eforturile de participare înopera]ii militare, precum [i dezvoltareaproiectului scutului antirachet` de laDeveselu, esen]ial pentru parteneriatulstrategic bilateral [i securitatea întregiiregiuni.

Ministrul ap`r`rii na]ionale areafirmat angajamentul ArmateiRomâniei de a fi prezent` în Afganistan,al`turi de alia]i, [i dup` 2014, în cadrulmisiunii Resolute Support.

FOTO: MARIE TAY-PAMART

4 LINIA |NT@I Nr. 27 (16 – 22 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

ARMATA ROMÂN~|N AFGANISTAN,

|N 2013MAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA

Militarii s-au îmbarcat. Trapele se închid cu unpocnet surd în urma lor. Pentru câteva ore,

scuturile lor vor fi carcasele ma[inilor de lupt`. Bata-lioanele române[ti au desf`[urat, vreme de mai binede un deceniu, astfel de misiuni, 24 de ore din 24. {i \n2013 prezen]a lor \n Afganistan d` un plus de siguran]`în zona de responsabilitate, iar ac]iunile purtate ofer`premisele unei normaliz`ri a vie]ii popula]iei locale,sub toate aspectele ei. Iar acesta este [i scopul pentrucare trupele române[ti se afl` în aceast` parte a lumii.

Începutul anului 2013debuta cu vizitacomandantului

Comandamentului For]elorÎntrunite (JFC), generalHans-Lothar Domrose, la Bazaînaintat` Apache din Zabul,împreun` cu loc]iitorulpre[edintelui ComitetuluiExecutiv al NATO din Bruxelles(Belgia), general-locotenentWalter Gaskin, [i comandantuldiviziei RS South, general-maiorRobert Abrams. Dup` inform`rileasupra modului de executare amisiunilor, a fost subliniat`importan]a misiunilor desf`[uratede for]ele române[ti, în special înceea ce prive[te asigurarealibert`]ii de mi[care peautostrada A1, precum [ieforturile men]inerii încrederiipopula]iei locale în for]ele decoali]ie. În acest context,generalul Domrose le-a mul]umitmilitarilor români pentru prezen]aconstant` [i responsabil` înexecutarea misiunilor.

Februarie aducea finalul celor[ase luni în care militariiBatalionului 33 Vân`tori deMunte din Curtea de Arge[,comanda]i de locotenent-colonelul Florin Corneliu {oltuz,au planificat, executat [icoordonat misiuni în sprijinulfor]elor de securitate aleguvernului afgan. Ceremoniaprilejuit` de efectuareatransferului de autoritate aBatalionului 2 Manevr`, întreTask Force 33 Posada, din Curteade Arge[, [i Task Force 32Scorpionii Galbeni, din Timi[oara,a avut loc la 7 februarie, în bazamilitar` Bullard. Dup` preg`tireaexecutat` în ]ar`, specific`teatrului de opera]ii în care vorac]iona, militarii batalionului dinora[ul de pe malul râului Bega,afla]i sub comanda locotenent-colonelului Cristian Daniel Dan,au preluat [tafeta de la vân`toriide munte arge[eni[i vor continua misiunile îndistrictele Shah Joy [i Qalat, dinprovincia Zabul.

Dup` numai o lun` [ijum`tate, comandantulCombined Task Force Rider,colonel James Crider, impresionatde profesionalismul militarilor

În anul 2013, urm`toarele unit`]i au avut efective în teatrulde opera]ii din Afganistan:

- Batalionul 33 V.M. (iulie 2012-ianuarie 2013)- Batalionul 191 Infanterie (noiembrie 2012-iunie 2013)- Batalionul 32 Infanterie (ianuarie 2013-iulie 2013)- Batalionul 151 Infanterie (iulie 2013-februarie 2014)

români afirma: Nu cred c` avem înAfganistan alia]i mai buni decâtromânii. Ei sunt disciplina]i, bineantrena]i [i extrem de eficien]i întot ceea ce execut`. Curajul ar`tatde ei este recunoscut [i apreciat.M` bucur, cu adev`rat, c` amposibilitatea de a lucra cu românii.

Se putea afirma c` mottoulUbi concordia ibi victoria (Doarîn armonie putem învinge) eramai actual ca oriunde, pentru c`drapelul brig`zii din Timi[oaraera al`turi de cel al partenerilorde coali]ie, iar militarii b`n`]eniî[i aduceau, cu maxim`responsabilitate, contribu]ia lamen]inerea st`rii de securitate înprovincie, la lini[tea [i siguran]apopula]iei afgane din Zabul.

Este binecunoscut faptulc` unul dintreobiectivele militarilor

români era [i acela de a consilia [iajuta partenerii afgani în procesulde instruc]ie, astfel încât s` fiecapabili s` preia responsabilitateasecurit`]ii provinciei, dup`retragerea for]elor române[ti. Unastfel de episod s-a încheiat înprovincia Zabul, unde instructoriiar`deni de la Golden Lyon [i-auadus contribu]ia la instruireatinerilor colegi afgani.

La sfâr[itul lunii mai,Scorpionii Galbeni au preluatcontrolul [i comanda Bazeimilitare înaintate Mescall, precum[i a ariei de opera]ii din districtulTarnak Wa Jaldak, în care aac]ionat Batalionul 1 Manevr`

Golden Lyon, din Arad.Ceremonia militar` prilejuit` detransferul de autoritate a avut locîn prezen]a colonelului JamesCrider, comandantul CombinedTask Force Raider, unitate denivel brigad` care avea însubordine cele dou` batalioaneromâne[ti. Pe durata celor [aseluni de misiuni efectuate demilitarii b`n`]eni, for]ele desecuritate afgane [i-au arborat depatru ori steagul, momente care

au marcat transferul propriu-zis acelor patru baze militare dindistrictele Shah Joy [i Qalat dinZabul, în administra]ia militarilorafgani.

La jum`tatea anului, finalulmisiunilor executate deScorpionii Galbeni aducea un altdeta[ament românesc în teatrulde opera]ii din Afganistan.

Merge]i într-o zon` foartecomplicat` din punct de vederemilitar, cu foarte multe incidenteîn aceast` prim`var`, dar suntconvins c` felul în care v-a]ipreg`tit, experien]a dobândit` înmisiunile anterioare dinAfganistan, Kosovo sau Irak v` dauputerea s` îndeplini]i orice

misiune încredin]at`, le-atransmis ministrul ap`r`riina]ionale, Mircea Du[a,militarilor Batalionului 151Infanterie R`zboieni, supranumi]i[i Lupii Negri, în cadrulceremoniei din 11 iulie de la Ia[i,organizat` cu prilejul plec`riideta[amentului românesc înAfganistan.

Transferul de autoritate întreBatalionul 2 Manevr` ScorpioniiGalbeni, locotenent-colonel

Cristian-Daniel Dan, [i Batalionulde Manevr` Lupii Negri,comandat de locotenent-colonelulSergiu Mungiu, a avut loc la 4august, în Baza militar` Apachedin districtul Qalat.

Organizarea unei baze deopera]ii înaintate în Afganistancum este Baza Mescall dinprovincia Zabul, gestionat` întotalitate de militarii Batalionului151 Infanterie, nu a fost un lucrutocmai facil. De la problemeleopera]ionale pân` la cele logisticesau de alt` natur`, toate necesit`conducere ferm`, organizarepân` în cele mai mici detalii [icoordonarea tuturor p`r]ilorimplicate.

Luna septembrie avea s`îndolieze armata român` prinpierderea a doi militari, membri aiGrupului Naval de For]e pentruOpera]ii Speciale, care audecedat în seara zilei de 22 aacelei luni, în urma unui atac cuun dispozitiv exploziv improvizat,pe timpul execut`rii unei misiunide lupt` în estul Afganistanului:maistrul militar clasa a III-a VasileClaudiu Popa, în vârst` de 28 deani, aflat la a doua misiune înAfganistan, [i plutonierul AdrianPostelnicu, în vârst` de 34 de ani,la prima misiune pe t`râm afgan.

A devenit o obi[nuin]` s` se spun` c` nicio misiune nu seam`n`

cu alta. Îns` acesta este adev`rul.Fiecare ie[ire în aria deresponsabilitate poart` amprentaproprie, fie c` este vorba demisiuni de paz`, patrulare,cercetare, angajare acomunit`]ilor locale, sprijinmedical sau de alt` natur`. Înteatrul de opera]ii din Afganistannu este loc de r`spunsuri gre[ite,acestea putând fi echivalente cupierderea de vie]i omene[ti. To]ifactorii care ]in de timp, loc,oameni [i de ac]iunile lor,formeaz` o ecua]ie pe caremilitarii trebuie s` o rezolve de laprima încercare. Iar acest lucru afost îndeplinit timp de mai bine dezece ani, la cel mai înalt nivel demilitarii no[tri. Prezen]a lor,acolo, în ]ara care a uitat ceînseamn` pacea, a scris o pagin`de istorie.

Batalionul 32 Infanterie, mai 2013. Misiune mixt` rom#no-american`.

Batalionul 191 Infanterie, martie 2013. MRAP \nso]it de elicopter.

FO

TO

: M

AIO

R S

OR

IN H

OM

EA

GF

OT

O:

MA

IOR

AD

RIA

N J

IAN

U

5Nr. 27 (16 – 22 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roINTERVIU

Colonel medic R`svan Hristea, comandantul Institutului Na]ional de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial` (INMAS):

PRIN REALIZ~RILE NOASTRE,SUNTEM PIONIERII UNOR DIREC}II DE DEZVOLTARE

A absolvit Liceul C. A. Rosetti (Bucu-re[ti, 1982), Facultatea de Medicin`General` (1989). A fost medic stagiar (1989-1991) [irezident chirurgie general (1991-1994)la Spitalul Militar Central. Din 1999,este medic primar chirurgie general`. A participat la mai multe misiuniinterna]ionale (UNAVEM III Angola,1996-1997, [i la Izmir, în Turcia, 1999,pentru înl`turarea urm`rilor unui cutremur). A fost [ef sec]ie [i loc]iitor INMAS (2006-2012), împuternicit la comandaSCUUMC (2012-2013) [i, din mai 2014, este comandantul INMAS.

Una din primele institu]ii din domeniul medicinei aeronauticedin lume, fondat` în anul 1920, Institutul Na]ional de Medicin`

Aeronautic` [i Spa]ial` (INMAS) s-a impus prin întemeietorul s`u, oremarcabil` personalitate medical`, general doctor aviator VictorAnastasiu.

Chiar [i ast`zi institu]ie unicat, INMAS-ului îi revin sarcini [iatribu]ii func]ionale precum selec]ie, expertiz`, fundamentare [iinstruire, într-un domeniu cu totul special.

Colonelul doctor R`svan Hristea, noul comandant al INMAS, ne-avorbit, cu aplomb [i cordialitate, despre prezentul, dar mai ales despreviitorul acestei institu]ii. Un dialog cu un chirurg se poate dovedi a fica un artificiu de s`rb`tori, tran[ant [i sclipitor.

Conduce]i o institu]ie medical`,înfiin]at` printre primele din lume,în domeniul medicinei aeronautice.Cu a[a o zestre, nici prezentul nupoate fi discret…

Suntem într-o perioad` detransformare. {ansa mea a fost c` am

lucrat anterior cu doi din fo[tii comandan]i,personalit`]i cu viziuni diferite înconducerea acestei institu]ii, de la care amînv`]at multe lucruri. Revolu]ia acestuiinstitut a început cu doctorul ConstantinR`duic`, comandantul meu din Angola,care avea o latur` uman` [i una proiectiv`asupra institutului, excep]ionale. Din anul2000, la conducere a venit generalul MarianMacri, punând accentul pe tehnic` [ieficacitate. Stadiul la care am ajuns ast`zi sedatoreaz` acestui om cu viziune, care acondus institutul timp de 13 ani. A adusîmbun`t`]iri esen]iale, pentru c` dac` pân`atunci INMAS f`cea exclusiv expertiz`, s-atrecut la tratarea pacien]ilor civili [i militari.

Ca institut, suntem defini]i printr-o legede organizare în care misiunile noastre suntfoarte clare: facem expertiza personaluluimedical militar [i civil din avia]ie. De[imisiunea noastr` principal` este deexpertiz` [i evaluare a personaluluiaeronautic – pilo]i, para[uti[ti, controlori detrafic, navigatori de sol, stewardese, pilo]icivili, to]i cei care sunt implica]i însiguran]a aerian` – INMAS a câ[tigat onou` valen]`, aceea de a fi implicat îninvestigarea [i tratarea pacien]ilor cuafec]iuni diverse. Acest lucru realizeaz` unmixt, un compozit pozitiv. Este formidabil,pentru c` structurile asem`n`toare dinafar` au numai speciali[ti în medicin`aeronautic`. Aici lucreaz` o echip` deprofesioni[ti din mai multe specialit`]i.Dac`, în 1995, deciziile noastre implicaufrecvent colaborarea cu speciali[tii dinSpitalul Militar Central, în prezent, datorit`faptului c` avem medici foarte buni [idotarea tehnic` este de ultim` genera]ie,realiz`m performan]` medical`.

În acest moment, consolid`m ceea ces-a realizat pân` acum, dar vrem s` oferimo nou` deschidere institu]iei. Este o alt`abordare, un alt management.

Sunte]i, pentru cei care v` cunosc,o personalitate puternic motivat`profesional. Ave]i reputa]ia unuispecialist conciliant, echilibrat [icalm, dar [i a unui medic deschisnoului, principiu aplicat [icolegilor.

Am ajuns aici, în 1995, prin concurs, [ide atunci am reu[it s`-mi cunosc

colegii [i pe mul]i i-am ajutat. Întotdeauna INTERVIU REALIZAT DE ELENA DAVID

am dorit s` m` perfec]ionez din punct devedere profesional, pentru c` nu func]iadefine[te omul, ci ceea ce [tie s` fac`.Ini]ial, am lucrat în Spitalul Militar Centralîn sec]ia Chirurgie II, am crescutprofesional în aceast` institu]ie. Îmi places` cred c` [tiu cum s` lucrez cu oamenii,

c` [tiu la ce s` m` a[tept de la ei [i îmidoresc foarte mult ca fiecare s` poat`aduce plusvaloare muncii sale. Acum, înactuala pozi]ie, pot îmbina profesia dechirurg cu statutul de comandant.Esen]ial pentru medic este s`-i creezispa]iul necesar dezvolt`rii, altfel îi taiavântul [i motiva]ia principal`. De[imuncim în spa]iul militar, tipul demanagement pe care îl promovez estesus]inerea celor ce vor s` evolueze f`r`niciun fel de bariere formale.

Prin realiz`rile noastre, suntempionierii unor direc]ii de dezvoltare,inclusiv în medicin`. În urm` cu [ase ani,speciali[tii din disciplinele chirurgicale dinacest institut, împreun` cu generalulMarian Macri, au creat o nou` direc]ie,prin dezvoltarea unui sistem care sepractic` peste tot în Occident. Este vorbadespre sistemul de chirurgie de zi, care, înRomânia, nu se practic` în sistemul destat. De [ase ani, eu [i colegii mei facemchirurgie de zi de înalt` performan]`, f`r`complica]ii, în condi]ii de calitate, curealiz`ri operatorii bune [i, mai ales, cupacien]i mul]umi]i. Drept urmare,încerc`m s` promov`m, în avantajulpacientului, acest tip de activitate [i lanivelul Casei Na]ionale de S`n`tate [i lanivelul Ministerului S`n`t`]ii. Aceast`nou` modalitate avantajeaz` [i sistemul,dar [i pacientul. Pentru sistemul sanitar seeconomisesc bani din perspectivaintern`rii pacientului. În plus, spitalizareade zi ofer` pacientului un maximum deconfort, scutindu-l de toate neajunsurileunei spitaliz`ri continue.

Menirea noastr` principal` r`mâneîns` expertiza. Avem o echip` de speciali[ti

forma]i în ]ar` [i în str`in`tate, dar [iaparatura modern` care permite INMASs` avizeze [i s` acorde certificate deantrenament fiziologic pentru pilo]ii dinstructurile de tip NATO. Acest lucru estecertificat de Statul Major al For]elorAeriene din Statele Unite ale Americii,printr-o diplom` care ne d` dreptul s`eliber`m aceste licen]e. Este excep]ionalacest lucru [i este rodul muncii întreguluicolectiv, o echip` sudat` de profesioni[ti.

Istoric vorbind, institutul nostru s-aocupat [i de selec]ionarea primuluicosmonaut, a generalului DumitruPrunariu, iar acum ne ocup`m de

selec]ionarea pilo]ilor care vor zbura peavionul multirol.

Care au fost primii pa[i pe carei-a]i f`cut spre oameni (colegi [ipacien]i) [i cât din aceast` rela]iee dezam`gire [i cât` revela]ie?

Când lucrezi pentru oameni trebuies` ai o disponibilitate maxim`. Pe de

alt` parte, cu cât e[ti mai permisiv cu atâtexist` riscul ca oamenii s`-[i neglijezeîndatoririle. Echilibrul e foarte delicat. Amîncercat s` schimb modalitatea deabordare a oamenilor, s` g`sesc linia demijloc pentru o bun` comunicare, pentruca, în final, regulile s` fie respectate, dars` existe un climat de comunicare, unclimat prietenos la locul de munc`.Întotdeauna am fost deschis la problemeleoamenilor, dar niciodat` acestea nu vorajunge deasupra intereselor institu]iei.Rela]iile cu oamenii deschid,într-adev`r, calea [i spre dezam`giri, [ispre revela]ii. Din partea colegilor, am maimult revela]ii decât dezam`giri, doarpacien]ii mei nu m-au dezam`git niciodat`[i sper ca nici eu s` nu o fac.

Care este problema acut` cu carese confrunt` institutul ast`zi?

Evident este problema resursei umaneinsuficiente pe care o resimt to]i colegii

mei din sistem. Din cauza constrângerilorbugetare [i a unor decizii discutabile,sistemul este închis, iar problema cea maigrea nu este g`sirea unor profesioni[ti, cums-ar putea crede, ci aducerea lor în sistem.Este clar c` [i sistemul militar, [i cel civilpierd oameni buni.

Cât de greu e s` conduci o astfel deunitate \n prezent?Nu este simplu, dar mi-am dorit acestlucru [i mi-l asum. Chiar [i lucrurile

care par greu de realizat devin mai u[oarecând î]i place ceea ce faci.

Chirurg versus manager?Cum proceda]i?

Experien]a pe care am avut-o ca [efinterimar al Spitalului Universitar de

Urgen]` Militar Central, chiar dac` a fost operioad` relativ scurt`, mi-a fost de un realfolos. O perioad` scurt`, dar plin` de lec]ii.Acum sunt comandant aici, îmi doresc s` fiuunul bun, dar func]iile sunt temporare [ichirurgia este cea care m` define[te [i suntfericit c` reu[esc s` o practic în continuare.

Care considera]i c` a fost cel maifrumos dar [i cel mai delicatmoment din existen]adumneavoastr` de pân` acum?

Dac` m` refer la daruri, [ansa meaconsider c` a fost formarea în

domeniul chirurgie, în prim` faz` la SMC,cu profesorul Teodor Horvat. Dup`examenul de reziden]iat, am lucrat doi ani laSpitalul Clinic de Urgen]` Floreasca. Aiciam tr`it cea mai intens` perioad` din via]amea de chirurg. Nefiind o chirurgie declientel` la Floreasca, pacien]ii care veneaunu erau adresa]i unor doctori, ei veneau cuo problem`, iar tu, ca specialist, trebuia s` orezolvi. Acolo am întâlnit o [coal` redutabil`,o pleiad` de profesioni[ti cu o deschidereextraordinar`. Ce-i caracteriza în special eraaltruismul lor, în sensul c` te înv`]au, î]iar`tau cu r`bdare toate detaliile acesteiprofesii f`r` a a[tepta nimic în schimb.Medicii primari, oameni deosebi]i, aveaudisponibilitatea de a lucra cu tine, oferinddezinteresat [i competent cuno[tin]ele lor,cu toleran]` [i r`bdare, atitudine pe care,din p`cate, nu am mai reg`sit-o nic`ieri deatunci.

A[a îmi place s` cred c` sunt [i euacum. Aceast` atitudine a lor m-a marcat,iar acum încerc s` fiu la fel ca ei pentrureziden]ii no[tri. Avem obliga]ia s`-i form`mprofesional pe cei tineri. {i sunt mul]umit c`am reu[it s` pun în mâna multor reziden]ibisturiul. E foarte important pentru ace[titineri mediul în care se formeaz`.

În alt` ordine de idei, cel mai importantmoment de pân` acum pentru mine a fostatunci când b`iatul meu a absolvit laUniversitatea din York (Marea Britanie) [i afost angajat la o banc` de prestigiu dinLondra, ceea ce m-a f`cut s` în]eleg c` ceamai important` realizare personal` estecopilul meu, care a devenit un adult de caresunt mândru.

Cum vede]i viitorul institu]iei alc`rei comandant a]i devenit?

Având în vedere c` oamenii de aicisunt speciali[ti de înalt` clas`, viitorul

nu poate fi decât promi]`tor pentru INMAS.Este adev`rat c` intervine [i contextul, darzestrea pe care o avem, din punct de vedereuman [i material, ne permite s` credem c`putem evolua frumos, putem s` cre[temdiversificându-ne serviciile [i îmbun`t`]indcalitatea lor. Trebuie s` [tii cum s` a[tep]i,altfel spus, o speran]` sus]inut` de fapte.

6 Observatorul militar INSTRUC}IE www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.roNr. 27 (16 – 22 iulie 2014)

TRAGERILE CAVALERILOR AERULUI

În poligonul Bogata, de lâng` localitateaOcna Mure[, pilo]ii Escadrilei 713

Elicoptere SOCAT au executat trageri delupt` cu proiectile reactive nedirijate (PRND)[i cu tunul de bord al aeronavelor IAR 330SOCAT, în perioada 2-4 iulie. Militarii,apar]inând Bazei 71 Aeriene GeneralEmanoil Ionescu din Câmpia Turzii, audesf`[urat misiuni de întrebuin]are în lupt`a elicopterelor, folosind procedeul din picaj,urm`rindu-se ob]inerea efectului dorit la]int` [i precizia ochitorilor.

SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANUFOTO: SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU

CAPORAL MIHAI PIL}U

Pentru a doua oar` în acest an, pilo]ii tineri, cu maipu]in` experien]`, au avut [ansa de a-[i perfec]iona

deprinderile pentru executarea tragerilor, de la bordul carelorcu elice. Cei mici, cum mai sunt alinta]i c`pitanii din cadrulescadrilei, au trecut de curând la etapa în care înva]` s`execute trageri cu elicopterul IAR-330 SOCAT.

În poligonul Bogata, se apropie clipa mult a[teptat`... Unuldintre elicoptere intr` în picaj. Pentru un simplu spectatortensiunea este extraordinar`, întrucât, cel pu]in de la sol,aceast` activitate se vede ca o curs` contracronometru.Aeronava continu` s` se îndrepte cu vitez` spre p`mânt, iarrachetele înc` nu au plecat din loca[urile lor. Într-un final,dragonul cu elice a aruncat fl`c`ri, iar câteva secunde mai târziua ajuns la urechile noastre [i sunetul. Proiectilele reactivenedirijate au pornit spre ]int`, iar elicopterul se ridic` victorios.De la sta]ia radio se aude vocea observatorului }inta a fostdistrus`! Foarte bine!

|n momentul în care elicopterul intr` în picaj, timpul parc`se opre[te. Concentrarea îmi blocheaz` toate celelalte sim]uri, iartot ce mai conteaz` este s` încadrez ]inta. C#nd am lansatrachetele [tiu c` mai am câteva secunde ca s` revin din picaj [ia[tept cu ner`bdare observarea tragerii, spune c`pitanul IoanTuric`, unul dintre protagoni[tii exerci]iului.

Soarele arde tot mai puternic, iar cavalerii aerului schimb`categoria de armament. A venit rândul tunului de bord, decalibru 20 mm, s`-[i demonstreze utilitatea în lupt`. În urmaelicopterului a ap`rut o dâr` de fum, iar radiotelefonistul îmi[opte[te: A tras! În clipa urm`toare ]inta, reprezentat` de uncerc cu diametrul de 25 de metri, a fost înjum`t`]it` de o rafal`foarte precis`.

La exerci]iu au participat trei elicoptere apar]inândescadrilei, cu echipajele aferente. Num`rul de persoaneimplicate a fost îns` mult mai mare, începând cu personalulmedical [i pân` la cei care au dirijat aeronavele din turnulde control.

În poligonul de lâng` Ocna Mure[, a venit [i loc]iitorul[efului Statului Major al For]elor Aeriene, general debrigad` Dan Cavaleru, care s-a declarat mul]umit deactivitatea pe care o desf`[oar` pilo]ii [i echipajele pe careace[tia le conduc.

Acest exerci]iu este un exemplu excelent de lucru înechip`. Fiecare om este o pies` dintr-un angrenaj care,odat` pus în mi[care, nu poate fi oprit de niciun inamic.Militarii Escadrilei 713 SOCAT sunt o adev`rat` familie, iarfaptul c` în majoritatea timpului depind unul de cel`lalt i-aunit extraordinar de mult. Pentru ei nu exist` un programfix de lucru, fiind prezen]i la datorie ori de câte ori oaeronav` execut` misiuni, fie de natur` militar`, fie însprijinul popula]iei civile.

Cu toate acestea, în particular, pilo]ii recunosc c` între eiexist` o concuren]` acerb`. Niciodat` nu te po]i considerapreg`tit sut` la sut`. Un pilot are de înv`]at pe tot parcursulcarierei, iar fiecare dintre noi încerc`m s` acumul`m cât maimult cu putin]`, ne-a m`rturisit locotenent-comandorul AlinCioba, pilot cu experien]a teatrului de opera]ii dinAfganistan [i care execut` în prezent [i misiuni încolaborare cu For]ele pentru Opera]ii Speciale.

Îns f`r competi]ie nu exist performan] , iar preg`tireamilitarilor escadrilei nu poate fi ignorat . Comandantuldeta[amentului canadian de la Câmpia Turzii, care desf`[oar`misiuni de antrenament în colaborare cu For]ele AerieneRomâne, locotenent-colonel David Pletz a, a ]inut s precizeze c`pilo]ii români fac o treab excelent pilotând aceste aeronave carenu sunt tocmai u[or de controlat [i î[i îndeplinesc cu succesmisiunile. Îi respect pentru ceea ce fac [i pentru modul în care o fac.

De pe pista de decolare, uitându-se cu admira]ie [i pre]uirela cei care tocmai [i-au încheiat cu succes misiunile din cadrulexerci]iului, sublocotenentul Vlad T`b`caru, care face partedin categoria celor mai tineri dintre pilo]i, îmi [opte[te, mai înglum`, mai în serios Când voi fi mare, vreau s` fiu ca ei!

La baza din Câmpia Turzii.

Proiectilele pornesc spre ]int`.

A[teptând comanda pentru decolare.

Aviatorii nu se sperie de nimic; nici m`car de faptul c` sunt 13 într-o fotografie.

Drept spre ]int`!

7Observatorul militarwww.presamil.roINSTRUC}IENr. 27 (16 – 22 iulie 2014)

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Cu „capul” în jos,doar în repaus.

O forma]ie de succes.

Gata de ac]iune!

}intele au fost distruse, ce mai e de f`cut? N-a fost ziua MEDEVAC-ului, dar pilo]ii au fost la datorie.

Cadet Alexander Rodino

INSTRUC}IE8 Nr. 27 (16 – 22 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

CADE}I AMERICANI ÎN BÂRLOGUL LUPILOR NEGRI

Recent, timp de trei s`pt`mâni, în cazarmaLupilor Negri din Batalionul 151 Infanterie

R`zboieni, s-a desf`[urat o activitate de cooperarecu militari americani, în cadrul programuluiCultural Understanding and Language Profiency –CULP (Program bilateral de în]elegere cultural` [icooperare lingvistic`). Aceast` ac]iune, sprijinit` deprogramul Cadet English Language Training Team(CELTT), reprezint` un proiect al for]elor terestreamericane, care are drept scop imersiunea cultural`[i lingvistic` a viitorilor ofi]eri americani, prinexpunerea la culturi [i civiliza]ii diferite.

Un beneficiude ambele p`r]i

Activitatea a debutat înaintede sosirea cade]ilor americani laIa[i. Pe drum, de la Bucure[tic`tre Moldova, ei au vizitatmausoleul de la M`r`[e[ti. Acoloau luat contact cu istoriaRomâniei, cu zbuciumul secularal acestui p`mânt [i al oamenilorcare tr`iesc în spa]iul carpato-danubiano-pontic.

Ia[iul i-a primit pe tineriiamericani cu toat` ospitalitatea.Bârlogul Lupilor Negri a fost loculunde i-au cunoscut pe veteraniiteatrelor de opera]ii. Oaspe]ii depeste ocean au r`masimpresiona]i de misiunileexecutate de militarii ie[eni încooperare cu armata american`,în]elegând, astfel, scopul pentrucare au fost trimi[i aici. {i nu auregretat niciun moment!

În prima parte a zilelor deinstruc]ie, cade]ii asistau laexerci]iile tactice [i modul depreg`tire a Lupilor Negri, iar în adoua parte urmau discu]ii

deschise despre via]a militar` [imisiuni, toate în limba englez`.

Comandantul deta[amentuluide cade]i americani, c`pitan JohnDye, din Batalionul 3-2 Artilerie alDiviziei 1 Cavalerie, m-a asiguratc` viitorii ofi]eri americani,

ani [i sunt printre cei mai bunistuden]i la universit`]iamericane. To]i s-au înscrisvoluntari în acest program [i suntfoarte interesa]i de estul Europei,de cultura [i de limba român`. Deasemenea, doresc s`împ`rt`[easc` românilorcuno[tin]ele lor de limba englez`.

Au fost bucuro[i s` g`seasc`la Ia[i militari de toate gradelecare st`pânesc bine limba luiShakespeare, a[a c` le-a fost multmai u[or s` comunice [i s` î[iating` obiectivele propuse.

Dorim ca ace[ti tineri s` înve]ecât mai multe despre ]`rilepartenere NATO, a declaratc`pitanul John Dye. Vrem s` le fiecât mai u[or pe viitor [i s`comunice cât mai bine cu alia]iino[tri. Militarii ie[eni au o vast`experien]` în teatrele de opera]ii [isunt profesioni[ti. Cade]ii au ce

înv`]a în aceast` perioad`. Deasemenea, am vizitat [i ora[ul.Este foarte frumos, cu cl`diri cu oarhitectur` interesant`, iar ie[eniiau reu[it s` ne cucereasc` cuospitalitatea lor, cu modul lor de a

Cade]ii americani au participat la ceremonia desf`[urat`de militarii Brig`zii 15 Mecanizat` Podu Înalt cu ocazia

Zilei Drapelului Na]ional. Într-una din zile, oaspe]ii de pesteocean au cump`rat rechizite [i c`r]i pe care le-au donatcopiilor de la Centrul Sfântul Andrei pentru acordarea deasisten]` social` [i suport pentru copiii defavoriza]i dinmediul rural al Asocia]iei Familia Nostra din Ia[i. Deasemenea, ei au participat la preg`tirea militarilor ie[enipentru exerci]iile tactice cu trageri de lupt` care au avutloc în poligonul Smârdan, fiind pentru prima dat` când auluat parte la astfel de ac]iuni importante.

PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIAlucian.irimia@presamil.ro

participan]i la activitate, urmeaz`cursuri ale Reserve OfficerTraining Corps (ROTC), auvârste cuprinse între 19 [i 22 de

fi. Am g`sit mul]i cunosc`tori delimba englez` [i am început s`înv`]`m [i noi cuvinte în român`.

Din America la Ia[i

Pe oaspe]ii americani, Ia[iuli-a cucerit cu lini[tea sa, cugr`dinile sale, cu oamenii s`i.

Cadetul Gina Cantalupo estestudent` în anul III la un colegiusanitar [i dore[te s` devin` ofi]er.Este con[tient` de importan]aacestor schimburi culturale [ilingvistice. Este foarte frumos aici,a spus Gina. Sunt multe lucruri pecare le vedem [i ne plac. Avem ceînv`]a de la militarii români. M`bucur c` [i ei, la rândul lor, suntinteresa]i de ce le prezent`m noi,iar discu]iile directe sunt foarteimportante.

Cadetul Alexander Rodino avenit în România s` profite de

[ansa de a cunoa[te noi locuri.Am venit aici s`-i înv`]`m pemilitarii români tainele limbiiengleze, a afirmat Alexander. Amfost surprins s` g`sesc oameni carecunosc deja bazele acesteia [i neeste mult mai u[or.

Câ]iva oaspe]i americani auorigini române[ti. Bunicii lor auplecat chiar din diferite zone aleMoldovei, iar pentru ei este oonoare s` vin` în România.Acest program este un bunprilej de a reface leg`turile cuînainta[ii lor. Cadetul ChrisDerloshon este unul dintre ei.Povestea familiei lui are r`d`ciniîn jude]ul Neam], de unde aplecat spre Statele Unite aleAmericii, în urm` 50 de ani.

Pentru militarii români,contactul cu cei americani este debun augur. Acest program estefoarte bun, toat` lumea are ceînv`]a. Zilele sunt pline deactivit`]i comune [i noi, LupiiNegri, suntem onora]i de aceast`prezen]` american`, mai ales dup`ce am luptat împreun` înAfganistan [i Irak, a declaratmaiorul Nelu Lev`rd`, din parteaBatalionului 151 Infanterie.

C`pitan John Dye

Cadet Gina Cantalupo

9INSTRUC}IENr. 27 (16 – 22 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

MISIUNI ÎN ETERMAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA

Centrul 85 Comunica]ii Aero [iInformatic` are misiunea de arealiza [i exploata sistemele decomunica]ii [i informatic`, denaviga]ie aerian` [i identificare,necesare comandamentuluiStatului Major al For]elor Aeriene[i Centrului pentru Opera]iiAeriene, în vederea îndepliniriimisiunilor care revin acestorstructuri, precum [i asigurareamentenan]ei [i a suportului logisticpentru echipamentele [i tehnicadin dotare.

Centrul asigur [i un moduldislocabil pentru aplica]ii informatice[i comunica]ii sol-sol [i prin satelit,constituit din elemente mobile sautransportabile, deta[abile pefunc]iuni [i capacit`]i, carecompleteaz cerin]ele de comunica]iinecesare for]elor dislocabiledestinate NATO/UE. De asemenea,structura mai are în compunere [i ogrup de Ap`rare CBRN.

În anul de instruc]ie 2013,unitatea a participat la 18 exerci]iina]ionale [i multina]ionale, dintrecare se pot men]iona Atlas Rage 2013,Black Sea Rotation Force, AirSolution, Cetatea 2013, Salvatorul

De[i pu]ini în fa]a curgerii universale a timpului,cei 75 de ani de la înfiin]are, pe care Centrul

85 Comunica]ii Aero [i Informatic` SublocotenentGheorghe Robescu i-a s`rb`torit anul trecut, suntsemnificativi din perspectiva experien]ei umane.Unitatea a luat fiin]` la 3 noiembrie 1938, prin ÎnaltDecret Regal, sub denumirea de Regimentul de GeniuAeronautic, fiind dislocat` în cazarma Marele VoievodMihai de Alba Iulia de la Cotroceni, sub comandalocotenent-colonelului Gheorghe Teodorescu. De-alungul timpului, dup` multe transform`ri impuse deAl Doilea R`zboi Mondial sau de regimul politic subcare a func]ionat, unitatea a cunoscut o serie detransform`ri, îns`, indiferent de denumire saustructura de personal, [i-a îndeplinit, cu succes,misiunile încredin]ate.

2013 sau Ramstein Guard 2013, iar înanul de instruc]ie curent, unitatea aparticipat, pân în prezent, la 16exerci]ii na]ionale [i multina]ionale.

O realizare deosebit` oreprezint` [i participarea, cupersonal [i tehnic`, la încadrareamodulului CIS APP/Tower [i agrupei de Ap`rare CBRN adeta[amentului de trei elicoptereIAR-330 SOCAT, pus la dispozi]iaNATO anul trecut.

Istoria unit`]ii este unaonorant` [i motivant` pentrupersonalul care î[i desf`[oar`activitatea în unitate. Având învedere acest aspect, precum [icalitatea personalului dinsubordine, pot afirma c` suntmândru [i onorat, în aceea[im`sur`, s` conduc aceast`structur`, spune comandantulcentrului, locotenent-colonelDorinel Sandu. Consider c`elementul uman este esen]ial pentruîndeplinirea, în condi]ii calitative,a sarcinilor care revin structurii, deaceea acestuia îi trebuie acordat` oaten]ie deosebit`. Sunt adeptulmuncii în echip`, iar din punctulmeu de vedere, un comandanttrebuie s` aib` principii [i s` lerespecte, pentru c` numai a[a poateasigura un climat de munc` bazatpe disciplin`, ordine, respect, spiritde echip` [i corectitudine.

Se poate afirma c`, în acestmoment, echipa de comand` aunit`]ii este una puternic` [ipreg`tit`, ea reu[ind s`gestioneze, în condi]ii foarte bune,valoarea cea mai de pre] ainstitu]iei, factorul uman.

Plecând de la convingerea c`dintr-un om care are caracter,dar este nou în domeniu, po]ireu[i u[or s` sco]i unspecialist, pe când dintr-unexpert f`r` caracter estefoarte greu s` sco]i un om,dup` cum afirmacomandantul unit`]ii, s-a

urm`rit ca în cadrul procesului deinstruire, care are drept scopprincipal formarea unor bunilupt`tori [i speciali[ti în diferitedomenii de activitate, s` se acordeaten]ie creion`rii unei atitudinipozitive la nivelul personalului dinsubordine. S-a pus accentul pe

dezvoltarea spiritului decompeti]ie [i cultivareasentimentului de apartenen]` lagrup, elemente definitorii înob]inerea unor rezultate decalitate [i, mai ales, durabile întimp.

Acest lucru este subliniat [ide proasp`tul [ef al birouluiCoordonare logistic`, locotenentFlorin-Iulian Ilie. Am sosit aici înmartie 2013. Primele zilepetrecute în unitate m-au speriatun pic [i mi-au generat o mul]imede gânduri de genul: Doamne, cefac oamenii ace[tia aici!…Oarecum voi reu[i eu s` fac fa]`tuturor cerin]elor? Dar, odat` cutrecerea s`pt`mânilor, amrealizat c` fac parte dintr-uncolectiv unit, bine preg`tit [idispus la eforturi sus]inute pentruîndeplinirea misiunilor care îirevin. Aceast` structur` esteîntregit` de un act de comand`ferm [i bine organizat. Având ladispozi]ie toate aceste atuuri,integrarea mea a fostcaracterizat` de normalitate.Pentru viitor, mi-am propus caacest compartiment s` fie unuldintre cele mai bune la nivelulunit`]ii [i nu numai, iar eu s`-miîndeplinesc, la cel mai înalt nivel,

func]ia de liant între structura deconducere [i cea de execu]ie [i, dece nu, îmbog`]irea experien]eiprofesionale prin participarea la omisiune extern`.

La nivelul Centrului exist` oechip` de oameni caracterizat`

de profesionalism,responsabilitate, pasiune [id`ruire, fapt care a permisob]inerea de rezultate notabile întoate domeniile.

Dintre acestea: sistemul decomunica]ii [i informatic`realizat [i dezvoltat în

Excelent la controalele executatede e[aloanele superioare pe liniaexecut`rii serviciului de lupt`comunica]ii [i informatic`;participarea, în condi]ii foartebune, la exerci]iile na]ionale [imultina]ionale.

De asemenea, s-au ob]inutrezultate foarte bune lacompeti]iile sportive organizateatât la nivelul unit`]ii, cât [i ale[aloanelor superioare, fapt cedemonstreaz` o foarte bun`preg`tire fizic` a personalului.În prezent, unitatea g`zduie[te[i particip` la a zecea edi]ie acupei Transmisioni[tilor militarila fotbal, pe care a câ[tigat-o de[ase ori, anul acesta urmând s`dispute finala.

Profesionalismul acestoroameni reiese [i din adev`rulrostit, mai în glum` mai înserios, de loc]iitorulcomandantului, locotenent-colonel Sorin Mitea: De[i, catransmisioni[ti, ne dorim s` fimcunoscu]i [i aprecia]i de oameniipe care-i deservim, paradoxal estec` atunci când nu se vorbe[tedespre noi înseamn` c` totulfunc]ioneaz` perfect pe linie decomunica]ii [i informatic`.

conformitate cunoile cerin]e [istandarde impusede apartenen]a lastructurile euro-atlantice, careasigur`compatibilitatea [iinteroperabilitateacu toatecomponentelesistemului deap`rare, ordinepublic` [i siguran]ana]ional`;ob]inereacalificativului

Locotenent-colonelDorinel Sandu

Locotenent Florin-Iulian Ilie

10 AZIMUT Nr. 27 (16 – 22 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

JURNALI{TI CIVILILA FOR}ELE SPECIALE

SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU

Cea de-a XI-a edi]ie a Cursului pentru jurnali[tii care transmit din zone deconflict s-a desf`[urat, s`pt`mâna trecut`, în cuibul vulturilor de la

Batalionul 610 Opera]ii Speciale, din Târgu Mure[. A fost o s`pt`mân` de foc pentrucei 17 participan]i la curs, care au beneficiat de experien]a [i profesionalismul unorinstructori din elita for]elor pentru opera]ii speciale [i a pilo]ilor militari de laBaza 71 Aerian` General Emanoil Ionescu. La final, diplomele de absolvire au fostînmânate cursan]ilor de ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a.

T imp de o s`pt`mân`,jurnali[tii cursan]i aul`sat condeiul s` se

odihneasc` pe foaia alb` [i autrecut de cealalt` parte abaricadei, în care ei au devenitsubiecte de articol [i au realizatcât de important` estepreg`tirea, pentru a putea facefa]` situa]iilor deosebit dedificile, specifice teatrelor deopera]ii militare.

Cursul a debutat cu o seriede instructaje, care le-au creat

cursan]ilor un cadru cât maicomplet, astfel încât activit`]iles` se desf`[oare în condi]ii foartebune. În prima zi au f`cutcuno[tin]` cu primele no]iuni depreg`tire psihic` pentru lupt`[i au în]eles c` un psihicputernic le poate salvavia]a.

Cea de a doua zi aînceput cu oevaluare apoten]ialului fizic,specific` for]elorpentru opera]iispeciale (FOS):alergare, trac]iuni,abdomene [i flot`ri,totul sub atentaîndrumare a instructorilor[i, bineîn]eles, respectândbaremele. A urmat cunoa[tereaarmamentului specific FOS [iprezentarea unor no]iuni, tehnici[i proceduri de acordare aprimului ajutor în diferite situa]iispecifice zonelor de conflict.

Calea u[oar` este întotdeaunaminat`! a fost prima lec]iepredat` jurnali[tilor la [edin]a deorientare [i deplasare în terendup` azimut, care s-a desf`[uratîntr-o zon` împ`durit`. Auînv`]at câteva elemente de baz`ale traiului în condi]ii de izolare,cu toate componentele sale:procurarea hranei, filtrarea apei,construirea de capcane [i a

ad`posturilor improvizate,aprinderea diferitelor tipuri defocuri.

A fost un program foarteînc`rcat, îns` pentru asta amvenit aici. Vreau s` asimilez câtmai multe informa]ii [i nu amtimp de pierdut, a m`rturisitEliana Ligia R`dulescu,jurnalist` la Mediafax, dornic` s`înve]e lucruri noi.

La finalul zilei, unul dintrecursan]i a declarat c` [i-aschimbat concep]ia despre via]`.

Se întâmpl` pentru unii s` nu fiepu[i niciodat` în situa]ii care s`-iscoat` din zona lor de confort. Înmomentul

în caree[ti scos din aceast` zon`,realizezi c` ai ni[te atuuri sau c`sunt lucruri pe care trebuie s` leîmbun`t`]e[ti, motiveaz`instructorul coordonator.

În ziua urm`toare, cei 17au executat trageri cuarmamentul specific

for]elor pentru opera]ii speciale,dezvoltând un adev`rat spirit decompeti]ie, miza fiind o moned`cu însemnele Batalionului 610.Apoi, prin[i în mijlocul unormanifest`ri ale popula]iei civile,

jurnali[tii au înv`]at cum s` ias`din astfel de situa]ii. Au urmatmomente de maxim` intensitate,în care au fost provoca]i deinstructori s` treac` prinatelierele de instruire pentru

pentru c` într-o situa]ie real` astane va salva via]a, a m`rturisitAndrei Cioba, jurnalist la postulde televiziune Kanal D, lajum`tatea cursului.

În diminea]a urm`toare,înainte de r`s`ritul soarelui,cursan]ii [i-au ridicatechipamentul [i s-au îmbarcat cudestina]ia Câmpia Turzii. Auajuns în zona de opera]ii, deunde s-au deplasat cu elicoptereIAR-330 SOCAT, avându-i laman[` pe pilo]ii de la Escadrila713 din Câmpia Turzii, în bazaînaintat`.

Au urmat 24 de ore de foc, cur`piri [i recuper`ri, schimburi defocuri, patrule [i ambuscade,toate cu rolul de a simula cât maibine o situa]ie real` [i de a sefamiliariza cu ac]iunile care potavea loc în lupt`.

Acest curs este cu mult pestea[tept`rile mele [i pot spune c`este cea mai frumoas` experien]`din via]a mea, a declaratreporterul Prima TV, CosminNi]u, care se consider`, acum,mult mai preg`tit pentru a facefa]` provoc`rilor unui teatru deopera]ii.

para[utism, alpinism [i s`traverseze pista cu obstacole.

Cel mai important lucru estec` am înv`]at s`

ascult`m demilitari,

Impresiona]i de preg`tireainstructorilor, care se aflau laprima experien]` de acest gen,cursan]ii au m`rturisit c` putemsta lini[ti]i, fiindc` are cine s` neapere. Cursul nu a fost doar ojoac` de-a armata. Datorit`speciali[tilor din Târgu Mure[,totul s-a desf`[urat sub rigorileunui program foarte bine pus lapunct, care aminte[te, parc`, deprimele zile de milit`rie ale unuirecrut. Ave]i trei minute s` v`hidrata]i [i s` v` echipa]i! Estereplica pe care am tot auzit-o înaceste zile [i cred c` am fost]inu]i în priz` cu ajutorulacestor termene, uneoriimposibile, a ]inut s` precizezeEliana Ligia R`dulescu.

În semn de respect pentruc` au acceptat provocarea de ase instrui al`turi de ei, militariidin for]ele speciale le-au f`cut osurpriz` jurnali[tilor cursan]i.Ace[tia i-au premiat pentrucalit`]ile dovedite, oferindu-leun dar onorific, bereta verde alupt`torului de opera]ii speciale,simbol interna]ional al acesteispecializ`ri militare.

FO

TO

: C

~T

~L

IN O

VR

EIU

11ANIVERS~RINr. 27 (16 – 22 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

Înfiin]at la 20 iulie 1969, dinnecesit`]i dictate de

reorganizarea armatei române [i caurmare a evenimentelor produse înCehoslovacia, în 1968, Centrul 105Comunica]ii RMNC, subordonatComandamentului comunica]iilor [iinformaticii, a fost creat pentru aîndeplini misiuni de maxim`importan]` pentru asigurareacomunica]iilor necesare exercit`riiactului de comand` la toatee[aloanele [i în orice condi]ii.

Imperativul momentului a f`cutca loca]ia unit`]ii s` fie TârguC`rbune[ti, o mic` urbe pe panteleline ale Subcarpa]ilor Olteniei,însufle]it` cu un colectiv eterogen,dar întrunind cele mai importanteingrediente ale succesului – elanultinere]ii [i pasiunea fa]` de arm`.Cu aceste elemente, greut`]ileinerente oric`rui început, plecândde la infrastructura practicinexistent` [i culminând cuinstruc]ia pentru îndeplinireamisiunilor asumate, au f`cut camilitarii s` alterneze uniforma cusalopeta [i arma cu mistria.

Înzestrarea unit`]ii cuechipamentele [i tehnica decomunica]ii radio [i radioreleu s-arealizat treptat, ini]ial cu cele desorginte ruseasc`, apoi cuvariantele române[ti.

Odat` cu evolu]ia armatei,misiunile [i activit`]ile s-audiversificat, fapt ce a impus o seriede reorganiz`ri succesive atât înplanul resursei umane, cât [i în celal asigur`rii logistice. Tehnica [iechipamentele au fost substituite cucele de ultim` genera]ie,

45 DE ANI DE EXISTEN}~realizându-se altfelinteroperabilitatea cu sistemele decomunica]ii [i informatic` existenteîn statele membre NATO. Bazamaterial` pentru instruc]ie a fostredimensionat`, ajungând s`întruneasc` toate elementele deinfrastructur` specifice preg`tiriimilitare generale [i de specialitate,în strâns` concordan]` cu noilecerin]e de instruire.

La ceas aniversar, când pe 20iulie se împlinesc 45 de ani de laînfiin]are, toate sentimentele [igândurile ce ne încearc` seîndreapt` c`tre to]i aceia care de-alungul timpului, din diferite pozi]iiale carierei militare, [i-au l`satamprenta în istoria acestei unit`]i.

Este prilej de aducere aminte acelor peste 30 de tabere deinstruc]ie, aplica]ii [i exerci]iiexecutate în perioada 1972-2014 pemeleagurile patriei, în condi]ii decele mai multe ori vitrege, în locuriizolate [i greu accesibile, precumVârfurile Cerbu, Cozia, Bihor, PasulVulcan, Feleac, Nucet-Deva [iP`ltini[, unde maturitateaprofesional` s-a des`vâr[it [i a fostpus` în slujba îndeplinirii misiunilorîncredin]ate.

Este, de asemenea, momentulprielnic de a-i elogia pe cei care, înultimii 20 de ani, au reprezentat, cuonoare, armata român` în afara]`rii, prin participarea la cursuri înItalia [i Canada, exerci]ii înGermania [i misiuni în teatrele deopera]ii din Angola, Congo [iAfganistan.

Dovada de net`g`duit a acestorrealiz`ri o reprezint` decora]iile [idistinc]iile conferite unit`]ii de-alungul existen]ei sale: Emblema deOnoare a Comunica]iilor [iInformaticii (14 iulie 2008), Ordinul

MAIOR PAUL POPESCU

ZIUA TRANSMISIONI{TILOR MILITARIPLUTONIER ALINA CRI{AN

În perioada 12-13 iulie, la Centrul 48 comunica]ii[i informatic` strategice s-au s`rb`torit Zilele

Muzeului Comunica]iilor [i Informaticii – filial` aMuzeului Militar Na]ional Regele Ferdinand I, subgenericul Ziua Por]ilor Deschise. Evenimentul s-adesf`[urat în contextul s`rb`toririi a 141 de ani dela înfiin]area armei comunica]ii [i informatic`.

Curtea fostei caz`rmi regale aregelui Carol I, unde, în prezent, seafl` Centrul 48 comunica]ii [iinformatic` strategice, s-a umplut,la sfâr[itul s`pt`mânii trecute, cuvizitatori de toate vârstele, dornicis` le fie al`turi militarilortransmisioni[ti în acest momentaniversar.

Dup` prezentarea alocu]iunilordin deschiderea evenimentului,cinci porumbei, simbol alcomunic`rii la distan]`, [i-au luatzborul c`tre cele cinci provinciiistorice mari s` vesteasc`

În cei peste 140 de ani de istorie, transmisioni[tii armatei ro-mâne au participat la R`zboiul de Independen]`, la Primul [i

Al Doilea R`zboi Mondial, aducându-[i o contribu]ie important`la îndeplinirea misiunilor, men]iona generalul-maior (r) IonCer`ceanu, în volumul Transmisiunile Armatei Române 1873-2014. De asemenea, în cartea Din istoria telecomunica]iilor: reperecronologice principale (foto), generalul-maior (r) Ion Cer`ceanu,fost comandant al Comandamentului Comunica]iilor [i Informaticii,

deschiderea Zilelor Muzeului. Cumarma comunica]ii [i informatic` afost înfiin]at` pe 14 iulie, în preajmaZilei Drapelului (26 iunie) [i ZileiImnului (29 iulie), de inelulporumbeilor a fost prins Tricolorul[i Imnul Na]ional, în miniatur`.

Publicul a fost apoi invitat s`viziteze muzeul acestei arme, celmai mare de acest gen din Europa.Înfiin]at în anul 2000 de generalul-maior (r) Ion Cer`ceanu,comandantul centrului în aceaperioad`, devine, începând cu 2008,filial` a Muzeului Militar Na]ional

Regele Ferdinand I. Ast`zi, MuzeulComunica]iilor [i Informaticiicuprinde o cl`dire cu dou` etaje dincadrul Centrului 48. Structurat peintervale istorice, acesta includepeste 10.000 de exponate: mijloacede transmisiuni (centrale telefonice,aparate telegrafice [i telefonice,sta]ii radio de emisie-recep]ie etc.),arme de foc, uniforme, drapele delupt` [i alte colec]ii legate deistoricul armei. De asemenea, \ncurtea unit`]ii au fost expuseautospeciale de comunica]ii.

În acest demers festiv,transmisioni[tilor militari li s-aual`turat Asocia]ia Pro Muzeum,Asocia]ia Tradi]ia Militar` [iDeutsche Freikorps, care au oferitreconstituiri istorice, Asocia]iaCadrelor Militare în Rezerv` [i înRetragere din armele Transmisiuni,Informatic` [i R`zboi Electronic,împreun` cu membrii ClubuluiRadioamatorilor, organiza]i pe

preciza: Pentru genera]iilede ast`zi, telecomu-nica]iile sunt o prezen]inseparabil de cotidian.Schimb`rile nu vor maia[tepta ca genera]iile s leaccepte sau s le impun`pentru c ele depind demul]i al]i factori [i se vorîncadra în sensul progre-sului general al societ ]iiumane.

standuri de prezentare, [i mul]i al]ii.Evenimentul a cuprins [i lansarea decarte a profesorului colonel (r)Eugen Ichim, intitulat` GeneralulConstantin S`n`tescu, sub egidaEditurii Militare.

Din lista activit`]ilor nu au lipsitplimb`rile micilor vizitatori cu poneii,testarea îndemân`rii la atelierul de tircu arma cu aer comprimat, mar[urileost`[e[ti [i melodiile celebre dinrepertoriul na]ional [i interna]ional,oferite de Muzica Militar a Diviziei 1Infanterie Dacica, sub baghetaplutonierului-adjutant C`t`linAm`r`zeanu sau distribuirea ra]iilorde hran de r`zboi, preparat labuc`t`ria de campanie.Vizitatori de toate vârstele, fascina]i de exponatele muzeului.

Tehnic` de comunica]ii radio.

Virtutea Militar` în Grad deCavaler (17 iulie 2009), Emblemade Onoare a Statului MajorGeneral (14 iulie 2013), culminândcu Emblema de Onoare a ArmateiRomâniei (20 iulie 2014),

încununare a rezultatelor ob]inutepentru îndeplinirea meritorie amisiunilor privind exploatarea [imentenan]a elementelorsistemului de comunica]ii [iinformatic`.

12 Observatorul militar FOTOREPORTAJwww.presamil.ro

Nr. 27 (16 – 22 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

}INT~ PRINS~ L

În perioada 30 iunie–11 iulie, militari din Batalionul 635 Ap`rare

Antiaerian` Precista din Bac`u au executat activit`]i deinstruire [i trageri de lupt` cu tunul 2x30 milimetri în Tab`ra de

instruc]ie [i poligonul de trageri sol-aer General de brigad` Ion Bungescu(TIPTSA), din Capu Midia.

Timp de dou` s`pt`mâni, artileri[tii antiaerieni b`c`uani s-au antrenat în poligonul de specialitate de la malul m`rii,unde au încheiat o etap` de instruire [i anume exerci]iul de comandament Capcana Zimbrului 14. S-au desf`[urat exerci]ii

tactice, având ca tem` ducerea luptei de ap`rare pe litoral. S-au executat trageri cu piesa, sec]ia [i bateria, din opriri scurte,asupra obiectivelor aeriene, precum [i prin ochire direct` asupra machetei ]int` tanc.

Racheti[tii antiaerieni din Batalionul 635 Ap`rare Antiaerian` au continuat preg`tirea la MTS (Moving Target Simulator).Astfel, militarii din Bateria CA 94 s-au antrenat la facilitatea pus` la dispozi]ie de TIPTSA, unic` în România. Simularea virtual`ajut` foarte mult în instruirea lor, prin reproduceri fidele [i de efect ale tragerilor reale cu complexul antiaerian CA 94.

De la an la an, speciali[tii din TIPTSA fac eforturi pentru a crea condi]ii de cazare [i instruire din ce în ce mai bunemilitarilor afla]i la preg`tire. Peste tot se v`d cl`diri modernizate sau aflate în diferite stadii de finalizare. Se vede implicare

[i mân` de gospodar în tot ceea ce se face în poligonul de la Capu Midia. A[a c` militarii veni]i la trageri au condi]iipentru a excela în meseria lor. Acolo, în poligon, se v`d rezultatele instruc]iei de peste an. Evalu`rile reale dau not`

muncii efectuate.Exerci]iile tactice cu trageri de lupt` de la Capu Midia reprezint` finalizarea unei etape de instruc]ie, dela pies` la baterie, a declarat comandantul Batalionul 635 Ap`rare Antiaerian`, locotenent-colonel

Romeo Cristea. Este o ocazie în care se pun în valoare puterea individului, coeziunea [i for]acolectivului pe care îl comand. Obiectivul unit`]ii a fost ca, dup` un an de instruire,

s` atingem starea final` dorit`, fapt dovedit drept reu[it prin rezultateleexcep]ionale de la tragerile cu muni]ie real`.

Aten]iune!La posturi!

}int` prins`, FOC!

Baterieee, FOC!

Antrenament pentru tragerile asupra machetei ]int` tanc.

O echip` unit`.

Asupra tancului în deplasare de la reper 2, FOC!

Observatorul militarFOTOREPORTAJwww.presamil.ro

13Nr. 27 (16 – 22 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

LA CAPU MIDIATEXT {I FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

lucian.irimia@presamil.ro

Concentrare maxim`înainte de examenul de foc.

Evalu`rile tragerilor sunt executate cu profesionalismde speciali[tii TIPTSA folosind aparatur` performant`.

Tunurile sunt gata pentru tragere!

Racheti[tii antiaerieni, preg`ti]i pentru o nou`rund` de antrenament la simulator.

{oferi, logistic`, auto [i mentenan]` –un sprijin constant pentru artileri[tii antiaerieni.

14 Observatorul militar Nr. 27 (16 – 22 iulie 2014)LUMEA DE AZI www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ

TURCIA{I NOUL ORIENT MIJLOCIU

În opinia locotenent-colonelului Ralph Peters, fost ofi]eramerican de informa]ii, care a lucrat în Germania, actuala geografie

politic` a Orientului Mijlociu nu permite pacea. Peters sus]inea, în 2006,c` la originea mi[c`rilor insurgente din zon` se afla harta nedreapt`,trasat` în secolul trecut de Imperiul britanic [i Fran]a colonial`. Nouahart` propus` de Ralph Peters este rezultatul teoriilor care au circulatani de zile în mediile strategice, în cancelariile occidentale sau pe holurilede la sediul NATO, toate având un caracter confiden]ial [i pe care acestale-a publicat într-un controversat articol din prestigioasa revist` ArmedForces Journal. Tema a reluat-o apoi într-o carte cu titlul Never Quit theFight (S` nu renun]i niciodat` la lupt`). Peters propune o redesenareradical` a grani]elor, din Bosfor pân` în India, [i din Balcani pân` înHimalaya. Un spa]iu imens, definit de strategii americani drept OrientulMijlociu l`rgit. Un spa]iu în care, acum, totul se renegociaz`.

E ste apari]ia articolului un moment princare s-a încercat preg`tirea opinieipublice, dar mai ales a cancelariilor

occidentale cu o serie de schimb`ri ce par a fiînceput în Orientul Mijlociu? Nu [tim, dar b`nuim c`este o provocare lansat de speciali[tii îngeopolitic . Cert este c h`r]ile actuale se modific`[i cu greu mai pot fi aduse la cele trasate de-a lungultimpului de diferite acorduri încheiate între marileputeri. Ce mai poate garanta securitatea în Siria [iIrak, pe termen lung? Întoarcerea la statul autoritar,la dictatori? Coali]iile la guvernare r`mân o solu]ietemporar pân la consolidarea institu]iilordemocratice în statele respective. Egiptul, care atrecut printr-un fel de democra]ie incipient , timp dedoi ani, s-a reîntors acum la o conducere militar .Siria [i Irak nu au oameni de stat puternici care s lemen]in unitatea. Nu este timp suficient pentru aconstrui un spirit civic na]ionalist, iar Vestul nu estedispus s aloce trupe [i bani pentru a asiguraangajamente de securitate în deceniile care vin.Pentru viitorul apropiat nu sunt puteri regionale,precum Turcia, Arabia Saudit sau Iran, doritoare dea g`si solu]ii moderate. De aceea, împ`r]irea în maimulte state se prefigureaz ca o solu]ie de avarie.De altfel, prospera provincie Kurdistan, înc`irakian , devenit independent în contextul actual,arat c o nou împ`r]ire a teritoriilor func]ioneaz .Evenimentele actuale duc spre constituirea a treiteritorii: Kurdistan, în nord, o regiune sunit , încentru, [i una [iit , în sud. Pe termen lung acesteapot deveni state independente sau se pot constituiîntr-o federa]ie. Occidentul accept de nevoiesitua]ia [i sprijin lideri prgmatici [i modera]i dinfiecare zon .Acei lideri zonali trebuie îns s fiecapabili s uneasc grupurile etnice [i s colaborezecu liderii celorlate zone, devenite [i ele, la rândullor, autonome. În final, grupurile astfel constituitepot opri ostilit`]ile pe frontierele etnice stabilite încadrul confrunt`rilor actuale. Ar putea fi îns Bagdado metropol comun`? Greu de crezut acest lucru.

Zona în care se afl Irak [i Siria este laconfluen]a intereselor majore ale unor mari puteriregionale: Turcia, Arabia Saudit [i Iran. Dintreacestea, cea mai afectat pare a fi Turcia. Care suntop]iunile Turciei? În presa interna]ional s-a vorbitmult despre a[a-numita politic extern neo-otoman , început în anii 2000, prin care Ankaradore[te s devin o putere important în spa]iulturcofon, lumea arab , Peninsula balcanic [i bazinul

M`rii Negre. Turcia de]ine a doua armat din NATOîn privin]a efectivelor [i a dot`rii cu echipamentemilitare. De asemenea, s-a vorbit de sus]inerea pecare Turcia a acordat-o Fr`]iilor musulmane, întimpul Prim`verii arabe, cât [i despre sprijinireainsurgen]ilor sirieni. Sus]inerea lui MohammedMorsi, în Egipt, venit din partea guvernului de laAnkara, era direct legat de politica Turciei de a sepozi]iona ca lider important al Orientului Mijlociu.Ankara a sprijinit direct revolu]ia egiptean împotrivafostului dictator Hosni Mubarak [i a investit atâtpolitic, dar mai ales financiar în proiectul Morsi, careurma s îi confere mult dorita cre[tere a influen]eiregionale. Odat cu demiterea lui Morsi din func]iade pre[edinte [i eliminarea Fra]ilor Musulmani depe scena politic de la Cairo, proiectul geopolitic alTurciei în Orientul Mijlociu s-a stins treptat.

În paralel, Ankara a aprofundat rela]iile cuIranul, z`d`rnicind, în cadrul NATO, oricetentative de a defini Iranul ca du[man comun

al blocului militar euro-atlantic. Odat cu lansarea dec tre Washington a conceptului de scut antirachet ,care s protejeze Europa de un eventual atac iranian,turcii au z`d`rnicit tentativa americanilor de a supunecontrolului exclusiv scutul antirachet de pe teritoriullor, insistând ca acesta s fie administrat de uncomandament mixt din cadrul blocului NATO. Turciaa fost cea care s-a opus transmiterii c tre Israel ainforma]iilor ob]inute de radarul scutului antirachet .Între Tel Aviv [i Ankara au existat câteva decenii depace [i colaborare, întrerupt de cazul Mavi Marmara,când o flot de nave turce[ti a încercat s sparg`blocada instituit de Israel asupra teritoriilor din Gaza,murind, în confrunt rile cu for]ele speciale israeliene,cet ]eni turci. Reluate de curând, rela]iile turco-israeliene nu mai au aceea[i intensitate dinainteaconflictului. Turcia [i-a propus s controlezecoridoarele energetice dinspre Iran [i Caucaz spreEuropa, devenind un juc tor important pe continentuleurasiatic, ceea ce nu putea fi tolerat de unii actoriinterna]ionali, precum Rusia sau Arabia Saudit .

A nul 2002 a marcat o schimbare în politica extern a Turciei, politic de sorginte kemalist . Noua abordare

multidimensional a politicii externe a fostteoretizat de actualul ministru de externe, AhmetDavutoglu, sub atr`g`toarea formul zero problemecu vecinii. Astfel, politica extern a Turciei fa] deOrient, în unele dosare, a ap`rut ca fiind mai pu]inpro-american , ocazional antioccidental [iantiisraelian , în special la nivel declarativ [i retoric.Conflictul din Siria – [i, acum, cel din Irak – a opritîns ascensiunea Turciei ca mare putere oriental .Ankara are nevoie acum, mai mult decât oricând, departeneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii,acesta fiind vital pentru problemele de pe agendapoliticii externe interna]ionale, cum ar fi: Irak,Afganistan, Pakistan, programul nuclear iranian,procesul de pace din Orientul Mijlociu, Balcani,Caucaz, Asia Central , Mediterana de Est,securitatea energetic , lupta împotriva terorismului[i, în final, criza financiar global . Toate acesteaalc`tuiesc vectorii rela]iei Turciei cu Occidentul.

{i totu[i, politica extern a Turciei treceobligatoriu prin rela]ia cu popula]ia kurd . Una dinproblemele cu care Turcia s-a confrutat de deceniieste aceea a comunit`]ii kurde din interiorul Turciei[i de la grani]ele sale dinspre Siria, Irak [i Iran.Timp de 29 de ani, Partidul Muncitorilor dinKurdistan (PKK) a condus o campanie armat`pentru autonomie, în decursul c`reia au murit peste45.000 de militan]i. Ani de zile, kurzii din Turcia aufost priva]i de drepturile lor politice [i culturale.Guvernul de la Ankara a fost preocupat permanentde men]inerea integrit`]ii teritoriale, privind cudestule suspiciuni orice fel de mi[c`ri politice aleliderilor kurzi. A venit timpul solu]ion`rii acestorconfrunt`ri turco-kurde? Da. În martie 2013,

Abdullah Öcalan, liderul PKK, aflat într-o închisoareturceasc , a cerut adep]ilor s i încetarea focului [iretragerea de pe teritoriul Turciei. A urmat întâlnireaistoric dintre premierul turc, Recep TayyipErdogan, [i pre[edintele regiunii autonome kurdedin nordul Irakului, Maddoud Barzani, ceea ce areprezentat începutul unei noi ere a rela]iilor dintreTurcia [i minoritatea kurd . La 10 iulie, anul acesta,Parlamentul turc a adoptat o lege în [ase punctecare permite solu]ionarea pa[nic a diferendului cupopula]ia kurd . Legea permite guvernului de laAnkara s ia m`surile necesare pentru a continuadiscu]iile cu liderii kurzi, inclusiv acordarea uneiamnistii pentru de]inu]ii politici. Articolul 4 al legiigaranteaz securitatea negociatorilor care fac partedin Partidul Muncitorilor din Kurdistan, partid scosîn afara legii în Turcia. De fapt, dac ceva bun a venitdin conflictul din Irak acest lucru a fost îmbun`t`]irearela]iilor dintre turci [i kurzi. Zilele acestea,perspectiva turc cu privire la un stat autonom kurdla grani]a sa a început s se schimbe, de[i nu estedecât pe jum`tate îmbr`]i[at de oficialii turci.Teritoriile kurde din Siria [i Irak sunt zone stabile,un fel de zid de protec]ie pentru turci împotrivaStatului Islamic. Ankara discut cu kurzii din Siria [icu cei din Irak, creionând o ax extrem deimportant : axa turco-kurd . Odat încheiat r`zboiuldin Irak, unde puterea a trecut de la suni]i la [ii]i,kurzii irakieni au pivotat c`tre Ankara, deschizândpropria pia] companiilor turce [i exportând petrolulirakian din zona kurd c`tre Turcia, ini]ial cu acordulBagdadului, iar acum f`r acest acord. Ceea cep`rea o utopie acum câtva timp devine o certitudine:declararea independen]ei Kurdistanului irakian va firecunoscut în primul rând de Ankara. Cu altecuvinte, pericolul generat de Statul Islamic este maimare decât pericolul unui stat kurd independent. Decealalt parte, rela]iile dintre Ankara [i kurzii sirienisunt înc reci. Acest lucru se datoreaz faptului c`PKK este foarte popular în Siria (tat l lui Assad,Hafez, a acceptat ca PKK s creasc [i s seorganizeze pe teritoriul Siriei). Când kurzii sirienidin Partidul pentru Unitatea Democratic au preluatputerea în nordul Siriei, în 2012, turcii s-au temutde constituirea unui stat al PKK la grani]a lor [i astfelau oprit ajutoarele în arme [i alimente c`tre zonelekurde rebele din nordul Siriei. Kurzii din Siria aucolaborat atât cu regimul Assad, în schimbul

neimplic`rii acestuia în nordul ]`rii, dar [i cu turcii.Teritoriile kurde, trei provincii siriene de la grani]acu Turcia, se afl în prima linie a luptei cu StatulIslamic [i, deci, la mâna turcilor referitor la sprijinulmilitar [i logistic. Lupt`torii kurzi sunt singurii careau oprit lupt`torii SIIL în drumul lor de cucerire aora[ului Kobani, din nordul Siriei. De asemenea,turcii vor trebui s fac pace cu propriii kurzi (în jurde 15 milioane) pentru a putea securiza întreagagrani] de sud. Acordarea dreptului de a folosi limbakurd în administra]ie [i [coli, în sudul Turciei, faptv`zut de-a lungul timpului ca un pericol laintegritatea na]ional turc , a f`cut ca rela]iile cuPKK se se detensioneze. Din 2003, politica extern`a Turciei a renun]at la apropierea de o Europ`neprietenoas` [i s-a reorientat spre ob]inereastatutului de putere regional , reluând leg`turileAnkarei cu Bagdad, Teheran, Damasc [i altecapitale din Orientul Mijlociu, deschizând ambasadeîn lumea arab . Acest lucru a dat ]`rii vizibilitatea pecare nu a mai avut-o din timpul Imperiului Otoman.În anii 2002-2009, ministrul de externe turc a vizitat,în nenum`rate rânduri, Iran [i Siria. În 2005,pre[edintele Turciei, Ahmet Necdet Sezer, a vizitatDamascul în ciuda obiec]iilor puternice aleWashingtonului. Num`rul musulmanilor din Orientcare au vizitat Turcia a crescut la fel de mult cadezvoltarea economic venit din exportul c`trestatele arabe. Pentru un timp, Turcia [i-a consolidato pozi]ie de frunte între ]`rile Orientului. Dar timpulfolosirii conceptului de putere soft, opus conceptuluide putere hard, s-a dus. Încercarea de negociere din2011 cu Assad a e[uat, dup ce ministrul de externeturc Ahmet Davutoglu a petrecut [ase ore în discu]iicu acesta. Ca r`spuns al interven]iei turce, Assad atrimis o divizie de tancuri în Hama pentru a înfrângerezisten]a insurgen]ilor, în timp ce discuta cuministrul turc. Apoi, Ankara a încercat o alt solu]ie,care s-a numit Cvartetul din Orientul Mijlociu (Egipt,Turcia, Iran [i Arabia Saudit`) ce urma s rezolveconflictul din Siria. R`spunsul la propunerile celorpatru a fost un nu categoric al lui Assad. În schimb,Iranul a cultivat conceptul de politic` hard în regiune[i a înarmat regimul lui Assad [i Hezbollahul. Întrecele dou for]e, Iran [i Turcia, Teheranul are unavantaj important în regiune. Confruntarearegimului lui Assad de c`tre Ankara nu rezid`dintr-o lupt sectar între [ii]i [i suni]i. Ankara st departea axei sunite, format [i condus de ArabiaSaudit , iar dorin]a ei este s treac peste luptelesectare. Rela]iile proaste dintre Ankara [i Bagdad [idintre Ankara [i Damasc au t iat leg`turilecomerciale ale Turciei cu Orientul Mijlociu, aceastafiind nevoit s deschid o linie maritim între portulturc Mersin [i portul israelian Haifa. Are Turciaputerea militar s lupte împotriva rebelilor dinStatul Islamic [i împotriva alia]ilor Iranului în zon`?Turcia de azi pare, în oglind , un fel de Japonie înAsia. Turcia pivoteaz din nou spre aliatul tradi]ionalSUA [i declar Iranul principalul s`u rival. La fel caJaponia, Turcia depinde de garan]iile de securitatedate de Washington. Conceptul abordat de Turcia –soft power – nu i-au adus nici securitatea necesar ,nici pozi]ia dominant în regiune. R`zboiul din Siriaa testat conceptul folosit de Ankara [i, spre ironiasor]ii, singurul aliat în regiune a r`mas Kurdistanul.

{i totu[i, se redeseneaz Orientul Mijlociu? Îniulie 2005, Mullah Bakhtiar – membru al UniuniiPatriotice din Kurdistan (Irak) – a prezentat o hart aMarelui Kurdistan. Conform lui Bakhtiar, hartaKurdistanului a fost aprobat de Parlamentul kurd [ieste bazat pe eviden]e istorice [i geografice. Valul deschimb`ri din lumea arab sensibilizeaz [i solicit`Ankara mai mult decât alte capitale ale lumii.Nesiguran]a analizelor [i interpret`rilor asuprainsolitelor evolu]ii i-a f`cut pe mul]i s recomande,cel pu]in, democra]ia islamic a Turciei drept caleacea mai potrivit de urmat pentru noile regimuri dinTunisia sau Egipt. Modelul turc este, totu[i, unul desucces. Dar nu este mai pu]in adevarat c politicaextern a Turciei e pus la încercare de parcursulPrim`verii arabe. Dup ce am v`zut ce se poatea[tepta de la Moscova, este esen]ial ca Turcia s fiereadus pe calea integr`rii europene [i a cooper`riinord-atlantice, odat cu schimb`rile din cadrulComisiei Europene [i a Parlamentului European.Criteriile politice ale Uniunii Europene trebuier`spicat indicate ca fiind condi]ionalitatea non-negociabil pentru viitorul Turciei, cât [i pentrustabilitatea regional . Iar aici nu doar UE trebuie s`poarte povara efortului diplomatic, ci [i diploma]iileromân (avem un parteneriat strategic important cuTurcia), bulgar [i greac , interesate direct.

P`rem a fi martorii na[terii unui nou OrientMijlociu!

15LUMEA DE AZINr. 27 (16 – 22 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

Pagina „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA

SITUA}IA DIN IRAK

Recent, pre[edintele Comitetului Întrunit al {efilor de StateMajore al armatei SUA, general Martin Dempsey, a f`cut o

evaluare a crizei din Irak, afirmând c` for]ele armate irakiene nusunt probabil capabile s` recucereasc` teritoriile capturate deextremi[tii islamici, situa]ie în care SUA s-ar putea s` fie nevoite s`î[i sporeasc` sprijinul militar în zon`.

În cadrul unei conferin]e de pres` care aavut loc la Pentagon, Dempsey a sus]inut c`for]ele irakiene nu vor recuceri teritoriile pier-dute f`r` sprijin extern. Informa]iile furnizate decei 200 de consilieri militari americani, afla]i înprezent în Irak, sugereaz` c` for]ele irakiene selaud` c` sunt capabile s` apere capitala Bagdad,dar nu sunt capabile s` desf`[oare opera]iuniofensive, în principal din motive logistice.

Dempsey a respins foarte clar specula]iileconform c`rora for]ele americane, prezenteacum în Irak, încep s` planifice o opera]ie simi-lar` cu Iraqi Freedom din trecut. Trupele ameri-cane din teren au o misiune limitat` la dou`obiective [i anume asigurarea securit`]iipersonalului diplomatic american [i consiliereafor]elor irakiene care ap`r` aeroportul dinBagdad împotriva lupt`torilor ISIL (IslamicState of Iraq and Levant). Este posibil ca la unanumit moment dat, dac` ISIL devine oamenin]are la interesele americane, pre[edinteleObama, consiliat de noi, s` decid` s` desf`[ur`m[i ac]iuni directe, a spus Dempsey. În ultimaperioad`, ISIL, care are aproximativ 10.000 delupt`tori atât în Siria, cât [i în Irak, au preluatcontrolul asupra unei mari p`r]i din nordulIrakului, anun]ând chiar formarea propriuluistat sau califat. Dempsey a ad`ugat îns` c`islami[tii sunt sub presiune din perspectivaresurselor, în încercarea de a controla teritoriileocupate [i c` înfrângerea armatei irakiene din

iunie nu a fost una tradi]ional`, ci s-a bazat peexploatarea disensiunilor dintre suni]i [i [ii]i.

Generalul american consider` c` militariiirakieni nu au cedat în lupt`, ci în fa]a uneiperspective lipsite de viitor pentru ei. Înfrângereafor]elor ISIL ar necesita o campanie militar`complex , dar SUA nu iau în considerare un sprijinmilitar masiv pentru irakieni pân când ace[tianu î[i rezolv` problemele politice. În opinia luiDempsey, ideologia propagat din sudul Asieiprin lumea arab` c`tre nordul [i vestul Africii,care este, în esen]`, anti-Vest, foarte conserva-toare, religioas` [i, în unele cazuri radical` [iviolent`, va fi o problem` cu care lumea se vaconfrunta pentru mult timp de acum înainte,chiar pentru o genera]ie sau dou .

MISIUNE NATOÎN AFGANISTAN, DUP~ 2014Mini[trii de externe din statele membre ale NATO [i omologii

lor din ]`rile partenere participante la misiunea ISAF s-auîntâlnit cu ministrul adjunct de externe al Afganistanului, ErshadAhmadi, la finele lunii iunie, la Bruxelles, potrivit unui comunicatal Alian]ei.

Ei au trecut în revist` progresele misiuniiISAF, au evaluat procesul electoral în desf`[urare[i au finalizat planurile opera]ionale pentrulansarea unei noi misiuni NATO de instruire,consiliere [i asisten] pentru for]ele de securitateafgane dup 2014. În [ase luni, misiunea ISAF seva încheia, iar for]ele de securitate afgane vor firesponsabile pentru securitatea întregii ]`rii, a spusdup` reuniune secretarul general al NATO,Anders Fogh Rasmussen.

Din perspectiva alegerilor aflate în desf`-[urare, participan]ii au apreciat profesionalismulfor]elor afgane demonstrat cu acest prilej, dar [iimplicarea poporului afgan, prin participarea lavot, în configurarea viitorului ]`rii lor. Totodat ,mini[trii de externe [i-au reafirmat sprijinul pentruAfganistan dup` anul 2014. Obiectivul Alian]eieste de a lansa o nou` misiune de instruire,consiliere [i asisten] pentru for]ele de securitate

afgane începând cu anul urm`tor, denumit`Resolute Support.

Urm`torul pas trebuie îns f`cut de poporulafgan prin reprezentan]ii s i, în sensul c acordulde securitate trebuie semnat în cel mai scurt timp.În caz contrar, nu vom mai putea p`stra trupealiate pe teritoriul Afganistanului, a subliniatRasmussen. Mini[trii [i-au reconfirmat angaja-mentele de a sus]ine financiar for]ele de securitate,dar au insistat ca [i autorit`]ile afgane s` î[iîndeplineasc angajamentele de a lupta împotrivacorup]iei [i de a spori bugetele alocate propriilorfor]e. Mai mult decât atât, NATO î[i men]inedeciziile de a continua parteneriatul cu Afganis-tanul, hot`r#ri care vor include atât consult`ripolitice, cât [i cooperare practic`. La aceast`reuniune au mai participat [i reprezentantulEuropean Union’s External Action Service [iambasadorul Japoniei la Bruxelles.

PRIMA FEMEIE AMIRALFor]ele Navale americane au promovat, pentru prima dat , o femeie la gradul de amiral cu patru

stele în istoria sa de 238 de ani, fapt care devine un punct de referin] pentru femeile din armataamerican , potrivit AFP.

Michelle Howard, de 54 de ani, a fost numit` adjunctal [efului Opera]iilor Navale în cadrul unei ceremoniicare a avut loc la începutul lunii iulie. Ea este cunoscut`de marinarii americani, printre altele, ca fiindcomandantul unei for]e antipiraterie în Golful Aden,care a dus la salvarea comandantului unui vas comercialcapturat de pira]ii somalezi în 2009. Opera]ia, desf`-[urat` cu participarea Navy SEALs, a fost ulteriorsubiectul unui scenariu de film cu Tom Hanks în rolulc`pitanului salvat de for]ele americane.

Howard a avut o carier de excep]ie înc de la absolvireaAcademiei Navale, în anul 1982. Ea a fost prima femeie ofi]er afro-american care a comandat un vasde lupt al marinei americane în 1999, când a preluat cârma USS Rushmore. Prin promovarea sa,For]ele Navale se aliniaz For]elor Terestre [i For]elor Aeriene care au avut deja femei ajunse lagradul de general cu patru stele. Accesul femeilor c`tre func]ii [i grade înalte a fost facilitat [i de odecizie care permite încadrarea ofi]erilor-femei în posturi pe submarinele americane.

Din 1993, femeile au putut s ocupe func]ii pe vasele de lupt [i s devin pilo]i pe avioanele devân toare. Dac Howard a fost una dintre pu]inele femei care au urmat cursurile Academiei Navale înanii ’80, promo]ia de anul acesta a avut în componen] 25% femei care au absolvit academia.

BOTEZUL CELUI MAI MARE VASDE LUPT~ BRITANIC

Regina Elisabeta a II-a a dat numele s`u celui mai mare vas de lupt` din dotareamarinei regale, în cadrul unei ceremonii de inaugurare care a avut loc în Sco]ia, laînceputul lunii iulie, potrivit AFP.

Nava HMS Queen Elizabeth, de 65.000 de tone, este unul dintre cele dou` portavioane construitela un cost de 6,2 miliarde de lire sterline pentru a înt`ri capacit`]ile navale britanice. PremierulDavid Cameron a spus, la rândul s`u, c` acest vas va fi vârful de lance al puterii navale britaniceîn urm`toarea jum`tate de secol. Vasul m`soar` 280 de metri lungime, echivalentul a 28 deautobuze londoneze puse cap la cap, fiind de aproape trei ori mai lung decât palatul Buckingham[i având o în`l]ime de 56 de metri. Portavionul urmeaz` s` înceap` testele de naviga]ie în 2016 [is` intre în serviciu în 2017, nava sor`, HMS Prince of Wales, fiind înc` în faza de construc]ie. Cândvor deveni pe deplin opera]ionale, vasele vor putea avea la bord câte 40 de avioane [i elicoptere.

HMS Queen Elizabeth nu va putea utiliza la bord avioanele de lupt F-35 Lightning II de construc]ieamerican pân în 2020, ceea ce înseamn`c marina britanic nu va avea la dispozi]ieun portavion activ înc` [ase ani de acumînainte. Avioanele F-35 au înc` problemetehnice. Armata american` a oprit, recent,de la zbor întreaga flot de astfel de aeronavepentru verific`ri la nivelul propulsoarelor.Evenimentul a avut loc în contextul în careîn mai pu]in de dou luni cet`]enii sco]ienivor vota în cadrul unui referendum dac sevor desprinde de Marea Britanie.

DISTRUGEREA ARMELOR CHIMICE SIRIENEUltimele cantit`]i de agen]i chimici din arsenalul sirian au fost scoase din ]ar dup mai multe

luni de amân`ri [i transportate c`tre locul de distrugere, potrivit unei [tiri AFP. Aproximativ 92% dinarsenalul chimic sirian fusese preluat [i distrus anterior, conform unui acord ONU de anul trecut.

Guvernul de la Damasc a amânat nepermis, sub diverse pretexte, predarea restului de 8% dinarsenalul s`u chimic, termenul de finalizare a opera]iei interna]ionale, 30 iunie, fiind în acest fel dep`[it.Agen]ii chimici au fost transporta]i de un vas danez în portul italian Gioia Tauro, unde o parte au fost

înc`rca]i la bordul vasului american USSCape Ray, care le va distruge în largul m`rii,într-un interval de aproximativ 60 de zile. Oalt` parte vor fi distruse în locuri specialedin SUA, Marea Britanie [i Finlanda.

Exist` îns` suspiciuni c` guvernul siriana continuat s` utilizeze în lupta împotrivarebelilor substan]e chimice industriale,cum ar fi clorul, pe care nu a fost obligat s`îl declare.

ROBO}I DE LUPT~ ÎN ARMATA RUSIEINoul laborator pentru cercet`ri în domeniul roboticii,

apar]inând armatei ruse, [i-a început activitatea, potrivitagen]iei ITAR TASS. Oficialii ru[i au informat c` laboratorulva atrage investi]ii private pentru a experimenta [i creaprototipuri de robo]i care s` înso]easc` trupele pe câmpul delupt`. Ideea este c` pentru r`zboaiele viitoare robo]ii vor ajutala salvarea vie]ilor omene[ti [i este sus]inut` [i de ministrul rusal ap`r`rii, Serghei {oigu, care a cerut inginerilor s` produc`robo]i gata de ac]iuni de lupt` pân` în 2015 sau 2017 fa]` determenul ini]ial, stabilit pentru 2020.

În 2012, a fost creat` Funda]ia pentru Cercet`ri Avansatecare urm`re[te, printre altele, [i crearea unui robot de tipavatar care se adapteaz` la comportamentul uman, existând posibilitatea ca oamenii s`-l poat`dirija din interior.

16 Observatorul militar Nr. 27 (16 – 22 iulie 2014)TRADI}II www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

MAGIA FOLCLORULUI ROMÂNESCSUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU

P`rin]ii acestui festival,colonelul (r) Florentin

Archiudean [i so]ia sa,interpreta de muzic`popular` Cornelia ArdeleanArchiudean, doi oameni cusuflet frumos, dedica]i întotalitate comorii românilor,a[a cum au botezat eidansurile, portul [i muzicapopular`, au dorit s`transmit` genera]iilor

ameni cu suflet frumos, îmbr`ca]i în haine des`rb`toare, doine care amintesc de vremuri uitate[i buchete de zâmbete pline de emo]ii, au dat via]`

celei de a V-a edi]ii a Festivalului cântecului [idansului popular al forma]iilor folclorice de la

Cercurile militare, La Oglind`. În perioada 11-13iulie, plaiurile bistri]ene, leag`n de tradi]ie [i

cultur`, au fost animate de cântecul, jocul [i voiabun` a celor opt ansambluri folclorice

participante la festival.

muzic` popular` saudansatori în cadrulforma]iilor de dansuri.Doini]a nu este doar unansamblu folcloric, estesufletul nostru, o familie în

care cre[tem împreun`,înv`]`m unii de la al]ii.Avem un scop comun, acelade a ar`ta lumii întregi c`folclorul este cartea de vizit`a românului, c` trebuie s` îl

municipiului, urmat` decuvântul comandantuluigarnizoanei Bistri]a, colonelOvidiu Uif`leanu, care, deaceast` dat`, a f`cut parte dinorganizatorii evenimentului.Odat` ce festivalul a fostdeclarat deschis, bistri]enii s-aubucurat de un spectacol în careparticipan]ii au r`spânditspiritul tradi]iilor populare.

Gala folclorului românesc aînsufle]it seara [i a adus pescen` arti[ti de toate vârstele.Cel mai tân`r participant a fostPaul Cristian B`ldean, membrual ansamblului Doini]a, învârst` de numai patru ani.Acesta a m`rturisit, cumândrie, c` vrea s` ajung` celmai bun dansator, dar, totodat`,[i militar. Din rândulinterpre]ilor de muzic`popular` s-a remarcat MariaSerea din Gala]i, de [ase ani,care a impresionat prin talent,dezinvoltur` [i prezen]`scenic`.

Vr`ji]i de farmeculfestivalului, participan]ii dintoate col]urile ]`rii s-au reunitspre miezul nop]ii în jurul unuifoc de tab`r`, au cântat [i audansat, devenind astfel ofamilie. S-au legat prietenii, auînv`]at unul de la cel`lalt, darmai presus de orice auprezentat partea sufletuluiromânesc care nu va muriniciodat`: folclorul.

O

viitoare dragostea pentruacestea.

Folclorul este oglindasufletului românesc, cuzbuciumul, dorul [i suferin]alui de veacuri, acesta este [i

motivul pentru care, în urm`cu 13 ani, la 25 octombrie,ia na[tere ansamblulfolcloric Doini]a, spune, cumândrie, colonelul (r)Archiudean.

Ast`zi, ansamblul folcloricreune[te 85 de copii cuvârste cuprinse între 6-18ani, împ`r]i]i pe module, înfunc]ie de activitatea pe careo desf`[oar`: interpre]i de

cunoa[tem [i s` îl pre]uim, am`rturisit Cornelia ArdeleanArchiudean.

Ideea festivalului a luatna[tere din dorin]a de adezvolta [i promova, în cadrulcercurilor militare, folclorulromânesc, cântecul vechimo[tenit de la str`mo[i,precum [i datinile str`bunep`strate cu sfin]enie deînainte-merg`torii no[tri.Aceast` edi]ie, la care auparticipat ansamblurile de lacercurile militare din Bistri]a,Satu Mare, Ia[i, Dej, Buz`u,Gala]i, Zal`u [i Bra[ov adovedit, înc` o dat`, c`folclorul este la loc de cinsteîn inimile românilor.

La Oglind` a debutat cu unschimb de experien]` între[efii cercurilor militareparticipante, în vedereadezvolt`rii preocup`rilor pelinia p`str`rii tradi]iilorpopulare [i atragerii tinerilorla aceste activit`]i. Seara,Parcul Mare din Bistri]a ar`sunat de glasurile copiilorcare au deschis festivalul cuemblematicul cântec Laoglind`, pe versurile poetuluiGeorge Co[buc, continuândapoi activitatea în sala defestivit`]i a cercului militar.

A doua zi a început cuParada portului popular,desf`[urat` pe pietonalul LiviuRebreanu din centrul

Tinere]ea [i talentul unor interpre]i au impresionat asisten]a.

La Oglind` a demonstrat, de[i nu mai era nevoie, c` folclorul nu va muri niciodat`.

17Nr. 27 (16 – 22 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roV~ INTERESEAZ~!

REALIZ~RI {I PROIECTEPAGIN~ REALIZAT~ DE IRINA-MIHAELA NEDELCU

irina.nedelcu@presamil.ro

Vineri, 11 iulie, la sediul

MApN, a avut loc Adu-

narea General` a Asocia]iei de

Caritate din Armata României

– Camarazii, la care au fost

prezen]i/reprezenta]i

aproximativ 60% din membrii

organiza]iei.

Prezent în prima parte a [edin]ei,pre[edintele de onoare al asocia]iei,general-locotenent {tefan D`nil`, asubliniat faptul c` aceasta trebuie s` fiecaracterizat` de reguli clare [i o bun`organizare, pentru c` este o organiza]iedin care fac parte cadre militare [i civilidin MApN. De asemenea, [eful StatuluiMajor General a men]ionat c` este nevoies` se acorde mai mult` aten]iepopulariz`rii unor cazuri medico-sociale,astfel încât s` nu mai fie mediatizate cele ac`ror rezolvare intr` în competen]aministerului, [i a recomandat ca înconducerea asocia]iei s` fie cooptate [ipersoane care au beneficiat de sprijinfinanciar. Referitor la proiectele asocia]iei,[eful SMG a subliniat c` trebuie s` sedesf`[oare mai multe ac]iuni concrete însprijinul oamenilor, precizând c` pentruaceia care, în ac]iuni militare, au fostr`ni]i sau afecta]i în alt mod este ceva def`cut tot timpul, niciodat` nu se poatespune c` s-a f`cut destul.

Dup` o scurt` prezentare a situa]ieiactuale a asocia]iei, pre[edintele executival acesteia, colonel Nicolae Anghelescu, asupus aprob`rii raportul de activitate,execu]ia bugetului de venituri [i cheltuieli[i raportul Comisiei de cenzori, pe anul2013. La începutul anului trecut, în contulasocia]iei erau 993.379 lei. În cursulanului, la suma existent` s-au ad`ugat91.640 lei din cotiza]ii, 793.686 lei dinviramentul 2%, 70.760 lei din sponsoriz`ri,119.905 lei din campaniile de colectare defonduri [i 599 lei din dobânzi. Astfel,totalul fondurilor aflate la dispozi]ie înanul 2013 a fost de 2.069.969 lei, din cares-au cheltuit 1.131.642 lei.

Pentru 2014, s-a estimat c` se vorcheltui aproximativ 1.365.000 lei. Fa]` deanul anterior, o sum` mai mare se vaaloca managementului asocia]iei,deoarece, dup` dobândirea statutului deutilitate public`, nu mai pot fi executateprin voluntariat toate activit`]iledesf`[urate pentru func]ionarea acesteia.

Cu prilejul adun`rii generale, au fostprezentate [i programele derulate saucare se vor derula în viitor. O [ans` lavia]` este campania umanitar` pentruacordarea de sprijin financiar în cazurilemedico-sociale ale membrilor asocia]iei,familiilor acestora [i altor persoaneeligibile, potrivit statutului [iregulamentului. Suflet de copil estecampania dedicat` organiz`rii Zilei

Copilului [i a Pomului de Cr`ciun pentrucopiii personalului armatei decedat/r`nitîn teatrele de opera]ii interna]ionale [i înmisiuni interne cu poten]ial ridicat de risc.Pentru strângerea de fonduri, se vor luam`suri pentru eficientizarea campaniei 2%pentru Camarazii t`i, iar în vedereaconstituirii unui fond de solidaritate cares` fie folosit pentru realizarea unui centrude asisten]` socio-medical` tip c`min-spital destinat veteranilor [i invalizilor der`zboi [i a unui centru de recuperaremedical` destinat r`ni]ilor/invalizilor dinteatrele de opera]ii [i din misiuni peteritoriul na]ional, se va desf`[uracampania Respect pentru veterani. Înparteneriat cu Centrul de TransfuzieSanguin` al MApN, se va desf`[uracampania Sânge pentru via]`!, în scopul dea cultiva voluntariatul [i spiritul umanitar.Revigorarea proiectului Furnizoriimilitarilor români, prin care se urm`re[teob]inerea de facilit`]i pentru membriiasocia]iei atunci când achizi]ioneaz`produse sau servicii de la diver[i furnizori,constituie un alt obiectiv al asocia]iei. Lafel [i consolidarea [i dezvoltareaparteneriatelor cu alte organiza]iiguvernamentale/neguvernamentalesimilare, îmbun`t`]irea sistemului desocializare [i comunicare întremembri sau atragereade dona]ii [i

sponsoriz`ri.În viitor, se dore[tediversificarea tipurilor de m`suride sprijin destinate membrilor asocia]iei [ifamiliilor acestora, care întâmpin`probleme socio-medicale deosebite. Deasemenea, se urm`re[te derularea unorproiecte [i activit`]i cu adresabilitate [ic`tre cei care nu se confrunt` cu astfel deprobleme. În acest sens, se vor organizaactivit`]i culturale, sportive [i recreative,în condi]ii avantajase, [i se vor elaboraproiecte finan]abile din fondurinerambursabile sau par]ial rambursabile,menite s` creeze facilit`]i pentru membriiasocia]iei.

Adun`rii generale i-a fost supus`aten]iei [i votului modificarea unorprevederi ale regulamentului deorganizare [i func]ionare, astfel încât

Asocia]ia de Cari-tate din Armata României

– Camarazii: s-a înfiin]at în2008; în 2012, a dobândit statu-tul de organiza]ie de utilitate pu-blic`; func]ioneaz` pe principiulprimesc ajutor cei care contri-

buie; întreaga activitates-a desf`[urat pe baz`

de voluntariat.

Anul 2013Fonduri la dispozi]ie – 2.069.969 lei.

Cheltuieli: 759.842 lei sprijin financiar pentru 147 cazuri medico-sociale; 33.262 lei – Ziua Copilului; 41.900 lei – Pomul de Cr`ciun; 119.905 lei – campanii umanitare; 25.500 lei – ajutoare de deces; 128.916 lei – ajutoare orfani; 15.032 – organizarea adun`rii generale; 3.828 lei – rechizite în vederea derul`rii campaniei 2%; 3.457 lei – comisioane bancare.

Total cheltuieli – 1.131.642 lei.Fonduri reportate pentru 2014 – 938.327 lei.

Consiliul Director s` fie mandatat pentru: aprobarea schimb`rii destina]ieifondurilor planificate, în marja de plus/minus 25% din acestea; stabilirea, încondi]ii de oportunitate, a elementelornecesare înfiin]`rii unei societ`]icomerciale potrivit art. 47 din OG nr. 26/2000 cu privire la asocia]ii [i funda]ii; stabilirea schemei de personal [i alteelemente necesare bunei func]ion`ri aorganiza]iei (spa]ii, dotare etc.), în limitade fonduri dedicat` managementuluiacesteia, astfel: f`r` a se dep`[i, ca venitnet, câ[tigul salarial minim pe economie,

pentru persoane caredesf`[oar`

activit`]i/proiecte

periodice,pe baz` de

conven]ie civil`; f`r`a se dep`[i, ca venit net, suma de 1500 leipentru pozi]ii de strict` specializare, dac`se impune norm` întreag` (pentru norm`redus`, suma se stabile[te propor]ional cum`rimea normei de lucru); aprobareaderul`rii unor activit`]i/proiectecircumscrise scopului, obiectivelor [iprogramelor asocia]iei, dac` acestea aducbeneficii organiza]iei [i/sau genereaz`facilit`]i pentru membrii proprii.

Cine dore[te s` afle mai multe despreproiectele Asocia]iei de Caritate dinArmata României – Camarazii poate accesasite-ul www.camaraziimilitari.rosau pagina de facebookwww.facebook.com/Asociatia Camarazii.

DIALOGULSOCIAL,DOAR O

PREVEDERELEGAL~

La sediul Federa]iei Sin- dicatelor Libere ale Sala-

ria]ilor Civili din Unit`]ile MApN(FSLSCU) a avut loc, s`pt`mânatrecut`, [edin]a biroului ope-rativ. Discu]iile s-au purtat asu-pra modului de ac]iune pentrurezolvarea unor probleme cucare se confrunt` personalulcivil din armat`. Au participatpre[edin]ii a [apte organiza]iisindicale afiliate federa]iei [icolonelul D`nu] Gheorghe, dinpartea Direc]iei calitatea vie]iipersonalului.

În cele mai multe cazuri, constituirea sin-dicatelor la nivelul unit`]ilor militare nu a fostprivit` cu simpatie. Aceste organiza]ii s-au„bucurat” de indiferen] [i, uneori, chiar deostilitate. Dialogul social a r`mas, în timp, lanivel de prevederi în acte normative. Referitorla acest aspect, pre[edintele federa]iei, Cons-tantin Stoian, afirm c actuala componen] aComisiei de dialog social se dovede[te ineficient ,deoarece reducerea num`rului de membri prineliminarea persoanelor cu func]ii de r`spunderea contribuit f`r` echivoc la necunoa[tereaproblemelor cu care se confrunt personalul civil.Constantin Stoian consider` c` activitateaComisiei de dialog social a devenit ineficient`de când secretariatul acesteia a fost transferatde la Direc]ia pentru rela]ia cu Parlamentul [iasisten]` juridic` la Direc]ia calitatea vie]iipersonalului. În sus]inerea acestei afirma]ii, aprecizat c , de[i a înaintat mai multe inform`ri,pentru a aduce la cuno[tin]a conducerii mi-nisterului problemele cu care se confrunt`personalul civil, acestea nu au ajuns la des-tinatar, deoarece au fost filtrate cu mult stricte]ede persoane din Direc]ia calitatea vie]ii perso-nalului care nu au avut tangen] cu problemelecivililor [i nici nu au cuno[tin]ele necesarepentru rezolvarea lor. Mai mult, în conformitatecu prevederile din anexa 3 la Legea nr. 62/2011, Comisia de dialog social ar trebui s seîntruneasc lunar sau ori de câte ori este nece-sar, în baza unei convoc`ri f`cute de pre[e-dintele acesteia. Pre[edintele federa]iei consi-der c este necesar modificarea componen-]ei Comisiei de dialog social, pentru c`, înmomentul de fa] , se produc anomalii cu privirela legisla]ia sindicatelor din armat deoarecedirec]iile de specialitate nu sunt informate [i nuse mai cunoa[te rolul sindicatelor. O alt nemul-]umire a conducerii federa]iei este aceea c ,în ultimii cinci ani, nu a fost convocat la întâl-nirile Comisiei Superioare de Regulamente,de[i a ob]inut, în acest sens, aprobarea secre-tarului de stat. O problem asupra c`reia s-auoprit membrii biroului executiv, cu ocazia întâl-nirii din 10 iulie, a fost aceea referitoare lagrupele de munc . Este un subiect sensibil,pe care îl vom aborda, pe larg, într-unul dinnumerele viitoare ale s`pt`mânalului nostru.Deocamdat , facem precizarea c se invoc`recomand`rile Uniunii Europene cuprinse înDirectiva-cadru nr. 89/391/CEE a Consiliuluidin 12 iunie 1989, precum [i în directiveleulterioare, care se concentreaz asupra unoraspecte specifice privind securitatea [i s`n -tatea în munc . Se [tie c directivele europenesunt obligatorii din punct de vedere juridic [itrebuie transpuse în legisla]ia na]ional de c trestatele membre. Ele stabilesc cerin]ele minime[i principiile fundamentale, cum ar fi principiulde prevenire [i evaluare a riscurilor, precum[i responsabilit`]ile angajatorilor.

Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea. NICHITA ST~NESCU

AURELIA N~STASEaurelianastase@yahoo.fr

18 Observatorul militar Nr. 27 (16 – 22 iulie 2014)CULTUR~ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

CERCUL MILITAR NA}IONAL

LUPT~TORIISE ÎNTORC ACAS~ (II)

BARBARISMUL„PAVATE”

Locotenent-colonelC.V. C~PLESCU,

Amintiri din r`zboiu

(1877 -1878),Bucure[ti, 1908

Pag. 69-70

Un crainic de [tiri sportive spune c`, într-o întrecerede bicicli[ti, „etapa […] se va încheia, pe un traseu

pres`rat cu nou` por]iuni de pavate” (sptfm.ro), în timp ceunii crainici de [tiri sociale [i politice se exprim` mai clar:„cinci tauri crescu]i pentru coride au str`b`tut […] str`du]elepavate” (stirileprotv.ro); „[la] toamn` putem avea primelestr`zi pavate” (opiniatimisoarei.ro).

Dup` cum, în al doilea [i în al treilea enun], substantivele„str`du]ele” [i „str`zi” sunt înso]ite de adjectivul „pavate”, artrebui, pentru claritate, ca [i substantivul „sectoare” din primulenun] s` fie înso]it de acela[i adjectiv [i nu de combina]iadintre prepozi]ia „pe” [i pluralul „pavate” al substantivuluiincert „pavat” sau „pavat`”, n`scocit absolut f`r` rost.

Abera]ia trece u[or din mass-media în convorbirile zilnicecomune: „o etap` interesant`, cu ni[te pavate groaznice, dac`mai d` [i o ploicic`” (politicata.wordpress.com); „pavatele aufragmentat în continuare plutonul” (forum.egaming.ro);„a reu[it s` m` ajung` [i chiar s` m` întreac` pe ultima sut`de metri a pavatelor” (mapguy.wordpress.com).

Sunt [i [tiri despre sport redactate dup` regulile profesiei:„Într-o prim` s`pt`mân` cu [osele înguste [i pavate, plutonulva fi supus unui stres infernal” (ro.stiri.yahoo.com).

Adjectivul „pavat”, care înseamn`, potrivit lexicografieiacademice, „acoperit cu pavaj”, este derivat din forma departicipiu prezent a verbului „a pava”, referitor la ac]iuneade a „a acoperi cu pavaj o strad`, o curte”. Acest verb estesinonim cu „a pietrui” [i cu înruditele, dar mai rarîntrebuin]atele „a pavela”, „a pavelui”. Dic]ionarul con]ine[i adjectivele „pavelat” [i „paveluit”, sinonime cu „pavat”.

„Pavajul” este definit academic drept „îmbr`c`minte rutier`alc`tuit` din materiale în form` de blocuri, a[ezate pe unpat de nisip sau de mortar a[ternut pe funda]ia, preg`tit` înprealabil, a unui drum, a unei cur]i”. Tot „pavaj” („pavajulunei cur]i interioare”) este [i „pavimentul […] din piatr`,mozaic […] având [i func]ie decorativ`” („Dic]ionarulexplicativ al limbii române”, edi]ia a II-a rev`zut` [i ad`ugit`,

Editura Univers Enciclopedic, 2009/DEX). „Paveaua” estedefinit` în DEX ca „bucat` de piatr`, de c`r`mid`, de lemnetc. (de form` cubic`), folosit` la executarea pavajelor”.Este de fapt „piatra cubic`”, nemen]ionat` în DEX. Celuicare paveaz` i se spune „pavagiu” sau „pavator” (DEX).

Aceast` familie de cuvinte a provenit în român` dinlimba francez`. La originea ei se afl` verbul latin „pavire”,care înseamn` „a bate o suprafa]` de p`mânt pentru a onivela” (latinlexicon.org; prima-elementa.fr).

Cei care folosesc, pentru a se referi la drumul pavat,pluralul „pavate” ar putea s` recurg` la „caldarâm” („pavajdin bolovani, cuburi etc. de piatr` sau în trecut din buc`]ide lemn a[ezate pe un pat de nisip”), unul din cele 41 decuvinte din vocabularul esen]ial actual al limbii române [idin cele 500 utilizate cotidian preluate din limba turc` însecolul al XVIII-lea. În limba român` a intrat, mai târziu, însecolul al XIX, [i „caldarâmgiu”, „muncitor care se ocupacu executarea caldarâmurilor” (v. DEX [i Emil Suciu, „101cuvinte de origine turc`”, Humanitas, Bucure[ti, 2011, p.26, 29, 167).

T erminându-se primirea, am purces înainte cu Escadronul, de-a lungul ora[ului, pân` la

prefectur` unde se preg`tise mai dinnainte o mas`pentru solda]i [i pentru ofi]eri; acolo desc`lecândne-am a[ezat la mas`. Mâncau bie]ii c`l`ra[i cu poft` [icu foame c`ci li se urâse cu bor[ul de la cazan [i pâineaneagr`, [i în fa]a mânc`rilor de dinaintea lor [i a vinuluice li se turna din bel[ug, uitau cu bucurie toateneajunsurile ce le întâmpinase în timpul Campaniei.

Discursurile curgeau ca [i vinul în pahare, multecuvânt`ri frumoase s’au ]inut [i din partea Prefec-tului [i din partea celorlal]i invita]i – nici unul nu m’ami[cat ca cel rostit de sergentul-poet Gaspar, careîntr’o v`dit` mi[care sufleteasc`, [i cu ochii umezi delacr`mi, a spus în câteva cuvinte îngrijirile p`rinte[tice dasem Escadronului în tot timpul de grea cump`n`al R`zboiului. Adânc mi[cat în sufletul meu nu amputut s` r`spund nimic, dar luând pe sergent în bra]e

l-am s`rutat, [i cu glasul t`iat de lacrimi, am zis: „Prinsergentul Gaspar v` îmbr`]i[ez pe voi to]i, dragii meitovar`[i de timpuri grele”.

Chiar în ziua aceia, mi se pare 8, 9 August 1878am dat drumul C`l`ra[ilor la casele lor. O bucurienespus` era zugr`vit` pe fe]ele lor, c`ci se duceaubie]ii oameni s`-[i vad` so]iile [i copiii de cari sedesp`r]ise de aproape un an [i jum`tate, [i pe cari numai [tiau în ce stare era s`-i revad`, c`ci serviciulpo[tal se f`cuse cu greu în timpul r`zboiului, saci cuscrisori adresate solda]ilor din Bulgaria cu sutele seperduse din pricina înv`lm`[elii transporturilor – maicu seam` în timpul ernei, f`r` a mai vorbi de repezileplec`ri ale regimentelor, dintr-un loc în altul.

EXPOZI}II

Galeria Artelor. Expozi]ie organizat` de StatulMajor al For]elor Aeriene cu ocazia Zilei Avia]iei,deschis` în perioada 14-20 iulie. Vernisajul a avut locpe 16 iulie.

Sala Foaier. Expozi]ie colectiv` de pictur` aFunda]iei Colegiului Medicilor din Bucure[ti,deschis` în perioada 7-20 iulie.

Sala Rond`. Expozi]ie de pictur` a artistei ClaudiaBucur, deschis` în perioada 7-20 iulie.

Expozi]iile pot fi vizitate zilnic, între orele 11.00-19.00.

NIALLFERGUSON,

Civiliza]ia.Vestul [i Restul,

Editura Polirom,Bucure[ti,

2014,edi]ia a II-a.

L a cum arat` situa]ia acum, aceasta s-ar putea s` fie una din ultimele c`r]i despre suprema]ia Vestului, a[adar, citi]i-o! Este poate cea mai scurt` recenzie ce se poate face unei

c`r]i, dar, desigur, editorul nu-mi permite s` m` limitez la atât, a[a c`v` mai spun [i c` Ferguson - un conservator britanic, profesor de istoriela Harvard, cu parti pris-uri republicane în politica SUA [i critic acerbal administra]iei Obama, ca s` v` face]i o idee de raportarea-i la civiliza]iavestic` - [i-a conceput lucrarea în [ase capitole: Competi]ia, {tiin]a,Proprietatea, Medicina, Consumul [i Munca, adic` tot atâtea motive pecare le consider` a fi responsabile pentru domina]ia de aproape o

jum`tate de mileniu pe care statele vestice o exercit` asupra întregiilumi. {i dac` ne gândim c` la începutul secolului XX, 11 state, careocupau 10% din teritoriul lumii în metropol`, guvernau mai mult dejum`tate de planet` în care locuia aproape 60% din întreaga popula]ie aTerrei, trebuie cel pu]in s` ne întreb`m Cum?, pentru c` De ce?-ul nuprea mai are sens acum. Competi]ia stimuleaz` progresul, [tiin]astimuleaz` inova]ia, proprietatea particular` a celor mul]i [i cu veniturimedii în detrimentul celor pu]ini cu venituri mari, stimuleaz` cre[tereafinanciar` a statului, medicina modern` ne-a prelungit via]a, pentru aavea timp s` punem totul în practic`, consumismul [i etica vestic` amuncii, mergând mân` în mân`, s-au impus în fa]a tuturor modeleloralternative de organizare economic`. Cel pu]in pân` acum. Fergusonreu[e[te s` g`seasc` modele de-a lungul istoriei [i s` explice cum câtevast`tule]e europene, a[a cum erau Anglia [i Olanda, de exemplu, laînceputul aventurii coloniale, au reu[it s`-[i creeze un imperiu [i s`domine uria[i precum India sau China. Sau de ce, Statele Unite, care,teoretic, au pornit de la acela[i tip de schimbare politic` ca [i Americade Sud, au reu[it s` devin` un imperiu, în vreme ce „fra]ii lor latini” dela sud s-au luptat [i f`râmi]at din 1806 încoace. Reu[ita sa este, uneori,tras` pu]in de p`r, dar lectura merit` s` fie f`cut`. Pân` la urm`, niciistoria nu este o [tiin]` exact`, nu?

DICTATURAPITICILOR

C~PITAN BOGDAN OPROIUbogdan.oproiu@presamil.ro

Claudia Bucur

Sala Foaier

Galeria Artelor

19Nr. 27 (16 – 22 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roARMA CONDEIULUI

GENERAL- MAIOR (R)MARICEL D. POPA

„

„

PE LOC, REPAUS!

DESEN REALIZAT DELOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

constantin.pistea@presamil.ro

CÂND TE NA{TICU ADEV~RAT ÎN SISTEM

În marile dialoguri ale exis-ten]ei tale, f`-]i timp ca s`ascul]i [i ceea ce nu ]i sespune.

Cei mai mul]i oameni care sunt ferici]i au, în favoarea lor, un motiv foartegreu de contrazis: a[a se simt ei. • Cultura militar ne înva] un lucru tare

pragmatic: dincolo de coordonatele principiilor care nu se schimb , fiecare nour`zboi implic reguli noi. • Hot r`[te-te, într-o zi, s faci altceva cu cele 24 de orepe care le prime[ti pe zi. Transform`rile din via]a ta vor fi surprinz`toare. • Cumodestia te na[ti sau nu. Dar dac` n-o ai, f`-i pe cei din jur s` cread` c` testr`duie[ti, c` m`car încerci s` fii a[a. • Via]a unui om este drumul pe careacesta îl parcurge de la vremea când spera la bastonul de mare[al [i pân` laetapa când se mul]ume[te cu un baston de sprijin... • {i conjuncturile î[i aulabirinturile lor!... În astfel de situa]ii, ne poate ajuta spiritul de orientare.• Oamenii mici se lupt` din r`sputeri ca s` ob]in` bog`]ii foarte mari, fiindconvin[i c acestea le vor asigura [i aripile cu care s ajung în societate cât maisus posibil... • Dac te complaci în fa]a celor care te lingu[esc [i nu te sim]i delocconfortabil în fa]a celor care î]i spun adev`rul, exist` posibilitatea ca s` ai oproblem`. Cel pu]in o problem`... • Infernul nu are nevoie de scântei pentruîntre]inerea focului s`u ve[nic. To]i oamenii pot avea un astfel de rol pentru ceidin jurul lor. • Folosi]i-v de multe virgule. Nu se [tie la care din ele se pot opri,vreodat , vorbele voastre... • Fii tu însu]i. Nu-i deloc u[or, chiar dac e posibil caacest lucru – cine e[ti tu – s -l afli la sfâr[itul vie]ii sau poate nici atunci. • Suntmulte lucruri care se pot asem`na cu atomii, de exemplu: faptul c ele nu se v`dcu ochiul liber, nu înseamn c nu exist . • Trebuie s ai puterea de a [ti caresunt situa]iile când t`cerea nu este de aur. {i atunci s ai curajul [i pricepereade a vorbi. În acele momente, cuvintele tale pot fi de platin`. • Gutenberg!...Dac ai [ti cât de mul]i au fost cei care te-au admirat [i ]i-au adresat osanale, cuprofund recuno[tin] ... Dar trebuie s [tii [i c au fost foarte mul]i cei care te-ausfidat [i te-au înjurat... • Dac ar fi s aleg între prostie [i falsa inteligen] , a[ optapentru prostie. Pentru c` ea este mai cinstit` decât falsa inteligen]`.• Când sunt la plaj , nu m uit dup femeile care mustesc de cultur generalsau care sunt mari experte în domenii ale [tiin]ei sau artei... • S` nu-]i pierziniciodat entuziasmul. Pe lâng faptul c nu-l vei mai g`si niciodat , î]i pierzi [imarea [ans` de a r`mâne copil pentru totdeauna. • Lumea întreag` este obalan] în echilibru – fragil, dar echilibru. Cele dou talere ale sale sunt virtutea[i viciul. • S ne uit`m în jur: oamenii care nu [tiu s vorbeasc simplu, firesc,din suflet, se folosesc de cuvinte mari. • Optimismul unui om reprezint`capacitatea sa de a ]ine sub control [i de a putea ordona lumea sa interioar`,mintea [i sufletul s`u. Pentru asta este nevoie de o singur condi]ie obligatorie:acea lume interioar` s` existe cu adev`rat. • Toat` via]a s-a sim]it îndatoratcelor care l-au împins mereu în abis. A[a i-au crescut aripi [i a înv`]at s zboare...• Zvonurile nu sunt niciodat` orfane. Dimpotriv`, ele stau chiar foarte bine lacapitolul p`rin]i. • Omul este singurul animal care fumeaz , bea alcool, cafea,folose[te droguri, a inventat terorismul, armele de foc, bombele de tot felul...Doamne, d pu]in mai mult minte condi]iei umane!... • Oare cine d atâta putere[i r bdare bobocilor florali din toat lumea, a[teptând înflorirea ?!... • V rog s v`opri]i o clip . {i s v gândi]i c , în acest moment, a]i avea tot ceea ce v-a]i dorit de-a lungul întregii vie]i. Chiar crede]i c ar fi totul foarte bine, c a]i fi mul]umit [i pedeplin fericit?!... • {ti]i unde s-a n`scut Ahile? În Insula Alb`, aceasta fiindvechea denumire a Insulei {erpilor de ast`zi, cea de la gurile Dun`rii... • B`teapasul pe loc, fiind convins c` a[a nu c`lca în str`chini. • Nu to]i oamenii desucces au valoare; nu to]i oamenii de valoare au succes. • Via]a este destul deciudat : ca s po]i afla care-]i sunt prietenii adev`ra]i, trebuie uneori ca s cazi,s sim]i gustul înfrângerii. • A]i auzit de otreap`? Ea este o sec`tur , un om denimic, f`r coloan vertebral , gata mereu s g`seasc o nou cauz la care s`treac` f`r` scrupule, cu arme [i bagaje, dac` acest gest îi aduce un beneficiuminim. Sau o speran] iluzorie. • Este bine ca s ai convingerea c în via] po]i s`rezolvi multe lucruri [i f r bani. Dar, aten]ie: vede]i c asta nu ]ine prea mult... •În marile dialoguri ale existen]ei tale, f -]i timp s ascul]i [i ceea ce nu ]i se spune.• Iat un paradox: timpul trece, zboar , iar oamenii sunt cei care obosesc...

În dimine]ile cu licen]`, parc` [i ciorile cronc`ne altfel.Cum o s` cad` vreunul sub medie, vor coborî ca s`ge]ile,[i-l vor ciopâr]i f`r` mil`, în starea aceea de f`t în privin]acarierei militare.

La licen]`, nici m`car nu te-ai n`scut cu adev`rat.Abia atunci sistemul intr` în chinuri [i te scoate cumva,f`r` ]ipete, ci numai cu ni[te cronc`nituri decorative,pentru a induce ni]el suspans, ca-n filmele lui Hitchcock.Gradele tale anterioare au fost doar onorifice. Ai avut osold`, mic`, mic`, ca antena de furnic`, dar [i impresiac` e[ti cineva. Ai fost în vreo dou` stagii, ca s` „iei contactcu trupa” [i-ai v`zut c` „adev`rata” armat` e un pic altfel.Cu subofi]eri mult mai experimenta]i ca tine, poate [i maiversa]i în ale c`t`niei, cu solda]i care aveau pe nu [tiucine [i trebuia s` ai grij` la „tratament”, dar [i cu [efi decare nu prea-]i venea s` ascul]i, pentru c` ]i se p`reaulipsi]i de autoritatea competen]ei. Totu[i, te-ai înclinat,de cele mai multe ori obedient, pentru c` a[a ai fostînv`]at c` e bine. Doar e[ti militar.

Dincolo de listele cu note, te a[teapt` epole]ii noi [irudele, prietenele, petrecerile [i vara înc` lung`. Numaic` acum tremuri pentru o not` mai bun`, pentru o [ans`în plus, ca nu cumva ciorile acelea, care, uite, zboar` înrotocoale [i î[i caut` victimele cu binoclul, s` se abat`asupra ta. Vrei ca totul s` se termine lin, onorabil, fericit, s`pleci [i tu la mare ca s` te bronzezi în sfâr[it normal [i nu„ca tractori[tii”. Te intereseaz` mai ales nota, pentru c` deea depinde nu doar imaginea ta în fa]a cunoscu]ilor (Aistat atâ]ia ani închis acolo [i n-ai fost în stare de o not` maibun`? Dar ce-ai f`cut, domnule, atâta vreme în cazarm`?),ci [i reparti]ia ta. Cum ar veni, î]i dai interesul, te storci de

emo]ii [i de inteligen]`, c` poate iese ceva, s` ajungi maic`tre centru, c` la periferie sunt func]ii pu]ine [iperspective ioc.

Când se afi[eaz` listele, e[ti mare. Printre primii,lumea-i a ta. Te sim]i ca Zeus, când i se aduc ofrande.Te distrezi ca un om în sfâr[it matur. Dup` care, revii.E[ti sublocotenent, adic` nici m`car locotenent, ajunsundeva, dup` medie, [i te lup]i s` te impui, s` pleci într-omisiune, s` faci ceva. În paralel, consta]i c` lucrurile se

mi[c` [i altfel, c` nu era media aceea atât de important`,din moment ce unii au ajuns unde-au vrut [i cu mediimai mici. Începi s`-]i pui întreb`ri, prin urmare deviezide la prototipul sistemului. Pe de alt` parte, î]i spui c-os`-]i treac`, de parc` impresiile u[or negative ar fi ca odurere difuz` în organism. Speri c` odihna î]i va facebine, drept pentru care e[ti dispus s` închizi pu]in ochii.Par[iv`, durerea r`mâne acolo [i reapare, uneori maiintens`, alteori ca o p`rere, dar e acolo, f`r` s-o po]ineglija.

Târziu, pe la c`pitan sau maior, te întrebi dac` aif`cut bine trecând peste semnalele negative. Te sim]ica un so] care st` în cuplu pentru copii. Ai pleca, dariube[ti ceva de-acolo, aproape c` nu-]i mai e clar ce.Stai, pentru c` nu po]i pleca [i, peste stilul acesta dedragoste, amuzant` dac` n-ar fi vorba despre tine, sea[az` cronc`niturile ciorilor din timpul unei licen]evechi precum via]a. Parc` au vrut s` te avertizeze,numai c` tu n-ai ascultat.

„Î]i dai interesul, te storci deemo]ii [i de inteligen]`, c` poateiese ceva, s` ajungi mai c`trecentru, c` la periferie sunt func]iipu]ine [i perspective ioc.

LOCOTENENT-COLONELCRISTIAN DUMITRA{CU

cristian.dumitrascu@presamil.ro

GOLURI DE IMAGINE

Campionatul Mondial deFotbal din Brazilia este

deja istorie! Au fost seri [i nop]i carene-au pictat via]a în culori frumoase[i care au readus în prim-planna]ionalismul frumos, cu oamenii înteren [i în tribune care î[i poart` cumândrie culorile drapelului na]ional.Mi-a r`mas întip`rit` în minteatmosfera incredibil` pe care aucreat-o suporterii români laBucure[ti pe Arena Na]ional`,atunci când am întâlnit Olanda, oechip` onest` care nu s-a aplecat laÎnalta Poart`, dar care nu au reu[its` ne ajute pe noi în fa]a viclenilorgreci. Atunci, pe Arena Na]ional`,înainte de înfrângerea ustur`toare,50.000 de oameni au cântat ImnulNa]ional fluturând cu mândriestegule]ele tricolore, iar aceleminute unice de dinaintea meciuluipoate c` au contat mai mult decâtnecalificarea în sine… Amredescoperit unitatea, mândria de apurta culorile na]ionale într-un mecieuropean, televizat [i dezb`tut maiapoi în presa sportiv`. Aceast` latur`pozitiv` a întâlnirilor inter]`ri a fostuna pe care au insistat [i cei de laFIFA, care, cu pricepere [i cuajutorul mass-media, au transmisimagini de neuitat, emo]ii care aupromovat eficient brandul de ]ar`,a[a cum este el cunoscut pe la noi!

În câteva zeci de minute, cât a jucatfiecare echip`, dup` noroc [ipricepere, s-au deschis noiorizonturi, s-au accesat milioane depagini web, am aflat lucruri noidespre Costa Rica cea frumoas`,despre Ghana cea greu de r`pus,despre tragica Brazilie ori despreegala noastr` de la Bucure[ti,Argentina, c`zut` în mod logic, lafinal, în fa]a Panzerelor germane!

Acum, dup` ce totul s-aîncheiat, putem [i mai bine socoti,c` una peste alta, a fost un turneufinal de imagine, de apropiere între]`ri [i culturi, c` fotbalul a ajuns s`

fie – [i, de fapt, poate c` a[a a fostde la început – un pretext deînfr`]ire între na]iuni [i nu unmotiv de lupte de strad`! V`zândbucuria oamenilor din tribune,veni]i cu miile s`-[i sus]in` ]ara, s`-[ipoarte cu mândrie culorilena]ionale, mi-am adus aminte defestivalurile interna]ionale de ceamai înalt` ]inut` la care a participatOrchestra Reprezentativ` aArmatei, unde oamenii umplustadioanele pl`tind bilete ca lafotbal, în Paris, Berlin, Oslo, Pragaori Bruxelles, pentru a vedeamuzica militar`! Este [i aici vorbadespre un pretext similar celuiamintit mai devreme, care faceoamenii s` se bucure de alteculturi diferite, de muzica [i

spectaculozitatea uniformelormilitare, iar de Ziua Europei amputut vedea [i noi un astfel defestival interna]ional de muzic`militar` la Bucure[ti, un festivalcare a avut, evident, un maresucces. Bugetul de criz` a stopatposibilitatea deplas`rii muzicienilormilitari români la aceste adev`rateturnee finale, particip`ri care ar fiputut promova armata român` [ivalorile na]ionale, mai mult decâtorice campanie pl`tit` cu banigrei pentru promovareaRomâniei! Mai r`u este c`, de[imarii organizatori de festivaluri de

muzic` militar` din Europa trimitinvita]ii care au, de cele mai multeori, inclusiv drumul decontat, nuse g`sesc bani pentru diurneleinstrumenti[tilor militari, acestafiind singurul motiv pentru care aino[tri nu pot participa la acesteadev`rate turnee finale aleorchestrelor militare, unde, înabsen]a calific`rilor din fotbal,deficitul de imagine ar fi fost, debine, de r`u, ameliorat pe muzic`de Enescu. Deocamdat`, goluri nud`m, încas`m doar goluri deimagine [i, cu toate acestea,speran]a moare ultima.

Locotenent-colonelulCristian Dumitra[cu este redactor-[ef

adjunct în redac]ia militar de radio.

A fost un turneu final de imagine, de apropiereîntre ]`ri [i culturi, c` fotbalul a ajuns s` fie –[i, de fapt, poate c` a[a a fost de la început –un pretext de înfr`]ire între na]iuni [i nu unmotiv de lupte de strad`!

20 Observatorul militar Nr. 27 (16 – 22 iulie 2014)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

PROMO}II

DECESE

ANUN}URI UMANITARE

absolvire. Festivit`]ile prilejuite deeveniment vor avea loc sâmb t , 23august, începând cu ora 09.30 la se-diul {colii de Aplica]ie pentru Unit ]iSprijin de Lupt` General EremiaGrigorescu (fosta [coal militar deofi]eri activi de artilerie). Detalii pot fiob]inute de la membrii comitetuluide organizare: Alexandru Hampu0741 212 815, Gheorghe Opri[ 0740615 744, Gheorghe Rus 0723195218[i Sorin Vinerean 0743 020 119.Cheltuielile de participare, in cuantumde 225 lei/persoan (450 lei/sot+so]ie)[i 160 lei/copil (dac e cazul) vor fiachitate pân la 20.07.2014 în contulRO77BRDE330SV7730 5803300,deschis la BRD Groupe SocieteGenerale, Sucursala Sibiu, titular decont Rus Gheorghe.

Pe data de 9.08.2014, orele 9.00,va avea loc întâlnirea promo]iei 1979 –ofi]eri arma geniu, cu ocazia \mpliniriia 35 de ani de la absolvire, la Centrulde Instruire pentru Geniu, EOD [iAp rare CBRN din Rm. Vâlcea. Costulestimativ al particip rii este de 350 leipentru o familie. Confirmarea parti-cip rii se face prin virarea sumei stabiliteîn contul RO53BTRL03901201A07895XX la Banca Transilvania, penumele Seresan Vasile, pân` la20.07.2014. Persoane de contact: colo-nelul Mocan Ioan tel. 0745 432175mocan1957@yahoo.com, colonel (r)Verzescu Mihai tel. 0730 023 355mverzescu@yahoo.com, colonel (r)Seresan Vasile tel. 0742 087 872seresanvasile@yahoo.ro, colonel (r)Alexandru Marin, tel. 0740 242 192almarin9@yahoo.com.

Promo]ia 1984 de ofi]eri de artilerie,rachete antiaeriene [i de radioloca]ieorganizeaz , în perioada 26-28 sep-tembrie 2014, întâlnirea de 30 de anide la absolvire. Festivit ]ile prilejuitede eveniment vor avea loc sâmb t ,27 septembrie, cu începere de la ora10.00, la sediul Academiei For]elorAeriene din Bra[ov. Detalii pot fiob]inute de la membrii comitetului deorganizare: colonel Dumitru Dinu, tel.0721 747 028, colonel Viorel Stoica,tel. 0745 510 206, general de brigad`R`du] Bîlbîie, tel. 0722 223 767.Cheltuielile de participare, în cuantumde 200 de lei de persoan , vor fi achitate

pân` la 20 septembrie, în contulRO32RNCB 031800855 8370001deschis la BCR. Promo]ia 1984 a {colii Militare deOfi]eri Activi Nicolae B lcescu Sibiu(arma infanterie) organizeaz`, pe12.09.2014, întâlnirea cu ocaziaîmplinirii a 30 de ani de la absolvirea[colii [i dobândirea gradului delocotenent. Absolven]ii sunt invita]i sparticipe împreun cu cei dragi la acesteveniment, care va avea loc la AcademiaFor]elor Terestre Nicolae B lcescu,Sibiu. Pentru informa]ii suplimentare\l pute]i contacta pe colegul dumnea-voastr Gigi Fulga, tel. 0727 378 355.

Promo]ia 1989 de subofi]eri de autoa {colii Militare de Ofi]eri, Mai[triMilitari [i Subofi]eri Mihai Viteazuls rb tore[te împlinirea a 25 de ani dela absolvire. Comitetul de ini]iativ`constituit transmite invita]ia de a nerevedea la vechea loca]ie, cudenumirea actual [coala Militar deMai[tri Militari [i Subofi]eri a For]elorTerestre Basarab I, în perioada 27-28.09.2014. Programul anivers rii [idetalii referitoare la aceast activitatepot fi ob]inute de la plutonierul-adjutantprincipal Florin L`utaru, la tel. 0737225 635 sau RMNC 5045/170. Altepersoane de contact: plutonierul-adjutant principal GheorgheBr`d ]eanu, tel. 0740 054 186 sauRMNC 2444/107, [i plutonierul-adjutant Gheorghe Nicula: tel. 0720046 097 sau RMNC 5048/132.

Promo]ia 1989 a Liceului Militar{tefan cel Mare din Câmpulung-Mol-dovenesc organizeaz , pe 20 septem-brie 2014, Revederea de 25 ani de laterminarea liceului. Sunt a[tepta]i to]iabsolven]ii împreun cu familiile lor,al turi de profesori [i fo[ti comandan]i.To]i doritorii sunt invita]i s ob]in maimulte detalii despre organizarea eveni-mentului de la Constantin Tonegari(tel. 0722 453 354 , e-mail: ctonegari@yahoo.com).

Promo]ia 1989 a {colii Militare deOfi]eri Activi de Infanterie NicolaeB lcescu din Sibiu, plutonul comandatde locotenentul-major Petre Flori[-teanu, organizeaz revederea oca-zionat de împlinirea a 25 de ani de laabsolvire, în zilele de 6 [i 7 septembrie.

Strigarea catalogului clasei se va faceîn ziua de 6 septembrie, ora 11.00, lasediul Academiei For]elor TerestreNicolae B lcescu din Sibiu. Colegii declas care doresc s participe la întâlnirevor depune anticipat suma de 100 delei, pentru confirmarea particip rii, încontul RO62BTRLRONCRT0045114502, deschis la Banca Transilvania,filiala Sfântu Gheorghe, pe numeleNegoi] Adrian. Diferen]a cheltuielilorse va achita de fiecare participant înparte la sfâr[itul evenimentului. Per-soane de contact pentru detalii supli-mentare: locotenent-colonel AdrianNegoi] , tel. 0745 569 120, 0720 047755, STAR 2003/147; c pitan (r) SorinFrangeti, tel. 0730 254 499, 0756 868901. V a[tept m cu drag!

Promo]ia 1989 subofi]eri de trans-misiuni a {colii Militare de Ofi]eriActivi de Transmisiuni s rb tore[teîmplinirea a 25 de ani de la absol-vire. Comitetul de ini]iativ constituittransmite invita]ia de a ne revedea laCentrul de Instruire pentru Comu-nica]ii [i Informatic Decebal din Sibiu,în perioada 8-10 august 2014.Programul anivers`rii [i detaliilereferitoare la aceast activitate se potob]ine de la plutonierul-adjutant prin-cipal Cristinel Dobre la telefoanele:RMNC 2103/160 sau 0745 045 695.Cei care doresc s` participe vordepune suma de 50 lei/persoan`pentru luarea în eviden] , în contulDobre Cristinel RO49 BRDE330SV18088833300.

ANIVERS~RI

Biroul Permanent al FilialeiJude]ene Mihai Viteazul Dolj aANCMRR, prieten statornic almarii familii cazone, felicit` [iureaz via] îndelungat [i lipsitde griji, al turi de cei dragi, cole-gilor de toate armele, care sebucur în aceast lun fierbinte alui cuptor de împlinirea unorfrumoase vârste, precum [i celorcare î[i s`rb toresc tradi]ionala zionomastic cre[tin Sfântul Ilie,urm`torilor binecuvânta]i deDumnezeu: coloneii [i comandorii(r) Dumitru B lu] , {tefan Dec ,Nicolae Vavur , Ion Cr`ciunescu,Paul Theodoru, Sterian C`lin,Jenic Dumitrana, Dumitru G l -]eanu, Benedict Giurc`, IlieIordache, Constantin Negru, PaulMarin, Nicolae Or] nescu, NicolaeOlaru, Antonie Popa, GheorghePu]inelu, Gheorghe Petroiu,Constantin St`ncule], GrigoreSult`noiu, Ilie Dumitrescu,Florin {tef`nescu, ConstantinUngureanu, Petroiu Unguru,Theodor Vaib`r, locotenen]i-coloneii (r) Nicolae Avramescu,Gheorghe Amih`iesei, AdrianCo]man, Ilie Florigoan] , TudorGogo[oiu, Ion Gorun, GheorghePe[a, Ionel Ciurin, Vasile Ungu-reanu, maiorii (r) Alexandru C li-noiu, Ion Frumosu, D`nu] Iure[,Lauren]iu M`cinic, Jan Oprea,Dumitru Tiugan, Dumitru Vlaicu,Gheorghe Veza, mai[tri militari [iplutonieri-adjutan]i (r) MarinComisaru, Drago[ Godeanu,Manole Ghine], Florin Iva[cu, IonIancu, Oprea Iliu] , Ion S`criceanu,Constantin Megan, Ilie C`ld`-raru, Gheorghe Olaru, GheorghePopescu, Tiberiu Predoi, Ilie{efan, Nicolae Stoic`nescu, Octa-vian St nescu, Constantin V ieti[,Florentin Vasile, Marin Zaharia,Marin Stoica, Mirea Trancot . Lamul]i ani, stima]i camarazi!

Liga Aerian Român (LAeR)adreseaz aviatorilor militari [i civili,cu prilejul Zilei avia]iei române (20iulie), tradi]ionala urare a slujitoriloraerului: Cer senin!. La mul]i ani,stima]i colegi!

Camarazii din Liceul Militar DimitrieCantemir [i din {coala de Ofi]eri deRadioloca]ie, promo]ia 1962, anun] cuprofund regret trecerea în nefiin] dupo scurt [i grea suferin] a colonelului(ret) ENACHE GHEORGHE. El var mâne în amintirea celor care l-aucunoscut ca un exemplu de pasiune [idevotament pentru cariera militar , deomenie [i dragoste pentru semeni.Suntem al turi de familia îndurerat[i ne exprim`m întreaga noastr`compasiune, în aceste momente degrea încercare. Sincere condolean]e!Dumnezeu s -l odihneasc în pace!

COMEMOR~RI S-au scurs doi ani de la plecareadintre noi a generalului-locotenentaviator, veteran de r zboi, cavaler alordinului Mihai Viteazul ION DICESARE. Membrii Ligii AerieneRomâne (LAeR), al c rei pre[edintea fost de la reluarea activit ]ii acesteia(1990) pân la decesul s u (2012), îlreaduc în memoria celor ce l-aucunoscut [i pre]uit.

EXPOZI}IE LA ARAD

|n perioada 8-18 iulie, Cercul Militar din Arad g`zduie[teexpozi]ia itinerant` Eroul Necunoscut, organizat` de Muzeul

Militar Na]ional Regele Ferdinand I, Oficiul Na]ional pentru CultulEroilor [i Asocia]ia Na]ional` Cultul Eroilor (ANCE) Regina Maria.

Prin exponatele sale,expozi]ia ofer celor interesa]ide istoria patriei o mul]ime defotografii de epoc , legate deceremoniile din urm cu 91 deani, când elevul orfan de r zboiAmilcar S`ndulescu, de laLiceul Militar din Craiova, cumâna pe sicriul Eroului Necu-noscut, a rostit cuvintele r maseîn istorie: Acesta este tat l meu.Tot cu acest prilej, sunt expuse [i numeroase fotografii de actualitate, dedicate aducerii[i reînhum rii, la Bucure[ti, a osemintelor Eroului Necunoscut.

Vernisajul expozi]iei s-a bucurat de o numeroas prezen] , din toate sferele vie]iisociale: militari activi [i de rezerv , istorici, preo]i [i numero[i cet ]eni ai urbei. Dupcuvântul de în]elepciune [i rug ciunea rostite de Înaltpreasfin]itul Timotei, arhiepiscopulAradului, publicul a vizionat fotografiile expuse [i un film dedicat Eroului Necunoscut,completate de explica]iile prof. Valeria B lescu, muzeograf la Muzeul Militar Na]ionalRegele Ferdinand I, din Bucure[ti. Un moment inedit a fost acela în care sublocotenentul(r) Ion Dumitrof, octogenar din Lipova [i nepot al lui Amilcar S ndulescu, a relatat câtevaimpresii de familie, referitoare la ilustrul s u înainta[.

Este o mândrie [i o datorie de onoare pentru Arad s g zduiasc aceast expozi]ie [i,dup afluen]a mare de vizitatori, credem c istoria patriei [i memoria eroilor sunt de mareinteres pentru ar deni, a afirmat colonelul (r) Constantin Bursa, pre[edintele FilialeiJude]ene Avram Iancu Arad a ANCE.

COLEGIUL MILITAR LICEAL SUNTEM NOI!

T imp de patru ani am visat la momentul acesta, al absolvirii, când o s strig plin de mândrie Absolvent [i apoi o s plec acas ; iar acum, când finalul a venit, parc l-a[

ruga s ne mai dea o zi de Efectiv Control: 27, Efectiv prezen]i: 27.Tot ce a r mas acum în urma noastr sunt ni[te dormitoare pustii [i ni[te s li de clas`

mult prea lini[tite. Am trecut, pentru ultima dat , potcovit cu bocancii de LM pe acel hol lung[i semiîntunecat, unde oamenii r mân ve[nic tineri, în spatele geamurilor de sticl , protejândpanourile de promo]ie. Dup un astfel de geam, se afl [i tat l meu, maiorul C t lin Fara.Sunt convins c e mândru c m voi al tura [i eu celor 62 de promo]ii de viteji.

Anul acesta, a fost rândul meu s plâng în acel ultim ciclu etern: ultima înviorare,ultimul apel, ultima festivitate, ultima noapte de dragoste înainte de r zboiul admiterilor înînv ] mântul superior.

Dac ar fi s mai plâng o dat , n-a[ plânge nici dup cei mari, nici dup rigiditatea [iseveritatea care, uneori, ne-au pus între paranteze spiritele idealiste sau care ne-au mohorât,câteodat , chipurile... nici dup dictonul latin Non scholae sed vitae discimus, care nu nemotiva câtu[i de pu]in atunci când ne afundam în teme...

Dac ar fi s mai plâng o dat , a[ plânge dup chipurile dragi ale colegilor al turi de caremi-am tocit coatele vestonului pe b`ncile liceului... dup acea mare familie care s-a format încei patru ani, dup acei fra]i al turi de care am b tut pas de defilare la fiecare chemare adatoriei. A[ vrea s mai tr iesc o dat ziua aceea în care, împreun , am format un ocean delacrimi de absolven]i. A[ vrea s retr iesc momentele de în]elegere tacit , nop]ile pierduteîn valuri de râsete [i pove[ti sau clipele de umor [i cântece cazone de pe platoul liceului.

Am fost parte dintr-un pluton de spartani, al turi de al]i 26 de colegi cu personalit ]iputernice; am fost un pluton de r zvr ti]i ce s-a luptat continuu cu lozinca Unde se termin`logica, începe armata! [i care a ie[it mândru pe poarta liceului pentru ultima oar , având al turio dirigint cum alta nu e.

Privind retrospectiv la ceea ce a însemnat aceast etap din via] , îmi revin în minte,aleatoriu, expresiile uneori debordând de energie [i bun -dispozi]ie, alteori de sup rare saunemul]umire; timpul n-o s -mi [tearg din minte acele fe]e învinse de somn diminea]a, laînviorare, cuprinse de emo]ii în ziua dinaintea tezelor, umbrite de dezam`gire când nu preag`seai ce-]i place în farfurie la micul dejun sau radiind de entuziasm înaintea unei învoiri.

Pentru mine, Colegiul Militar Mihai Viteazul nu este doar o cl dire, ziduri reci [i pavajecenu[ii. CML MV suntem NOI, aceia care umplu înc`perile cu suflet [i sim]ire, acei ofi]eride azi, de mâine sau de ieri, care, cândva, tremurau sub ochii exigen]i ai titanilor [tiin]elorexacte sau imprecise, acei titani c rora le mul]umim pentru c ne-au deschis calea spre viitor[i care ne-au format ca pe ni[te mici enciclopedi[ti, adev ra]i oameni. CML suntem NOI, ceicare am rezistat pân la ultima strigare [i în niciun caz acei oameni mari la exterior [i m run]ipe din`untru.

Drag CML, o parte din sufletul meu a r mas acolo, o parte pe undeva pe la etajul 1,într-o sal de clas , iar restul s-a împ r]it la 26. Sper s -l reîntregesc cândva, dac nu curând,mai vin eu la 10 ani [i, apoi, la 20, poate dup aceea mai des...

DIANA FARA

SEMNAL Revista de iden-

titate cultural` Rap-sodia, editat de Cena-clul Literar GeorgeTopârceanu al Cercu-lui Militar Sibiu, aajuns la num`rul 118.{i aceast apari]ie esteo reu[it` publicistic`remarcabil` atât prindiversitatea genurilorliterare abordate, cât [iprin valen]ele literareale materialelor cuprinse în cele 64 de pagini. Dinpunct de vedere al genurilor literare cuprinse înprima parte a acestui num`r, se reg`sesc eseuri,schi]e literare, fragmente de roman [i noi apari]iiliterare ale membrilor cenaclului.

Capitolul doi cuprinde poezii semnate de 17membri ai cenaclului literar George Topârceanu, dar [idin alte cenacluri, precum cele de la Ia[i, Hu[i, Br ila [ialtele. În ultimele pagini, Valeriu Mure[an prezint`expozi]ia de arte grafice a artistei Mihaela Toader,precum [i un interviu cu colonel (r) prof. dr. AlexandruBabo[. Ilustra]ia reprezint momente din FestivalulInterna]ional de Teatru Sibiu, edi]ia 2014, [i reproduceriale lucr`rilor pictori]ei Mihaela Toader.

COLONEL (R) VICTOR NEGHIN~

Andreea Nicola Dr gulin, fiica în vârst de 3 ani a caporalului Cristinel Dr gulin din UM 01454 Buz`u, diagnosticat cu tumor renalstânga, are urgent nevoie de terapie, urmat de o interven]ie chirurgical , iar ulterior de un tratament de lung durat (pe o perioad de treiani). Tratamentul [i interven]ia chirurgical se pot face la o clinic specializat din Italia, iar costurile estimative ale terapiei [i interven]iei (f rtratamentul ulterior) sunt de peste 20.000 de euro, cost ce dep`[e[te cu mult posibilit ]ile financiare ale familiei. În 2013 a fost efectuat , laSpitalul Clinic de Urgen] pentru Copii Grigore Alexandrescu din Bucure[ti, o interven]ie chirurgical de extirpare a tumorii [i a rinichiuluistâng afectat. Orice sum donat poate hot rî, în acest moment, via]a micu]ei Andreea Nicola Dr gulin, aflat în suferin] . Dona]iile se pot faceîn conturile deschise la Banca Raiffeisen, sucursala Buz`u, pe numele Dr gulin Cristinel, astfel: RO74RZBR0000060016862123 - cont în lei,RO09RZBR0000060016862129 - cont în euro. Colectivul Batalionului 147 R`zboi Electronic a ini]iat o campanie de colectare de fonduri pentru a o sprijini pe colega lor, maistru militar

clasa a V-a Maria-Magdalena Florea, pentru repatrierea trupului mamei sale decedat în Spania, în urma unei boli grave. Ea a r mas singurasus]in toare a celorlal]i [ase fra]i, dup ce tat l lor a murit acum doi ani. Cei care doresc [i pot sprijini acest demers pot face dona]ii în contuldeschis la banca Bancpost, sucursala Ghencea, din Bucure[ti, în contul cu num rul RO 62BPOS 708 104 10942 RON 01.

Colectivele Comandamentuluicomunica]iilor [i informaticii [i aleunit ]ilor militare subordonate î[iexprim întreaga compasiune [i suntal turi de Niki [i Geta Constantin înaceste momente de grea încercarepricinuite de pierderea tat`lui,respectiv socrului, colonel (r)CONSTANTIN OSCAR. Sincerecondolean]e familiei îndoliate!Dumnezeu s -l aib în paza Sa!

Cu adânc` durere, anun]`mtrecerea în nefiin]`, dup` o greasuferin] , în noaptea de 2 iulie 2014,la un an de la decesul so]iei sale, a colonelului (ret) BAROGA I.CONSTANTIN, promo]ia 1955Bra[ov, fost ofi]er de artilerieantiaerian , rachete antiaeriene [iradioloca]ie [i comandant al unit ]ilorde la Muntele Mare [i Vi[eu deSus. Dumnezeu s -l odihneasc !

FIUL, NORA {I NEPO}II

Cu adânc triste]e am aflat deplecarea spre cele ve[nice amamei colegului nostru, coloneldr. ing. Cristian Eremia. Fie cabunul Dumnezeu s`-i a[ezesufletul în lumea celor drep]i! Ungând de compasiune, solidaritate[i sincere condolean]e!

SECRETAR DE STAT PENTRUPOLITICA DE AP~RARE {I

PLANIFICARE, VALERIU NICU}

Cu profund regret, camarazii dinBrigada 81 Mecanizat General GrigoreB lan î[i exprim compasiunea [i suntal turi de familia plutonierului-adjutantGheorghe Iacoban pentru pierdereasuferit prin trecerea în nefiin] asocrului s`u, GRIGORE IRIMIA.Dumnezeu s -l odihneasc în pace.Sincere condolean]e familiei îndoliate!

Promo]ia 1959 a Liceului (Cole-giului) Militar {tefan cel Mare Câmpu-lung-Moldovenesc organizeaz , înperioada 22-25 august, întâlnireaprilejuit de împlinirea a 55 de ani dela absolvire. Toate activit ]ile ce voravea loc cu acest prilej vor fi organizatela Colegiul Militar Liceal {tefan celMare din Câmpulung-Moldovenesc.Persoane de contact: Mihai Buhol],tel: 0727 704 088, 0720 574 760;Gheorghe Gogoa[ , tel: 0722 309 876,0264 582 460; Aurel Popescu (Balaci),tel: 021 317 93 25 [i 0766 397 900;Vasile {tef nu], tel: 0265 571 093, 0265264 074, 0727 090 598; Gh. ConstantinNi]u, tel: 0214 255 634, 0724.714.110;Mihai Ceau[, tel: 031 100 67 15,0723.048.950; Teodor Ghi]escu, tel: 024826 52 54, 0724 680 853; Gheorghe Cre]u,tel: 021 746 47 45 [i 0745 051 440.

Promo]ia 1974 de mai[tri militari(rachete terestre) a {colii MilitareGheorghe Laz r Sibiu organizeaz , înperioada 29-31 iulie 2014, întâlnireacu ocazia împlinirii a 40 de ani de laabsolvirea [colii [i dobândirea graduluide maistru militar. Întâlnirea va avealoc cu comandantul de baterie, colonel(r) Lucian Dochia, comandant depluton, colonel (r) Emil Bodea, [iloc]iitorul comandantului de baterie,maistrul militar (r) Gheorghe Mihai(tel. 0735 528 040), loc]iitorul coman-dantului de pluton, Constantin Ene (tel.0725 318 837), comandantul de grup ,Nicolae }anc , comandantul de grup ,D`nu] Trotu[, comandantul de grup ,Constantin Ciufulic , (tel. 0723 507377), Vasile Lihor, Constantin Carp,Valentin Silaghi, Nicolae Berbec,Gheorghe Bran, Nicolae Vasile, VasileIspas, Dumitru Tru[c , Cornel Giurgiu[i Andrei Lengyel. Festivitatea se vadesf [ura în sta]iunea Moeciu de Sus,jude]ul Bra[ov. Aceast întâlnire esteposibil datorit inimo[ilor mai[triimilitari (r) Gheorghe Mihai, Constan-tin Ene, Constantin Ciufulic` [iNicolae }anc . Promo]ia 1979 a {colii Militare deofi]eri activi de artilerie Ioan Vod Sibiuorganizeaz în perioada 22-24 august2014 întâlnirea de 35 de ani de la

ÎN LUMINAASTRELOR

21CALEIDOSCOPNr. 27 (16 – 22 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

PLUTONIER ELENA-IRINA SPILC~irina.spilca@presamil.ro

COLONEL (R) TEODOR AMZOICRIPTOGRAFIE

|N LUPT~ (10,1,9,2,5,2,7,7)

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R-M

AJO

R N

ICO

LA

E P

OP

ES

CU

{TIA}I C~...

Dezlegare la criptografiaVICTORIE (1,7,2,1,7,8,5,2,9)

din Observatorul militar nr. 26/2014:

NATURALE

A T T

AA A

E aproape de a învinge inamicul aflat în deplasare.

ORIZONTAL:1) Cel care ne d timpul probabil

2) Te ia pe sus – Treab de plug 3) Lipitp`mântului – Pene! 4) Alian]a fiercarbon – E cam cea] 5) Deplasare îndiferite medii 6) Izvor cu întreruperi –Decât 7) De-a lui Cuza – Se repede, laploaie, la vale 8) Ploua]i – Asigur`gustarea lui n`t`flea]` – A r`mas înpan de lemn 9) Neo! – În b taia vântului10) A uda prea mult – Se ridic pe ap .

VERTICAL:1) Vânt puternic care-[i schimb`

direc]ia la [ase luni (pl.) – A lipi 2) Eplin` de gre[eli – Mai mult oxigen3) Fiul taurului, mo[tenitor la tron 4)A nivela – Antene! 5) Vorba broa[tei!– Marea Britanie pe ma[ini 6) Carne!Plata aproximativ` 7) Cu alei copaci [iflori (pl.) 8) Arm` ascu]it` – Postav!9) Mejdinele ogorului! – Cântecpopular de dor 10) Din galaxie.

Dezlegare la careulORIENTAL~

din Observatorul militarnr. 26/2014

’’COGITO

T, V, D, NEA, A, M,

KAMIKAZE, CANTO,

RATANI, SATIOS,

EMIR, SALATA, PI,

S, AIA, RAM, TR,

NES, SU, ONEROS,

R, ANA, ARAMA,

DISTANTI.

Orhideea (floarea asociat` celor n`scu]i în datelede 7, 16, 25). Nativul care reprezint` aceast`

floare are o nuan]` exotic` exprimat` de privire,mers [i modul în care se îmbrac`, este delicat, cu

o alur` de aristocrat [i cu o personalitate foartediferit` de semenii s`i. Acest nativ ofer` loialitate,

este sociabil [i întotdeauna gata s`-i ajute pe ceidin jur. Preten]ios din fire, a[teapt` de la cei c`rora

le ofer` încrederea [i ajutorul s`u necondi]ionates` fie cel pu]in la fel de corec]i cu el [i apropia]i în

momentele dificile, motiv pentru care, de cele maimulte ori, este dezam`git de ace[tia. Nu suport`

mediul [i oamenii stresan]i, se declar` un pacifistconvins, un mare iubitor de animale [i natur`. Este

indicat pentru acest nativ s` c`l`toreasc` multpentru a-[i înfrânge st`rile de depresie [i

plictiseal`. În plan sentimental, î[i dore[te unpartener care s`-i ofere libertate [i în]elegere.

Se armonizeaz` bine cu floareasoarelui, papucul doamnei [i margareta.

Berbec (21 martie-20 aprilie): Ajunge]i la în]elegere cuo persoan` cu care colabora]i la serviciu. Exagera]i aruncând

acuza]ii [i emi]ând preten]ii greu de dus la îndeplinire. Ajung înmâinile dumneavoastr` o serie de informa]ii menite s` v` aduc` unplus de lini[te [i concretizarea eforturilor de pân` acum.

Taur (21 aprilie-20 mai): Starea lucrurilor de la locul demunc` se clarific` [i v` elucida]i multe aspecte. V` dezvolta]i

tot mai mult latura artistic` [i pune]i pre] pe momentele spiritualeîmp`rt`[ite cu oamenii dragi.

Gemeni (21 mai-21 iunie): O lua]i de la început cu oserie de probleme importante din via]a dumneavoastr`,

iar asta v` bucur` [i v` aduce lini[te. Dup` o vreme în care v-a]isim]it constrâns [i nu v-a]i g`sit locul ajunge]i la stabilitatea atâtde râvnit`.

Rac (22 iunie-22 iulie): Stresul [i faptul c` v` consuma]iuneori din m`run]i[uri care se pot rezolva foarte simplu v`

fac s` nu vede]i tocmai lucid anumite aspecte importante dinfamilie. Trebuie s` înv`]a]i s` ave]i mai mult` încredere în opiniamembrilor familiei [i s` fi]i mai sceptic în privin]a inten]iilorcelor din afara c`minului.

Leu (23 iulie-22 august): Arunca]i cu banii în stânga[i în dreapta [i constata]i c` nu a]i cump`rat mare lucru.

Ave]i tendin]a de a obliga oamenii cu care interac]iona]i s` fac` a[acum crede]i dumneavoastr` c` ar trebui [i nu cum ar fi corect.

Fecioar` (23 august-22 septembrie): V` implica]i înac]iuni de caritate, care v` pozi]ioneaz` pe un loc superior în

ochii unei persoane importante din via]a dumneavoastr`. Urmeaz`o s`pt`mân` hot`râtoare în rela]ia sentimental`.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Confuzialegat` de o sum` de bani vi se va deslu[i în aceste zile. Ve]i

reu[i s` pune]i la punct [i situa]ia unui dosar care v` ]ine pe loc înfinalizarea unor demersuri.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): L`sa]ideoparte mândria [i face]i ceea ce trebuie pentru a ajuta pe

cineva care are mare nevoie atât de cuno[tin]ele dumneavoastr`,cât [i de rela]iile cu anumi]i oameni pe care îi cunoa[te]i.

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): V bucura]ide o perioad` benefic` [i cu acumulare de oferte din toate

p`r]ile. Dezvolta]i rela]ii interpersonale care se vor adânci în viitor.Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Sunte]ireceptiv la nou, c`uta]i s` afla]i tot ceea ce v` poate ajuta în

socializarea cu oamenii din jur. V` sim]i]i preg`tit pentru a face unpas definitiv în rela]ia de cuplu.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Aparent v suntîncercate r`bdarea [i diploma]ia într-un proiect de suflet. Orice

emo]ie pe care o tr i]i în aceast perioad are o conota]ie aparte pentruplanurile dumneavoastr , atât cele familiale, cât [i cele profesionale.

Pe[ti (19 februarie-20 martie): Dori]i s` v` împ`r]i]i înprea multe locuri [i asta v` pune într-o situa]ie deranjant`. Pe

viitor încerca]i s` face]i o selec]ie a priorit`]ilor pentru a nu ficonsiderat de colaboratori neserios, în cazul nu termina]i în timputil ceea ce a]i început.

Undeexist` banila mijloc,nu exist`noble]e.

GEORGEC~LINESCU

ILARION BARBU

...În anul 328 a fost inaugurat Podul lui Constantin cel Mare, construitpeste Dun`re între Sucidava (Corabia) [i Oescus (Gigen – Bulgaria),de arhitectul Theophilus Patricius?

...În 2012 a fostinaugurat , la Londra,cea mai înalt` cl`diredin Europa, Ciobulde sticl` (The Shard),(foto) care m`soar`306 metri?

...Primul zbor alunui zepelin a avutloc deasupra laculuiConstance, în Frie-drichshafen, Germa-nia (la 2 iulie 1900)?

...Conceptul de g -tit numit tepanyaky(plit`) provine de pevremea conduc`torului mongol Ginghis Han, înc din secolul al XIII-lea?Acesta le oferea solda]ilor s i o mas cald preparat rapid direct pe celebrelelor scuturi, sub care se f`cea focul pentru a putea fi g`tite legumele [i carnea.

... O zecime din locuitorii planetei nu poate avea acces la o surs de ap`potabil , iar aproape 3,5 milioane de oameni mor anual din cauza infect`riiapei de b`ut?

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

22 FINANCIAR Nr. 27 (16 – 22 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

Un instrumentuniversal de plat`

Au trecut ceva ani de cândmult a[teptata zi de plat` asalariului [i-a pierdut din farmec! Osimpl` buc`]ic` de plastic numit`card ne-a scutit de timpul pierdutîn fa]a casieriei, de grija banilorp`stra]i în portofele, dar [i desenza]ia c`, m`car pentru o zi,suntem mai boga]i. Pentru a fi înpas cu timpurile, domeniul bancarne-a oferit o modalitate modern` deplat`, cu atuurile [i lipsurile sale.A[a am ajuns s` înlocuim coada dela serviciu cu cea de la bancomat [is` înghi]im în sec când ma[in`riase defecta. A[a ne-am debarasat deobiceiul de a l`sa ceva m`run]i[colegului nostru de la financiar,acceptând ca, la fiecare retragerede numerar, s` ne taxeze, înprocent fix, casierul virtual. F`r` s`ne d`m prea bine seama, luxul de autiliza cardul la cump`r`turi saupentru plata altor servicii se reflect`în numeroase comisoane perceputede banca emitent` (de interogaresold, de emitere, administrare etc).Astfel a ap`rut cardul bancar învia]a multora dintre noi. Treptat,lucrurile s-au mai schimbat, iarconcuren]a de pe pia]a cardurilorbancare ne-a adus nu doar odiminuare a comisioanelor aferenteutiliz`rii acestora, ci [i alte beneficii.

Ce reprezint`, în fapt, cardulbancar? El este un instrumentuniversal de plat`, care ne permiteaccesul non-stop la un contbancar (asociat carduluirespectiv), în condi]ii desiguran]`. Acesta este realizat peun suport standardizat,securizat [i informatizat, care areurm`toarele elemente obligatorii:num`rul cardului, numele [iprenumele de]in`torului, dataemiterii [i expir`rii valabilit`]ii,denumirea [i sigla emitentului, oband` magnetic` [i o rubric`pentru semn`tura titularului. Prinintermediul cardului bancar se potefectua diverse pl`]i de bunuri [iservicii la comercian]i sau peinternet, se pot ob]ine bani cash laautomatele de numerar (ATM) saula ghi[eele b`ncilor acceptatoare,se pot pl`ti facturi etc. Cardul seemite pentru o perioad` anumit`,de obicei doi-patru ani. Laexpirarea termenului devalabilitate a cardului, el esteprelungit, adic` se elibereaz` unplastic nou.

Fiecare card are un PIN(codul personal de identificare).Pl`]ile sau retragerile denumerar prin terminaleleelectronice de plat` (E-POS,imprinter sau bancomat) se facnumai dup` introducereaacestui cod. Dac` a]i introduseronat, de trei ori, codul PIN,cardul respectiv se blocheaz`automat. PIN-ul nu trebuiedezv`luit nim`nui, în niciositua]ie. În caz de pierdere, furtsau distrugere a cardului, trebuies` anun]a]i imediat bancaemitent`, astfel încât aceasta s`poat` bloca în sistemele propriiaccesul la cont prin respectivulinstrument de plat`.

CARDURILE BANCARE PE ÎN}ELESUL TUTUROR (I)De voie sau de nevoie, cardurile, acele plastice

frumos colorate, au intrat în via]a noastr`.Ce sunt cardurile bancare? Care sunt avantajele [idezavantajele folosirii lor? La aceste întreb`ri vomîncerca s` r`spundem în rândurile urm`toare.

Cardurile pot fi în lei [i în valut`(euro sau dolari americani), pentrupersoane fizice sau juridice, cuutilizare na]ional` sauinterna]ional`. În func]ie demodalitatea de func]ionare, acestease împart în carduri de debit, decredit [i co-branded (emise pentrufidelizarea clien]ilor)

Cardul de debit

Cei mai mul]i dintre noi avemun astfel de produs pentru a primisalariul, lucru confirmat [i dedatele B`ncii Na]ionale a României.Astfel, în septembrie 2013, dintotalul de 14,1 milioane de carduribancare valide [i aflate încircula]ie, 11,7 milioane erau dedebit, diferen]a fiind reprezentat`de cardurile de credit. Cardul dedebit permite pl`]i sau retrageri denumerar în limita fondurilor propriipe care le avem în cont. De celemai multe ori, în baza unuicontract semnat între angajator [ibanc`, posesorul cardului areacces atât la fondurile proprii(salariul virat lunar), cât [i la osum` egal` cu un procent dinsalariu, a[a-zisa descoperire de cont(overdraft). În func]ie de venituri,overdraft-ul poate urca chiar [i lacinci-[ase salarii. Cu alte cuvinte,ave]i acces la propriile rezerve debani de pe card (sumele salvatelunar din salariu care au r`masnecheltuite), iar când se epuizeaz`acestea, începe]i s` utiliza]i baniidin descoperirea de cont. Nu v`bucura]i prea mult de aceast`

financiare emitente a cardului suntmai mari. De exemplu, în cazul încare la sfâr[itul lunii cardul nu estealimentat cu bani, banca va majoradescoperitul de cont cu sumareprezentând dobânda aferent` [i,implicit, ve]i ajunge s` pl`ti]idobânzi pentru dobânzile nepl`tite!Datoria nu poate cre[te la infinit înacest mod, ci doar pân` laatingerea plafonului convenit cubanca (num`rul maxim de salariicât reprezint` overdraftul), dup`care se percep alte dobânzi(penalizatoare) destul de piperate.

În cazul în care nu ave]i unastfel de instrument de plat` [iinten]iona]i s` v` face]i unul, v`recomand`m s` alege]i b`ncilecare aplic` comisioane de emitere[i administrare ale cardului reduse,care nu percep nicio tax` pentrualimentarea contului de card prindepuneri la ghi[eu [i dispun dere]ele cât mai extinse debancomate. În general, dac`retrage]i banii de la bancomatulb`ncii emitente a cardului,comisioanele sunt de 0,2% din suma

cump`r`turi, cum mai estecunoscut, presupune o form` deîmprumut. Pute]i cere un card lao banc` sau la o institu]iefinanciar` nebancar` (IFN).Teoretic, oricine poate facedovada unui venit sigur [i constantpoate ob]ine un astfel deinstrument de plat`. Îns` trebuie s`[ti]i c` procedura [i documenta]iasolicitate de b`nci pentru ob]inereacardului de credit sunt mult maistufoase decât în cazul cardului dedebit [i presupun inclusiv verific`rila Biroul de Credit [i în CentralaRiscurilor Bancare, din cadrulB`ncii Na]ionale a României.

În cazul în care cererea ta esteaprobat`, emitentul cardului vastabili o limit` de credit (sumamaxim` pe care o po]i împrumuta).Prin folosirea cardului de credit,titularul nu are obliga]ia s` achitedatoria acumulat` imediat, cibeneficiaz` de o anumit` perioad`de gra]ie (de regul`, cuprins` între45 [i 60 de zile), timp în care nu sepercepe niciun fel de dobând`pentru tranzac]iile lacomercian]i. Cu alte cuvinte, dac`înapoiezi întreaga sum cheltuit înperioada de gra]ie, nu pl te[tidobând . Se pl`te[te dobând`numai pentru banii folosi]i efectiv înafara perioadei de gra]ie [i pentrusumele retrase de la bancomat (cuunele excep]ii). Pentru banii folosi]idin limita de credit, titularul carduluiare obliga]ia de a rambursa lascaden] o sum minim ,reprezentând un procent dinîmprumutul f`cut, cât [i dobândaaferent , a[a cum este prev`zut încontractul încheiat cu institu]iafinanciar emitent a cardului.Cardul de credit este reînc`rcabil,datorit faptului c sumelerambursate pot fi reutilizate mai apoi.

În general, cardurile decredit sunt emise în lei, îns` pot fiutilizate oriunde în lume, acolounde este afi[at unul dintreînsemnele principalilor emiten]i:Visa, MasterCard sau AmericanExpress.

Avantaje[i dezavantaje

Dup` cum deja cred c` intui]i,principalele avantaje al unui cardde credit sunt accesul permanentla disponibilul din cont(posibilitatea de a dispune oricândde o sum` de bani, la nevoie) [iperioada de gra]ie, în care pute]ifolosi banii b`ncii f`r` costuri. Altebeneficii sunt legate de programelede rate f`r` dobând` (dac` acesteaexist`) [i reducerile diverse de care

pute]i profita în magazinele [iloca]iile partenere ale fiec`reib`nci. În plus, posesorilor unui cardde credit nu li se percepcomisioane la plata cump`r`turilorla comercian]i, în ]ar` [istr`in`tate, precum [i pentrutranzac]iile efectuate pe internet.La capitolul dezavantaje putemenumera, în primul rând, dobânzileaplicate de banc`, mult mai maricomparativ cu cele aferente unuicard de debit, cu sau f`r` overdraft(de regul`, cuprinse între 15% [i50%!), lucru valabil [i pentrucomisioanele de retragere, emitere[i administrare a contului de card.Mai mult, pentru întârzierea pl`]ilorsau pentru neplat` (exist` [ivarianta unor taxe penalizatoare învaloare fix`), dobânzilepenalizatoare sunt ustur`toare.

Recomand`ri

Cele mai importante criteriide care trebuie s` ]ine]i contatunci când aplica]i pentru uncard de credit sunt costurile [iperioada de gra]ie. Astfel,trebuie s` lua]i în calculdobânda anual` efectiv` aferent`cardului, suma minim` caretrebuie returnat` b`ncii lunar,taxele penalizatoare pentru

facilitate, c`ci costurile finan]`riiincluse pe card [i dobânzilepenalizatoare, în cazul în care nurambursa]i la timp sumele utilizate,pot fi foarte mari. Trebuie s` ]ine]icont [i de faptul c`, spre deosebirede cardurile de credit, unde exist`o perioad` de gra]ie pentrurambursarea sumelor cheltuite, lacardurile de debit cu overdraft,dobânda începe s` fie perceput`imediat ce a]i folosit banii dindescoperitul de cont acordat debanc`. Este o dobând` ce, actual,variaz` între 10 [i 15% pe an [i carear trebui s` v` mobilizeze înrambursarea cât mai rapid` asumelor trase din descoperitul decont, chiar dac` banca nu v`impune niciun termen în acestsens. Logic, am putea spune,deoarece cu cât timpul derestituire a sumelor împrumutatecre[te, cu atât câ[tigurile institu]iei

retras` (unele b`nci nu percepacest comision), iar dac` utiliza]i altATM, pute]i pl`ti 0,5% din valoareatranzac]iei plus 2,5 lei (rareori maipu]in). De asemenea, dac` bancav` ademene[te cu un descoperit decont generos, evita]i-l pe cât posibil.Dac` nu reu[i]i acest lucru,încerca]i m`car s` alege]i bancacare percepe dobânzi cât mai mici,astfel, în timp, ve]i ajunge laconcluzia c` un card de credit ar fifost solu]ia cea mai bun` la nevoilefinanciare pe care le-a]i avut la unmoment dat.

Cardul de credit

Se spune despre cardul decredit c` este ca [i focul. Dac` [tiicum s`-l folose[ti, î]i merge bine [i teînc`lze[te, iar dac` nu [tii, te arzi cuel sau, [i mai r`u, î]i dai foc la cas`.

Un card de credit sau de

achitarea ratelor cu întârziere [icum trebuie pl`tite acestea. Deasemenea, intervalul în care seaplic` perioada de gra]ie (careeste prima zi/ultima zi a acestuiinterval) este esen]ial pentru av` programa pl`]ile, astfel încâts` beneficia]i de un timp cât maiîndelungat. Cu prec`dere,perioada de gra]ie se acord`doar pentru tranzac]iile lacomercian]i, dar exist` [iinstitu]ii financiare care ofer`aceast` facilitate la retragerile denumerar de la bancomate. Înacest caz, v` recomand`m s` v`informa]i despre comisioanele ceînso]esc opera]iunea deretragere. S-ar putea s`constata]i c` acestea ard labuzunar. În cazul în careposesorii de carduri nubeneficiaz` de perioad` de gra]ie[i retrag bani de la ATM-uri, eitrebuie s` fie con[tien]i devaloarea dobânzii pl`tite, carecurge din prima zi a efectu`riiacestei opera]iuni. O alt` situa]ieîn care v` sf`tuim s` fi]i pruden]ieste legat` de accesareaplanurilor de rate cu dobând`zero. Aceast` facilitate estevalabil` doar dac` seramburseaz` integral datoriaspecificat` în extrasul de cont,pân` la data scadent` a acesteia.Dac` utilizatorii cardurilor decredit achit` numai sumaminim` obligatorie de plat`,banca va aplica dobânda lasoldul r`mas de rambursat.

– va urma –

PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

23S~N~TATENr. 27 (16 – 22 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

ELENA DAVIDelena.david@presamil.ro

FOTO: PETRIC~ MIHALACHE

ÎN ANOTIMPUL CALD,ATEN}IE LA INFEC}IILEGASTROINTESTINALE!

Vara este anotimpul vacan]ei, al concediilor, îns`, uneori,contrar a[tept`rilor, s`n`tatea este pus` la grea încercare

în sezonul estival. C`ldura încurajeaz` apari]ia multor infec]ii [imedicii atrag aten]ia asupra acestor afec]iuni de sezon.Respectarea câtorva reguli de prevenire a infec]iilor reduce risculapari]iei bolilor gastrointestinale.

Despre toate acestea am discutat cu dr. Petru] Nu]`, medicprimar boli interne, specialist gastroenterolog în cadrul Sec]ieiGastroenterologie din Spitalul Universitar de Urgen]` MilitarCentral dr. Carol Davila.

Nu-]i condi]iona buna dispozi]ie de locuri, de program, de starea vremii. Las` catotul s` curg` pur [i simplu [i o s` câ[tigi ni[te pove[ti [i momente speciale pe care numaitu le vei [ti despre acel loc. Fii curios [i plin de imagina]ie. Gust` din plin aventura [i las`-te purtat de noi

experien]e, f`r` s` te mai gânde[ti non-stop la consecin]e. Arat` disponibilitate, fii tolerant, pune [i-un zâmbet deasupra [i totul va merge

strun` în vacan]a ta. Experimenteaz` buc`t`ria din destina]ia pe care ai ales-o. Folose[te mâncatul pentru

a în]elege mai bine locul în care e[ti. Te vei reîntoarce cu noi cuno[tin]e, cu noi gusturiculinare. Nu te l`sa captat de nimicuri: de gunoaie r`t`cite, de pernele mai pu]in moi…

Fii solar, senin, încearc` s` vezi doar frumuse]ile pentru care ai venit acolo. Nu fi p`tima[ în a acumula a[a-zisele amintiri. Cele 2.000 de fotografii sunt acel ceva

care te-a împiedicat s` î]i creezi propriile tale amintiri. Pozeaz` oamenii cu care te-aiîmprietenit, experien]ele pe care le-ai tr`it [i a[az`-le la suflet. {i dac` le de]ii pe cele de mai sus, ad`ug` o crem` de soare, un spray antitân]ari,

ca medicamente – Imodium, un antialergic, un Nurofen [i o asigurare medical`.

Ce favorizeaz`apari]ia afec]iunilorgastrointestinalepe timpul verii?

C`ldura favorizeaz` dezvoltareamicroorganismelor, alterarea alimenteloreste mai rapid`, de asemenea, vara suntmulte zbur`toare ce constituie vectori der`spândire a bacteriilor [i virusurilor.Toxiinfec]iile apar din cauza ingestiei deap` [i alimente contaminate cumicroorganisme, dar aici contribuietotodat` [i factori precum schimb`rile declim`, schimb`rile de regim alimentar,consumul de preparate specifice zonei,condimente, precum [i stresul [i oboseala,

consecin]e ale c`l`toriei. A[adar, înanotimpul cald se înregistreaz` o cre[tere ainfec]iilor gastrointestinale.

Cum ne protej`mîmpotriva lor?

Dac` [tim mecanismele de apari]ie ainfec]iilor, [tim cum s` ne protej`m.Trebuie s` evit`m consumul de alimentecare se altereaz` u[or (carne insuficientpreparat` termic, toc`turi, produse lactate,produse cu ou`, pr`jituri cu crem`, sosuri);ideal ar fi s` consum`m mâncare preparat`recent, iar dac` nu e proasp`t`, asigura]i-v`c` a fost ]inut` la frigider. Nu trebuie s`uit`m s` sp`l`m foarte bine, sub jet de ap`,legumele [i fructele [i, nu în ultimul rând,s` fim aten]i la igiena personal`, gestulminim de a ne sp`la pe mâini salvându-nede multe probleme de s`n`tate.

Dar nu numai alimentele pot transmiteboli, ci [i apa. De aceea, trebuie s` fim aten]i

la apa pe care o bem, dar [i la cea cu caresp`l`m vasele sau legumele [i fructele.

Cum recunoa[temtoxiinfec]ia alimentar`?

Dup` cum îi spune numele, aceastasuferin]` este o infec]ie intestinal`, produs` înurma consumului de alimente alterate saucontaminate cu anumi]i germeni agresivipentru mucoasa digestiv`. Microorganismelepe care le con]in alimentele alterate producanumite toxine care afecteaz` mucoasaintestinal` atât structural, dar mai alesfunc]ional. Ne putem gândi la o toxiinfec]iealimentar` atunci când apar scaune diareice,eventual înso]ite de febr`, mai ales dac`

aceste manifest`ri apar la mai multe persoanecare au consumat alimente din aceea[i surs`.

Ce simptome specificeprezint` o enterocolit`?

Simptomul principal este diareea, aceastaputând fi înso]it` de febr`, grea]` [i v`rs`turi,balonare, dureri abdominale, iar în cazurilegrave poate ap`rea deshidratarea [itulbur`rile electrolitice care conduc laalterarea st`rii generale, la somnolen]`.

Care sunt primii pa[ide tratament pentru adult,dar pentru copii?

Pentru un adult s`n`tos, un episoddiareic poate trece f`r` niciun fel deurm`ri. În schimb, la sugari [i copii mici,precum [i la vârstnici, enterocolita poate fi oproblem` serioas , de multe ori impunând

spitalizarea. Persoanele vulnerabile trebuietratate cu mare aten]ie, pentru c sedeshidrateaz foarte u[or.

Pe primul plan este corectarea pierderilorde lichide [i s`ruri; aceasta se realizeaz princonsumul de lichide – ceai, ap plat , zeam deorez, sup de morcov. Se pot administra solu]iide rehidratare oral , disponibile în farmacii.

Este necesar un regim alimentaradecvat, compus din pâine pr`jit`, carnefiart`, f`r` gr`sime, orez, sup` de morcovi,brânz` slab` de vaci.

În cazurile simple, aceste m`suri suntsuficiente, evolu]ia infec]iilor fiindautolimitant`.

În cazurile grave, nu ezita]i s` v`adresa]i serviciului medical. Semnele dealarm` sunt: diaree sever`, cu striurisanguinolente, sl`biciune [i oboseal`marcant`, ame]eal`, dureri de cap, dureriabdominale intense, lipsa urin`rii, pieleuscat`, ochi înfunda]i în orbite (saufontanele deprimate la nou n`scu]i [isugari), tensiune arterial` sc`zut`, le[in [ipalpita]ii.

Cum putem evitatoate aceste derapaje?

Un singur cuvânt: igien`.Ca prim pas pentru confortul nostru

în concediu ar fi preg`tirea trusei demedicamente pentru situa]iineprev`zute: analgezice uzuale,antispastice, antiacide, antitermice,preparate care ajut` digestia [i nu uita]ide s`rurile de rehidratare oral` [i deceaiul de ment`!

SFATURI PENTRU O VACAN}~ REU{IT~

Dr. Petru] Nu]`

24 Observatorul militar Nr. 27 (16 – 22 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurte extra-se este permis` \n condi]iileprev`zute de art. 33 din Legeanr. 8/1996 privind dreptul deautor [i drepturile conexe.”

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 12.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT:locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87, int. 120. REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE:locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.8,7 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, locotenent Andreea Cristian, plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641.145

C.909/2014Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

observatorul.militar@presamil.roTrustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal.CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac .FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache.DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,Costel B`lan, Anelia Pricop, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

www.presamil.ro www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARtpa@presamil.roDIRECTOR: COLONEL ION CIONTEA

REDACTOR-{EFLocotenent-colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34, e-mail: florin.sperlea@presamil.ro

Responsabil de num`r: c`pitan Constantin Pi[tea

PERSONALIT~}I

INTERVIU REALIZAT DEC~PITAN CORNELIA MIH~IL~

PORT ÎN INIM~ UN RESPECT ANUMEPENTRU MILITARUL ROMÂN

Primul trofeu câ[tigat, în1970 – Marele Premiu alFestivalului de Folclor de laZagreb, Iugoslavia. A urmatocuparea primului loc lafestivaluri din: Turcia,Germania, SUA, Cuba. A cântat în 42 de turnee, înEuropa, Asia, America [iAfrica [i a colaborat cumajoritatea ansamblurilorfolclorice din ]ar`. În 2002, a primit OrdinulVirtutea Militar`, în grad decavaler.

Indiferent de haina pe care o\mbr`ca]i, cu epole]i sau cuînsemnele portului tradi]ionalmaramure[ean, vocea v` a[az`,pentru to]i românii, în rândulmae[trilor cântecului popular.Sigur, sunte]i [i general-maior înrezerv` al Poli]iei Române, iarpreg`tirea militar` de baz` a]if`cut-o în Ministerul Ap`r`riiNa]ionale, odat` cu stagiulmilitar obligatoriu. A fost unuldificil?

Stagiul militar, pentru mine, selimiteaz` la perioadele de vacan]`de var` din timpul studen]iei, când

eram obligat s` desf`[or o preg`tiremilitar`. În acea perioad`, ]in minte,comandantul Cercului Militar din Cluj,din acea vreme, colonelul Sârbu, m`simpatiza [i, la diferite aplica]ii sauactivit`]i militare, m` ruga mereu s` cânt.Era [i normal s` m` provoace s` cânt(zâmbe[te mândru), c` doar eramstudent la Conservator! La finalulfacult`]ii, am primit [i livretul militar, cugradul de locotenent, ca tot absolventulde studii superioare. Mai pe urm`, harDomnului c`, în calitate de militar alMinisterului de Interne, cum se numeainstitu]ia atunci, mergeam la toate[edin]ele de trageri, pe care, de altfel, leorganizam. Sunt un bun tr`g`tor, nu m`laud; am primit numai calificativul foartebine. Îmi pl`ceau activit`]ile pe liniemilitar`. Sunt, de felul meu, o persoan`ordonat` [i milit`roas`. Fo[tii meisubordona]i [i acum m` salut`: S` tr`i]i,domnule comandant!

Cum a]i devenit angajat alMinisterului de Interne?

S` v` spun cum s-a întâmplat. Dup`absolvirea Academiei de Muzic`

Gheorghe Dima, din Cluj, în 1973, amfost repartizat la marele ansambluRapsodia Român`, din Bucure[ti, undeam fost prim-solist timp de 18 ani, dup`care am fost chemat în activitate, laMinisterul de Interne. Întâmplarea af`cut s` particip la o recep]ie oficial`,oferit` de ministrul de interne de atunci,Doru Viorel Ursu, unde am cântat dinfolclorul nostru românesc, ardelenesc, [icâteva roman]e. Invita]i erau ministrulde interne al Republicii Moldova,împreun` cu so]ia sa. Pe ea auimpresionat-o cântecele mele pân` lalacrimi. A întrebat unde cânt – eramprim-solistul ansamblului RapsodiaRomân` – [i de ce nu vin la ansamblulCiocârlia? Atunci a fost luat` hot`râreas` fiu chemat în activitate [i am venit laDirec]ia de Cultur` [i Sport aMinisterului de Interne. Astfel amdevenit eu locotenent-colonel al MAI [i

director al ansamblului artisticCiocârlia. M` mândresc cu faptul c` amrestructurat acest ansamblu [i am reu[its` aduc for]e noi artistice [i s`-i adaugun corp de balet. În 2003, când amplecat, Ciocârlia avea 86 de arti[ti,plecând de la cei 24 de arti[ti pe carei-am g`sit acolo în 1990.

De ce a]i dat muzica de oper`pentru folclor?

Cu mul]i ani în urm`, am avut unturneu de referin]` pentru mine, ca

artist, în Japonia. Am fost înso]it, atunci,de so]ia mea, care era o mare balerin`,prim-solist` a ansamblului. Ea, chiar acolo,din cauza suprasolicit`rii, s-a îmboln`vit [iiat` c` boala a luat-o de lâng` mine multprea devreme. O pierdere uria[`. Îmiiubesc enorm familia, fetele mele, nepo]ii,iar pe so]ie am iubit-o tare mult. (LuiGheorghe Turda, mereu i se adun`lacrimile în col]ul ochilor când vorbe[tedespre fosta sa so]ie. La fel s-a petrecut [iacum, pentru câteva clipe. {i-a pusrepede zâmbetul înapoi [i a revenit înprezent.) Dar, iat` c` via]a a fost bun` cumine [i, de trei ani încoace, am o rela]iefoarte serioas` [i frumoas`, cu o maiveche prieten` de-a mea, Lucia Laz`r.Dumnezeu a f`cut s` ne reîntâlnim dup`mul]i ani. A fost c`s`torit`, la rândul ei, [iare o fat` de care este tare mândr`, AlinaPu[ca[. Revin, îns`, la turneul din Japonia,de care v` spuneam. Cu o zi înainte despectacolul nostru (14 septembrie 1987),Michael Jackson a cântat publiculuijaponez. A fost primul lui concert dinturneul s`u [i, din trei ore de concert,dou` ore nu l-au aplaudat. Publiculjaponez nu l-a în]eles imediat. La noi, [i nu

pot s` v` spun cu ce emo]ii am urcat pescen`, mai ales c` [tiam de aceast`întâmplare, vreau s` v` spun c` s-aaplaudat frenetic de la primele acorduri,pân` s-a l`sat cortina. Chiar [i doina a fostfoarte bine primit`. Imediat dup` acelconcert, am fost întrebat la fel, de ce amdat muzica de oper` pentru folclor? Amr`spuns f`r` ezitare: Mai mult mi-a pl`cutp`linca mea de la S`pân]a, decât berealui Mozart. Pân` prin 1990, am cântat [imuzic` clasic`, muzic` u[oar`, can]onete

Adev`rul este c` m-am preg`tit [ipentru admiterea la Teologie, cu

gândul c` este posibil s` nu intru laConservator. De mic copil, am fost atrasde muzica religioas`, de slujbele care se]ineau duminica la biserica satului.Mergeam în stran`, lâng` unchiul meu,care a fost prim-cantorul bisericii timpde 55 de ani. Am înv`]at cântecelereligioase, pricesnele, [i le cânt [i acum,cu evlavie.

Crede]i c` într-o armat`flexibil`, mai restrâns`, pentrua face fa]` cerin]elor NATO, încare bugetul este dr`muitpentru necesit`]ile de ap`rare,s-ar mai justifica un ansambluca cel de pe vremuri, cum eraDoina?

V` spun ce am observat în turneelemele, mai ales în Statele Unite.

Acolo, fiecare stat are o structur` bineconturat` în materie de arti[ti militari.Exist` de la forma]ii de fanfar`, de laforma]ii de estrad`, pân` la big-banduri [iforma]ii artistice de jazz sau de country.Sunt forma]ii muzicale care fac parte dinstructurile militare ale armatei

americane. De exemplu, înPennsylvania, un stat pe care îl asem`ncu România, am v`zut un ansambluextraordinar. La festivaluri, am v`zut,peste tot, numai arti[ti militariinterpretând muzica lor specific`, folcloramerican. Nu se poate ca nou` s` necear` s` reducem astfel de structuri. Cuce am putea noi, românii, s` ne mândrimmai mult decât cu ceea ce avem maifrumos, muzica tradi]ional`. {i muzican]iimilitari români, atunci când trec grani]a [idevin ambasadori ai ]`ri noastre în lume,ce pot prezenta altceva mai frumos acolodecât folclorul românesc? În 1970, a fosto reform` [i, din mai multe structuriartistice din Bucure[ti, s-a înfiin]atAnsamblul Artistic Doina al Armatei,luând tot ce era mai bun. Aici s-au adunatcei mai reprezentativi [i mai valoro[iarti[ti de la ansamblurile folclorice:Rapsodia Român`, Perini]a, BarbuL`utaru, chiar [i de la Ciocârlia, care, larândul ei, r`m`sese o simpl` forma]ie deprotocol a Ministerului de Interne. A fostun mare p`cat c` s-a desfin]at, atunci,Ansamblul Cic#rlia.

Multe nume de r`sunet alemuzicii române[ti, ale scenei,în general, de fapt, se trag dinaceste ansambluri pe caretocmai le-a]i amintit.

Absolut! Mari arti[ti ale acelei vremis-au lansat la cele dou` mari

ansambluri: Ciocârlia [i Doina. De laInterne au plecat Stela Popescu, MarinaScupra, Gabriel Doroban]u, CarmenR`dulescu... {i Loredana s-a lansat pescena Casei de Cultur` a MinisteruluiAfacerilor Interne. De asemenea,regretata M`d`lina Manole.

Ce nout`]i ne preg`ti]i?

Am în proiect o carte, oautobiografie în care se reg`sesc

[i tradi]iile din Maramure[ul meu drag,de la S`pân]a, dar [i descrierealocurilor acelea minunate.

Un mesaj pentru militariiromâni?

Eu, ca bun patriot, nu unul desuprafa]`, port în inim` un respect

anume pentru militarul român, care î[iface datoria, nu numai în ]ar` ci [i pestehotare, în zone greu încercate deconflictele militare, unde poart`, cucinste, haina militar`. Îmi vin acum înminte câteva versuri: Foaie verde, foi defân,/ De e[ti tân`r sau b`trân,/ Peoriunde ai umbla [i oriunde te-ai afla,/Nu uita c` e[ti român!, v` spune ast`zi,cu drag, generalul-maior în rezerv`Gheorghe Turda.

[i, bineîn]eles, folclorul autentical neamului meu.

Dac` nu ar fi fost s`deveni]i solist demuzic` popular`româneasc`, din cev-a]i fi câ[tigat pâineazilnic`?

GHEORGHE TURDA, INTERPRET DE MUZIC~ POPULAR~: