Millennium Iulie

pagina 9

pagina 3

pagina 7

Anul 3Numărul 216 pagini

Iulie 2012

E-mail: [email protected]

Guvernul Monti ia măsuri drastice de reducere a cheltuielilor

Executivul premierului Mario Monti, după o reuniune a Consiliului de miniştri care a durat peste şapte ore, a aprobat decretul-lege numit ‚Spending Review’, care prevede reducerea cheltuielilor publice cu 26 de miliarde de euro, pe trei ani, decret care va fi publicat în Monitorul Oficial, informează toate cotidienele [...]

Ministrul Integrării, Andrea Riccardi a declarat că ”pentru copiii români, în școală trebuie pus accentul pe limba italiană, dar asupra reformei trebuie să decidă Parlamentul European.” „Am susţine acordarea cetăţeniei pentru copii, copii de străini din Italia care finalizează primul ciclu de şcolarizare”, a declarat ministrul pentru cooperare [...]

Rata şomajului în zona euro a atins în luna mai 2012 nivelul record de 11,1% din populaţia activă, faţă de 11% în luna aprilie, conform datelor publicate luni de Oficiul european de statistică (Eurostat). În Uniunea Europeană, rata şomajului a crescut de la 10,3% în mai, de la 10,2% în aprilie. România se situează sub media din UE cu o rată a şomajului de [...]

CE a dat aviz României pentru alocarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră- Află detalii.

Efectele migraţiei asu-pra copiilor rămaşi acasă - Află detalii despre acest articol in pagina nr 5.

5 milioane de copii născuţi prin fertilizare in vitro din 1978- Citeş-te studiul realizat.

Sărbătoarea badantelor la Mestre - Citeşte articolul şi află ce cum s-a desfăşurat.

Delegaţia Conferinţei Episcopale din Umbria, Italia în vizită la Patriarhia Română- Află detalii.

Ministerul Sănătăţii propune CAS minim pentru angajatori- Află mai multe despre această propunere.

pagina 3 ACTUALITATE

pagina 5 SOCIAL

pagina 6 SĂNĂTATE

pagina 11 BASARABIA

pagina 7 RELIGIE

pagina 4 LEGISLAȚIE

EDITORIAL

A crescut șomajul în zona euro

pagina 2

pagina 5

pagina 11

Această publicaţie a fost tipărită cu sprijinul Guvernului României – Departamentul pentru Românii de Pretutin-deni. Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia oficială a DRP.

Condamnarea comunismului în

Republica Moldova În ședința sa din 12 iulie curent Par-

lamentul Republicii Moldova a adoptat o Hotărâre cu o profundă semnificație, în primul rând simbolică, pentru marea majoritate a populației. Prin acest act legislativ se recunoaște [...]

Ştefan cel Mare şi Sfânt omagiat la Putna

Creştin ortodocşii români l-au pomenit pe 2 iulie pe drept credinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, purtătorul de biruinţă şi apărătorul creştinătăţii. Măritul Voievod a fost numit şi cinstit dintotdeauna de către popor drept-credincios, bun, mare şi sfânt, pentru faptele sale de milostenie, pentru iscusinţa[...]

Copiii români, considerați italieni numai după

primul ciclu de școlarizare

Elisabeta Lipă, premi-ată de italieni cu tro-feul ”Fair Play Mece-nate” - Vezi detalii.

pagina 12 SPORT

România invitată la Salonul Internațional de

Carte de la TorinoRomânia a fost invitată la Salonul

Internațional de Carte de la Torino România, pentru prima oară, cea mai importantă manifestare de profil din Italia. Cea de-a XXV-a ediţie, a fost celebrată prin prezenţa de onoare a României şi Spaniei .[...]

Bacalaureat 2012- Ne mai putem salva

viitorul?De câțiva ani încoace, în perioada bacalaureatului, auzim la televizor aceeași placă: ”Dezastru la bacalaureat…Trebuie o rezolvare urgentă ca să nu se repede rezultatele de anul trecut”. După mine, rezolvarea urgentă ar fi doar ”ascunderea gunoiului sub preș”, așa cum spune o veche vorbă din popor. Pentru că în fiecare an s-a tot reformat sistemul de învățământ, s-au pus camere de luat vederi, s-a schimbat programa, sistemul educațional s-a deteriorat.

Un profesor a venit la un moment dat cu ideea bacalaureatului diferențiat pentru liceele cu profil tehnic, respectiv teoretic. Însă nu mi se pare potrivită o astfel de abordare a problemei, pentru că atât un elev care termină un liceu cu profil mecanic, cât și unul care termină un liceu teoretic, trebuie sa fie capabil să rezolve o problemă elementară de matematică. În plus, adolescenții din ziua de azi nu mai acumulează cunoștințe, sunt complet dezinteresați și focalizați doar pe ultima modă în materie de îmbrăcăminte, mașini și telefoane.

Vina pentru halul în are a ajuns educația în România aparține tuturor celor implicați: guvernanți, dascăli, copii, părinți…În ultimii ani, învățatului nu i s-a mai acordat o importanță de fond, ci doar una de formă, de circumstanță. Cu dascăli plătiți prost, cu niște copii dezinteresați ale căror părinți au plecat în țări străine ca să le facă un rost și cu guvernanți indiferenți nu se poate clădi viitorul României, viitorul copiilor noștri.

Georgiana Andrei

MILLENNIUM / iulie 20122

www.millenniumziar.com

ACTUALITATE

La nivel naţional, promovabilitatea la examenul de bacalaureat din sesiunea iunie-iulie 2012 este de doar 43,04%, înainte de contestaţii, au precizat duminică reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei. La acest examen de bacalaureat au participat peste 170.000 de candidaţi.

Bacalaureatul din 2012 a înregistrat cele mai slabe rezultate din ultimii 20 de ani. În 2011, rata de promovabilitate la prima sesiune de bacalaureat, înainte de contestaţii, a fost de 44,47%. Un rol important pentru aceste slabe rezultate se pare că l-a jucat şi introducerea camerelor video în toate judeţele.

În Suceava, Harghita, Sălaj şi Constanţa, judeţe în care în 2011 s-au înregistrat unele dintre cele mai bune rate de promovare la bacalaureat, situaţia s-a schimbat radical, ratele de promovabilitate scăzând spectaculos.

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu a declarat după aflarea rezultatelor la bacalaureat că aşteaptă ca „după contestaţii, să ajungem ca procent de

În 2011, 43 de români şi-au pierdut viaţa la locul de muncă, se arată în raportul anual al Inail (Institutul Naţional de asigurare împotriva accidentelor de la locul de muncă), dat publicităţii pe 10 iulie. Numărul total al accidentelor denunţate de români a fost de 19.174.Deşi numărul accidentelor la locul de muncă suferite de imigranţi este în scădere faţă de anul trecut (cu 3,1%), românii se situează pe primul loc printre străini, atât la numărul de accidente denunţate, cât şi numărul de decese.Astfel, numărul accidentelor mortale, a scăzut, în perioada de referinţă, de la 141 la 138, iar numărul victimelor printre români a fost de 43.Iulian Manta, funcţionar al sindicatului în construcţii Feneal Uil a comentat datele Inail: “E vorba de o statistică generală, o parte din cifre se referă la primele luni ale anului. Se ştie că cele mai multe victime, printre români, se înregistrează în construcţii, unde sunt şi riscuri mai mari”.Manta aminteşte de cele mai recente două cazuri mortale, care au avut loc la Roma, în decurs de mai puţin de

o lună: “Un muncitor şi-a pierdut viaţa după ce i-a explodat o grenadă în mână, altul a murit după ce a cedat platforma mobilă pe care lucra. E adevărat, de câţiva ani, primii la accidente mortale sunt românii. Situaţia muncitorilor este mult mai grea acum, de când avem de-a face cu criza. Multe firme taie din bugetul alocat pentru siguranţă şi angajează la negru. Alţi patroni îi dau afară pe muncitori, pur şi simplu. Sunt cazuri pe care le întâlnim zi de zi pe şantier. Sunt muncitori care acceptă să lucreze 8, 9 ore pe zi, pentru 35 de euro.Unul din românii cu care am vorbit zilele trecute a lucrat trei luni de zile, şi nu a fost plătit. Românii, dar nu numai ei, acceptă orice. Îmi spun românii: “Nu pot să mă duc în stradă să fur”, de aceea acceptă să lucreze în condiţii uneori inumane, fără sisteme de protecţie. E ceva strigător la cer. Când vrem să intervenim, unii dintre ei refuză ajutorul nostru, pentru că sunt mulţumiţi totuşi că au un venit. Iar sindicatul nu poate face nimic împotriva voinţei lor”.În legătură cu numărul accidentelor denunţate, Manta trage un semnal de

În provincia Emilia Romagna, activităţile turistice şi sectorul agricol erau o resursă pentru tinerii italieni cu vârste sub 30 de ani, dar, între timp, a crescut rata şomajului, 90% din persoanele care au fost angajate în ultima perioadă

au contracte de muncă pe termen scurt, şi a crescut c o n c u r e n ţ a , d e o a r e c e tinerii din R o m â n i a acceptă o plată cu trei euro pe oră, i n f o r m e a z ă ediţia locală din Emilia Romagna a cotidianului La Repubblica.

‚În Italia, rata ş o m a j u l u i , printre tinerii cu o vârstă între 15 şi 24 de ani, a ajuns la peste 34%.

Dar ‚şomaj’ este un cuvânt care în Emilia Romagna era aproape necunoscut. Aici fuseseră inventate noi sectoare în agricultură, de aici se exporta în aproape

promovare în jurul cifrei de anul trecut, respectiv 44%”, relevă gandul.ro. „Nu exclud desfiinţarea unor licee”, a mai spus ministrul. După afişarea online a rezultatelor la BAC 2012, rata oficială

de promovare este de 43% la nivelul întregii ţări.

„Ideea este să încercăm să adunăm câţi mai mulţi

dintre elevii care nu au luat bacalaureatul şi să încercăm să le oferim pregătirea necesară, atât cât se mai poate, pentru a avea rezultate bune în sesiunea de toamnă a Bacalaureatului”, a precizat

Ecaterina Andronescu.

„Nu exclud desfiinţarea unor licee. Vom face o analiză ca să vedem dacă

nu cumva sunt tot cele de anul trecut, ceea ce mi s-ar părea inadminisibil. Dacă nu ai avut atât de puţin respect încât să faci ceva un an de zile pentru remedierea situaţiei, înseamnă că tu liceu

nu mai ai calitatea morală să funcţionezi. Aşadar, nu exclud o astfel de măsură drastică, dar nici nu vreau să trag concluzii pripite înainte

de a face o analiză serioasă pe trei paliere: la nivel naţional, judeţean şi la nivelul şcolilor. Ceea ce vă pot spune încă de acum e că această analiză şi concluziile ei se vor transforma într-un set de

măsuri care vor fi incluse în Regulamentul d e funcţionare”, a mai spus ministrul.

Rezultatele afişate relevă faptul că anul acesta au picat examenul de b a c a l a u r e a t cam la fel de mulţi elevi ca în 2011, an care a fost considerat cel mai slab din istoria învăţământului din România. M i n i s t r u l E d u c a ţ i e i spune că este posibil ca unele universităţi să se închidă, din

lipsă de studenţi.

Cei care nu au luat examenul însă, vor îngroșa rândurile șomerilor și vor

trebui să se descurce cu 250 de lei pe lună timp de șase luni, atât cât este indemnizația de șomaj pentru un absolvent care nu a promovat.

În plus, tinerii care vor susţine examenele de bacalaureat pentru a treia oară vor fi nevoiţi să plătească o taxă, a precizat Ministerul Educaţiei.

Astfel, candidaţii din promoţiile anterioare care vor susţine toate probele bacalaureatului 2012 vor plăti câte 230 de lei, iar cei care nu susţin toate probele vor plăti câte 39 de lei pentru fiecare probă, relevă citynews.ro.

Absolvenţii au dreptul să susţină examenul de bacalaureat fără taxă de cel mult două ori, iar prezentările ulterioare la examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe, conform metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat. Această prevedere a fost introdusă pentru prima oară în 2011.

Sursa: epochtimes-romania.com

Dezastru la bacalaureat! Rezultate comparabile cu cele de anul trecut

alarmă: “Câte ar mai fi cele nu sunt declarate. Trebuie să ne gândim la toţi cei care lucrează la negru şi nu pot denunţa accidentele, sau cei care au un contract, dar sunt obligaţi de patroni să tacă, de teamă că vine inspectoratul. Cifrele reale, probabil, sunt duble”.“În ultimii doi ani s-au p i e r d u t 400.000 de locuri de muncă. Cu siguranţă, cel puţin 10% dintre a c e ş t i muncitori l u c r e a z ă acum la negru, deci r i s c u r i l e sunt şi mai mari. Când trebuie să se întâmplă ceva, se în tâmplă . E mult mai d u r e r o s a t u n c i când lucrezi la negru şi nu ai niciun drept, deşi îţi rişti viaţa zi de zi, la locul de muncă!”, conchide Manta.

Sursa: gazetaromaneasca.ro

În 2011, 43 de români au murit la locul de muncă din Italia

întreaga Europă. Pe coasta dintre localităţile Cesenatico şi San Mauro crescuse mult turismul de masă, de pe urma căruia au beneficiat trei generaţii. Dar acum şi în aceste sectoare a crescut rata şomajului’, spune primarul de la Cesena, Paolo Lucchi, născut în anul 1964, care adaugă: ‚Cesena a devenit oraşul ocaziilor pierdute. Când eram student, găseam de lucru vara, ba chiar aveam de ales. Întreaga regiune avea nevoie de mână de lucru, în sezonul estival. Acum, însă, tinerii din localitate spun că nu se mai găseşte de lucru nici măcar în hotelurile de pe coastă, deoarece toate locurile sunt ocupate de tinere din România. Românii, bulgarii şi polonezii sunt dispuşi să lucreze pentru o bucată de pâine, în hoteluri şi în agricultură, în sezonul estival. La Cesenatico există un cartier care, de ani de zile, este locuit aproape numai de bulgari, care dorm şi în aer liber, în faţa bisericilor. Iar în hoteluri, 90% din persoanele care solicită un loc de muncă sunt străini. Nu mai există sentimentul de demnitate a muncii’, a declarat primarul Paolo Lucchi, într-un interviu acordat cotidianului La Repubblica.

Secretara sindicatului Cgil din regiunea Emilia Romagna, Lidia Capriotti, a explicat la rândul ei că, la mare, când economia regiunii era înfloritoare, sectorul turismului asigura locuri de muncă din iunie până în septembrie. Acum, însă, situaţia a devenit gravă, într-o ţară în care 34% dintre tinerii cu o vârstă între 15 şi 24 de ani sunt şomeri. Acum nu găseşti un loc de muncă nici în hotelurile de pe coastă. ‚Există false agenţii de plasare a forţei de muncă, agenţii care, din România, aduc mii de tinere fete care lucrează în hotelurile de la mare, în sezonul estival, la limita legalităţii. Pentru un salariu de 900 de euro pe lună, lucrează 12 ore pe zi, şapte zile din şapte. Practic, sunt plătite cu trei euro pe oră. Iar în agricultură, străinii sunt dispuşi să lucreze pentru o plată de cinci euro pe oră. Cum ar putea fiii noştri să intre în concurenţă cu aceste persoane? Iar controalele inspectorilor de la Ministerul Muncii, din cauza lipsei de fonduri, sunt din ce în ce mai rare. Foarte mulţi lucrători străini acceptă să lucreze la negru’, a declarat dna Capriotti.

Sursa: Agerpres

Tinerii români fac concurență celor italieni la angajarea în turism

MILLENNIUM / iulie 2012 3

www.malurideprut.info

ACTUALITATE

Comisia Europeană (CE) a aprobat cererea României de continuare a alocării de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, cu titlu gratuit, pentru producătorii de electricitate, în perioada 2013-2019, a anunţat Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

Vor fi alocate 71,4 milioane de certificate.

Comisia Europeană a aprobat alocările gratuite de certificate de emisii de CO2 pentru centralele termoelectrice din România, Bulgaria şi Cehia, după ce în luna mai avizase cererile Ciprului, Estoniei şi Lituaniei.

„În total, peste 268 de milioane de certificate de emisii vor fi alocate cu titlu gratuit centralelor electrice din aceste şase ţări, în perioada 2013-2019. Acest număr va fi redus anual,

Ministrul Integrării, Andrea Riccardi a declarat că ”pentru copiii români, în școală trebuie pus accentul pe limba italiană, dar asupra reformei trebuie să decidă Parlamentul European.” „Am susţine acordarea cetăţeniei pentru copii, copii de străini din Italia care finalizează

primul ciclu de şcolarizare”, a declarat ministrul pentru cooperare internaţională şi integrare Andrea Riccardi.

Executivul premierului Mario Monti, după o reuniune a Consiliului de miniştri care a durat peste şapte ore, a aprobat decretul-lege numit ‚Spending Review’, care prevede reducerea cheltuielilor publice cu 26 de miliarde de euro, pe trei ani, decret care va fi publicat în Monitorul Oficial, informează toate cotidienele din Italia.

‚Consiliul de miniştri aprobă normele pentru reducerea cheltuielilor publice’, titrează La Repubblica de la Roma, care subliniază durata neobişnuită a acestei şedinţe a executivului, care a început la 18: 00 ora locală şi s-a terminat după şapte ore, lucru care marchează dificultatea pe care au avut-o miniştrii în a decide aceste măsuri drastice. Mărirea Taxei pe Valoarea Adăugată, TVA, care ar fi trebuit să crească, în intenţiile guvernului, de la 21% la 23%, începând cu luna octombrie 2012, a fost amânată cel puţin până în luna iulie 2013. Executivul lui Monti a mai reuşit să evite închiderea unor spitale mai mici şi a unor tribunale.

Decretul va asigura economii de 4,5 miliarde de euro în 2012, 10,5 miliarde în 2013 şi 11 miliarde în 2014. Două miliarde de euro, unul în 2013 şi unul în 2014, vor fi alocate pentru a reface infrastructurile din regiunile Emilia Romagna, Lombardia şi Veneto, din nordul ţării, lovite de seismele din luna mai 2012. A mai fost alocată suma de 1,2 miliarde de

euro, începând cu anul 2014, pentru a ajuta alte 55.000 de persoane, din cele peste 350.000 numite în Italia ‚sacrificaţii reformei pensiilor’, care au rămas fără salarii şi fără pensii, pe o perioadă de câţiva ani, în urma aprobării noii reforme a pensiilor, observă La Repubblica.

Reducerea cheltuielilor administraţiei publice prevede tăierea unor locuri de muncă, 20% din manageri şi 10% din funcţionarii de la ministere. Au fost reduse cu 50% maşinile oficiale aflate la dispoziţia ministerelor, iar societăţile publice vor putea avea Consilii de administraţie formate din cel mult trei membri. Va fi redus cu 10% şi personalul Forţelor Armate Italiene. A mai fost redus cu 50% şi numărul provinciilor italiene, pe baza a două criterii principale, număr de locuitori şi suprafaţă, iar până pe data de 1 ianuarie 2014 vor fi create zece zone, numite ‚oraşe metropolitane’, Roma, Torino, Milano, Veneţia, Genova, Bologna, Florenţa, Bari, Napoli şi Reggio Calabria, unde vor fi eliminate provinciile, indică La Repubblica.

‚Reduceri de cheltuieli publice, mai puţine provincii, au fost salvate spitalele’, titrează cotidianul milanez

Il Corriere della Sera, care semnalează faptul că acest decret de lege va fi aprobat de Camera deputaţilor pe 31 iulie. ‚Toţi miniştrii au demonstrat o mare responsabilitate şi au înţeles că avem o misiune colectivă, aceea de a reduce cheltuielile în toate sectoarele’, a declarat premierul Monti, citat de Il

Corriere della Sera.

‚Reduceri de cheltuieli cu 26 de miliarde de euro în trei ani’, titrează La Stampa din Torino, care subliniază faptul că executivul lui Monti a reuşit să evite mărirea TVA cu două procente, de la 21% la 23%.

Guvernul Monti ia măsuri drastice de reducere a cheltuielilorPlanul guvernului italian declanşează reacţia dură a sindicatelor din Italia, care nu exclud posibilitatea unei greve generale.

‚Sindicatele sunt înfuriate din cauza reducerilor de cheltuieli propuse de Monti’, titrează La Repubblica de la Roma, care descrie clima

tensionată după întâlnirea de la Roma dintre guvern şi principalele trei sindicate din Italia, Cgil, Cisl şi Uil, pentru a discuta despre planul guvernului Monti de a reduce cheltuielile administraţiei publice din Italia.Guvernul Monti propune unirea unor provincii mai

mici, din aceeaşi regiune, într-o singură provincie, şi eliminarea celor mai mici provincii, pentru a evita cheltuieli inutile şi pentru a economisi un miliard de euro pe an. În acest mod, riscă să fie eliminate zeci de provincii italiene. Propunerea lui Monti este aceea de a păstra provinciile

cu 350.000 de locuitori, 50 de comune pe propriul teritoriu şi trei mii de kilometri pătraţi de suprafaţă. Monti a explicat că această propunere are scopul de a evita mărirea TVA în luna octombrie 2012 și că, pentru a da un exemplu care speră că va fi urmat şi de alte ministere, va face reduceri energice de cheltuieli la preşedinţia Consiliului de miniştri şi la ministerul economiei şi finanţelor, pe care îl conduce.

Monti a mai propus o reorganizare a statului, prin eliminarea unor tribunale, prefecturi, chesturi, birouri, şi prin reducerea personalului administraţiei publice, o reducere cu 10% a funcţionarilor,

şi cu 20% a cadrelor de conducere. ‚Nu mai sunt sustenabile pentru statul italian cheltuielile pentru a menţine toate structurile teritoriale’, a declarat şi vice-ministrul economiei, Vittorio Grilli, citat de La Repubblica, declaraţie care a dezlănţuit protestul

sindicatelor din Italia, care au anunţat posibilitatea unei greve generale împotriva guvernului Monti.

Planul lui Monti îi va permite Italiei să economisească circa zece miliarde de euro pe an. Il Corriere della Sera scrie şi despre reducerile propuse de guvern în domeniul sănătăţii, pentru a economisi un miliard de euro în 2012 şi două miliarde de euro începând cu anul 2013, reduceri draconice, care ar putea afecta Fondul Sanitar Naţional, şi care vor atinge în primul rând industria farmaceutică, prin reducerea cheltuielilor farmaceutice, impusă la nivel teritorial. Planul guvernului Monti prevede şi o reducere a achiziţiilor de bunuri şi servicii din partea administraţiei publice, observă Il Corriere della Sera.

La Stampa din Torino descrie îngrijorarea reprezentanţilor instituţiilor locale pentru acest plan sever anunţat de Monti, şi subliniază dezamăgirea sindicatelor; liderul principalului sindicat italian, Cgil, Susanna Camusso, a declarat: ‚Guvernul Monti pune gaz pe foc cu aceste propuneri inacceptabile’. Sindicatele sunt convinse că lucrătorii italieni sunt singurii care plătesc criza economică şi propun o taxă pe marile patrimonii, pentru a recupera miliarde de euro care ar putea fi investite în servicii sociale pentru populaţie.


astfel încât să ajungă la zero în 2020. În decembrie 2011 Guvernul a mandatat Ministerul Finanţelor să vândă, prin licitaţie, certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României.

Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră sunt

alocate fiecărui stat semnatar al Protocolului de Kyoto. Un certificat echivalează cu o tonă de CO2 emisă în atmosferă.

România dispune de circa 300 milioane de astfel de certificate aferente perioadei

2008-2012, pe care ar fi putut obţine, în 2008, aproximativ 2,5 miliarde de euro.

Autorităţile nu au reuşit, din 2008, să ajungă la un acord privind entitatea care va vinde certificatele, astfel că până în prezent nu au organizat nicio licitaţie.

România a fost suspendată în august 2011 de la tranzacţionarea certificatelor, din cauză că nu a elaborat o legislaţie adecvată care să permită inventarierea acestor documente.

Sursa: Mediafax

CE a dat aviz României pentru alocarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră

„Tinerii cred într-un viitor italian şi acest lucru este” foarte important „, a spus ministrul, potrivit căruia” este esenţial ca aceștia să se concentreze pe cunoştinţe de italiană. „Reforma legii cetăţeniei, însă, a reiterat Riccardi, „este o decizie care revine cu Parlamentul

European.” În timpul unei vizite la

Hope misiune şi caritate, care ajută imigranţii şi persoanele

sărace din Palermo, Riccardi a spus că a fost „foarte fericit în Palermo” pentru că s-a putut confrunta nu numai cu migraţia, dar şi cu realitatea de integrare din acest oraş. „Problemele cu care se confruntă migranţii sunt aceleaşi, şi anume ocuparea forţei de muncă, criză şi

întârzieri birocratice. Pe aceste fronturi, problemele sunt deja în lucru”.

Sursa: stranieriinitalia.it

Copiii români, considerați italieni numai după primul ciclu de școlarizare



CURIER LEGISLATIV

Alocaţiile pentru hrana pacienţilor adulţi internaţi ar putea fi majorate, din august, cu sume între 2,5 şi 4 lei, până la maximum 17 lei, iar cele pentru copii ar putea creşte cu sume între 0,7 şi 1,5 lei, până la 16

lei, impactul bugetar fiind estimat la 17 milioane de lei anual.Proiectul de Hotărâre de Guvern privind nivelul alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din

Emiterea titlurilor de despăgubire pentru proprietăţile preluate abuziv de stat în perioada regimului comunist este suspendată până la data de 15 mai 2013, conform unei legi publicate în Monitorul Oficial, care a intrat în vigoare pe 9 iulie. Acelaşi document stabileşte că vor fi suspendate inclusiv procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri.

Mai precis, până la data de 15 mai 2013, nu se mai emit titluri de despăgubire în cazul imobilelor preluate abuziv de stat in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In acelaşi timp, nu se vor emite nici titluri de conversie și se suspendă inclusiv procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri.

Titlurile de conversie sunt certificate emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor(ANRP), în numele și pe seama statului român, care încorporează drepturile de creanţă ale deținătorilor asupra statului român și care urmează a fi valorificate prin conversia

Angajatorii ar putea plăti o contribuţie minimă la sistemul de sănătate, de 5,2% din salariul mediu pe economie (2117 lei) pentru fiecare salariat, în condiţiile în care, în prezent, ei plătesc la sistemul de sănătate o contribuţie de 5,2% din salariul acordat angajatului. Practic, la salariul minim pe economie, angajatorii ar urma să plătească de trei ori mai mult pentru CASS decât în prezent. Reglementarea este cuprinsă în proiectul noii Legi a Sănătății, lansată în dezbatere publică.

Ministerul Sănătății a publicat proiectul noii legi care modifică printre altele baza de calcul a contribuţiilor la sănătate. Potrivit proiectului propus de Ministerul Sănătății, cotele procentuale pentru sistemul de sănătate sunt:

•5,5 pentru asigurat;•5,2 pentru angajator, valoarea

acestei contribuţii nu poate fi mai mică decât 5,2% aplicată la un salariu mediu brut pe tara, lunar, pentru fiecare angajat;

•5,5 pentru asiguraţii cu plata contribuţiei din alte surse; valoarea acestei contribuţii nu poate fi mai mică decât 5,5% aplicată la un salariu de bază minim brut pe tara, lunar.Practic, ministerul de resort

păstrează aceleaşi cote procentuale ca in prezent, insa stabileşte o noua baza de calcul pentru acestea. Astfel, CASS datorat de angajator, pentru fiecare angajat, ar urma sa fie calculata la salariul mediu brut pe tara (a cărui valoare este de 2117 lei, in 2012), si nu la salariul stabilit prin contractul de munca pentru respectivul angajat. In momentul

Comisia Europeană a adoptat un plan pentru protecția cetățenilor în caz de faliment bancar. Planul reflectă o abordare coordonată a UE şi stabileşte norme comune de intervenţie în situaţia în care o bancă se confruntă cu probleme financiare. Contribuabilii nu vor mai trebui să plătească pentru scoaterea băncilor din criză.

Criza financiară globală a demonstrat că problemele cu care se confruntă o bancă pot contamina

rapid restul economiei, putând afecta şi alte ţări. De asemenea, s-a văzut clar că ţările UE nu dispun de normele potrivite pentru a gestiona băncile ameninţate de faliment.

În multe cazuri, guvernele UE au fost nevoite să cheltuiască banii contribuabililor pentru a veni în ajutorul unor bănci mari, evitând

astfel ca milioane de clienţi şi sistemul financiar să aibă de suferit.

Pentru a reduce decalajele, Comisia propune un cadru comun de norme care să ajute ţările UE şi autorităţile naţionale de reglementare să intervină rapid şi eficient în cazul unei crize bancare.

Măsurile ar contribui şi la reducerea impactului pe care l-ar putea avea un faliment bancar asupra stabilităţii pieţelor financiare şi ar

limita costul pe care l-ar avea de suportat contribuabilii în cazul în care ar fi nevoiţi să sprijine băncile.

Răspunderea şi povara reprezentată de cheltuielile de restructurare le-ar reveni acţionarilor, creditorilor şi acelor angajaţi ai băncilor care se fac vinovaţi de o gestionare defectuoasă. Alte efecte ale

Plan de protecție UE pentru deponenți în caz de faliment bancar

de fata,conform reglementarilor in vigoare, angajatorul datorează la sistemul de sănătate 5,2% din salariul cu care este încadrat in munca angajatul. Un simplu calcul arata, ca potrivit noilor reguli de calcul, la un salariu minim pe economie (700 de lei) acordat angajatului, angajatorul ar urma sa plătească o contribuţie la sănătate de trei ori mai mare.

Reglementari actuale: Pentru salariul minim brut de 700 de lei, CASS datorat de angajator: 5,2% / 700 lei= 36,4 lei

Reglementari propuse de MS : Pentru salariul minim brut de 700 de lei, CASS datorat de angajator: 5,2% / 2117 lei = 110,084 lei

Mai mult decât atât, nu doar angajatorii vor avea de suferit de pe urma modificărilor propuse de Ministerul Sanatatii, din moment ce baza de calcul se modifica si pentru persoanele care isi plătesc contribuţia la sănătate din alte surse decât salariile. Proiectul noii Legi a Sanatatii prevede ca valoarea CASS pentru cei care isi plătesc contribuţia din alte surse nu poate fi mai mica decat cota de 5,5% aplicata la un salariu de baza minim brut pe tara (700 de lei, in 2012), lunar. Spre exemplu, cei care realizează venituri din activitati independente nu vor mai plati doar 5% din veniturile realizate sau din norma de venit, ci ar putea sa plătească la sănătate o contribuţie de cel puţin 38,5 lei (5,5% / 700 lei).

Sursa: avocatnet.ro

Ministerul Sănătății propune CAS minim pentru angajatori

măsurilor propuse:• autorităţile publice ar primi

prerogative sporite pentru a preveni falimentul băncilor, care le-ar permite să intervină din timp şi să rezolve problemele

• toate băncile mari ar fi obligate să aibă la îndemână planuri de redresare, iar autorităţile publice ar trebui să ştie dinainte ce etape vor parcurge dacă vor trebui să intervină şi să gestioneze o criză bancară

• s-ar obţine o reacţie rapidă în situaţia în care rezervele de capital ale unei bănci ar scădea sub un nivel prestabilit – banca ar fi obligată, la nevoie, să ia măsuri de redresare financiară, să implementeze reforme şi să îşi restructureze datoria• a u t o r i t ă ţ i l e naţionale ar putea să preia controlul asupra unei bănci în dificultate în caz de intervenţie rapidă nereuşită, putând, de exemplu, să vândă banca integral sau o parte din aceasta• a u t o r i t ă ţ i l e naţionale ar fi ajutate să colaboreze mai eficient în cazul

unei bănci transfrontaliere în dificultate. Autoritatea Bancară Europeană va deţine un rol cheie în acest sens.

Măsurile se înscriu într-o serie de reforme introduse de UE pentru reglementarea pieţelor financiare şi protejarea deponenţilor.

Sursa: ec.europa.eu

lor în acţiuni emise de Fondul Proprietatea.

In condiţiile noilor prevederi legale, persoanele care, până la data intrării în vigoare a legii, au optat pentru acordarea titlurilor de plată, dar acestea nu au fost emise de ANRP, pot opta pentru conversia titlurilor de despăgubire în acţiuni emise de Fondul P r o p r i e t a t e a . In schimb, cei care aleg să nu schimbe titlurile de despăgubire vor primi titluri de plată după data de 15 mai 2013. Legea a fost adoptată tacit de Senat, prima cameră sesizată la sfârşitul lunii mai, și ulterior, la 26 iunie 2012, de Camera Deputaţilor, forul decizional, cu 38 de voturi „pentru”, 0 „împotriva” și 8 abţineri.

Sursa: avocatnet.ro

Din 9 iulie, nu se mai emit titluri de despăgubire pentru imobilele naționalizate

unităţile sanitare publice a fost lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii.Baremul privind alocaţiile de hrană pentru consumurile colective din

unităţile sanitare publice nu a mai fost modificat din anul 2008, nivelul acestuia situându-se, în prezent, între 7 şi 13 lei pentru bolnavii adulţi, corespunzător bolilor pentru care sunt internaţi, şi între 1,8 lei şi 14,5 lei pentru copii, pe categorii de vârstă şi afecţiuni, a precizat Ministerul Sănătăţii.Propunerile privind nivelul alocaţiilor de hrană sunt între 9,5 lei şi 17 lei pentru bolnavii adulţi

şi 2,5 lei şi 16 lei pentru copii. Această creştere se încadrează în bugetele de venituri şi cheltuieli pentru unităţile sanitare.„Având în vedere evoluţia preţurilor

la mărfurile alimentare în perioada mai 2008 - februarie 2012, precum şi elementele specifice alimentaţiei în cazul anumitor boli, era necesară actualizarea nivelului alocaţiilor de hrană”, potrivit sursei citate.Autorităţile locale care deţin management spitalicesc, prin hotărâri de consiliu, pot creşte baremul stabilit prin hotărârea de guvern, dar vor suporta majorările din bugetele proprii. Şi persoanele fizice beneficiare pot solicita majorarea acestor baremuri,

dar vor suporta cheltuielile suplimentare corespunzătoare.Potrivit notei de fundamentare a proiectului, ţinând cont că, în totalul cheltuielilor efectuate de spitale, cheltuielile cu hrana reprezintă aproximativ 11 la sută, impactul bugetar a fost estimat la 17 milioane de lei anual, respectiv 7 milioane de lei pentru 2012.

Sursa: Mediafax

Alocațiile pentru hrana din spitale ar putea fi majorată



SOCIAL

Rata şomajului în zona euro a atins în luna mai 2012 nivelul record de 11,1% din populaţia activă, faţă de 11% în luna aprilie, conform datelor publicate luni de Oficiul european de statistică (Eurostat).

În Uniunea Europeană, rata şomajului a crescut de la 10,3% în mai, de la 10,2% în aprilie. România se situează sub media din UE cu o rată a şomajului de 7,4%. O rată a şomajului de 11% nu a fost înregistrată niciodată de la crearea zonei euro în 1999, iar analiştii se aşteptau ca

acest nivel să fie atins încă din luna aprilie, ţinând cont de agravarea crizei datoriilor. De asemenea, este pentru a 13-a lună consecutiv în care rata şomajului în zona euro este mai mare de 10%. În decursul ultimului an, 1,82 milioane de persoane au îngroşat rândurile şomerilor în zona euro care numără

Discriminare la grădiniţă: patruzeci de copii nu au fost admişi la şcolile din centrul istoric din Borgomanero, în provincia Novara din Piemonte. O hotărâre a direcţiunii şcolii prevede ca un prim criteriu de prioritate, cetăţenia italiană. O asociaţie care apără drepturile imigranţilor a luat poziţie şi a semnalat cazul la Comisia Europeană, Ministerul Educaţiei şi la UNAR, iar conducerea şcolii a anulat decizia cu privire la aplicarea criteriului discriminatoriu.

“Mai întâi copiii italieni”- este regula care la Borgomanero, în provincia Novara, riscă să închidă uşile grădiniţelor din centrul istoric la circa patruzeci de fii de imigranţi. Aceşti copii sunt trimişi pe ultimele locuri ale listelor de admitere de către o hotărâre luată în unanimitate, în februarie, de consiliul şcolii, organ care reuneşte reprezentanţi ai profesorilor şi părinţilor elevilor. Criteriile de prioritate pentru înscriere sunt: „1. Cetăţenia italiană. 2. Rezidenţa în localitatea Borgomanero. 3. Prezenţa de fraţi deja înscrişi etc.”. Băieţi şi fetiţe născuţi şi crescuţi în localitatea piemonteză, dar cu mama şi tatăl imigraţi,

cărora le lipseşte în mod necesar prima cerinţă, nu au prioritate.

O practică, a explicat directorul şcolar Tersa Valsesia părinţilor excluşi, care „a fost mereu utilizată şi în anii trecuţi, în momentul în care numărul înscrişilor era superior locurilor disponibile”.Regula pare însă cea mai clasică dintre

discriminări, aşadar ar fi contrară legii, în afara faptului că este deosebit de odioasă- susţine Asociaţia de Studii Juridice privind Imigraţia (Asgi), care a scris o notă detaliată şi a trimis-o la direcţiunea didactică statală din Borgomanero,

Implicarea şcolii în identificarea copiilor rămaşi singuri acasă după plecarea părinţilor în străinătate şi semnarea unui contract educaţional cu unităţile de învăţământ de către persoanele care îi vor îngriji pe cei mici sunt câteva dintre posibilele soluţii pentru îmbunătăţirea situaţiei acestora.

La sfârşitul anului 2011, Direcţia Generală pentru Protecţia Copiilor a identificat aproximativ 83.000 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, dintre aceştia 3. 600 beneficiind de măsuri de protecţie specială, iar cei mai mulţi aflându-se în grija rudelor până la gradul IV ori în centre de plasament.

Pentru întâmpinarea nevoilor acestei categorii de copii, Fundaţia Soros România a organizat o audierea publică „Efectele migraţiei asupra copiilor rămaşi acasă.”

Sociologul Raluca Popescu, psihologul Daniela Gheorghe, adjunctul Avocatului Poporului, Ionel Oprea, şi expertul în drepturile copilului George Roman au formulat o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea situaţiei copiilor rămaşi singuri în urma migraţiei părinţilor.

În opinia lor, asistentul social trebuie să fie liant între diferite instituţii active în

“Împreună pentru a ne cunoaşte mai bine” aşa sună sloganul viitoarei televiziuni italo-române, prima iniţiativă de acest gen din Italia, unde comunitatea românească reprezintă a doua comunitate ca mărime din Peninsulă.

Romit TV a fost înfiinţată în 2011, însă a avut deja ocazia

să se remarce a fi adevărata şi unica televiziune dedicată în totalitate comunităţii româneşti din Italia. Are un program şi o programare

Populaţia Bucureştiului a scăzut cu un sfert de milion de locuitori din anul 2002, când autorităţile au realizat ultimul recensământ şi până în anul 2011, când omul de ştiinţă Vasile Gheţău a realizat un studiu intitulat „Drama noastră demografică - Populaţia României la recensământul din octombrie 2011”, în care a dezvoltat problema demografică în Capitală, dar şi în alte judeţe ale ţării.

În Bucureşti, scăderea naturală a fost de 29 de mii de locuitori, iar prin migraţie internă cu schimbare de domiciliu, creşterea a fost de numai 9 mii de locuitori. Astfel, între recensămintele dintre anii 2002 şi 2011, populaţia a scăzut prin migraţie externă cu nu mai puţin de 229 de mii de locuitori. Totodată, Vasile Gheţău aduce atrage atenţia asupra calităţii îndoielnice a modalităţilor de realizare a recensământului.

Sursa:Agerpres

la biroul şcolar regional din Piemonte, la miniştrii Instrucţiei şi Integrării şi la UNAR.

„Criteriul de preferinţă bazat pe cetăţenia italiană în admiterea cererilor de înscriere la grădiniţe - semnalează experţii de la Asgi - determină o ilegitimă discriminare directă. Persoanele cu cetăţenie străină sunt astfel tratate mai puţin favorabil decât persoanele cu cetăţenie italiană numai şi în mod exclusiv din cauza naţionalităţii sau a condiţiei lor de străini, şi o asemenea diferenţă de tratament este pusă în aplicare într-un mediu care ţine de dreptul la educaţie ca drept uman fundamental” .Asociaţ ia a cerut şcolii să revoce hotărârea, ameninţând, în caz contrar, cu o acţiune civilă antidiscriminare împreună cu părinţii excluşi. Între timp a trimis şi o comunicare la Comisia Europeană pentru a sublinia contrastul dintre regula ciudată „mai întâi italienii” şi normativele comunitare. Ca urmare a mediatizării cazului, conducerea şcolii din Borgomanero a anulat decizia.

Sursa: rgnpress.ro

Discriminare la grădiniță: mai întâi copiii italieni

comunitate (grădiniţă, şcoală, poliţie locală, inspectorate şcolare, serviciu sanitar, alte servicii ale primăriei, ONG-uri, companii), dar şi actor activ în relaţia cu persoana în îngrijirea căreia rămâne copilul.

De asemenea, monitorizarea copiilor trebuie să fie flexibilă, în funcţie de necesităţile acestora, respectiv de la o lună la şase luni sau ori de câte ori este necesar, şi nu o dată la trei luni, conform reglementărilor actuale.

În ceea ce priveşte responsabilitatea şcolilor faţă de copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, experţii

recomandă efectuarea de vizite de către psihologi, consilieri, dar şi profesori la domiciliul elevilor, mai ales în cazul celor care se află în grija unor persoane care nu vin la şedinţele cu părinţii şi nu se implică în activităţile şcolare. Experţii mai recomandă crearea unei

echipe multidisciplinare de specialişti (psiholog, consilier şi mediator şcolar) în fiecare unitate de învăţământ.

Referitor la criteriile pe care ar trebui să le îndeplinească persoana în grija căreia rămân copiii, experţii propun asumarea în scris a responsabilităţii îngrijirii copilului, cu descrierea clară a atribuţiilor şi institţiilor la care persoana nominalizată pentru îngrijirea minorului se va adresa, în funcţie de problemele întâmpinate, şi semnarea unui contract educaţional cu şcoala, asemenea celui prevăzut de Legea Educaţiei Naţionale, la art. 86, al. 1, care să prevadă şi numărul minim de întâlniri

cu profesorul sau dirigintele pe semestru.

Totodată, specialiştii propun ca persoanele care îşi asumă creşterea unor copii să fie evaluate psihologic în ceea ce priveşte abilităţile sale de îngrijire şi echilibru emoţional.

Sursa: Mediafax

Efectele migraţiei asupra copiilor rămaşi acasă

în prezent 17,561 milioane şomeri. În rândul statelor membre UE, Spania se situează de departe pe primul loc cu o rată a şomajului de 24,6%, urmată de Grecia unde şomajul se situa la 21,9% în luna martie. Diferenţe semnificative se constată între ţările din sudul Europei şi cele din nord. Cele mai scăzute rate ale şomajului se înregistrează în Austria (4,1%), Olanda (5,1%), Luxemburg (5,4%) şi Germania (5,6%). Potrivit analiştilor, situaţia nu se va îmbunătăţi în viitorul apropiat, în condiţiile

în care zona euro se îndreaptă spre o contracţie a activităţii economice în al doilea trimestru. Analiştii prognozează că rata şomajului în zona euro va ajunge la 11,5% în cursul anului, cu decalaje semnificative în rândul statelor membre.

Sursa:Agerpres

A crescut șomajul în zona euro Statistici demografice

îngrijorătoare pentru România

specifică, îndrumată în mod tot mai riguros către o integrare transparentă a cetăţenilor rezidenţi în ţesutul social italian.

Menţinerea cetăţenilor informaţi privind realitatea socio-politică din Italia şi România este

un angajament asumat de Romit.tv. Difuzarea programelor dedicate micilor telespectatori, cu specific istoric, cultural şi desene

Romit TV prima televiziune romano-italiana s-a lansat în Italia

animate (copiilor născuţi in Italia) in limba română, pentru Romit.tv reprezintă un obiectiv atins.

Pe site-ul actual www.romit.tv ia viaţă prima tv web românească pentru diaspora românească care le oferă telespectatorilor săi posibilitatea de a vedea telejurnale româneşti, principalele programe de informaţii în direct, programe de desene animate, filme istorice româneşti şi italiene, etc. Pe lângă aceasta, se poate dialoga prin blog, skype, participând ca şi telespectator în mod activ la construirea cotidiană a produsului televizivat Romit.tv.

Până astăzi Romit.tv a cucerit afecţiunea publicului care o recunoaşte tot mai mult drept o televiziune a tuturor percepând-o ca pe un model de ascultare şi de referinţă al unei categorii tot mai vaste a diasporei româneşti din Italia şi de pretutindeni.

Sursa:diaspora.businesslive.ro



SĂNĂTATE

Sănătate

Circa cinci milioane de bebeluşi au fost născuţi datorită tehnicilor de fertilizare in vitro (FIV) de la venirea pe lume a lui Louise Brown, primul copil născut în eprubetă în 1978, conform estimărilor furnizate în cadrul unei conferinţe de specilitate la Istanbul, transmite AFP citată de Agerpres.

Societatea Europeană de Reproducere Umană şi Embriologie (ESHRE) estimează că 350.000 de bebeluşi sunt concepuţi anual prin fertilizare in vitro, echivalentul a 0,3% din cei 130 de milioane de copii care se nasc în lume.

Cifra de cinci milioane se bazează pe datele privind fertilizarea in vitro înregistrate în lume până în 2008 şi pe estimările pentru următorii trei ani şi jumătate pentru care nu există încă nicio statistică disponibilă. FIV este o fertilizare care se face în afara corpului femeii, în laborator, de unde şi denumirea de ‚bebeluşi în eprubetă’ oferită acestor copii.

Subiect al unei polemici dure încă de la început, reproducerea asistată medical s-a impus de-a lungul anilor ca un tratament eficient pentru numeroase cupluri infertile. „Tehnicile au fost îmbunătăţite semnificativ de-a lungul anilor, cu o creştere a ratei sarcinilor. Copiii născuţi sunt la fel de sănătoşi ca cei din părinţi infertili care au procreat în mod spontan”, afirmă dr. David Adamson, preşedintele Comitetului internaţional pentru supravegherea reproducerii umane asistate medical.

În opinia doctorului Simon Fishel, un specialist britanic în fertilizare, atingerea pragului de cinci milioane de bebeluşi în eprubetă ‚justifică toate luptele juridice şi morale, dezbaterile etice şi aprobarea din partea societăţii, obţinută într-o luptă puternică’. Conform cifrelor furnizate la Istanbul, aproape 1,5 milioane de fertilizări in vitro în sens larg sunt practicate în fiecare an în întreaga lume, dintre care o treime în Europa. Rata de succes al unui ciclu de tratament s-a stabilizat la 32% din rata sarcinilor prin embrion transferat. Societatea Europeană de Reproducere Umană şi Embriologie relevă de asemenea eforturile pentru evitarea sarcinilor multiple, prin implantarea de mai puţini embrioni în Europa şi, din ce în ce mai des, chiar de un embrion unic. Numărul de tripleţi născuţi în urma unei fertilizări in vitro a scăzut la mai puţin de 1%, iar cel al gemenilor - puţin sub 20%.

Sursa: Agerpres

Conform rezultatelor unui studiu realizat de un grup de cercetători de la Universitatea Uppsala, Suedia, unele produse cosmetice conţin substanţe chimicale care ar putea mări riscul apariţiei diabetului.Un exemplu în acest sens îl constituie ftalaţii – compuşi chimici prezenţi în produse cosmetice cum ar fi fondul de

ten ori unele creme sau parfumuri. Ftalaţii se adaugă şi în plastic, pentru a-l face

m a i

flexibil ş i transparent.“Oamenii sunt expuşi la aceşti produşi chimici în diferite feluri, întrucât îi pot inhala din parfumuri, deodorante sau chiar şi din unele alimente”, a precizat coordonatoarea studiului, Monica Lind.Cercetătorii suedezi avertizează că prezenţa acestui compus în produsele cosmetice creşte riscul apariţiei diabetului. Ei au analizat structura sângelui la 1.000 de persoane cu vârsta de peste 65 de ani. Astfel, au observat că nivelul de zahăr din sânge scade când o persoană nu mănâncă pentru cel puţin opt ore.Rezultatele studiului au relevat faptul că la persoanele cu un nivel mare de ftalaţi în sânge riscul de apariţie a diabetului este substanţial crescut comparativ cu cele fără acest compus chimic în organism.


Infertilitatea este o problemă de sănătate care afectează un număr surprinzător de mare de cupluri - cel puţin unul din zece cuplur i se confruntă cu această problemă.

Dincolo de aspectele fizice, care uneori produc disconfort,

infertilitatea produce o imensă suferinţă

pe plan psihologic, emoţional şi spiritual, comparabilă cu suferinţa cauzată de bolile terminale.Cum se pune diagnosticul de

infertilitate?

Lipsa sarcinii după un an de relaţii sexuale

fără folosirea mijloacelor anticoncepţionale defineşte

infertilitatea. Este de precizat că pentru femeile peste 35 de ani, intervalul se reduce la 6 luni din cauza

scăderii naturale a fertilităţii după această vârstă.

Care sunt cauzele infertilităţii?

În general, se vorbeşte de trei categorii mari de infertilitate, în funcţie de cauza primară, care poate fi feminina, masculina sau mixta. Infertilitatea feminina răspunde de circa 40-50% din cauzele de infertilitate, si poate fi cauzata de una sau mai multe problemele: boli sau anomalii ale trompelor uterine, tulburări de ovulaţie, afecţiuni uterine. Infertilitatea masculină este cauza principala a circa 20% din cazurile de infertilitate. Infertilitatea bărbatului are de-a face, în primul rând, cu stresul, fumatul si consumul de alcool, boli de diferite tipuri, deficiente de zinc, seleniu, acid folic sau vitamina C.Infertilitatea mixta este cauza a 30-40% din cazurile de infertilitate si este rezultatul unor probleme care afectează ambii parteneri. Indiferent de forma de infertilitate care este diagnosticată în final, este foarte important de reţinut că infertilitatea trebuie tratata ca o boala a cuplului. Teste de evaluare a infertilităţii la femei:

• examen medical general pentru evaluarea stării de sănătate generală şi a existenţei altor boli care pot afecta fertilitatea.

• analize de identificare a ovulaţiei - în general acestea sunt măsurători ale anumitor hormoni în sânge sau urină.

• histerosalpingografia pentru evaluarea uterului şi a trompelor uterine.

• analize de sânge • ecografie pentru evaluarea uterului Teste de evaluare a infertilităţii la bărbaţi:• examen medical general pentru evaluarea stării de

sănătate generala • ecografii pentru diagnosticarea unor afecţiuni.

Este important să retineţi că, deşi multe sau chiar toate aceste teste pot fi comandate de medici de diferite specialităţi, şansa cea mai mare ca rezultatele să fie puse în contextul potrivit este atunci când sunteţi sub îngrijirea unui medic specialist în probleme de infertilitate.

Sursa: www.sanatate.org

Reorganizarea caselor de asigurări de sănătate, a spitalelor, precum şi introducerea asigurării facultative sunt doar câteva dintre schimbările aduse sistemului sanitar din România, conform proiectului noii legi a sănătăţii, lansate în dezbatere publică.

S-au introdus pachetele de servicii de sănătatePropunerea legislativă stabileşte ca toţi cetăţenii care au un contract de asigurare obligatorie de sănătate sunt asiguraţi, însa această calitate de asigurat se poate pierde dacă timp de 3 luni nu se plăteşte contribuţia de asigurări obligatorii de sănătate. Odată plătită contribuţia, asiguraţii vor avea acces la serviciile medicale cuprinse in pachetul de servicii de sănătate de baza, care cuprinde serviciile de sănătate, medicamentele, şi alte servicii la care au dreptul asiguraţii şi se suportă din fondul naţional de asigurări obligatorii de sănătate.

Un alt pachet introdus de proiectul de lege este pachetul social de servicii de sănătate. Acesta se acordă asiguraţilor cu venituri mici şi persoanelor asistate social, iar cheltuielile vor fi decontate de la bugetul de stat.

În cazul cetăţenilor care nu sunt asiguraţi, aceştia vor beneficia, totuşi, de pachetul minimal de servicii de sănătate, care cuprinde servicii de sănătate finanţate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sanatatii, inclusiv serviciile acordate în cazul urgenţelor prespitaliceşti şi a urgentelor medico chirurgicale în unitatea de primire urgenţe (UPU) şi

în compartimentul de primire urgenţe (CPU).Cetăţenii pot opta, suplimentar, pentru un pachet de asigurări facultative de sănătate. Totuşi, pentru a participa la o asigurare facultativă de sănătate, asiguratul trebuie, în mod obligatoriu, să aibă asigurarea obligatorie de sănătate.

Casele de Asigurări de Sănătate se

reorganizează O altă modificare cuprinsă în

proiectul de lege constă în reorganizarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate

(CNAS), ce va fi redenumită Autoritatea Naţională de Reglementare a Asigurărilor Obligatorii de Sănătate (ANRAOS), păstrându-şi rolul de distribuţie şi redistribuţie a veniturilor între asiguratorii de

sănătate, în funcţie de numărul de asiguraţi şi de riscul de boală.

Și casele judeţene de asigurări de sănătate se vor reorganiza.

Astfel, acestea se vor transforma, într-o prima fază, în case de asigurări

regionale, până la data de 31.12.2013. Ulterior, până la 31.12.2014, se pot reorganiza

în societăți mutuale de asigurări de sănătate, ce vor avea statutul de structuri asociative, non-profit. Mai precis, cele 42 de case de sănătate din prezent se vor transfera în 8-10 societăţi mutuale de asigurări, la care fiecare asigurat se va putea înscrie, la alegere.

Spitalele, reorganizate ca fundaţii

Atenție la compușii chimici din produsele cosmetice!

5 milioane de copii născuți prin fertilizare in vitro din 1978

Infertilitatea - o boală a cuplului

Aceasta modificare a fost făcută publică încă de la începutul lunii aprilie 2012, când a fost lansat in dezbatere primul capitol din proiectul noii Legi a sanatatii. Conform documentului, spitalele se vor putea reorganiza ca instituţii de sănătate autofinanţate, nebugetare, de exemplu fundaţii, având un singur membru fondator, şi anume actualul administrator. Organizate ca instituţii nebugetare, unităţile sanitare vor avea libertatea de a încheia parteneriate care să asigure desfăşurarea asistenţei medicale cu plată, la cererea pacienţilor, şi remunerarea suplimentară a personalului care acordă aceste servicii medicale, arata sursa citată. Toate spitalele, indiferent de forma de organizare, au obligaţia de a acorda primul ajutor medical de urgenţă oricărei persoane care se prezintă la spital, dacă starea sănătăţii persoanei este critică sau cu potenţial de agravare, până la predarea acesteia către un echipaj medical de urgenţă.

sursa: avocatnet.ro

Proiectul noii Legi a Sănătății, lansat în dezbatere publică



RELIGIE

În ziua de 4 iulie 2012, la Palatul Patriarhiei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit în audienţă delegaţia Conferinţei Episcopale din regiunea Umbria, Italia, condusă de Excelenţa Sa Vincenzo Paglia, Arhiepiscop de Terni, Narni şi Amelia şi Preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Familie. Excelenţa Sa Vincenzo Paglia a mulţumit pentru primire şi a menţionat că împreună cu

membrii Conferinţei Episcopale din regiunea italiană Umbria se află într-un pelerinaj în România pentru a cunoaşte mai bine viaţa socială, culturală şi religioasă a poporului român, de aceeaşi origine latină cu poporul italian. În acest context, Arhiepiscopul Vincenzo Paglia a subliniat relaţiile foarte bune ale Bisericii Romano-Catolice cu Episcopia Ortodoxă Română a Italiei,

Evanghelia Duminicii a V-a după Rusalii ne spune în puţine cuvinte modul în care Mântuitorul Iisus Hristos îşi arată iubirea Sa milostivă faţă de oamenii care sunt chinuiţi de demoni. În Evanghelia de astăzi se arată că omul stăpânit de duhurile rele se înstrăinează de Dumnezeu, de semeni şi de el însuşi. Locuirea în morminte era simbolul faptului că aceşti oameni îndrăciţi se aflau într-un fel de moarte spirituală. Au căzut din starea de comuniune cu Dumnezeu şi cu semenii, s-au însingurat şi s-au înstrăinat. Însingurarea şi înstrăinarea exprimă o existenţă chinuită, o existenţă diminuată, o existenţă la limita vieţii umane. Omul posedat de demoni nu mai este o persoană liberă. Facultăţile sale mintale şi simţirile sale sufleteşti sunt folosite de demon. Nu mai sunt folosite de omul propriu-zis. Omul posedat este înstrăinat de el însuşi. Nu mai este el subiectul acţiunilor sale, nu mai este el însuşi subiectul gândirii sale, al vorbirii sale şi al mişcării trupului său. Sufletul şi trupul său sunt folosite de către duhurile necurate ca instrumente de a face lucruri rele.

Însă, într-un sens mai larg, oamenii chinuiţi de demoni nu sunt numai cei posedaţi de aceştia asemenea demonizaţilor din Evanghelie, ci şi oamenii stăpâniţi de păcate şi patimi egoiste ca înstrăinare de Dumnezeu şi de semeni. Adică oamenii care ascultă mai mult de ‚sfatul diavolului’ şi de slujitorii lui, se despart de Dumnezeu Cel milostiv, deoarece folosesc în mod rău, egoist, libertatea lor, trăind în păcate şi mai ales în indiferenţă faţă de suferinţa

Creştin ortodocşii români l-au pomenit pe 2 iulie pe drept credinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, purtătorul de biruinţă şi apărătorul creştinătăţii. Măritul Voievod a fost numit şi cinstit dintotdeauna de către popor drept-credincios, bun, mare şi sfânt, pentru faptele sale de milostenie, pentru iscusinţa cu care a condus ţara, pentru lucrarea lui întru apărarea întregii creştinătăţi şi zidirea unui mare număr de biserici şi mânăstiri.

Din anul 1992, Biserica îl pomeneşte în rândul sfinţilor pe marele voievod al Moldovei, Ştefan, unul dintre cei mai străluciţi conducători ai românilor. Dar cu multe veacuri înainte de canonizarea sa, „sinodul infailibil al poporului“ l-a considerat sfânt, după cum spune cronicarul: „…după moartea lui îi ziceau Sfântul Ştefan-Vodă, nu pentru suflet, că este mâna lui Dumnezeu…, ci pentru lucrurile sale cele vitejeşti carele nimeni din domni, nici mai înainte, nici după aceea nu l-au agiunsu“.

Neînfricat apărător al MoldoveiDin acel aprilie 1457, când, la locul numit

„Direptate“, Moldova i-a ieşit înainte cu „mitropolit, episcopi, egumeni, boieri şi ţărani“, până când a pus mâinile pe piept, la 2 iulie 1504, Ştefan cel Mare si Sfânt a ars ca o flacără apărând creştinătatea, Moldova şi Biserica lui Hristos. A luptat până când a fost doborât de o rană primită în luptă. Şi lupta aceea a fost dreaptă. El n-a vrut pământul nimănui. El a vrut doar să apere Moldova. Alături de calitatea de neînfricat apărător al Moldovei, trebuie să o amintim şi pe aceea de mare ctitor de lăcaşuri sfinte.

Mare ctitor de lăcaşuri sfinteCâţi domni din istoria lumii se pot mândri

cu peste 40 de biserici şi mănăstiri ridicate într-o ţărişoară jefuită şi cotropită în fiecare

an. Vorbesc despre marele ctitor mănăstirile sau bisericile de la Putna, Neamţ, Suceava, Probota, Bistriţa, Huşi, Vaslui, Tazlău, Milişăuţi, Pătrăuţi, Baia, Voroneţ, Hârlău, Popăuţi, Dobrovăţ, Volovăţ, Răuseni şi atâtea

altele. Pe toate le-a înzestrat cu icoane şi odoare de mare preţ, cu odăjdii şi Evanghelii ferecate în aur, clopote şi moşii, cu o

mărinimie greu de egalat. De aceea, La Putna a fost zi de mare

sărbătoare pe 2 iulie. Sărbătorirea Sfântului Voievod Ştefan a adunat, în curtea Mănăstirii Putna, câteva mii de persoane, din toată

ţara, dar şi români din Ucraina, Republica Moldova, Germania, şi din alte ţări din vestul Europei. Slujba religioasă din curtea

mănăstirii a fost oficiată de ÎPS Pimen Suceveanul, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, PS Meletie, Episcop al Hotinului, şi PS Loghin, Episcop de Bănceni, împreună cu un sobor de preoţi din zonă. Pimen Suceveanul a evocat viaţa lui Ştefan cel Mare, arătând că acesta a fost „apărător al dreptei credinţe, apărător al ţării şi ctitor de biserici în vremuri cu războaie” şi că „Ştefan cel Mare a ţinut la demnitatea poporului său, pentru tot ceea ce a făcut fiind considerat cel mai mare român”. „Ziua de 2 iulie începe a fi o sărbătoare a celor mai mulţi, care simt româneşte şi creştineşte”, a mai spus Pimen Suceveanul.

Icoană a sufletului românescAu trecut 550 de ani de când slăvitul Ştefan

a fost întronizat ca voievod al Moldovei. Trecerea anilor i-a sporit faima. Oriunde mergi în Moldova, vei întâlni zidiri măreţe, mănăstiri, biserici, cetăţi, fântâni, poduri. Dar mai ales, vei întâlni la fiecare casă amintirea unui domnitor neînfricat, luptător, ctitor.

„Doamne, numai tu singur ştii ce a fost în inima mea“

La sfârşitul vieţii, marele domn se pregătea de întâlnirea cu Mântuitorul Hristos, Căruia îi închinase viaţa şi Căruia îi ceruse iertare pentru păcatele săvârşite ca un om purtător de trup şi vieţuitor în lume.

La ziua pomenirii sale, la 2 iulie, cântăm împreună marelui voievod: „… Apărător neînfricat al credinţei şi patriei străbune, mare ctitor de locaşuri sfinte, Ştefane voievod, roagă pe Hristos Dumnezeu să ne izbăvească din nevoi şi din necazuri“.

Sursa:basilica.ro

Ştefan cel Mare şi Sfânt omagiat la Putna

Delegația Conferinței Episcopale din Umbria, Italia în vizită la Patriarhia Română

condusă de Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a felicitat pe Excelenţa Sa Vincenzo Paglia pentru recenta numire ca Preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Familie şi a mulţumit pentru sprijinul constant pe care Biserica Romano-Catolică îl acordă parohiilor ortodoxe române din Italia, în special prin oferirea de locaşuri

de cult pentru oficierea slujbelor religioase. Patriarhul României şi Preşedintele Consiliului Pontifical pentru Familie au mai subliniat importanţa dialogului şi cooperării practice între cele două Biserici pentru promovarea comună a valorilor creştine, în special ale instituţiei sacre a familiei într-o Europă afectată de secularizare, criză morală şi economică.

Sursa: basilica.ro

Predica Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, la Duminica a V-a după Rusalii

(Vindecarea celor doi demonizaţi din ţinutul Gadarei)celor din jurul lor şi faţă de milostivirea lui Dumnezeu, care trebuie arătată oamenilor prin lucrarea noastră milostivă, prin faptele milosteniei, ale bunătăţii. [...]

Lupta cu duhurile rele începe odată cu Sfântul Botez

Înţelegem, aşadar, că viaţa creştină înseamnă şi o luptă cu duhurile rele. Încă de la Botez, avem un program duhovnicesc, acela al lepădării de satana şi de toţi slujitorii lui şi al unirii cu Hristos. Acest program arată că în viaţa creştină există o luptă între Duhul lui Hristos, primit la Botez, şi duhurile rele care-l ispitesc pe om şi-l îndeamnă să săvârşească răul. Păcatul şi consecinţa sa, moartea (cf. Romani 6, 23), sunt realităţile cele mai contrare firii omeneşti, care este creată după chipul lui Dumnezeu Cel sfânt şi veşnic viu. Sfânta Scriptură consideră păcatul ca fiind o perturbare sau o dezordine a creaţiei şi un obstacol permanent în participarea omului la viaţa şi fericirea veşnică a lui Dumnezeu.Demonii se tem de smerenie şi de prezenţa Duhului Sfânt din omul smerit

[...]Omul singur nu poate lupta împotriva patimilor şi a duhurilor necurate care îl chinuiesc din invidie şi din ură faţă de el, ci este nevoie ca omul să fie în stare de comuniune vie cu Dumnezeu prin rugăciune şi prin post.

Sursa:Ziarul Lumina



TURISM / CULTURĂ

Arhiva Naţională de Filme (ANF) a aniversat, pe 4iulie, 55 de ani de activitate neîntreruptă, ocazie cu care la Cinemateca Eforie au fost prezentate patru filme realizate în 1957, anul în care a fost înfiinţată Arhiva. Programul evenimentului a început cu filmul „Scurtă istorie”, un documentar despre istoria Arhivei Naţionale de filme. A urmat un scurtmetraj de animaţie în regia lui Ion Popescu Gopo, primul film românesc premiat la Festivalul de la Cannes cu Palme d’Or pentru scurtmetraj, lungmetrajul „Două Lozuri”, o comedie, adaptare după nuvela omonimă a lui I.L. Caragiale în regia lui Gheorghe Naghi şi Aurel Miheleş, cu Grigore Vasiliu-Birlic, Dorina Done, Marcel Anghelescu, Alexandru Giugaru şi Ion Iancovescu, scurtmetrajul documentar „Casa de pe strada noastră” în regia lui Mircea Săucan şi cu vocea lui Radu Beligan, şi drama „Erupţia” în regia regretatului Liviu Ciulei, cu Eva Cristian, Lucia Mara Dabija, Lica Popescu, Jean Bart, Dorin Dron şi Ştefan Ciubotăraşu. „Am ales să prezentăm filmele din această seară pentru că ele au fost filme care s-au lansat în anul naşterii Arhivei de Filme. Bineînţeles că este şi o foarte drăguţă coincidenţă cu centenarul Caragiale care are loc în acest an. De asemenea ‚Erupţia’ regretatului Liviu Ciulei este iarăşi un film de referinţă în cinematografia românească şi, bineînţeles ‚Două lozuri’ cu pleiada marilor noştri actori. Noi spunem că au fost nişte filme foarte bune şi nu întâmplător s-au născut în anul în care s-a născut arhiva”, a declarat directorul Arhivei Naţionale de Filme, Anca Mitran, pentru Agerpres.

Institutul Cultural Român (ICR) de la Londra desfăşoară în această perioadă o amplă serie de evenimente la Olimpiada Culturală, cu „olimpici” ai culturii române, din arta contemporană, muzică, literatură, teatru, într-un program variat, transpus vizual pe cartonaşe în formă de medalii.

În hol, la intrare, vizitatorul poate viziona expoziţia „ROlimpienii”, cu fotografii şi informaţii despre cele mai importante triumfuri sportive ale românilor, în paralel cu performanţele româneşti din cultură. Iosif Sârbu, primul român medaliat vreodată cu aur, în 1952, la Helsinki, la tir, Dumitru Pârvulescu, primul român medaliat cu aur la lupte greco-romane, Leon Rotman, care a câştigat primele două medalii de aur la canotaj pentru România, la Melbourne, în 1956, deşi a concurat accidentat la gleznă, Constantina Diţă Tomescu, prima româncă medaliată cu aur la maraton, la Beijing, în 2008, Alina Dumitru, care a adus prima medalie de aur pentru judo în România, tot în 2008, multicampioana la gimnastică Ecaterina Szabo, Lia Manoliu, Iolanda Balaş, Laura Badea şi mulţi alţii sunt prezentaţi alături de nume sonore din cultură şi arte, de la Constantin Brâncuşi şi Tristan Tzara, generaţia 1927 - Mircea Eliade, Emil Cioran, Mihail Sebastian, Eugen Ionescu etc. -, George Enescu, Dinu Lipatti, la Angela Gheorghiu, Alina Cojocaru, Filip Florian, Norman Manea, Lucian Pintilie, Andrei Șerban, Ion Grigorescu, Dan Perjovschi. Jean Negulescu (1900 - 1993), şi Cristian Mungiu, cel mai premiat cineast român actual.

Expoziţia a fost inaugurată în urmă cu o lună, în prezenţa lui Ivan Patzaichin, care a

expus şi o versiune a celebrei canoe cu care a dominat competiţiile internaţionale de profil timp de zece ani, acesta fiind urmat de Laura Badea, care a citit poezie românească în cadrul unui eveniment organizat pe 11 iunie, la Kings Place, alături de vedete ale sportului britanic şi american.

Pe de altă parte, seria de peste 22 de evenimente româneşti desfăşurate în

această perioadă, urmând ca şi alte proiecte să se deruleze ulterior, inclusiv pe parcursul Jocurilor Olimpice, a debutat cu prezenţa artiştilor Dan şi Lia Perjovschi, la Open Wide School, un program de ateliere susţinute de 100 de artişti din toată lumea.

Festivalul a debutat în mod spectaculos, cu

o „ploaie de poezie”, 100.000 de poeme scrise pe foi fiind împrăştiate de un elicopter deasupra centrului oraşului şi strânse cu bucurie de londonezii aflaţi acolo, potrivit CNN. Ineditul eveniment a fost organizat de o asociaţie de artişti din Chile, Casagrande, aflată în spatele unor manifestări similare în alte oraşe ale lumii care au fost victime ale bombardamentelor aeriene pe timp de război.

Muzica are, de asemenea, un loc privilegiat în programul românesc la Olimpiada Culturală. Astfel, pianista Mădălina Rusu a susţinut un concert în celebra biserică St. Martin-in-the-Fields din Trafalgar Square. Biserica a fost plină, aproximativ 200 de oameni asistând la interpretarea unor lucrări de Manuel de Falla, George Enescu, Robert Schumann

(„Fantasiestucke” de 30 de minute) şi Alexander Scriabin, de pianista română, care a fost aplaudată şi chiar felicitată la final de unii dintre spectatori.

În cadrul programului românesc din timpul Olimpiadei Culturale, unii dintre cei mai cunoscuţi artişti români vor fi prezenţi în capitala Regatului Unit. Arhitectul Vlad Tenu expune până pe 3 august la Central Saint Martins (Granary Building). Lucrarea sa, o sculptură-instalaţie intitulată „Complexitate minimală”, este creată din 2.368 de bucăţi de aluminiu tăiate cu laserul. Proiectul a câştigat concursul de design şi fabricaţie digitală Repeat în 2010, organizat de Tex-Fab în Houston, Texas, fiind selectat dintr-o serie de 95 de propuneri, iar în 2012 a primit premiul pentru Divine Detail acordat de Architectural International Association din Houston. Programul evenimentelor româneşti din cadrul Olimpiadei Culturale de la Londra (21 iunie - 9 septembrie), intitulat ROlympics, este realizat în parteneriat cu importante instituţii britanice - Southbank Centre, British Library, Opera Holland Park, Teatrul Regal Stratford East, Kings Place - şi integrat marilor evenimente culturale londoneze - London Festival, Big Dance Festival, London International Theatre Festival, Poetry Parnassus, Wide Open School, London Festival of Architecture, River of Music, Thames Festival.

Programul românesc în cadrul Olimpiadei Culturale, realizat şi coordonat de ICR prin ICR Londra, este constituit din proiecte elaborate de echipa ICR/ICR Londra.

Sursa: Mediafax

România participă la Olimpiada Culturală de la Londra

Ea a amintit că în Europa pentru prima dată conceptul de arhivă de film a fost lansat în 1932 de doctorul Cantacuzino iar „prima arhivă de filme din Europa a apărut în 1933, la un an după ce Cantacuzino avea această idee inovatoare”. „Arhiva chiar dacă s-a creat după 25 de ani de la enunţul conceptului de arhivă este una din cele mai mari din sud-estul Europei. Înmagazinează aproape

80.000 de metri de peliculă ceea ce înseamnă aproximativ 400.000 de bobine cu filme româneşti, străine, de ficţiune, documentare, lungmetraje, scurtmetraje, animaţie, cam toate genurile de filme”, a mai spus Anca

Mitran. Arhiva Naţională de Filme (ANF), intitulată iniţial Arhiva Naţională de Filme Cinematografice (ANFC), a luat fiinţă la pe 4 iulie 1957, ca organism în subordinea Ministerului Învăţământului şi Culturii. În 1959, sub noua denumire, Arhiva devine membru provizoriu, iar în anul următor membru efectiv al Federaţiei Internaţionale

a Arhivelor de Filme (FIAF), organism de legătură între arhivele lumii. În 1965 a fost construit primul depozit destinat special păstrării filmelor. Primele spectacole de cultură cinematografică au fost iniţiate în

februarie 1962, iar în septembrie 1964 şi-a început activitatea Cinemateca Română, care, prin sălile sale (în prezent, Eforie şi Union), a reprezentat, timp de aproape jumătate de secol, un punct central de atracţie pentru comunitatea cinefilă din Bucureşti. La întemeiere, arhiva deţinea 128 de filme de lungmetraj şi 20.000 de bobine de filme neidentificate. Ulterior, prin aplicarea Legii

depozitului legal (pentru filmele produse şi difuzate în România), în 1987, colecţia de filme a ajuns să conţină 280.000 de bobine, dintre care peste 7.500 de filme de lungmetraj.

În prezent, ANF deţine aproape 46.000 de titluri - cea mai veche datând din 1897 -, filme de toate genurile şi din toată lumea iar din 1965 a început proiecţiile publice într-o sală proprie de cinematecă. Printre filmele din Arhiva Naţională de Filme cu valoare istorică de necontestat se numără prima filmare în România, realizată de Paul Menu şi datând din 1897: „Parada de 10 mai”, primul film românesc de ficţiune păstrat, „Independenţa României” (1913), realizat de Grigore Brezeanu şi Aristide Demetriade, „Hemiplegia” (1898), primul film ştiinţific din lume, al profesorului Gheorghe Marinescu, filme ale pionierilor cinematografului balcanic Milton şi Ienache Manakia, considerate

printre primele filme etnografice din lume: „Obiceiuri din viaţa aromânilor din Pind” (1907).

Sursa: Agerpres

Arhiva Națională de Filme a aniversat 55 de ani de activitate



TURISM / CULTURĂ

Descoperă patrimoniul UNESCO:Biserici pictate din Moldova secolul 16

- Moldoviţa -România a fost invitată la Salonul Internaţional de Carte de la Torino România, pentru prima oară, cea mai importantă manifestare de profil din Italia. Cea de-a XXV-a ediţie, a fost celebrată prin prezenţa de onoare a României şi Spaniei, precum şi prin alegerea unei teme contemporane: Vivere in rete: le mutazioni indotte dale tecnologie digitali / A trăi în reţea: modificările impuse de tehnologiile digitale.

Prezenţa României la Salonul Internaţional de Carte de la Torino a fost coordonată de Institutul Cultural Român, prin Centrul Naţional al Cărţii şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, şi a inclus un amplu program de manifestări culturale, focalizat pe promovarea literaturii române, a traducerilor şi a politicilor editoriale din România. Partenerii Institutului Cultural Român au fost colectivul de limba şi literatura italiană din cadrul Universităţii Bucureşti şi Asociaţia Italiană a Româniştilor. Standul naţional al României, cu o suprafaţă de 400 metri pătraţi, a fost construit după un concept inovativ şi interactiv, atât pentru a atrage publicul larg şi specialiştii, cât şi pentru a ilustra producţia editurilor româneşti reprezentative.

Standul a avut o zonă multimedia, unde vizitatorii au putut accesa o panoramă reprezentativă pentru imaginea României, în varii domenii (literatură, teatru, arte vizuale, film, muzică, dans, turism) şi un punct de informare turistică, organizat în parteneriat cu Biroul Naţional de Turism al României în Italia. De asemenea, în biblioteca multimedia a Standului, publicul a putut consulta e-book-uri, iar în salonul interactiv site-uri reprezentative pentru dinamica peisajului cultural din România. În parteneriat cu Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei şi cu Academia Civică, pe o latură a Standului a fost montată o expoziţie de fotografii dedicată victimelor comunismului.

În sala de conferinţe au fost organizate 30 de manifestări, cuprinzând lansările traducerilor din literatura română apărute în Italia de la ediţia precedentă a Salonului, mese rotunde propuse de Asociaţia Italiană a Româniştilor, dezbateri, dialoguri între scriitori români şi scriitori italieni, organizate de Fundaţia Bellonci, care decernează prestigiosul Premiu literar Strega, şi colectivul de limba şi literatura italiană al Universităţii din Bucureşti.

Sursa: diaspora.businesslive.ro

Mănăstirea Moldoviţa este una dintre cele mai vechi aşezări monahale, cu un important trecut istoric. Originea sa nu este cunoscută cu precizie, însă tradiţia o aminteşte încă din perioada voievozilor Muşatini. Sub domnia lui Alexandru cel Bun a fost zidită prima biserică din piatră, atestată documentar între 1402-1410 cu întregul ansamblu de construcţii, având hramul Buna Vestire şi fiind deja un centru cultural. Mănăstirea Moldoviţa s-a bucurat de privilegii şi din partea lui Ştefan cel Mare. Prin mai multe hrisoave voievodul a confirmat mănăstirii 11 sate, mai multe iezere, prisăci şi privilegii comerciale care o situau printre cele mai înstărite mănăstiri din Moldova.

Ctitoria lui Alexandru cel Bun a rezistat până la sfârşitul sec. al XV-lea, când s-a prăbuşit din cauza unor alunecări de teren. Ruinele se văd şi astăzi la 500 m distanţă de actuala construcţie. Dorind să continue existenţa aşezământului, voievodul Petru Rareş îi schimbă amplasamentul şi construieşte în 1532 noua biserică (păstrată până astăzi), închinând-o aceluiaşi hram. Tot atunci mănăstirea a fost împrejmuită cu ziduri şi turnuri de apărare, căpătând aspect de fortăreaţă. Pe ruinele fostelor chilii a fost ridicată în perioada 1610-1612 clisiarniţa (casa egumenească) de către episcopul Efrem de Rădăuţi, pentru păstrarea odoarelor bisericii şi organizarea unei şcoli de copişti şi miniaturişti. Sub domnia lui Alexandru cel Bun, la Mănăstirea Moldoviţa funcţiona un important centru cultural, unde se copiau şi se împodobeau cărţi bisericeşti. Cele mai valoroase manuscrise datează din secolul al XV-lea. Activitatea culturală desfăşurată în epoca lui Alexandru cel Bun a continuat şi în secolele al XVII-lea (se remarcă strădaniile episcopului Efrem de Rădăuţi, mare cărturar şi ctitor la Moldoviţa, care a organizat aici o şcoală de copişti şi miniaturişti) şi al XVIII-lea. Biserica mănăstirii păstrează tradiţionalul plan triconc, cu cinci încăperi despărţite prin pereţi cu uşi pe mijloc şi cu sistem de boltire separată la fiecare încăpere. Spre deosebire de alte biserici moldoveneşti, aici apar elemente arhitectonice noi, cum sunt pridvorul deschis, cu cinci arcade mari care dau măreţie monumentului, tainiţa (încăpere situată deasupra camerei mormintelor) şi semisoclul din jurul bisericii - aceste elemente apar numai la construcţia bisericilor din epoca lui Petru Rareş. Bolţile pridvorului sunt în stil moldovenesc în formă de cruce. Intrarea în pronaos se face printr-un portal sculptat în piatră în stil gotic, cu o uşă din lemn de stejar îmbrăcată în fier. Pronaosul dreptunghiular este luminat de patru ferestre cu ancadramente gotice, la partea superioară cu trilobi.

Interesantă este bolta pronaosului - în locul celor patru arce moldoveneşti apare un sistem de opt arce întretăiate, având aspectul unei stele. Gropniţa este boltită semicilindric şi luminată de o fereastră la sud. La nord-vest se află o scară de piatră ducând la camera tezaurului. Naosul are două abside laterale semicirculare, continuându-se cu absida altarului în aceeaşi formă, şi este luminat de patru ferestre mai mici decât cele din

pronaos. Deasupra naosului se ridică turla - înaltă, circulară în interior şi octogonală la exterior, aşezată pe două baze suprapuse în formă stelată. Sistemul de boltire este cel tradiţional moldovenesc, asemănător celorlalte biserici din epoca lui Petru Rareş. Pardoseala este în întregime din piatră.

În exterior, biserica şi turla sunt ornate la cornişă cu un rând de ocniţe şi firide alungite la abside. Acoperişul bisericii este în întregime din şiţă de brad. Mănăstirea Moldoviţa este a doua după Humor şi ultima dintre mănăstirile bucovinene având pridvorul deschis. Pictura interioară nu se abate de la tradiţie, însă Răstignirea (naos) e socotită cea mai valoroasă realizare pe această temă din bisericile Bucovinei. Se fac în mod curent asemănări cu arta italiană (Coborârea de pe cruce) sau cu iconarii Novgorodului din sec. XV (Plângerea lui Iisus, peretele de nord). În conca altarului, la o masă concavă, Cina cea de taină îl are pe Iisus la centru într-o atitudine plină de căldură. Bogăţia elementelor figurative şi decorative, strălucirea coloritului, sunt impresionante la Fecioara ornată din bolta pronaosului ca şi la Maica Domnului Îndurătoare din timpanul portalului, imagine mai umanizată şi mai tragică decât în orice altă iconografie.

Pictura exterioară datând din anul 1537, mai mult decât cea interioară, prezintă evidente asemănări cu fresca de la Mănăstirea Humor, este complexă imagistic şi bogată cromatic. În pridvor, ca peste tot, Judecata de Apoi include printre eretici pe Mohamed. Faţada sudică, avantajată, a bineconservat Imnul acatist şi un impresionant Asediu al Constantinopolului, poate cel mai bine zugrăvit; alături Rugul lui Moise completează ilustrarea învăţăturii mariologice ortodoxe. Tot la sud, într-o compoziţie generoasă, Arborele lui Iesei se înalţă străjuit de căpeteniile celor 12 seminţii ale lui Israil. Pe abside este reprezentat Cinul, ca grăitoare legătură între Biserica triumfătoare din cer şi cea luptătoare de pe pământ. Remarcabilă este împletirea şi unitatea elementelor bizantine şi locale, interpretarea românească a unor teme tradiţional bizantine. Din punct de vedere artistic, împodobirea bisericilor cu picturi exterioare este o inovaţie. La Mănăstirea Moldoviţa pictura reprezintă un tot unitar de cultură generală - pe lângă scenele religioase. În exterior se pot vedea scene istorice (Asediul Constantinopolului) şi

cu aspect cultural (Filosofii antici). Pe stâlpul de pe faţada sudică sunt redaţi sfinţii militari (Sf.Gheorghe, Sf.Dimitrie, Sf.Mercurie). În continuare, pe aceeaşi faţadă, la partea superioară este reprezentat „Imnul acatist”, una dintre cele mai frumoase teme iconografice care se poate vedea la bisericile

din Bucovina. Alături de „Imnul acatist” şi „Asediul Constantinopolului” apar şi „Rugul lui Moise” şi Arborele lui Iesei” (temă care ilustrează genealogia lui Iisus şi nu lipseşte de la nici o biserică cu picturi exterioare din Moldova). La baza întregii picturi interioare şi exterioare, care se desfăşoară după un program precis, stă un principiu caracteristic artei creştine - acela de a oferi prin pictură sinteza adevărurilor religiei. Spre deosebire de pictura din secolul al XV-lea, care vorbeşte mai mult prin

sobrietate şi simbolism, cea de la Moldoviţa, deşi continuă tradiţia bizantină, are un caracter mult mai realist, narativ. Realismul cu care sunt tratate personajele şi felul în care sunt aşezate în cadrul respectiv, insuflă viaţă scenelor. În întreaga pictură figurile sunt judicios distribuite, urmând să pună în valoare proporţiile armonioase ale bisericii. Siluetele elegante ale personajelor sunt în acord cu suprafaţa curbă a absidelor, în perfectă concordanţă cu arhitectura monumentului. Catapeteasma este sculptată în lemn, pictată şi aurită, adevărată operă de artă. Partea superioară, până la candele, datează din secolul al XVI-lea, iar cea inferioară din secolul al XVIII-lea. Muzeul mănăstirii păstrează manuscrise din secolul al XV-lea în care se fac referiri preţioase la modul de organizare a şcolii mănăstireşti, la activitatea culturală în general. Aici au fost caligrafiate, printre altele, Tetraevangheliarul (1613) şi o psaltire (1614). Jilţul domnesc din vremea lui Petru Rareş (sec. XVI) este cea mai valoroasă operă de acest gen din Moldova, în bună vecinătate cu broderiile dăruite de Voievodul Ștefan cel Mare (sec.XV). În anul 1785 Mănăstirea Moldoviţa a fost desfiinţată. Până în 1932-1934 când şi-a reluat activitatea ca mănăstire de maici, a suferit numeroase deteriorări. În perioada 1954-1960 Moldoviţa a fost restaurată şi înnoită. Acoperişul a fost refăcut în întregime şi i s-a mărit şarpanta pentru protecţia picturii, au fost degajate bazele turlei pentru a-i evidenţia silueta impunătoare, fundaţiile şi soclul au fost consolidate, iar zidurile, turnurile şi chiliile au fost refăcute.

Sursa: manastiri-bucovina.go.ro

Adresa: Comuna Vatra Moldoviţei, SUCEAVA.

Acces: DN 17A Câmpulung Moldovenesc - Vatra Moldoviţei

(22 km), apoi dreapta pe DL până la Moldoviţa (5 km). Hram: Buna

Vestire - 25 Martie.

România invitată la Salonul Internațional de

Carte de la Torino



În ședința sa din 12 iulie curent Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o Hotarire cu o profunda semnificație, în primul rând simbolică, pentru marea majoritate a populației. Prin acest act legislativ se recunoaște în mod oficial caracterul criminal și odios al regimului comunist totalitar din perioada sovietică (1940-1941 ai 1944-1991). Dezbaterile care au precedat votarea textului au fost extrem de agitate, iar atmosfera care s-a instalat pe parcursul celor patru ore de controverse în forul legislativ nu poate fi calificată altfel decât una de-a dreptul explozivă. Proiectul de lege a fost prezentat de către Mihai Ghimpu, președintele Partidului Liberal. Anume fracțiunea parlamentară a PL s-a aflat la originea inițiativei legislative privind această Hotarâre. Cititorii noștri își aduc aminte cu siguranță că prin decretul președintelui interimar Mihai Ghimpu a fost creată, în ianuarie 2010, o Comisie constituită din cei mai buni istorici specialiști ai perioadei contemporane din Republica Moldova, în sarcina căreia s-a aflat studierea atrocităților comise de regimul comunist totalitar pe teritoriul fostei RSSM, și întocmirea unui Raport detaliat. Raportul în cauză a fost prezentat președintelui interimar și parlamentului încă în luna iulie 2010, dar timp de doi ani, în lipsa unui consens în interiorul Alianței pentru Integrare Europeană, adoptarea unei Hotarâri în acest sens a fost amânată. Iată că zicala „mai bine mai târziu decât niciodată” s-a dovedit a fi pe deplin funcțională în acest caz: perseverența și tenacitatea deputaților liberali a avut drept rezultat identificarea unei unități, în spirit și în acțiune, a (practic) tuturor deputaților din componența AIE. Din toți deputații Alianței prezenți la ședința, doar Chiril Lucinschi s-a abținut. În favoarea adoptării Hotărârii a votat și deputatul neafiliat Mihai Godea.

Astfel, după mai mult de două decenii de tergiversări și de lipsă de curaj, în sfârșit parlamentul țării noastre a adoptat un document care recunoaște în mod oficial un regim care a adus atâta rău locuitorilor de pe pamântul nostru. În textul Hotărârii se menționează în mod special: „Se condamnă regimul totalitar comunist din RSSM care a comis crime împotriva umanității. Se interzice utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova în scopuri politice și de propagandă a simbolurilor regimului comunist (secera și ciocanul, precum și orice suport cu aceste simboluri) și promovarea ideologiilor totalitare”. Interzicerea simbolurilor care au promovat (și o mai fac, din păcate, și în ziua de azi!) acel regim inuman este o consecință firească. Condamnarea nazismului în urma proceselor de la Nurnberg a condus imediat și la o interzicere a tuturor simbolurilor naziste. La fel și în cazul comunismului – nu este corect să fie condamnat doar

trecutul, fără ca sa se tina cont și de prezentul și viitorul nostru, care este în continuare poluat de simbolistica și mitologia comunistă.

Opoziția comunistă a încercat, prin diverse tertipuri, să obstrucționeze adoptarea textului de către Parlament. În acest scop, toți cei 36 de deputați comuniști s-au înscris pentru luări de cuvânt – lucru în principiu permis de prevederile Regulamentului de care se conduce forul legislativ suprem în funcționarea sa. După primele trei-patru cuvântări care semănau toate între ele și sunau mai mult ca un rechizitoriu împotriva AIE, președintele parlamentului Marian Lupu a decis să facă apel la o prevedere a Regulamentului care îi permite să treacă direct la procedura de vot, chiar dacă unii deputați încă mai doresc să-și exprime punctul de vedere. Nu înainte însă de a-i oferi cuvântul președintelui PCRM, Vladimir Voronin. Acesta din urmă nu a ratat nici acum ocazia să-și facă auzite în toată splendoarea cunoștințele sale profunde în ceea ce privește periferiile limbilor română și rusă. Într-un limbaj suburban demn mai degrabă de o beție zdravănă decât de un discurs de la tribuna Parlamentului, Voronin a insultat copios deputații din Alianța de guvernare, amenințându-i cu represalii și încercând astfel să-i intimideze și să-i facă să renunțe la ideea de a condamna comunismul. Această tactică a războiului total (practicată de comuniști de la plecarea lor de la cârma statului în 2009) a dat însa rezultate exact inverse. Unii deputați din Alianță, care pe parcursul ședinței s-au arătat mai sceptici și erau gata să ceară amânarea examinării proiectului de hotărâre, au înțeles după alocuțiunea lui Voronin că a venit cu adevărat momentul pentru a se pune capăt unei stări de nepăsare în privința comunismului din epoca sovietică și a urmașilor lor fideli de astăzi, în persoana membrilor PCRM. Lipsiți de seceră și ciocan, partidul comuniștilor își va continua în viitorul apropiat calea lentă, însă foarte sigură, către anonimatul politic.

În articolele viitoare vom reveni la problematica legată de condamnarea comunismului în Republica Moldova. Vom discuta despre experiența în acest sens a altor țări care au avut de suferit de pe urma regimului totalitar comunist și care au condamnat acest regim cu ani buni în urmă (România, Țările Baltice, Ungaria, Polonia, etc.). Până atunci, să nu uităm un lucru simplu. Pentru toate aceste țări condamnarea comunismului a fost strâns legată de intrarea țării pe un parcurs ascendent: intrarea în NATO și în Uniunea Europeană. Multe voci se întreabă astăzi la Chișinău: oare o simplă condamnare a comunismului este în stare să ne aducă în case multrâvnita bunăstare economică? Răspunsul la această întrebare este unul de ordin filosofic. O societate va progresa

numai când nu se va mai confrunta cu contradicții interne, în privința trecutului său. Un prezent și un viitor asigurat din punct de vedere material se poate construi într-o societate conciliată cu istoria sa. Condamnarea crimelor comuniste este primul și probabil cel mai important pas în acest sens.

Dorin DusciacParis, Franța

Condamnarea comunismului în Republica Moldova – o decizie istorică a Parlamentului

La sfârșit de iunie a fost finalizat proiectul „De la dialog la conviețuire”, realizat de către asociația „Dacia” din Mestre, în colaborare cu Centrul Diaspora Moldova și „Gazeta Basarabiei”. Acest proiect a avut următoarele obiective: să creeze coeziune între migranți și societatea italiană; să susțină și să dezvolte dialogul cultural între cele două comunități; să contribuie la familiarizarea badantelor și menajerelor cu normele legislative actualizate și să informeze această categorie de lucrători despre serviciile gratuite disponibile la Mestre-Veneția. În data de 30 iunie a avut loc „Sărbătoarea badantelor” – o sărbătoare a tuturor femeilor noastre care muncesc în casele italienilor, care au grijă de bătrânii și copiii lor

și care duc dorul familiilor rămase în patrie. Sunt mamele și surorile noastre, sunt cele care muncesc deseori fără zi de odihnă, slab plătite sau chiar la negru. Ele au fost invitate la o întâlnire-dezbatere pe tema badantelor. Invitați speciali la eveniment au fost dna Lilia Bicec din Brescia, dna Aliona Purci din Padova și dna Eugenia Belibov din

Pe data de 24 iunie, la Verona s-a desfăşurat prima ediţie a turneului „Tenis de masă pentru cetăţenii moldoveni din Italia”, organizat de Asociaţia „Pentru Ţară şi Neam” din or. Verona, cu suportul Centrului Diaspora Moldova. La turneu au participat peste 30 de sportivi din Milano, Torino, Bergamo, Verona şi un participant din Marea Britanie, susţinuţi de

circa 60 de spectatori moldoveni şi italieni. Concurenţii au dat dovadă de o excelentă pregătire sportivă şi voinţă de a învinge. Printre cei mai buni din prima grupă au fost: Ciubotaru Gicu din Bergamo cu locul 1, Şargu Mihail plasat pe locul 2, Bebici Nicolai cu locul 3 şi Butnaru Iulian cu locul 4 – toţi trei din Verona.

Din grupa a doua, respectiv locurile 5-8 au fost: Holub Robert, Aprodu Ion, Michişor Nicolae şi Sclifos Igor. Medaliile de aur, bronz şi argint au fost înmânate învingătorilor de către multiplul campion la tenis de masă din Italia dl Claudio Danuti, care, în pofida vârstei de 80 de ani, a urmărit cu atenţie desfăşurarea competiţiei.

Este de menţionat faptul că cei mai tineri jucători ai

turneului au fost Michişor Cristian şi Bobu Mihail, de şapte ani, iar cel mai în etate a fost participantul din Marea Britanie, dl Cocervei Oleg. O contribuție importantă la desfăşurarea activităţilor a avut-o dl Mihail Şargu, campion naţional la tenis de masă în R. Moldova, România şi Rusia şi vicecampion al Italiei, participant la zece campionate europene. Domnia sa este şi antrenorul echipei din Verona, ocupând și funcţia de preşedinte al Federaţiei de Tenis a moldovenilor din Italia.

Asociaţia „Pentru Ţară şi Neam” mulţumeşte tuturor celor care au contribuit la desfăşurarea evenimentului şi, în particular, Agenţiei Meridiana în persoana dlui Mihail Michişor pentru suportul acordat şi dlui Oleg Josanu de la Centrul Diaspora Moldova.

Este important nu numai să muncim peste hotarele ţării, dar şi să ne organizăm timpul liber cu activităţi sociale, culturale şi sportive. Să ducem un mod de viaţă sănătos, să ne întâlnim pentru a menține tradiţiile şi obiceiurile noastre. Turneul dat a avut scopul de a promova modul de viaţă sănătos în rândurile migranţilor moldoveni, de a încuraja tinerii să practice sportul şi de a descoperi noi talente peste hotarele ţării. În timpul apropiat vor fi organizate astfel de turnee şi în alte oraşe ale Italiei, unde vom aştepta o participare activă a cetăţenilor noştri.

Mihail Galin, preşedinte al asociaţiei „Pentru Ţară şi Neam”

,Verona

Turneu de tenis de masă la Verona

Mestre. Aceste trei moldovence au vorbit despre viața unei badante, au povestit despre experiența de migrant în Italia, dificultățile de la început de cale și realizările care au fost posibile în mare parte datorită unei bune integrări în țara gazdă. Discuțiile s-au revărsat în sală, pentru că ideea unei sărbători a badantelor a fost pe placul publicului, au intervenit în discuție doamne care aveau alături bătrânele în cărucior, italieni care au lăudat generozitatea și hărnicia moldovencelor și, totodată, au exprimat un profund respect față de această muncă grea. În cadrul proiectului a fost elaborat un ghid practic pentru asistente familiale – Essere badante/A fi „badanta”, care cuprinde sfaturi practice pentru angajați și

angajatori în domeniul serviciilor de îngrijire, actele necesare pentru a putea fi angajată ca asistentă familială în Italia, orarul de lucru, retribuția ș.a. Evenimentul s-a încheiat cu partea festivă – un buchet de melodii și dansuri și o masă cu gustări tradiționale moldovenești.

Olga Coptu

Sărbătoarea badantelor la Mestre



În ședința sa din 12 iulie curent Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o Hotărâre cu o profundă semnificație, în primul rând simbolică, pentru marea majoritate a populației. Prin acest act legislativ se recunoaște în mod oficial caracterul criminal și odios al regimului comunist totalitar din perioada sovietică (1940-1941 și 1944-1991). Dezbaterile care au precedat votarea textului au fost extrem de agitate, iar atmosfera care s-a instalat pe parcursul celor patru ore de controverse în forul legislativ nu poate fi calificată altfel decât una de-a dreptul explozivă. Proiectul de lege a fost prezentat de către Mihai Ghimpu, președintele Partidului Liberal. Anume fracțiunea parlamentară a PL s-a aflat la originea inițiativei legislative privind această Hotarâre. Cititorii noștri își aduc aminte cu siguranță că prin decretul președintelui interimar Mihai Ghimpu a fost creată, în ianuarie 2010, o Comisie constituită din cei mai buni istorici specialiști ai perioadei contemporane din Republica Moldova, în sarcina căreia s-a aflat studierea atrocităților comise de regimul comunist totalitar pe teritoriul fostei RSSM și întocmirea unui Raport detaliat. Raportul în cauză a fost prezentat președintelui interimar și parlamentului încă în luna iulie 2010, dar timp de doi ani, în lipsa unui consens în interiorul Alianței pentru Integrare Europeană, adoptarea unei Hotarâri în acest sens a fost amânată. Iată că zicala „mai bine mai târziu decât niciodată”

s-a dovedit a fi pe deplin funcțională în acest caz: perseverența și tenacitatea deputaților liberali a avut drept rezultat identificarea unei unități, în spirit și în acțiune, a (practic) tuturor deputaților din componența AIE. Din toți deputații Alianței prezenți la ședință, doar Chiril Lucinschi s-a abținut. În favoarea adoptării Hotărârii a votat și deputatul neafiliat Mihai Godea.

A s t f e l , după mai mult de două decenii de tergiversări și de lipsă de curaj, în sfârșit parlamentul țării noastre a adoptat un document care recunoaște în mod oficial un regim care a adus atâta rău locuitorilor de pe pamântul nostru. În textul Hotărârii se menționează în mod special: „Se condamnă regimul totalitar comunist din RSSM care a comis crime împotriva umanității. Se interzice utilizarea pe teritoriul R e p u b l i c i i Moldova în scopuri politice și de propagandă a simbolurilor r e g i m u l u i comunist (secera și ciocanul, precum și orice suport cu aceste simboluri) și promovarea ideologiilor totalitare”. Interzicerea simbolurilor

care au promovat (și o mai fac, din păcate, și în ziua de azi!) acel regim inuman este o consecință firească. Condamnarea nazismului în urma proceselor de la Nurnberg a condus imediat și la o interzicere a tuturor simbolurilor naziste. La fel și în cazul comunismului – nu este corect să fie condamnat doar trecutul, fără ca să se țină cont și de prezentul și

viitorul nostru, care este în continuare poluat de simbolistica și mitologia comunistă.

Opoziția comunistă

a încercat, prin diverse tertipuri, să obstrucționeze adoptarea textului de către Parlament. În acest scop, toți cei 36 de deputați comuniști s-au înscris pentru luări de cuvânt – lucru în principiu permis de prevederile Regulamentului de care se conduce forul legislativ suprem în funcționarea sa. După primele trei-patru cuvântări care semănau

toate între ele și sunau mai mult ca un rechizitoriu împotriva AIE, președintele parlamentului Marian Lupu a decis să facă apel la o

prevedere a Regulamentului care îi permite să treacă direct la procedura de vot, chiar dacă unii deputați încă mai doresc să-și exprime punctul de vedere. Nu înainte însă de a-i oferi cuvântul președintelui PCRM, Vladimir Voronin. Acesta din urmă nu a ratat nici acum ocazia să-și facă auzite în toată splendoarea cunoștințele sale profunde

în ceea ce privește periferiile limbilor română și rusă. Într-un limbaj suburban demn mai degrabă de o beție zdravănă decât de un discurs de la tribuna Pa r l amen tu lu i , Voronin a insultat copios deputații din Alianța de guvernare, a m e n i n ț â n d u - i cu represalii și încercând astfel să-i intimideze și să-i facă să renunțe la ideea de a condamna c o m u n i s m u l . Această tactică a războiului total (practicată de comuniști de la plecarea lor de la cârma statului în 2009) a dat însă rezultate exact inverse. Unii deputați din Alianță, care pe parcursul ședinței s-au arătat mai

sceptici și erau gata să ceară amânarea examinării proiectului de hotărâre, au înțeles după alocuțiunea lui Voronin că a venit cu

adevărat momentul pentru a se pune capăt unei stări de nepăsare în privința comunismului din epoca sovietică și a urmașilor lor fideli de astăzi, în persoana membrilor PCRM. Lipsiți de seceră și ciocan, Partidul Comuniștilor își va continua în viitorul apropiat calea lentă, însă foarte sigură, către anonimatul politic.

În articolele viitoare vom reveni la problematica legată de condamnarea comunismului în Republica Moldova. Vom discuta despre experiența în acest sens a altor țări care au avut de suferit de pe urma regimului totalitar comunist și care au condamnat acest regim cu ani buni în urmă (România, Țările Baltice, Ungaria, Polonia, etc.). Până atunci, să nu uităm un lucru simplu. Pentru toate aceste țări condamnarea comunismului a fost strâns legată de intrarea țării pe un parcurs ascendent: intrarea în NATO și în Uniunea Europeană. Multe voci se întreabă astăzi la Chișinău: oare o simplă condamnare a comunismului este în stare să ne aducă în case multrâvnita bunăstare economică? Răspunsul la această întrebare este unul de ordin filosofic. O societate va progresa numai când nu se va mai confrunta cu contradicții interne, în privința trecutului său. Un prezent și un viitor asigurat din punct de vedere material se poate construi într-o societate conciliată cu istoria sa. Condamnarea crimelor comuniste este primul și, probabil, cel mai important pas în acest sens.

Dorin DușciacParis, Franța

Condamnarea comunismului în Republica Moldova – o decizie istorică a Parlamentului



SPORT

Numărătoarea inversă pentru ediţia din 2012 a Turului Franţei a început odată cu prezentarea de către directorul cursei, Christian Prudhomme, a traseului Marii Bucle.

În prezența campionului Cadel Evans, a sprinterului Mark Cavendish, a numărului unu mondial Philippe Gilbert și nu în ultimul rând a senzaţiei franceze Thomas Voeckler, Prudhomme a dat publicitatii, la Paris, traseul cursei . Turul Franţei 2012 a debutat pe 30 iunie la Liege printr-un prolog de 6,1 kilometri, startul din Belgia fiind ales pentru a aniversa o sută de ani de la victoria lui Odile Defraye, primul ciclist belgian care s-a impus în Marea Buclă. Prologul este identic cu cel din 2004, când elveţianul Fabian Cancellara l-a învins pe americanul Lance Armstrong cu 2,1 secunde. Texanul avea să-și treacă în palmares la finalul

acelui tur a şasea victorie din cele şapte consecutive obţinute în total.

Periplul în provincia belgiană Liege a continuat pe 1 iulie, cu o etapa de 180 de kilometri între Liege si Seraing, localitate care găzduieşte a treia sosire din istoria Turului F r a n ț e i . În 1995, s p a n i o l u l M i g u e l I n d u r a i n câştiga un contratimp în lungime de 52 kilometri în drumul său spre al cincilea tricou galben consecutiv, iar în 2001 germanul Erik Zabel câştiga la sprint o

Elveţianul Roger Federer a câştigat pentru a 7-a oară turneul de tenis de Mare Șlem de la Wimbledon, învingându-l în finală pe britanicul Andy Murray, în 4 seturi: 4-6, 7-5, 6-3,

6-4, redevenind numărul 1 mondial.

Cu acest succes excepţional la 31 de ani, pe care îi va împlini luna viitoare, Federer stabileşte alte recorduri, pe lângă egalarea titlurilor la Wimbledon, deţinut până în prezent, cu 7 victorii, de americanul Pete Sampras. El va depăşi numărul de săptămâni în fruntea ierarhiei mondiale (286), cu care se afla în frunte acelaşi Sampras, dar îl întrece pe acesta la numărul de succese finale în cele 4 turnee de

30 iunie: Liege (prolog, 6,1 km) 1 iulie: etapa 1: Liege - Seraing (198 km) 2 iulie, etapa 2: Vise - Tournai (207 km)3 iulie, etapa 3: Orchies - Boulogne-sur-Mer (197 km)4 iulie etapa 4: Abbeville - Rouen (214 km) 5 iulie etapa 5: Rouen - Saint-Quentin (197 km) 6 iulie etapa 6: Epernay - Metz (210 km) 7 iulie, etapa 7: Tomblaine - La Planche des Belles Filles (199 km) 8 iulie etapa 8: Belfort - Porrentruy (154 km) 9 iulie, etapa 9: Arc-et-Senans - Besancon (38 km,

contratimp individual) 10 iulie: Zi de odihna11 iulie, etapa 10: Macon - Bellegarde-sur-Valserine (194 km) 12 iulie, etapa 11: Albertville - La Toussuire - Les Sybelles (140 km) 13 iulie, etapa 12: Saint-Jean-de-Maurienne - Annonay (220 km) 14 iulie, etapa 13: Saint-Paul-Trois-Chateaux - Le Cap d’Agde (215 km) 15 iulie, etapa 14: Limoux - Foix (192 km)

16 iulie, etapa 15: Samatan - Pau (160 km) 17 iulie: Zi de odihna18 iulie, etapa 16: Pau - Bagneres-de-Luchon (197 km) 19 iulie, etapa 17: Bagneres-de-Luchon - Peyragudes (144 km) 20 iulie, etapa 18: Blagnac - Brive-la-Gaillarde (215 km) 21 iulie, etapa 19: Bonneval - Chartres (52 km, contratimp individual) 22 iulie, etapa 20: Rambouillet - Paris Champs-Elysees (130 km)

Turul Franței 2012etapa începută la Anvers. Ultima zi în Belgia a purtat caravana ciclistă pe un traseu în lungime de 188 kilometri între Vise si Tournai, doua

localități care servesc drept baza pentru Circuitul Franco-Belgian, cursa anuală din

Turul Frantei 2012: programul in detaliu:

calendarul Uniunii Cicliste Internaţionale.

Intrarea pe teritoriul Frantei s-a făcut în etapa a 4-a, pe

4 iulie, cu o etapa de 197 kilometri în Orchies si Boulogne-sur-Mer, finalul

fiind identic cu cel de la ultima ediţie a Campionatelor Franței, unde a triumfat Sylvain Chavanel.

Turul Frantei 2012 străbate 3 4 7 9 , 1 kilometri, cu sosirea la Paris la 22 iulie. Nouă etape sunt c o n s i d e r a t e drept plate, patru au un profil sinuos dificil în munţii m e r i d i o n a l i , iar alte cinci sunt etape grele de munte cu sosiri la mare a l t i t u d i n e . T r a s e u l cuprinde în total 25 de cățărări de categorie specială, prima

și a doua.

Cel mai tânăr rutier din Tour

de France 2012, Thibaut Pinot a adus prima victorie pentru francezi în acest an, în etapa a 8-a, terminată în Elveţia, la Porrentruy.

Ciclistul francez de doar 22 de ani de la FDJ-Bigmat, Thibaut Pinot, a obţinut prima victorie în Turul Franţei, chiar la debutul în Marea Buclă, după prima evadare reuşită din competiţia din acest an. Deşi mai mult de 20 de rutieri au reuşit să se desprindă din pluton cu aproximativ 100 de km înainte de final, aceştia nu au rămas într-un grup compact în fruntea cursei, unde mult timp s-a aflat într-o acţiune solitară coechipierul lui Pinot, Jeremy Roy, care a fost însă depăşit pe parcurs de suedezul Frederik Kessiakoff (Astana). De altfel, Thibaut Pinot a trecut de sportivul scandinav pe ultima căţărare a etapei, Col de la Croix, de categoria 1.

Sursa: www.letour.fr

Mare Șlem, cu 17 astfel de trofee, faţă de 14. Meciul, care a durat 3h24’, de foarte bun nivel, cu un Andy Murray mereu mai aproape de un prim succes de Mare Șlem, a fost decis de experienţa

în astfel de momente a lui Roger Federer, care disputa a 24-a finală de acest gen din carieră, încă un record al istoriei tenisului.

La feminin, jucătoarea americană de tenis Serena Williams a câştigat pentru a 5-a oară turneul de Mare Șlem de la Wimbledon, învingând-o, în finală, pe poloneza Agnieszka Radwanska în trei seturi: 6-1, 5-7, 6-2.

Acesta este al 14-lea titlu într-un turneu de Mare Șlem

pentru Serena Williams. După ce a cucerit titlul la simplu în cadrul turneului de tenis de la Wimbledon, Serena Williams s-a alăturat surorii sale Venus pentru finala de dublu, în care jucătoarele americane au învins, cu 7-5, 6-4, perechea cehă Andrea Hlavackova-Lucie Hradecka.

În finala probei de simplu junioare, Eugenie Bouchard (Canada) a învins, cu 6-2, 6-2, pe Elena Svitolina (Ucraina).

Rezultate din semifinalele probei de dublu mixt: Mike Bryan/Lisa Raymond (SUA/N.2) - Nenad Zimonjic/Katarina Srebotnik (Serbia/Slovenia/N.3) 6-3, 6-4; Leander Paes/Elena Vesnina (India/Rusia/N.4) - Bob Bryan/Liezel Huber (SUA N.1) 7-5, 3-6, 6-3.

Tenismanul român Horia Tecău şi suedezul Robert Lindstedt au pierdut a treia finală consecutivă de dublu la Wimbledon, după ce au fost învinşi de perechea Jonathan Marray (Marea Britanie)/Frederik Nielsen (Danemarca), în cinci seturi,

cu 4-6, 6-4, 7-6 (5), 6-7 (5), 6-3.

Meciul a fost unul deosebit de disputat şi echilibrat, cele două perechi fructificându-şi în general serviciul. Danezul Nielsen a acuzat dureri la braţul stâng la finalul setului secund (la 5-4 şi avantaj), dar a reuşit să continue meciul. Întâlnirea a fost întreruptă de ploaie după primele trei seturi, dar apoi s-a tras acoperişul şi jocul a putut continua. Tecău şi Lindstedt au trecut prin emoţii mari în tiebreak-ul setului patru, când Marray şi Nielsen conduceau cu 5-2, însă Horia şi Robert au revenit spectaculos şi au câştigat cu 7-5 după cinci puncte consecutive. Setul decisiv a început rău pentru perechea româno-scandinavă, care a pierdut serviciul, iar Marray şi Nielsen s-au desprins apoi la 3-0. Cei doi şi-au păstrat avantajul şi au reuşit o victorie de senzaţie după 3 ore 19 minute. Tecău şi Lindstedt, capi de serie nr. 5, erau marii favoriţi ai finalei, în faţa unor cvasinecunoscuţi, care au beneficiat de un wild-card la Wimbledon,

însă care i-au eliminat în semifinale pe gemenii americani Mike şi Bob Bryan. Tecău şi Lindstedt vor primi câte 65.000 de lire sterline şi 1.200 de puncte ATP. În 2010, Tecău şi Lindstedt au fost învinşi de cuplul austriaco-german Jürgen Melzer/Philipp Petzschner, cu 6-1, 7-5, 7-5, iar anul trecut au

fost întrecuţi de americanii Bob Bryan şi Mike Bryan, cu 6-3, 6-4, 7-6 (7-2).

Horia are 11 turnee câştigate la dublu în carieră, dintre care opt alături de Lindstedt (2012 - Bucureşti şi Hertogenbosch, 2011 - Bastad, Casablanca, 2010 - New Haven, Bastad, s-Hertogenbosch şi

Câștigătorii turneului Wimbledon Casablanca). Horia a mai câştigat în 2011 alături de Victor Hănescu (Acapulco) şi belgianul Dick Norman (Zagreb), iar în 2010 alături de Marcus Daniell (Auckland). Horia a ieşit câştigător anul acesta şi în proba de dublu mixt la Australian Open (cu Bethanie Mattek Sands). Horia Tecău pierdut şi zece

finale la dublu: în 2012 la Rotterdam, Madrid şi Wimbledon, 2011 la Beijing, Washington, Wimbledon, s-Hertogenbosch, Brisbane, 2010 la Wimbledon, toate alături de Lindstedt, şi în 2009 la Stuttgart (alături de Hănescu) şi la Kitzbuehel (pereche cu Andrei Pavel).

Sursa: Agerpres



SPORT

Echipa de fotbal a Spaniei a câştigat EURO 2012, după ce a învins Italia cu scorul de 4-0 (2-0), pe Stadionul Olimpic din Kiev, în finala competiţiei găzduită de Polonia şi Ucraina în perioada 8 iunie - 1 iulie.

Spania şi-a păstrat titlul continental graţie golurilor marcate de David Silva (14), Jordi Alba (41), Fernando Torres (84) şi Juan Mata (88), reuşind o triplă istorică: prima echipă care cucereşte trei turnee finale majore consecutiv, EURO 2008, CM 2010 şi EURO 2012. Spania şi-a trecut în palmares al treilea titlu european cu acest prilej, egalând recordul Germaniei. Primul titlu european a fost cucerit de spanioli în 1964.

Spania a început mai bine jocul, a avut posesie în prima parte şi şi-a creat câteva situaţii, prin Ramos (7), care a reluat cu capul peste poartă, şi Xavi (10), care a tras peste transversală de la marginea careului. Spania

a reuşit să deschidă scorul în min. 14, când Fabregas l-a depăşit pe Chiellini şi a centrat în faţa porţii, de unde David Silva a reluat cu capul în plasă.

Deşi l-a pierdut la scurt timp pe Chiellini, accidentat, Italia a ieşit la joc şi a preluat i n i ţ i a t i v a , având chiar o posesie superioară în faţa Spaniei, un lucru rar întâlnit. Ocaziile nu au întârziat să apară la poarta lui Casillas, care s-a remarcat în min. 17 şi 27, când a respins decisiv din faţa lui De Rossi, respectiv Balotelli. Cassano a expediat două şuturi periculoase (29, 33), dar portarul lui Real Madrid a fost la post de fiecare dată.

Într-o ceremonie tradiţională, care s-a desfăşurat în oraşul Cortona, în Piazza della Repubblica, aflată la cea de-a XVI-a ediţie, fosta canotoare Elisabeta Lipă, preşedinte al Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti şi al Federaţiei Române de Canotaj, a primit trofeul ‚’Fair Play Mecenate’’.

Trofeul ‚’Fair Play Mecenate’’ este atribuit de către Comitetul de organizare al acestei renumite manifestări, organizată de Comisia Naţionala Italiană pentru Fair Play, sub patronajul forului european de specialitate, doar personalităţilor din sport care, pe lângă un palmares de excepţie, şi-au adus o contribuţie specială la dezvoltarea şi promovarea sportului în comunitatea în care trăiesc, se arată într-un comunicat remis Agerpres. Fiind o ediţie dedicată Jocurilor Olimpice de la Londra, forul italian a conceput ceremonia de premiere, în ordinea desfăşurării Jocurilor Olimpice, de la ediţia Roma 1960, până la ediţia Beijing 2008, premiind medaliaţi şi campioni olimpici italieni. Printre campionii olimpici premiaţi s-au numărat şi trei foşti mari sportivi: Irena Szewinska, din Polonia, membră CIO, Kipchoge Keino, fostul mare atlet kenyan, actualmente preşedinte al Comitetului Naţional Kenian şi membru al CIO, şi Elisabeta Lipă, a

cărei activitate şi palmares de excepţie au atras în mod special atenţia juriului comisiei. Multipla campioană la canotaj a fost nominalizată pentru Jocurile Olimpice de la Barcelona.

Publicul, presa dar şi autorităţile italiene sprijină acest eveniment de anvergură. Ceremonia ‚’Fair Play Mecenate’’ se desfăşoară cu adeziunea preşedinţiei Republicii Italiene şi sub patronajul Camerei Deputaţilor, Senatului, Ministerului Afacerilor Externe şi CONI. Parteneriatul cu Rai Sport asigură vizibilitatea şi notorietatea evenimentului care se desfăşoară timp de 2 zile, în 3 oraşe, şi reprezintă nu doar o modalitate de promovare şi recunoaştere a valorii, ci şi un mod de a promova turismul din Toscana.

‚’De-a lungul timpului, am participat la foarte multe ceremonii şi mi s-au decernat numeroase premii care m-au onorat întotdeauna. Dar Trofeul ‚’Fair Play Mecenate’’ înseamnă pentru mine o întâlnire cu oameni speciali, valoroşi, cum este preşedintele Angelo Morelli, inima acestui eveniment, şi cu o iniţiativă care face cinste oricărei comunităţi. Sunt impresionată de entuziasmul şi sinceritate cu care italienii îşi sărbătoresc campionii, peste care nu se aşterne uitarea. Cortona,

Balotelli a fost imprecis în min. 38. Pe acest fond, o contră a Spaniei a dus la majorarea scorului: fundaşul Jordi Alba a încercat să creeze superioritate şi a ajuns în postura de vârf, iar Xavi l-a servit excelent şi scorul a devenit 2-0 (41). ‚’Squadra

Azzurra’’ a mai avut o oportunitate, dar Casillas a respins şutul lui Montolivo (44), după care Buffon a prins mingea expediată

Spania a câștigat EURO 2012 cu scorul de 4-0de Silva (45+1). În partea secundă, Di Natale a avut prima ocazie, dar lovitura sa de cap (46) a trimis mingea peste transversală. Spania a avut apoi şansa să decidă soarta partidei, dar Buffon şi Abate s-au opus la acţiunea lui Fabregas (48),

iar arbitrul nu a acordat penalty la henţul evident al lui Bonucci în careu (48). La poarta cealaltă, Casillas s-a opus golului în min. 51,

în faţa aceluiaşi Di Natale. Meciul s-a încheiat practic în min. 62, când Thiago Motta s-a accidentat, la doar cinci minute de la intrarea pe teren, iar italienii au rămas în 10 oameni, deoarece selecţionerul Prandelli făcuse toate schimbările.

Spania a intuit că meciul e decis şi nu a mai forţat, chiar dacă a controlat jocul. Ibericii au marcat şi al treilea gol, prin Fernando Torres (84), găsit excelent de Xavi. Torres a reuşit un fapt unic, devenind primul jucător care a marcat în două finale c o n s e c u t i v e de EURO. Juan

Mata a mai dat o lovitură Italiei, la scurt timp după ce a intrat pe teren (88). Italia a pierdut categoric finala, dar a reuşit, totuşi, un

turneu final foarte bun. Italia a rămas cu un singur titlu continental, în 1968, când a găzduit competiţia şi a învins Iugoslavia în finală. În 2000 a jucat finala, fiind învinsă de Franţa cu 2-1, ‚’gol de aur’’ marcat în prelungiri.

Atacantul spaniol Fernando Torres a fost desemnat golgheterul Euro-2012, cu trei goluri şi o pasă decisivă, a anunţat UEFA, a doua zi după triumful Spaniei. Torres a marcat trei goluri (unul în finală), la fel ca alţi cinci jucători: Mario Gomez (Germania), Mario Balotelli (Italia), Cristiano Ronaldo (Portugalia), Alan Dzagoev (Rusia) şi Mario Mandzukici (Croaţia).

Torres şi Gomez se detaşează fiecare având câte o pasă decisivă, însă spaniolul l-a devansat pe german, deoarece a beneficiat de mai puţin timp de joc (189 minute faţă de 280).

Sursa: Agerpres

o localitate mică, reuneşte numeroase personalităţi din lume care slujesc olimpismul şi idealurile sale şi găzduieşte, de 16 ani încoace, un eveniment unic în lume, care ne reaminteşte că sportul reprezintă o pârghie extrem

de importantă în educaţie şi face parte din istoria adevărată a unui popor’’, a declarat Elisabeta Lipă.

Sursa: Agerpres

Elisabeta Lipă, premiată de italieni cu trofeul ”Fair Play Mecenate”

Pugilistul român Lucian Bute va trebui să mai aştepte pentru a-şi putea recăpăta centura de centura de campion IBF la categoria supermijlocie, pierdută în faţa englezului Carl Froch, după ce reprezentanţii celor

doi boxeri au decis să amâne meciul-revanşă pentru luna martie 2013, la Montreal.

Conform reprezentantului

lui Bute, Jean Bedard, cea de-a doua confruntare dintre cei doi pugilişti ar urma să se desfăşoare pe 16 sau 23 martie, la arena Bell Centre din Montreal.

„Am discutat cu Eddie Hearn (promotorul boxerului englez) şi am căzut de acord ca revanşa Bute - Froch să aibă loc pe 16 sau 23 martie, la Montreal Bell Centre. Aveam o clauză în contract referitoare la revanşă, care s-ar fi putut disputa direct, fără să se ţină cont de rezultatul primului meci. Am decis, însă, împreună că este în interesul promovării efective a revanşei ca Lucian şi Carl să lupte mai întâi în evenimente separate şi ne vom coordona eforturile pentru ca amândoi să boxeze în aceeaşi zi, în luna noiembrie”, a declarat Bedard, şeful InterBox, în cursul unei conferinţe de presă.Acesta nu a exclus, totodată, posibilitatea ca Lucian Bute să dispute următorul său meci în România. „Este foarte probabil ca Lucian să boxeze la Montreal sau Quebec în această toamnă. Am discutat cu un adversar şi i-am trimis deja o ofertă”, a adăugat Bedard.

Eddie Hearn a precizat, la rândul său, că Froch, care l-a

învins pe Lucian Bute prin KO tehnic în repriza a 5-a, pe 26 mai la Nottingham, urmează să-şi apere titlul în luna noiembrie, tot în Marea

Britanie, înainte de a-i acorda revanşa românului.„Meciul Froch - Bute reprezintă deja unul dintre marile momente din istoria boxului britanic. A generat un record din punct de vedere al audienţei TV, disputându-se cu casa închisă pe o arenă în care fani au trăit ceea ce numeroşi experţi respectaţi şi luptători au descris drept cea mai frumoasă atmosferă trăită vreodată la un meci în Marea Britanie. Desigur, ca orice luptător, Lucian doreşte să-şi ia revanşa după această înfrângere şi, conform înţelegerii, are dreptul să încerce ca acest lucru să devină posibil. Atât eu, cât şi Jean Bedard considerăm că este în interesul ambilor pugilişti să dispute câte un meci interimar, în cursul acestui an, înaintea revanşei”, a precizat impresarul englez.

Hearn consideră că cea de-a doua confruntare dintre Bute şi Froch, care va avea loc la Montreal, reprezintă un „eveniment de mare amploare”, iar eventualele victorii pe care cei doi le vor obţine în meciurile interimare, nu vor face decât „să arunce gaz peste foc”, înaintea revanşei.

„Vom anunţa următorul adversar pentru Carl în următoarele săptămâni, pentru un nou meci mare în Marea Britanie”, a adăugat Eddie Hearn.


Lucian Bute se va revanșa în fața lui Carl Froch în 2013



• 1 dovlecel ( 300 g)• 1 ou• 1 lingură cu vârf făină albă puţin pătrunjel

verde tocat • 1 căţel de usturoi zdrobit • sare• piper

DIVERSE

Director Editorial: Radu LupuRedactor șef: Vasiliu Ionut

Resp. dep. Actualitate: Ciprian Terente,

Georgiana AndreiResp. dep. Turism:

Dianna Tiossa

Bucătăria Amaliei

Sursa: www.haisagatim.ro – Amalia Oanţă

Tort cu zmeură și piersici

Începem cu blatul. Reţeta arhicunoscută de pandişpan clasic. Batem albuşurile spumă tare, adăugăm treptat zahărul şi cele 2 linguri de apă şi mixăm până obţinem o bezea lucioasă. Apoi adăugăm treptat gălbenuşurile mixând bine după fiecare. Scoatem mixerul din funcţiune şi folosim o lingură de lemn. Praful de copt îl incorporăm în făină. Adăugăm treptat câte o lingură de făină şi amestecăm uşor peste cap.

Coacem în cuptorul preîncălzit la 180 de grade timp de 15-20 de minute. Folosim o formă de 26 cm. Facem proba cu scobitoarea şi daca blatul este copt îl scoatem , îl răsturnăm pe un fund de lemn şi îl lăsăm să se răcească.

Preparăm crema: Smântâna pentru frişcă o batem şi o lăsăm să stea la rece. Dacă folosiţi smântână pentru frişcă neîndulcită adăugaţi puţin zahăr. Într-un bol punem iaurtul de piersici, în alt bol iaurtul de zmeură. Adăugăm la fiecare 4 linguri cu vârf de zahăr.

Ingrediente:

Ingrediente:Blat:

• 7 ouă• 7 linguri cu vârf de zahăr• 7 linguri cu vârf făină• 2 linguri apă rece• 1 vârf de cuţit de praf de copt

Crema :

• 250g iaurt cu zmeură• 250g iaurt cu piersici• 150g zmeura congelată• 200g piersici din compot• 20g gelatina• 500ml frişcă• 8 linguri zahăr

Pentru însiropat suc de la compotul de piersici.

Pentru ornat

• 300 ml frişcă• 250g fructe asortate

&

CASETA REDACTIONALA

Această publicaţie a fost tipărită cu sprijinul Guvernului României – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia oficială a DRP.

Într-o crăticioară punem 150 ml suc din compot şi îl punem la fiert. Separat punem gelatina cu 4-5 linguri de apă rece să se umfle. Când sucul fierbe stingem focul si adăugăm gelatina. Amestecăm până se dizolvă complet şi jumătate din cantitate o punem în iaurtul de piersici iar cealaltă jumătate în iaurtul de zmeură. Amestecăm (atenţie iaurturile trebuie sa fie la temperatura camerei) . Apoi împărţim frişca în 2 şi jumătate o amestecăm cu iaurtul de piersici , jumătate cu iaurtul de zmeură. Tăiem blatul în 3 şi ne apucăm de asamblat tortul. Punem pe un platou 2-3 linguri de suc din compot, apoi aşezăm prima parte din blat, însiropăm , apoi jumătate din crema de piersici, piersicile tăiate cubuleţe, cealaltă jumătate de cremă, apoi blat, 1/2 din crema de zmeură, zmeura, cealaltă jumătate de cremă, blat , iar însiropat şi gata am terminat. Lăsăm peste noapte la frigider ( sau 4 ore ) , scoatem inelul şi apoi ornăm cu frişcă si fructe .

Poftă bună!

Un tort pentru zilele toride de vară.

Chifteluţe de dovlecei

Curăţăm dovlecelul , îl dăm pe răzătoarea cu ochiuri mari şi presărăm sare. Lăsăm să stea 15 minute apoi îi stoarcem de zeama ( la fel ca şi varza ) şi îi amestecăm cu ou, făină, pătrunjel verde tocat şi usturoi. Adăugăm şi puţin piper măcinat. Formăm chifteluţe ( nu-s tocmai arătoase, să nu vă speriaţi dacă sunt mai moi conţin ou şi asta înseamnă că se încheagă la copt) şi le prăjim în ulei încins. Poftă bună!

Cartofii îi spălăm și îi fierbem cu coajă, apoi îi curățăm și îi tăiem cubuleţe. La fel procedăm cu ouăle. Brânza și castravetele le tăiem cubuleţe.

Punem totul într-un bol, adăugăm sare, piper, puţin ulei de măsline ( cam 2 linguri ) şi iaurtul. Amestecăm şi servim. Poftă bună!

• 3 cartofi mai mari ( roşii, voi cei albi se folosesc la piure)

• 2 ouă• 150g brânză telemea• 4-5 felii şuncă Praga• 1/2 castravete• 150 ml iaurt• sare, piper, ulei de măsline

Salată ”Fresh”

Tel: 0039733408803 E-mail: [email protected]

Resp. dep. Sanatate, Social, Religie: Georgiana Andrei

Corespondenti:Oleg Chicu

Eugenia Bulat,scriitorStefan Maimescu



MICA PUBLICITATE & ACŢIUNI DRP

Acţiuni şi Iniţiative ale Departamentului Românilor de Pretutindeni

Crinul de gheaţă, după cum este numit, este o plantă înaltă, asemănătoare salciei, care împodobeşte pajiştile din întreaga Americă de Nord. Înfloreşte primăvara devreme, când primii bondari şi primele păsări colibri apar.

Sau, mai bine zis, apăreau. Crinul, o plantă care creşte cel mai bine pe văile subalpine este pe cale să devină o floare de seră. În condiţiile de creştere a temperaturilor pe Terra, primele flori apar cu aproximativ 17 zile mai devreme decât în anii 1970, după cum au descoperit savanţii David Inouye şi Amy McKinney alături de colegii lor de la Universitatea din Maryland.

Problema apariţiei premature ale acestor prime flori, după cum afirmă biologii, este că acest crin de gheaţă nu mai se sincronizează cu sosirea păsărilor colibri cu coadă lată, care depind de nectarul acestor crini de gheaţă.

Până când sosesc păsările colibri, multe dintre flori se ofilesc, iar nectarul dispare odată cu ele. Păsările colibri cu coada lată migrează spre nord din America Centrală în fiecare primăvară către zonele din munţii înalţi ai Statelor Unite, pentru reproducere. Păsările au numai o scurtă vară de zonă montană în care să îşi crească puii. Masculii colibri cercetează teritoriile înainte de primele flori.Însă perioada de timp între prima pasăre colibri şi prima floare s-a scurtat cu 13 zile de-a lungul ultimelor patru decenii, după cum spun Inouye şi McKinney. „În câţiva ani,” spune McKinney, „crinii sunt înfloriţi deja când ajung primele păsări colibri.”

Biologii calculează că, dacă tendinţa actuală continuă, în două decenii, păsările colibri vor rata complet primele flori.

„Speciile nordice, precum colibri cu coadă lată, sunt expuse cel mai mult riscului de a ajunge la locurile de împerechere după dispariţia resurselor de hrană de acolo; totuşi, ecologiştii prevăd că speciile se vor muta spre nord odată cu încălzirea climei,” spune Şaran Twombly, director pentru programele Departamentului pentru Biologia Mediului din cadrul Fundaţiei Ştiinţifice Naţionale, care a susţinut financiar cercetările. „Aceste presiuni conflictuale provoacă societatea să asigure ca speciile să nu rămână fără un habitat.”

Păsările colibri cu coada lată care se împerechează în regiunile sudice au mai puţine probleme. „În Arizona, de pildă,” spune Inouye „nu există o evidentă scădere a duratei de timp dintre sosirea primilor masculi şi apariţia primelor flori, în acest caz, ale plantei Castilleja.” La altitudini mai mari este mai probabil să dispară sincronicitatea ecologică, fiindcă încălzirea globală are loc cel mai rapid acolo. Cum zăpada continuă să se topească mai devreme primăvara, care aduce înflorirea prematură, spune Inouye, munţii pot să se împodobească cu crini de gheaţă cu mult înainte ca păsările colibri să îşi termine călătoria spre nord.

Întrebarea „Unde au dispărut toate florile?” va deveni: „Unde au dispărut toate păsările colibri?”

Sursa:epochtimes-romania.com

Unde au dispărut păsările colibri Deschiderea Școlii de vară a Centrului de Stu-dii Trasilvane, Baia Mare

2012Marți, 17 iulie 2012, în

sala festivă a Palatului Ad-ministrativ din Baia Mare, a avut loc deschiderea celei de-a VIII-a ediții a Școlii de vară organizate de Cen-trul de Studii Transilvane cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutin-deni. Această manifestare se desfășoară în perioada 16 – 22 iulie și are ca temă „Pro-vocările istoriei ca ştiinţă şi disciplină de învăţământ la începutul mileniului III”.

La această ediție a proiec-tului participă profesori de istorie din Republica Moldo-va, Ucraina, Serbia, Ungaria și România. Școala de vară își propune să le ofere profe-sorilor de istorie români din afara țării un spațiu de dez-batere a problemelor speci-fice predării istoriei în ţările de provenienţă și un cadru propice pentru a fi puşi în contact cu ultimele achiziţii

privind cercetarea ştiinţifică şi metodica predării istoriei

Prezentă la deschidere, do-amna secretar de stat, Natalia Intotero, le-a mulțumit orga-nizatorilor pentru prilejul de a adresa corpului academic românesc, din țară și de peste

hotare, rugămintea să „nu se considere doar cercetători ai trecutului, ci să fie nişte conştiiţe ale prezentului. Is-toria nu este doar o materie, ci o parte a fiinţei naţionale. O bună cunoaştere a trecutu-lui ne ajută să fim conştienţi de provocările prezentului şi să ne afirmăm cu tărie drep-turile noastre fundamentale ca români.”

La invitaţia Ro-manian – Ame-rican Network, doamna Natalia Elena Intote-

ro, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, a participat, în perioada 28 iunie – 3 iulie, la Chicago, la Festivalul „Origini Ro-mâneşti”. În cadrul vizitei, delegaţia Departamentului pentru Românii de Pretutin-deni s-a întâlnit cu reprezen-

tanţii asociaţiilor româneşti din Chicago, cu personalităţi marcante şi cu lideri spiritu-ali ai comunităţii româneşti din Statele Unite.

Festivalul „Origini Româ-neşti” se află în acest an la cea de-a treia ediţie şi re-prezintă materializarea unui proiect realizat de American Romanian Network şi spriji-nit de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Prin această manifestare se doreşte, în primul rând, stimularea coeziunii comu-nităţii româneşti din SUA, promovarea culturii, valori-lor şi identităţii lingvistice româneşti.

Pe lângă reprezentarea statului român în cadrul

Festivalului, vizita în Sta-tele Unite a avut drept scop aprofundarea dialogului cu asociaţiile civice româneşti, în vederea dezvoltării şi susţinerii unor proiecte coe-rente în beneficiul comuni-tăţii româneşti. Parteneriatul pentru comunitate a repre-zentat subiectul principal al discuţiilor cu liderii asocia-ţiilor româneşti, aceştia ma-nifestându-şi interesul faţă de creşterea şi diversificarea

proiectelor adresate români-lor din Statele Unite.

Natalia Elena Intotero şi-a exprimat, în acest sens, in-tenţia susţinerii unor relaţii directe cu asociaţiile româ-neşti şi intensificarea prezen-ţei Departamentului pentru Românii de Pretutindeni în spaţiul american. Totodată, secretarul de stat i-a asigurat pe reprezentanţii comunităţii de întregul sprijin al Departa-mentului pentru dezvoltarea unor parteneriate solide în vederea afirmării şi dezvol-tării identităţii culturale, reli-gioase şi lingvistice a româ-nilor din afara ţării, precum şi a stimulării şi dinamizării mediului asociativ în interio-rul comunităţii româneşti din SUA.

Natalia Elena Intotero, secretarul de stat pentru

românii de pretutindeni, în mijlocul comunităţii româneşti

din Chicago

Duminică, 8 iulie 2012, doamna secretar de stat, Na-talia Elena Intotero, a parti-cipat la cea de-a treia ediţie a „Festivalului românilor de pretutindeni” de la Covăsînţ, judeţul Arad. Această mani-festare este organizată de Bi-serica Ortodoxă Română în colaborare cu Departamentul

Românilor de Pretutindeni. Evenimentul reuneşte an de an peste 150 de români dor-nici să păstreze portul şi tra-diţiile româneşti din zonele pe care le reprezintă.

Doamna secretar de stat a fost prezentă duminică la

Sfânta Liturghie oficiată de Preafericitul Kristof, Arhi-episcop de Praga şi Mit-ropolit al Ţinuturilor Cehiei şi Slovaciei, Preotul Con-silier Ioan Armaşi, delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al Biseri-cii Ortodoxe Române, În-

A treia ediţie a “Festivalului românilor de pretutindeni” de la Covăsînţalt Preasfinţitul Timotei, Arhiepiscop al Aradului, Preasfinţitul Siluan, Episcop al românilor din Ungaria, Părintele Boian Alexandru, Protopop al românilor din Ti-moc, Părintele Marius Cipri-an Pop, Părintele Mihai Blaj, preotul paroh din Covăsînţ,

precum şi de preoţii care au însoţit grupurile de români

La Festival au participat formaţiile românilor din Ti-moc – Serbia, Timocul de Est – Bulgaria, Bălţi – Re-publica Moldova, Cernăuţi – Ucraina, Gyula – Ungaria şi Korcea – Albania. De ase-

menea, pe scenă au urcat şi un grup de tineri dansatori de muzică populară din Micher-echi – Ungaria, solistul Ghe-orghe Poiendan, interpreţii Marius Ciprian Pop, Veta Biriş şi Rapsozii Zarandului.



Telefon de urgenţă: (0039) 3483779223Adresă: Via Ancona nr.7, 10152 Torino

Telefon: 011/2495264, Fax: 011/2358136 Site: www.consulatulromaniei.it


Telefon de urgenţă: (0039) 3661081444

Adresă: Via Gignese, 2, 20148 MilanoTelefon: 02.400 74 018 Fax:02.400 74 023


Adresă: Via Udine 11 Trieste Telefoane:

0039 040411652 / 0039 040412536 /0039 040416350 / 0039 0404528136

Fax: 0039 04044938 E-mail: [email protected]

Consulatul general Trieste Consulatul general Milano Consulatul general - TorinoAdresa: Via Guelfa, 9, Scala A, Int. 3, 40138

BolognaTelefon: 0039 0515872120 0039 0515872209Fax: 0039 051 587 19 50

Email: [email protected]: http://bologna.mae.ro/

Consulatul general Bologna

Bucuresti, Sector 6, Str. Aleea Lunca Cernei nr.6, Bl. M52, Sc. 2, Apt.102Telefon: 004-0720736769; 004-0728897974; 0039-3407319072

www.roitconsult.ro Email: [email protected]

Documents

Millennium Iulie