Embed Size (px)
Citation preview
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ
2013-2017
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ALBĂ CA ZĂPADA
CLUJ-NAPOCA, STR. ION CREANGĂ NR. 4-6;
GRĂDINIŢA „CU PROGRAM PRELUNGIT ALBĂ CA ZĂPADA –STRUCTURA I
CLUJ-NAPOCA, STR. J.F. CURIE NR. 2-4;
Echipa de proiect:
Profesor director: RADU GABRIELA
Educatoare: VLAD IOANA
Prof. înv. preşcolar: JUCAN MIHAELA
Prof.înv.preşcolar: CÂMPAN MARIA
2
I.Argument
II.Diagnoză
II.1 Date despre grădiniţă
II.2 Contextul socio-economic şi cultural
II.3 Populaţia preşcolară
II.4 Grupuri de interese
II.5 Resurse umane
A. Personal didactic
B. Personal didactic-auxiliar
C. Personal nedidactic
II.6 Resurse materiale
II.7 Cultura organizaţională
II.8 Relaţia cu comunitatea
II.9 Oferta educaţională
II.10 Analiza SWOT
II.11. Analiza P.E.S.T.E.
III.Viziunea
IV.Misiunea
V.Ţinte
VI. Opţiuni strategice
VII. Obiective generale
VIII. Indicatori de realizare a obiectivelor
IX. Monitorizare şi evaluare
3
I. Argument
Grădiniţa cu Program Prelungit „Albă ca zăpada” este şi se doreşte a fi şi pe viitor, o grădiniţă de
renume, cu personal bine pregătit şi calificat, cu preşcolari bine instruiţi şi temeinic pregătiţi pentru
şcoală. Luând ȋn considerare cele enunţate, am realizat ȋmpreună cu echipa grădiniţei, un plan de
dezvoltare pentru următorii cinci ani (2013-2018) ȋn vederea dezvoltării instituţiei noastre pe mai
multe paliere şi ȋn vederea clasării acesteia şi pe viitor, ȋntre locurile fruntaşe ale frunizorilor de
educaţie preşcolară din municipiul Cluj-Napoca.
Dorim să conducem Grădinţa cu Program Prelungit „Albă ca zăpada” spre cele mai ȋnalte trepte,
prin achiziţionarea unor materiale auxiliare moderne, prin formarea continuă a cadrelor didactice şi
prin iniţierea şi desfăşurarea unor activităţi ȋn care să fie implicată ȋn mod activ comunitatea locală şi
familia.
Nu ȋn ultimul rând, dorim să ducem mai departe tradiţia Grădiniţei „Albă ca zăpada” ca unitate
care pregăteşte şi formează copiii preşcolari ȋn condiţii foarte bune, prin alinierea acesteia la dotările de
ultimă generaţie, ȋn limita bugetului propriu şi prin ȋncercarea atragerii unor finanţări exterioare.
Echipa de proiect a Grădiniţei cu Program Prelungit „Albă ca zăpada” prin ȋntregul plan de
dezvoltare instituţională, doreşte să le ofere copiilor o grădiniţă cu condiţii excelente ȋn care să ȋnveţe,
aliniată la standardele europene, printr-o colaborare strânsă cu familia şi cu instituţii din comunitatea
locală, pe tot parcursul unui an şcolar.
4
II. Diagnoză
II.1. Date despre grădiniţă
Denumirea grădiniţei:
„Grădiniţa cu Program Prelungit Albă ca zăpada Cluj-Napoca”
Date de contact :
„Grădiniţa cu Program Prelungit Albă ca zăpada Cluj-Napoca”
Strada Ion Creangă nr. 4-6, Cluj-Napoca;
Tel/Fax 0264591669
E-mail: [email protected]
“Grădiniţa cu Program Prelungit Albă ca Zăpada – structura I”
Strada J.F.Curie nr 2-4, Cluj-Napoca;
Tel/Fax 0264592530
E-mail: [email protected]
Domeniul de activitate: învăţământ preşcolar;
Forma juridică de organizare: Unitate de învăţământ preşcolar de stat cu personalitate
juridică;
Statutul proprietăţii grădiniţei: Proprietatea Consiliului Local Cluj;
Program de funcţionare: Grădiniţă cu Program Prelungit (7.30-17.00);
Forul tutelar:-Inspectoratul Şcolar Judetean Cluj;
-Consiliul Local Cluj;
Beneficiarii: -copiii preşcolari cu vârsta cuprinsă între 3-6 ani;
-familiile copiilor;
Programul zilnic
-grupe cu orar prelungit-
Repere orare Jocuri şi activităţi
didactice alese
Activităţi pe
domenii
experienţiale
Activităţi de dezvoltare personală
7.30-8.30
Jocuri şi activităţi
alese
-
Rutină: Primirea copiilor (depinderi
specifice)
8.30-9.00
-
-
Rutină:Micul dejun (depinderi
specifice)
5
9.00-11.00
Jocuri şi activităţi
alese
Activităţi pe
domenii
experienţiale
Rutină: Ȋntâlnirea de dimineaţă (15
min);
Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru
activităţi! (deprinderi de igienă
individuală şi colectivă, deprinderi de
ordine şi disciplină, deprinderi de
autoservire);
11.00-13.30
Jocuri şi activităţi
recreative
-
Activitate opţională (prima activitate de
acest tip la nivel II);
Rutină şi tranziţie: Ȋn aer liber!
(deprinderi igienă individuală şi
colectivă, deprinderi de ordine şi
disciplină, de prinderi de autoservire);
Rutină: Masa de prânz (depinderi
specifice);
15.30-16.00
- -
Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)
16.00-17.00
Jocuri de dezvoltare
a aptitudinilor
individuale
Activităţi
recuperatorii pe
domenii
experienţiale
Rutină şi tranziţie: Din nou la joacă!
(deprinderi de igienă individuală şi
colectivă, deprinderi de ordine şi
disciplină, de prinderi de autoservire)
Activitate opţională (singura activitate
de acest tip la nivelul I saua doua, la
nivelul II)
17.00
-
-
Rutină: Plecarea copiilor acasă
(deprinderi specifice)
Planul de învăţământ
Intervalul de
vârstă
Categorii de
activităţi
de învăţare
Nr.de
activităţi/săptămână
ON * OP/OS*
Nr.ore/tură, din norma
cadrului didactic, dedicate
categoriilor de activităţi din
planul de învăţământ
37 – 60 luni
(3,1 - 5 ani)
Activităţi pe domenii
experienţiale
7 +7 2h x 5 zile = 10h
Jocuri si activităţi
didactice alese
10 +10 1,5h x 5 zile = 7,5h
Activităţi de 5 +5 1,5h x 5 zile = 7,5h
6
dezvoltare personală
TOTAL
22 +22 25 h
61 – 84 luni
(5,1 - 7 ani)
Activităţi pe domenii
experienţiale
10 +10 3h x 5 zile = 15h
Jocuri si activităţi
didactice alese
10 +5 1h x 5 zile = 5h
Activităţi de
dezvoltare personală
6 +11 1h x 5 zile = 5h
TOTAL 26 +26 25 h
II.2. Contextul socio-economic şi cultural
Grădiniţa cu Program Prelungit „Albă ca zăpada” este situată în partea centrală a oraşului Cluj-
Napoca şi deserveşte diverse categorii de cetăţeni.
Grădiniţa se află în aproapiere de Palatul Copiilor Cluj, fiind foarte aproape de toate instituţiile
importante din punct de vedere cultural, din oraş.
Majoritatea copiilor din cele două grădiniţe provin din familii nucleare, normal constituite, dar
există şi copii care provin din familii monoparentale. Părinţii copiilor fac parte din diverse categorii
socio-profesionale.
Majoritatea părinţilor sunt implicaţi în viaţa grădiniţei, contribuind la susţinerea procesului
instructiv-educativ şi la luarea de decizii în cadrul întâlnirilor şi al şedinţelor ce vizează calitatea
activităţilor acesteia.
Grădiniţa noastră se bucură de o bună reputaţie în rândul clujenilor, reprezentând un adevărat
reper de-a lungul timpului, în ceea ce priveşte pregătirea preşcolarilor pentru şcoală, sub toate
aspectele.
II.3. Populaţie preşcolară
TIPUL UNITĂŢII
PREŞCOLARE
Numărul copiilor preşcolari - în grupe
Nivel I(3-5 ani)
Nivel II (5 -6 ani)
Grupe combinate
Maghiară
2012-
2013
2013-
2014
2014-
2015
2012-
2013
2013-
2014
2014-
2015
2012-
2013
2013-
2014
2014-
2015
Grădiniţa „Albă
ca zăpada”
Grădiniţa
„Albă ca
zăpada”
Structura I
7
Grupe de preşcolari
Grădiniţa cu Program Prelungit „Albă ca Zăpada”
Strada Ion Creangă nr. 4-6, Cluj-Napoca;
7 grupe care cuprind între 25 – 30 de copii înscrişi; - 5 grupe cu predare în limba română:
două grupe mici – 3 ani;
două grupe mijlocii – 4 ani;
o grupă mare – 5 ani;
- 2 grupe combinate cu predare în limba maghiară – 3 – 6 ani;
Grădiniţa cu program prelungit „Albă ca Zăpada – Structura I”
Strada J.F.Curie nr.2-4, Cluj-Napoca;
7 grupe care cuprind între 25 – 30 de copii încrişi
- 5 grupe cu predare în limba română:
două grupe mici – 3 ani;
două grupe mijlocii – 4 ani;
o grupă mare – 5 ani;
- 2 grupe combinate cu predare în limba maghiară – 3 – 6 ani;
II.4. Grupuri de interese
a) Copiii – educaţie, satisfacerea nevoilor şi trebuinţelor, respectarea ritmului de dezvoltare şi a
particularităţilor de vârstă ale acestora;
b) Părinţii – propunerea unei oferte educaţionale adecvate şi bogate, satisfacerea pe cât posibil a
cerinţelor părinţilor, educaţie, hrană şi somn pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor;
c) Cadre didactice – un mediu de muncă bine organizat, în care să se poată desfăşura o activitate
de calitate, cu posibilítate de dezvoltare profesională şi personală optimă;
d) I.S.J.- asigurarea aplicării Curriculumului Naţional, realizarea planificării şi proiectării actului
didactic, inspecţii de specialitate, activitate de control şi îndrumare, sprijin metodic; personal
calificat;
e) M.E.N.- respectarea politicii educaţionale specifice învăţământului preşcolar şi respectarea
normativelor în vigoare;
f) Comunitate – realizarea unor proiecte de parteneriat cu implicarea comunităţii;
g) Mass-media – publicitate favorabilă;
II.5. Resurse umane
8
A.Personal didactic: 28
CALIFICAT CU ALTE
SPECIALIZĂRI
NECALIFICAT ÎN CURS DE
CALIFICARE Titular Suplinitor
21 7 - - -
Distribuţia pe grupe de vechime a personalului didactic angajat:
Vechime debutant 2-5ani 6-10
ani
11- 15ani 16-20ani 21-25ani 26-30 ani peste
30 ani
-în unitate 5 6 3 4 4
Distribuţia pe grupe de vârstă (ani) şi sexe:
Sub 25 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 Peste 65
M - - - - - - - - - -
F 3 3 3 4 - - 3 2 2 -
Indicatori de calitate ai resurselor umane:
9
Indicatorul A B %
a) Pondere personal
didactic cu o
vechime în
unitate mai mare
de 4 ani
Nr. cadre didactice
cu o vechime în
unitate mai mare de
4 ani
Nr. total de cadre
didactice
Ponderea, %
19 28 68%
a) Pondere personal
didactic cu studi
superioare/ l
licenţă
Nr. cadre didactice
cu studii
superioare/licenţă
Nr. total de cadre
didactice
16 28 58%
b) Pondere personal
cu gradul I
Nr. cadre didactice
cu gradul I
Nr. total de cadre
didactice
Ponderea, %
9 28 32%
c) Pondere personal
cu gradul al II-lea
Nr. cadre didactice
cu gradul al II-lea
Nr. total de cadre
didactice
Ponderea, %
10 28 36%
d) Pondere personal
cu definitivat
Nr. cadre didactice
cu definitivat
Nr. total de cadre
didactice
Ponderea, %
4 28 14%
e) Ponderea
cadrelor didactice
cu performanţe în
activitatea
metodico-
ştiinţifică
Nr. cadre didactice
cu performanţe în
activitatea metodico-
ştiinţifică
Nr. total de cadre
didactice
Ponderea, %
9 28 32%
f) Participarea
cadrelor didactice
în activitatea
metodico-
ştiinţifică
Pondere elevi, % Pondere profesori,
%
Pondere elevi/
Pondere profesori
349 28 100%
g) Competenţe de
utilizare a PC
(Word+Excel) în
rândul cadrelor
didactice
Nr. cadre didactice
cu competenţe de
utilizare a PC
Nr. total cadre
didactice
Pondere, %
26 28 93%
h) Ponderea
cadrelor didactice
cu gradaţie de
merit
Nr. cadre didactice
cu gradaţie de merit
Nr. total cadre
didactice
Pondere, %
2 28 7%
i) Ponderea
cadrelor didactice
care în ultimii 5
ani au urmat cel
puţin o formă de
perfecţionare
Nr. cadre didactice
care în ultimii 5 ani
au urmat cel puţin o
formă de
perfecţionare
Nr. total cadre
didactice
Pondere, %
23 28 82%
10
B. Personal didactic auxiliar: 3
- 1 administrator financiar;
- 1 administrator financiar;
- 0,5 administrator financiar patrimoniu;
- 0,5 secretar;
C.Personal nedidactic 18+2
- 12 îngrijitoare;
- 4 bucătărese;
- 1 fochist;
- 1 muncitor de intreţinere;
- 2 asistente medicale;
II.6. Resurse materiale
Grădiniţa cu Program Prelungit „Albă ca zăpada”– str. Ion Creangă nr. 4-6 Statutul clădirii, vârsta şi anul ultimei renovări:
Grădiniţă Albă ca Zăpada
Anul construcţiei
Anul ultimei renovări 2012 – fatada gradinitei
Statutul clădirii Proprietatea Consiliului Local
Organizarea spaţiului şcolar:
11
Entitate spaţiu şcolar
Nr.
Entităţi
Suprafaţă
Aprecierea stării
Sală de clasă 7 Bună
Cabinet pe discipline -
Laborator pe discipline -
Sală de sport -
Bibliotecă -
Centru de informare şi
documentare
-
Sală resursă -
Cabinet metodic -
Sală profesorală -
Cabinet de asistenţă şi
consiliere
1
Atelier tehnologic -
Sală muzeu/expoziţie -
Sală TIC -
Cabinet medical 1 Bună
Sală de lectură -
Sală de festivităţi -
Calitatea construcţiei şcolare: întreţinerea spaţiilor exterioare şi a terenurilor existente:
Starea clădirii
Categorie
Bună
Necesită reparaţii
minore
Necesită
reparaţii
semnificative
Aspect general X
Aspectul faţadei X
Acoperişul X
Burlane şi jgheaburi X
Uşi şi geamuri X
Curăţenie X
Antifonie, linişte necesară X
Ventilaţie, aerisire X
Curăţenia spaţiilor exterioare X
Amenajarea curţii şi aspectul ei X
Existenţa gardului împrejmuitor X
Amenajarea căilor de acces X
Sistem de siguranţă a elevilor X
Sistem de siguranţă a mat. didactic X
12
Grădiniţa cu Program Prelungit „Albă ca zăpada”– str. J.F.Curie nr.2-4 (Structura I) Statutul clădirii, vârsta şi anul ultimei renovări:
Grădiniţă Albă ca Zăpada- structura I
Anul construcţiei
Anul ultimei renovări 2013 – inlocuire acoperis, vestiare ingrijitoare
Statutul clădirii Proprietatea Consiliului Local
Organizarea spaţiului şcolar:
Entitate spaţiu şcolar Nr. entităţi Suprafaţă Aprecierea stării
Sală de clasă 7 Bună
Cabinet pe discipline -
Laborator pe discipline -
Sală de sport -
Bibliotecă -
Centru de informare şi
documentare
-
Sală resursă -
Cabinet metodic -
Sală profesorală -
Cabinet de asistenţă şi
consiliere
-
Atelier tehnologic -
Sală muzeu/expoziţie -
Sală TIC -
Cabinet medical 1 Bună
Sală de lectură -
Sală de festivităţi -
Calitatea construcţiei şcolare; întreţinerea spaţiilor exterioare şi a terenurilor existente:
Starea clădirii
Categorie
Bună
Necesită reparaţii
minore
Necesită
reparaţii
semnificative
Aspect general X
Aspectul faţadei X
Acoperişul X
Burlane şi jgheaburi X
Uşi şi geamuri X
13
Curăţenie X
Antifonie, linişte necesară X
Ventilaţie, aerisire X
Curăţenia spaţiilor exterioare X
Amenajarea curţii şi aspectul ei X
Existenţa gardului împrejmuitor X
Amenajarea căilor de acces X
Sistem de siguranţă a elevilor X
Sistem de siguranţă a mat. didactic X
Spaţiile de şcolarizare respectă normele igienico-sanitare impuse de Ministerul Sănătăţii
(Aut.sanitară de funcționare nr. 44193/15.10.2009 ..........și autorizaţia sanitar veterinară nr.
VACJ01686/10.08.2009 ...............). Numărul sălilor de clasă este adecvat planului de școlarizare
prognozat. Spațiul destinat jocurilor în aer liber este amenajat cu structuri de joacă specifice vârstei
preșcolare și care asigură deplin condițiile de siguranță fizică.
II.7. Cultura organizaţională
Conceptul de cultură organizaţională în Grădiniţa cu Program Prelungit „Albă ca zăpada”, se
referă în primul rând, la tot ceea ce înseamnă standarde colective de gândire, atitudini, valori,
convingeri, norme şi obiceiuri.
Ȋn cultura noastră organizaţională putem distinge elemente precum: comportamente şi limbaj
comun angajaţilor, ritualuri şi simboluri, percepţii şi reprezentări despre ceea ce înseamnă “valoare”.
Grădiniţa noastră se bucură de un real prestigiu, la care au contribuit de-a lungul timpului
cadrele didactice calificate şi bine pregătite, dornice să lucreze în echipă, şi aflate mereu la dispoziţia
copiilor, pentru a-i ajuta şi pentru a-i pregăti cât mai bine pentru şcoală.
Prin urmare, cultura organizatională a grădiniţei noastre, s-a format datorită interacţiunilor
repetate între membri echipei organizaţiei şi a aducerii în comun, a credinţelor şi a valorilor acestora.
Ȋn Grădiniţa „Albă ca zăpada” predomină spiritual de cooperare, punându-se accent pe toate
componentele regăsite în organigrama instituţiei, în vederea atingerii obiectivelor acesteia şi în scopul
oferirii unor servicii de calitate beneficiarilor.
Managerul unităţii are grijă să menţină aceste relaţii armonioase între angajaţi, prin organizarea
unor întâlniri între cadrele didactice, pentru sărbătorirea unor evenimente speciale, şi în afara unităţii
şcolare.
14
Părinţii sunt unii din principalii beneficiari ai serviciilor noastre educaţionale prin copii, motiv
pentru care, aceştia sunt pe deplin implicaţi în tot ceea ce ţine de sprijinirea activităţii organizaţiei
noastre, atunci când sunt solicitaţi sau la iniţiativa acestora.
Ȋn concluzie, elementele care definesc cultura organizaţională a grădiniţei cu Program Prelungit
„Albă ca zăpada” converg spre punctul comun care este reprezentat de buna cooperare între personalul
grădiniţei, părinţi şi copii, pentru atingerea principalului scop al instituţiei, acela de a-i dezvolta pe
preşcolari, în vederea transformării acestora din urmă într-o personalitate activă şi creatoare, în
conformitate cu cerinţele de bază ale societăţii şi cu potenţialul lor biopsihic şi individual.
II.8. Relaţia cu comunitatea
Pentru bună desfăşurare a activităţii educaționale şi pentru o mai strânsă legătură cu
comunitatea locală, Grădinița „Albă ca zăpada” a stabilit cu aceasta relaţii de bună colaborare şi
parteneriate dintre cele mai diverse.
Parteneriate educaționale cu organizaţii diverse:
1. Teatru de păpuşi;
2. Bbiblioteca Judeţeană;
3. Şcoala;
4. Grădiniţe;
5. Facultatea de Psihologie si Ştiinţe ale educaţiei;
Parteneriate educaționale cu instituții ale statului:
1. Poliţia - programe de educație civică;
2. Pompierii- programe de prevenire a incendiilor;
3. Biserica- program de educație religioasă;
Parteneriatele educaționale cu familia
Dezvoltarea parteneriatului cu părinţii, se realizează prin implicarea lor în:
1. Activităţi didactice şi lecții deschise;
2. Activități tip joc interactiv părinţi-copii;
3. Activităţi sociale şi culturale ale grupei;
4. Activități de consiliere pe probleme de educaţie a copilului mic;
5. Activităţi de informare;
15
II.9. Oferta educaţională a grădiniţei
Activităţi curricular:
Nr.
crt.
Nivel
Educatoare
Categorii de
activităţi de învăţare
Nr. activităţi pe
săptămână
Activităţi
opţionale
Activitati
opţionale
Total
activi-
tăţi
1.
Nivel I
Activităţi pe domenii
experienţiale
Jocuri şi activităţi
didactice alese
Activităţi de
dezvoltare personală
+7
+5
+10
1
Limba
engleza
Dans
modern
Educaţie
muzicală
+22
2.
Nivel II
Activităţi pe domenii
experienţiale
Jocuri şi activităţi
didactice alese
Activităţi de
dezvoltare personală
+10
+5
+11
2
Limba
engleza
Dans
modern
Educaţie
muzicală
Şah
+26
Activităţi opţionale:
Nr.
crt.
Grădiniţa Grupa Denumirea opţionalului Cine desfăşoară
opţionalul
1.
Albă ca Zăpada
Mică
Mijlocie
Mare
„Engleza pentru cei mici”
Jidvean Amelia
2.
Albă ca Zăpada
Mică
Mijlocie
Mare
„Engleza pentru cei mici”
Pop Ioana struct.1
3.
Albă ca Zăpada
Mică
Mijlocie
Mare
„În pasi de dans”
Salamon Nicoleta
4.
Albă ca Zăpada
Mică
Mijlocie
Mare
„Portativul muzical”
Ardelean Krisztina
16
Nr.
crt.
Grădiniţa Grupa Denumirea opţionalului Cine desfăşoară
opţionalul
5.
Albă ca Zăpada
Mare
„Primul meu şah”
Calin Almasan
Nr.
crt.
Grădiniţa Grupa Denumirea opţionalului Cine desfăşoară
opţionalul
1.
Albă ca Zăpada
Structura1
Combinată-
maghiara
„Ne jucam,ne distrăm şi
engleză învăţăm”
Muszka Pal Reka
2.
Albă ca Zăpada
Combinată-
maghiara
„Ne jucam,ne distrăm şi
engleză învăţăm”
Veress Agnes
3.
Albă ca Zăpada
Pj -Structura 1
Combinată-
maghiara
„Gimnastică pentru sănătate”
Bartos Noemi
4.
Albă ca Zăpada
Combinată-
maghiară
„Ȋnvăţăm româneşte”
Katona Hilda
5.
Albă ca Zăpada
Structura 1
Combinată-
maghiara
„Dans popular”
Miklos Marta
Activităţi extracurriculare:
Nr.
Crt.
Activitatea
Data
Responsabil
1.
Activităţi culturale:
- teatru de păpuşi
- spectacole
Lunar
Periodic
Actori teatru de
păpuşi
Educatoare
2.
Activităţi sportive:
- concursuri de triciclete, saniute ..
- concurs de atletism
Ianuarie
Mai
Septem.
Educatoare
Educatoare
Educatoare
3.
Serbări şi acţiuni diverse:
- Mos Craciun
- 8 Martie
- 1 Iunie – desene pe asf.
- Serbare de sfarsit de an
- Diverse evenimente istorice, naţionale
Decembrie
Martie
Iunie
Iunie
Periodic
Educatoare
Educatoare
Educatoare
Educatoare
Educatoare
17
4.
Excursii şi vizite:
- Grădina Botanică
- Aeroport
- Muzeul de istorie
- Vivariu
- Bibliotecă
- Obiective economice
- Grădiniţe
- Şcoli
Mai
Aprilie
Noiembrie
Octombrie
Februarie
Educatoare
Educatoare
Educatoare
Educatoare
Educatoare
Proiecte educaţionale:
Nr
crt
Programul
1 Kalokaghatia
2 Ecogrădiniţa
3 Să citim pentru Mileniul III
4 Primăvara copiilor
5 Discovery Box
6 Dezvoltarea socio-emoţională
7 Farfurii curate
8
Educaţie rutieră
Parteneriate:
Parteneriat „Grădiniţă-Teatru de păpuşi”
Nr.
crt.
Denumirea
parteneriatului/
acord, contract de
parteneriat/
protocol
Organizaţii
nonguvernamentale/
instituţii publice locale/
asociații/ fundații
partenere
Scopul
parteneriatului
Nr. elevi
implicaţi/
nivelul
Nr. cadre
didactice
implicate
1. „Teatrul de păpuși
în grădiniță”
Teatrul Tick-Tack -
(Gyula, Ungaria)
reprezentat de Strausz
Robert
Teatrul Tup
-realizarea în comun
a unor spectacole de
teatru de păpuși, atât
în limba română, cât
și în limba maghiară;
349
preşcolari
(niv.I-II)
28 cadre
18
Teatrul Shoty
Teatrul Puck
Parteneriat „Grădiniţă-Familie”
Nr.
crt.
Denumirea
parteneriatului/
acord, contract de
parteneriat/
protocol
Organizaţii
nonguvernamentale/
instituţii publice locale/
asociații/ fundații
partenere
Scopul
parteneriatului
Nr. elevi
implicaţi/
nivelul
Nr. cadre
didactice
implicate
1
O familie unită,
un copil fericit!
Părinţii copiilor din
grupa mică
,,Spiridușilor”
Structura 1
-dezvoltarea unor
relaţii de prietenie şi
colaborare între
părinţii copiilor şi
personalui grădiniţei;
24/niv I
2
2
Alături de copilul
meu
Părinții copiilor din
grupa mijlocie
,,Mămăruțelor”
Structura 1
-colaborarea dintre
familie şi grădinița
pentru o implicare
cât mai activă în
procesul de formare
a preşcolarului;
23/niv I
1
3
Ȋmpreuna pentru
copii
Părinţii copiilor din
grupa mică ,,Prichindel”
-implicarea şi
participarea activă a
părinţilor în
activităţile de la
grupă,
extracurriculare;
28
2
4
Ȋmpreuna pentru
o educatie mai
buna
Părinţii copiilor din
grupa mică ,,Albinuţele”
-stimularea
interesului părinţilor
pentru activităţile
desfăşurate în
grădiniţă;
Consolidarea
sentimentului de
solidaritate,
responsabilitate şi
29
2
19
socializare;
5
„Ȋmpreună
pentru copiii
noştri”
Părinții copiilor din
grupa mijlocie
,,Licurici”
-colaborarea strânsă,
pe tot parcursul
anului şcolar, ȋn
beneficiul
preşcolarilor;
22
preşcolari
Niv.I
2
6
„Ȋmpreuna
pentru copiii
nostri”
Părinții copiilor din
grupa mare
,,Fluturaşilor”
Structura 1
-participarea activă a
părinţilor în viaţa
grădiniţei;
29
Niv II
3
7
„Împreună
pentru a preveni
eşecul şcolar”
Părinții preșcolarilor din
grupa Micimackó
-colaborarea dintre
familie şi grădiniţă
pentru o implicare cât
mai activă în procesul
de formare a
preşcolarului;
15 (grupa
Micimackó)
2
8
,,Totul pentru
copiii nostri!”
Asociatia,,Mokus
ovoda”
-implicarea familiilor
în unele activităţi
proiectate;
28
prescolari
2
9
Împreună pentru
o educaţie mai
bună
Părinții copiilor din
grupa mare
,,Mămăruţelor”
-sprijinirea părinţilor
în dezvoltarea
copilului din punct
de vedere bio-psiho-
socio-cultural;
30
2
Parteneriat cu alte grădiniţe
Nr.
crt.
Denumirea
parteneriatului/ acord,
contract de parteneriat/
protocol
Organizaţii
nonguvernamental
e/ instituţii publice
locale/ asociații/
fundații partenere
Scopul
parteneriatului
Nr. elevi
implicaţi/
nivelul
Nr.
cadre
didac
tice
impli
cate
1.
„Dezvoltarea
personalitǎții, prin
cunoașterea
Grădinița „Albă ca
Zăpada” și
„Grădinița Suatu”
-dezvoltarea tradiţiei în
contemporaneitate,
valorificarea ei în viaţa
30 (Grupa
Micimack
ó,
3
20
diversitǎții”
socială şi culturală;
Grădinița
Albă ca
Zăpada și
Grupa
Mămăruțel
or
Grădinița
Suatu)
2
„Sub umbrela
prieteniei”
Grădiniţa
Arhiepiscopiei
Vadului, Feleacului
şi Clujului „Sf.
Stelian”
-educarea unor trăsături
pozitive de caracter;
-formarea unei atitudini
pozitive faţă de sine şi
ceilalţi;
- dezvoltarea
comportamentelor de
cooperare, prosociale şi
proactive;
Nivel I;
25 copii
4
3
,,Să vedem lumea cu
alţi ochi”
Grădiniţa cu
deficienţi de auz
-implicarea copiilor, a
părinţilor şi a cadrelor
didactice din
învăţământul preşcolar
în acţiuni comune:
- vizite reciproce;
- schimburi de
experienţă;
- participarea la
acţiuni comune;
- sa se dezvolte
trasaturi de
personalitate cum
ar fi: empatia,
toleranta,
intrajutorarea si
respectul pentru cei
cu handicap;
30
Niv.I,II
6
4
,,Să fim împreună”
Grădiniţa „Biobee”
-dezvoltarea
competenţelor de
comunicare şi
interacţiune între copii
din cele două unităţi;
87
prescolari
10
21
Parteneriat „Grădiniţă-Şcoală”
Nr.
crt.
Denumirea
parteneriatului/
acord, contract de
parteneriat/
protocol
Organizaţii
nonguvernamentale/
instituţii publice locale/
asociații/ fundații
partenere
Scopul
parteneriatului
Nr. elevi
implicaţi/
nivelul
Nr. cadre
didactice
implicate
1.
„ Azi preşcolari,
mâine şcolari”
Liceul N. Balcescu
Grădiniţa „Albă ca
Zăpada”
-familiarizarea
copiilor cu mediul
scolar;
-colaborarea dintre
cadrele unităţilor în
vederea organizării şi
desfăşurării unor
activităţi comune;
6o elevi
3
2
„Pas cu pas spre
şcoală”
Liceul „I. Bathory”
-copiii să dezvolte
relaţii costructive cu
semenii lor, să
trăiască stări afective
pozitive împreună cu
colegii ;
-să-şi exteriorizeze şi
să-si împărtăşească
preocupările şi
interesele ;
40 4
3
„Şcoala ne
aşteaptă!”
Şcoala „Ioan Bob”
-facilitarea integrării
cât mai eficiente a
preşcolarilor în
mediul şcolar;
-eficientizarea
procesului de
invăţământ,
schimbul liber de
opinii;
22
Parteneriat „Grădiniţă-Biserică”
Nr.
crt.
Denumirea
parteneriatului/
acord, contract de
parteneriat/
protocol
Organizaţii
nonguvernamentale/
instituţii publice locale/
asociații/ fundații
partenere
Scopul
parteneriatului
Nr. elevi
implicaţi/
nivelul
Nr. cadre
didactice
implicate
1.
„ Lasati copiii sa
vina la Mine”
Biserica ortodoxă
-familiarizarea cu
povestiri religioase,
colinde, poezii;
-cunoasterea unor
noţiuni elementare
legate de Sărbătoarea
Crăciunului şi a
Sfintelor Paşti;
21
2
2
„Lăsaţi copiii să
vină la Mine”
Biserica Ortodoxă
Parohia „Sfântul Ierarh
Alexandru”
-familiarizarea
copiilor cu povestiri
religioase şi
cunoaşterea de către
aceştia a unor noţiuni
elementare legate de
Sărbătoarea
Crăciunului şi a
Sfintelor Paşti;
22
preşcolari
Niv.I
2
3
„Micul creştin”
Biserica „Ȋnălţarea
Domnului”
Gradiniţa „Albă ca
Zăpada”
-îmbogăţirea
cunoştinţelor
religioase;
-formarea unor
atitudini pozitive faţă
de sine şi semeni
5o
4
Parteneriat „Bibliotecă-Grădiniţă”
Nr.
Crt.
Denumirea
parteneriatului/
acord, contract de
parteneriat/
protocol
Organizaţii
nonguvernamentale/
instituţii publice locale/
asociații/ fundații
partenere
Scopul
parteneriatului
Nr. elevi
implicaţi/
nivelul
Nr. cadre
didactice
implicate
23
1.
„Vreau să fiu un
personaj de
poveste”
Biblioteca Județeană
,,Octavian Goga”
-familiarizarea
copiilor cu lumea
personajelor de
poveste din
literatura română şi
universală;
47/ niv I
3
2
„O lume magică ”
Biblioteca judeţeană
„Octavian Goga”-
Gradiniţa „Albă ca
Zăpada”
-dezvoltarea
interesului pentru
citit;
-antrenarea copiilor
in activităţi de
valorificare si de
promovare a
colecţiilor de carte;
50 copii
4
3
„Vreau sa fiu un
personaj de
poveste”
Biblioteca Judeţeană
„Octavian Goga”
-îmbogatirea
vocabularului prin
ascultarea unor
poveşti, poezii,
ghicitori şi lecturi
specifice vârstei;
Nivel I
25 copii
2
4
„Sa fim buni
creştini”
Biserica Ortodoxă
Română
Parohia „Ȋnălţarea
Domnului (Calea
Dorobantilor, Cluj-
Napoca)
-cunoasterea unor
evenimente
religioase
importante şi a
semnificaţiei
acestora în viaţa
crestinilor;
-formarea unei
atitudini moral-
religioase faţă de
sine şi grupul de
copii din care face
parte;
Nivel I
25 copii
2
Parteneriat „Grădiniţă- Medicină dentară”
Nr.
crt.
Denumirea
parteneriatului/
acord, contract de
parteneriat/
protocol
Organizaţii
nonguvernamentale/
instituţii publice locale/
asociații/ fundații
partenere
Scopul
parteneriatului
Nr. elevi
implicaţi/
nivelul
Nr. cadre
didactice
implicate
24
1.
,,Dantură
sănătoasă, zâmbet
frumos”
Policlinica de
stomatologie AVICENA;
-formarea şi
dezvoltarea unor
comportamente de
protejare a sănătății
în general şi a
sănătății bucale în
special.
47/niv I
3
2
Sănătatea bunul
cel mai de preţ
Cabinet pediatric dr.
Andreea Bechet;
Cabinet stomatologic dr.
Pop Ioana;
-formarea unei
atitudini şi
responsabilităţi faţă
de sănătatea lor şi a
celor din jur;
30
2
Parteneriat „Grădiniţă-Alte instituţii”
Nr.
crt.
Denumirea
parteneriatului/
acord, contract de
parteneriat/
protocol
Organizaţii
nonguvernamentale/
instituţii publice locale/
asociații/ fundații
partenere
Scopul
parteneriatului
Nr. elevi
implicaţi/
nivelul
Nr. cadre
didactice
implicate
1.
„Tot ce e bine
pentru copilul
meu”
UBB „Facultatea de
psihologie şi ştiinţe ale
educaţiei”
-consilierea
părinţilor cu privire
la modalităţile
optime de educare a
copiilor şi de
relaţionare cu
aceştia;
28
2
Părinţii
copiilor
25
II.10.Analiza SWOT
1.Curriculum
Puncte tari Puncte slabe
-parcurgerea integrală a Curriculumului
Naţional, conform legislaţiei şi metodologiei ȋn
vigoare;
-existenţa unor materiale curriculare (planuri
de ȋnvăţământ, programe şcolare, auxiliare
curriculare);
-activităţi extracurriculare variat desfăşurate;
-realizarea CDŞ la alegerea părinţilor cu
implicarea multor copii;
-rezultate remarcabile la concursurile
organizate la nivel preșcolar.
-neimplicarea cadrelor didactice ȋn proiecte
internaţionale şi de finanţare;
-apariţia unor inconsecvenţe ȋn planificarea
săptămânală a educatoarelor, raportat la cea
anuală şi la prevederile metodologice ȋn
vigoare;
Oportunităţi Ameninţări
-existenţa ghidurilor profesionale;
-colaborarea cu părinţii ȋn vederea realizării
analizei de nevoi a copiilor;
-supraȋncărcarea cadrelor didactice cu
materiale scrise;
-cadru legislativ schimbător, în materie de
educaţie.
2.Resurse umane
Puncte tari Puncte slabe
-cadre didactice calificate, ȋn proporţie de
100% şi cu grade didactice;
-cadre didactice cu studii superioare;
-cadre didactice dedicate activităţii didactice;
-relații pozitive, de colaborare între personalul
unității;
-participarea redusă la cursuri de formare
profesională;
-lacune în pregătirea pedagogică și de
specialitate, a cadrelor didactice tinere;
-personal nedidactic insuficient;
26
Oportunităţi Ameninţări
-identificarea nevoilor de formare continuă a
cadrelor didactice;
-organizarea unor schimburi de experienţă cu
educatoarele de la alte grădiniţe din ţară;
-demotivare salarială;
-costul ridicat al unor cursuri de formare;
-clarificarea statutului ȋngrijitor/femeie de
serviciu;
-publicitate negativă la adresa cadrelor
didactice;
3.Resurse materiale şi financiare
Puncte tari Puncte slabe
-starea fizică bună a locaţiei grădiniţei şi
ȋncadrarea igienică corespunzătoare;
-dotarea sălilor de grupă cu mobilier
ergonomic;
-existenţa unui spaţiu exterior de joacă foarte
mare;
-dotarea cu calculatoare şi imprimante a sălilor
de grupă;
-existenţa cabinetului psihologic ȋn unitate;
-inexistenţa unor spaţii cu destinaţie fixă (sală
de mese, cabinet metodic şi sală de sport);
-neȋncadrarea cheltuielilor ȋn bugetul alocat pe
preşcolar;
-lipsa unor materiale didactice moderne pentru
copii;
Oportunităţi Ameninţări
-existenţa unor promisiuni de sponsorizare;
-elaborarea unor proiecte de finanţare cu
fonduri U.E;
-instabilitate legislativă;
-fonduri insuficiente alocate de la buget;
27
4.Relaţia cu comunitatea
Puncte tari Puncte slabe
-existenţa a numeroase parteneriate ȋn
colaborare cu comunitatea locală;
-contracte cu diverse instituţii pentru realizarea
de activităţi extracurriculare;
-invitarea unor reprezentanţi ai comunităţii
locale ȋn grădiniţă;
-insuficienţa comunicării cu comunitatea;
-sponsorizări insuficiente din partea agenţilor
economici;
Oportunităţi Ameninţări
-implicarea unor părinţi ȋn susţinerea şi
rezolvarea intereselor grădiniţei;
-diverse proiecte sau concursuri inițiate de
parteneri ai comunității;
-neȋndeplinirea unor cerinţe din lipsă de
fonduri;
-instabilitate la nivel economic și social;
II.11.Analiza P.E.S.T.E.
Grădiniţa cu Program Prelungit “Albă ca Zăpada” Cluj-Napoca
I. CONTEXTUL POLITIC
Politica educaţională a MECTS şi ISJ Cluj:
Educaţia timpurie, ca primă treaptă de pregătire pentru educaţia formală, asigură
intrarea copilului în sistemul de învăţământ obligatoriu (în jurul vârstei de 6 ani), prin
formarea capacităţii de a învăţa. Investiţia în educaţia timpurie este cea mai rentabilă
investiţie în educaţie, după cum arată un studiu elaborat de R.Cuhna , unul dintre
laureaţii Premiului Nobel în economie.
28
Învăţarea timpurie favorizează oportunităţile de învăţare de mai târziu. Deprinderile
şi cunoştinţele dobândite devreme favorizează dezvoltarea altora ulterior, iar
deficienţele de cunoştinţe şi deprinderi produc în timp deficienţe mai mari,
oportunităţi de învăţare ratate sau slab valorificate;
Educaţia timpurie, în România, ca în întreaga lume, cuprinde educaţia copilului în
intervalul de vârstă de la naştere până la intrarea acestuia la şcoală;
Grădiniţa, ca serviciu de educaţie formală asigură mediul care garantează siguranţa şi
sănătatea copiilor şi care, ţinând cont de caracteristicile psihologice ale dezvoltării
copilului, implică atât familia cât şi comunitatea în procesul de învăţare;
Realizarea unui sistem coerent de educaţie timpurie a copilului în România este o
necesitate care decurge din priorităţile educaţiei la nivel mondial şi naţional;
Politica educaţională a grădiniţei:
Asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea normală şi deplină a copilului preşcolar,
valorificând potenţialul fizic şi psihic al fiecăruia, ţinând cont de ritmul propriu de
dezvoltare, de nevoile afective şi de activitatea sa fundamentală: jocul.
Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul pentru a
dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini si conduite noi.
Încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor si experimentărilor, ca experienţe
autonome de învăţare;
Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea
unei imagini de sine pozitive;
Sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini
necesare acestuia la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii;
Aplicarea curriculum-ului naţional la nivelul grădiniţei;
Asigurarea părinţilor că educaţia copiilor lor se face într-un mediu sigur, într-un
ambient stimulativ, prietenos şi atractiv;
Asigurarea unui parteneriat real : educatori - părinţi – comunitate;
II. CONTEXTUL ECONOMIC
Grădiniţa „Albă ca Zăpada” este situată în zona centrală a municipiului Cluj-Napoca
fiind uşor accesibilă din toate punctele oraşului.
29
Clujul este un oraş aparte, situat chiar în inima Transilvaniei fiind centrul economic,
educaţional şi cultural al regiunii, cel mai mare oraş din zona de vest a României, cu o
populaţie importantă, şi fiind considerat al doilea oraş ca relevanţă la nivel naţional. Aria
metropolitană Cluj are o populaţie de aproape 500.000 de locuitori, incluzând populaţia de
studenţi.
Din punct de vedere economic, municipiul Cluj-Napoca deţine un loc preponderent în
cadrul judeţului. În economia municipiului activitatea dominantă este industria
prelucrătoare. Investiţiile străine în Cluj-Napoca sunt reprezentate de 2782 firme cu
156,06 milioane de dolari.
Cluj-Napoca este un important pol de dezvoltare regională, fiind şi centrul Regiunii de
Dezvoltare Nord-Vest. Oraşul dispune de mai multe parcuri industriale, fiind prezente societăţi
activând în majoritatea ramurilor industriale: agroalimentar, automobile, construcţii feroviare,
industrie chimică, materiale de construcţii, industria farmaceutică, producţia de energie,
tehnologii, confecţii, pielărie şi încălţăminte, precum şi în domeniile construcţiilor,
comerţului şi serviciilor.etc
Clujul este considerat cel mai important centru IT&C al României, cu peste 250 de companii
activând în acest domeniu, mai multe centre de cercetare ce se bazează şi pe faptul că oraşul
este şi un important centru universitar.
Implantarea mai multor nume mari de corporaţii internaţionale în Cluj-Napoca ce au decis că
aici pot avea avantaje şi rezultate, indică atât gradul de dezvoltare atins, cât şi calitatea şi
nivelul ridicat de pregătire al forţei de muncă existente.
Beneficiind de puternice atuuri economice şi fiscale, de tradiţia sa multiculturală şi de nivelul
general de trai, Clujul este unul dintre cele mai atractive oraşe româneşti, in special pentru
membrii Uniunii Europene.
Pe lângă sectorul informatic şi comunicaţii, Clujul are şi o puternică reprezentare în sectorul
financiar, fiind al doilea pol financiar al ţării. Din punctul de vedere al industriei financiar-
bancare, nu mai puţin de 25 de bănci au sucursale în Cluj-Napoca, dintre care 10 şi-au dezvoltat
şi o reţea de agenţii. De asemenea, în Cluj sunt reprezentate şi marea majoritate a societăţilor de
asigurare-reasigurare din ţară, precum şi numeroase fonduri de investiţii şi firme de brokeraj. În
Cluj are sediul central una dintre cele mai mari bănci româneşti, dar au sedii aici şi alte bănci,
societăţi de asigurare, brokeraj, fonduri de investiţii, etc. Din punctul de vedere al suprafetei de
30
distribuţie per locuitor, în ceea ce priveşte centrele comerciale şi marii distribuitori prezenţi pe
piaţa locală, Clujul ocupa primul loc în topul oraşelor româneşti cele mai bine deservite.
În municipiul Cluj îşi desfăşoară activitatea numeroase instituţii care asigură dezvoltarea
economică a oraşului şi a întregii regiuni. Acestea, împreună cu alte asemenea structuri străine,
oferă firmelor posibilitatea de a investi în Cluj-Napoca şi de a găsi noi parteneri din ţară sau
străinătate. În semn de recunoaştere, Ambasada Americană din Bucureşti a acordat Clujului
titlul de „Oraş de 5 stele”, pentru simplificarea procedurilor birocratice din administraţia
locală. Structura economică diversificată se bazează pe investitori privaţi, industria
prelucrătoare fiind predominantă. Ramurile cele mai dezvoltate sunt: industria alimentară
(18,4%), extractivă, industria metalurgică (16,8%), constructoare de maşini, de medicamente şi
cosmetice. Creşteri semnificative s-au înregistrat în prelucrarea lemnului (34,5%), aparatura
electrică (9,2%), producerea substanţelor chimice şi a fibrelor sintetice (7,2%), Clujul fiind
lider naţional în producţia de tricotaje, confecţii şi încălţăminte, fiind al doilea exportator ca
volum din ţară, mobilier, produse lactate, bere.
Camera de Comerţ şi Industrie din Cluj îşi propune să contribuie la creşterea economică a
oraşului prin promovarea dezvoltării unei culturi de afaceri deschise la oportunităţile oferite de
acordurile de colaborare semnate cu alte Camere de Comerţ şi instituţii din Europa.
Camera de Comerţ şi Industrie Cluj susţine cu mândrie candidatura oraşului Cluj-Napoca la
titlul de Capitala Culturală Europeană, în calitate de membru al Asociaţiei "Cluj-Napoca-
Capitala Culturala Europeana 2021".
Primăria municipiului Cluj-Napoca cu ajutorul partenerilor săi instituţionali locali se află în
proces de elaborare a strategiei de dezvoltare a municipiului pentru perioada 2013-2020.
III. CONTEXTUL SOCIAL:
În Cluj-Napoca rata şomajului este mult sub media naţională, iar evoluţia acesteia este în
continuă scădere. Numărul şomerilor era de 5.208 în noiembrie 2004 faţă de 11.095 la
sfârşitul anului 2001. Astfel, rata şomajului era de 2,5% la sfârşitul anului 2004.
Conform datelor preluate pe ultimii trei ani de la Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj, rata
şomajului în oraşul Cluj-Napoca este în continuă scădere, după cum se poate observa în
tabelul de mai jos:
31
Nr. Şomeri/ an 2010 2011 2012
Şomeri înregistraţi
la sfârşitul anului:
TOTAL
4389
3136
3011
Şomeri înregistraţi
la sfârşitul anului:
Femei
2224
1676
1586
Populaţia oraşului Cluj-Napoca are un venit mediu şi ridicat, ceea ce a încurajat mai mulţi
retaileri mari să se extindă în această piaţă pentru a răspunde nevoilor consumatorilor. Pe
termen lung, zona va prospera.
Principalele atuuri pe care le deţine, în acest moment, Clujul sunt: forţa de muncă
specializată, infrastructura de transport dezvoltată (inclusiv aeroportul, a cărui pistă şi
ofertă de servicii sunt în extindere), vocaţia multiculturală, potenţialul turistic, mediul de
afaceri dinamic şi rata scăzută a şomajului, care se situează sub 4%.
32
Populaţia municipiului Cluj-Napoca număra, în 2010 şi 2011 peste 305 mii locuitori,
reprezentând 44 % din populaţia judeţului. La această populaţie se adaugă cele peste
100.000 de persoane care constituie populaţia de studenţi la universităţile din oraş.
Populaţie stabilă /an 2010 2011 2012
Populaţie totală
stabilă la 1 ianuarie
în Oraşul Cluj-
Napoca
307.215
307.136
304.802
Populaţie totală
stabilă la 1 ianuarie
în Judeţul Cluj
692.339
694.136
692.819
Populaţia cuprinsă între 15 şi 35 de ani reprezintă aproximativ 40% din numărul total al
locuitorilor oraşului. Clujul se situează în prezent pe locul al doilea în ierarhia naţională ca
potenţial de polarizare, după capitală, influenţa acestuia manifestându-se asupra întregului
spaţiu al Transilvaniei. În cadrul regiunii ocupă locul 1 în ierarhia urbană.
În ceea ce priveşte domeniul sănătăţii, conform datelor de la Direcţia Judeţeană de
Statistică Cluj pe anul 2012, ocrotirea sănătăţii populaţiei este asigurată de 2691 medici în
sectorul public şi 429 medici în sectorul privat, 215 stomatologi în sectorul public şi 502
stomatologi în sectorul privat; 2541 cadre medii sanitare prin activitatea de profil
desfăşurată în sectorul public respectiv 709 cadre medii sanitare în sectorul privat în 24
spitale (12 spitale în sectorul public/ 12 spitale în sectorul privat) – din care 2 institute
subordinate direct Ministerului Sănătăţii: Institutul Oncologic şi Institutul Inimii, 1
preventoriu, 12 policlinici de stat şi 6 policlinici private, 74 dispensare în sectorul de stat,
289 de cabinete medicale de specialitate private; 502 cabinete stomatologice în sectorul
privat/ 48 cabinete stomatologice în sectorul public; 16 farmacii în sectorul public/146
farmacii în sectorul privat; 30 laboratoare medicale de tehnică dentară, care acoperă
majoritatea specialităţilor de resort şi 27 cabinete medicale şcolare;
33
Din punct de vedere socio-cultural, în municipiul Cluj-Napoca se află Filiala Academiei
Române cu 2 instituţii, 6 instituţii de învăţământ superior de stat (Universitatea „Babeş-
Bolyai”, Universitatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea Tehnică, Universitatea de
Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Academia de Arte Vizuale „Ion Andreescu”,
Academia de Muzică „Gh. Dima”); 3 colegii (tehnic, agricol, economic); 48 licee, 5 şcoli
postliceale, 3 teatre (din care unul de limba maghiară); 2 opere (română şi maghiară); o
orchestră simfonică, biblioteci (printre care Biblioteca Centrală Universitară înfiinţată în
1872 şi Biblioteca Municipală „Octavian Goga”), un observator astronomic;
În ceea ce priveşte natalitatea pe oraşul Cluj-Napoca, populaţia de copii născuţi din oraşul
Cluj-Napoca reprezintă peste 40% din populaţia totală de copii născuţi în judeţul Cluj; Din
datele preluate de la Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj, se observă o uşoară scădere a
natalităţii în ultimii trei ani, după cum se poate observa în tabelul de mai jos:
Natalitatea /
Cluj-Napoca
2010 2011 2012
Născuţi vii / oraşul
Cluj-Napoca
3.236 2.933 2.903
Născuţi vii / judeţul
Cluj
6.839 6.304 6.449
34
În tabelul de mai jos este prezentat un raport ce vizează câteva aspecte raportate la
învăţământul preşcolar cu date concrete, reale preluate de la Direcţia Judeţeană de
Statistică Cluj din care se poate deduce o uşoară scădere a numărului de copii înscrişi în
grădiniţe cu toate că pe parcursul ultimilor trei ani s-au mai înfiinţat încă 5 grădiniţe la
nivelul municipiului Cluj-Napoca:
2010 2011 2012
Copii înscrişi în
grădiniţe în oraşul
Cluj-Napoca
10.212
10.741
10.194
Nr. grădiniţe de
copii în oraşul
Cluj-Napoca
38
41
43
Personal didactic
angajat în înv.
preşcolar în oraşul
Cluj-Napoca
740
780
779
35
În oraşul Cluj-Napoca există de asemenea 14 creşe în sectorul public respectiv alte 4 creşe
în sectorul privat;
Cluj-Napoca are, după Bucureşti, cea mai mare vitalitate culturală urbană din România,
conform unui studiu al Centrului de Consultanţă şi Cercetare în Domeniul Culturii.
Grădiniţa “Albă ca Zăpada” din Cluj-Napoca are astfel multiple oportunităţi de
colaborare, unele chiar sub forma parteneriatelor cu diverse instituţii din oraş: Teatru de
Păpuşi Puck, Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga”, Palatul Copiilor, cabinete
stomatologice, observatorul astronomic, şcoli şi licee, radio, muzee, clinici, biserici etc.
În oraşul Cluj-Napoca este cea mai importantă grădină botanică din România, înfiinţată în
1923 sub îndrumarea lui Al. Borza, cu o suprafaţă de 13 ha, cuprinzând 10.000 de specii de
plante, de pe toate continentele. Unul dintre dintre marile avantaje ale Grădiniţei „Albă ca
Zăpada” îl constituie poziţionarea foarte apropiată de Grădina Botanică, având astfel
privilegiul de a planifica vizite/ieşiri periodice şi frecvente cu preşcolarii grădiniţei.
IV. CONTEXTUL TEHNOLOGIC:
Două dintre obiectivele strategice ale ISJ Cluj sunt:
1. Asigurarea condiţiilor pentru evoluţia în carieră şi dezvoltarea profesională a cadrelor
didactice (perfecţionarea prin grade didactice, analiza de nevoi şi prezentarea gradului
36
de realizare a obiectivelor stabilite de Casa Corpului Didactic Cluj, principalul furnizor
de programe de formare continuă din judeţul Cluj);
2. Creşterea calităţii sistemului de formare continuă (asigurarea accesului cadrelor
didactice la proiectele strategice ale ISJ Cluj în scopul implementării unui sistem
flexibil al managementului calităţii formării continue, prin sprijinirea activităţilor din
cadrul consorţiilor educaţionale; facilitarea accesului la programe de formare acreditate
prin aducerea ofertei de formare cât mai aproape de beneficiari; asigurarea calităţii
activităţilor de formare continuă a personalului didactic prin monitorizarea impactului
programelor de formare la nivelul clasei şi al unităţii de învăţământ preuniversitar;
promovarea şi implementarea sistemului de formare continuă prin credite profesionale
transferabile; activităţi metodice, de formare, proiecte, programe, conferinţe – în cadrul
ISJ);
Grădiniţa „Albă ca Zăpada” are condiţii foarte bune de funcţionare, cu săli de grupă
funcţionale, mobilate, amenajate pe sectoare de activitate;
Grădiniţa „Albă ca Zăpada” dispune de mijloace audio-vizuale, fiecare sală de grupă fiind
dotată cu un calculator, imprimantă, casetofon, iar unele grupe şi cu televizor şi televiziune prin
cablu;
Grădiniţa dispune de tehnologii moderne de comunicare (fax, internet);
Alte dotări ale grădiniţei: cabinet medical, bucătărie, săli de mese, vestiare, băi, cabinet
metodic;
V. CONTEXTUL ECOLOGIC:
Conform datelor oficiale, Municipiul Cluj-Napoca înregistrează indicatori de poluare
ridicaţi la calitatea aerului, apei si solului, factori ce influenţează starea generala de sănătate
si confort a locuitorilor, dar mai ales a copiilor. Analizele efectuate cu un autolaborator
performant au confirmat că, la unii indicatori, zona centrală a Clujului este mai afectată de
poluare chiar decât zona industrială. Factorul principal de poluare în zona centrală unde este
situată şi grădiniţa noastră îl constituie traficul auto care generează poluare excesivă cu gaze
de eşapament dar şi poluare fonică (zgomot peste limite pe arterele principale şi în marile
intersecţii ale oraşului);
37
Epurarea necorespunzătoare a apelor provenite din unele activităţile industriale se răsfrânge
asupra calităţii apelor de suprafaţă. În momentul de faţă se realizează modernizarea
sistemului de canalizare la nivelul oraşului Cluj-Napoca. De asemenea sunt în curs de
modernizare şi staţiile de epurare ale agenţilor economici ce au deversări de ape uzate.
Grădiniţa este situată în zonă centrală a oraşului, zonă care este relativ poluată, însă
Grădiniţa „Albă ca Zăpada” în special cea de pe Str.. I. Creangă dispune de o curte
spaţioasă, amenajată cu spaţii diverse de joacă (căsuţe, groapa de nisip, topogane etc) dar şi
de spaţiu verde (copaci, flori, iarbă), spaţiu retras de la accesul la stradă, fapt care
protejează copiii de factorii de poluare;
III. VIZIUNEA
"Educaţia este cel mai frumos dar, pe care-l poate dobândi omul." (Platon)
Grădiniţa cu Program Prelungit “Albă ca zăpada” promovează educarea copilului ȋn mod
special prin joc, ȋmbinând activităţile educative specifice ȋnvâţămăntului preşcolar ȋn
deplină concordanţă cu Curriculumul Naţional, cu cele ȋn aer liber, din mijlocul naturii.
Grădiniţa noastră dispune de un vast spaţiu de joacă care reprezintă o adevărată oază de relaxare
şi recreere pentru cei mici. Dotată cu instrumente speciale pentru joacă şi ȋnfrumuseţată cu o bogată
vegetaţie, acest spaţiu credem că face din Grădiniţa “Albă ca zăpada” o grădiniţă unică ȋn oraşul nostru
ȋn care se ȋmbină educaţia cu mişcarea şi recreerea ȋn aer liber, făcând din perioada preşcolarităţii, cea
mai frumoasă perioadă din viaţa unui copil.
IV. MISIUNEA GRĂDINIŢEI
-Educatoarele vor pune accent pe crearea unui climat favorabil dezvoltării armonioase a
copilului prin amenajarea mediului educational ȋn conformitate cu nevoile şi cerinţele copiilor
preşcolari;
-Cadrele didactice vor pune accent ȋn mod deosebit pe ȋnvăţarea prin joc şi pe utilizarea
metodelor activ-participative ȋn procesul de predare;
-Personalul didactic va ȋnsoţi copiii zilnic pentru joc şi recreere ȋn curtea grădiniţei, pentru ca
preşcolarii să se poată bucura de natură;
38
-Educatoarele vor realiza parteneriate cu familia şi cu instituţii din comunitatea locală ȋn
vederea mediatizării viziunii grădiniţei şi pentru promovarea valorilor acesteia;
-Preşcolarii vor participa la jocuri şi concursuri ȋn aer liber, ȋn mod periodic, cu ocazia
diferitelor evenimente dintr-un an calendaristic;
-Educatoarele vor participa periodic la cursuri de formare ȋn vederea specializării şi a ȋnvăţării
continue, pentru a fi ȋn permanent pregătite să ţină pasul cu noutăţile apărute ȋn cadrul
ȋnvăţămăntului preşcolar;
-Cadrele didactice vor respecta drepturile tuturor copiilor, făcându-le cunoscute şi
excluzând discriminarea de orice fel, oferind acestora egalitate de şanse;
-Conducerea grădiniţei va stimula părinţii pentru o implicare activă în educaţia copiilor
preşcolari atât în cadrul instituţiei, cât şi acasă;
-Grădiniţa va fi deschisă dialogului cu comunitatea, realizând o educaţie multiculturală.
V. ŢINTE STRATEGICE
1. Formarea continuă a personalului didactic.
2. Dezvoltarea bazei materiale a grădiniţei.
3. Implicarea cadrelor didactice în proiecte de finanţare.
4. Ȋmbunătăţirea condiţiilor materiale pentru educaţia copiilor.
39
VI. OPŢIUNI STRATEGICE/ PLANURI OPERAŢIONALE
ŢINTA
STARATEGICĂ
INDICATORI DE
REALIZARE
OPŢIUNI STRATEGICE MODALITĂŢI
EVALUARE
RESPONSABI
LITĂŢI CURRICULUM RESURSE UMANE RESURSE FINANCIARE RELAŢII
COMUNITARE
1 2 3 4 5 7
1. Formarea
continuă a
personalului
didactic.
Participarea
a 60% din
cadrele
didactice la
cursuri şi
activităţi de
formare.
Aplicarea
cunoştinţelor
dobândite în
demersul didactic.
Cadrele didactice.
Finanţarea
parţială/integrală a
unor cursuri acolo
unde este posibil.
Colaborare cu
Casa Corpului
Didactic, ISJ Şi
Facultatea de
Pedagogie şi
Ştiinţe ale
Educaţiei.
Chestionare,
analize,
studii de
impact;
Responsa-
bilul cu
formarea
coninuă
2.
Dezvoltarea
bazei
materiale a
grădiniţei.
Dotarea cu
materiale
didactice
moderne în
proporţie de
70% a
cabinetului
metodic.
Utilizarea
materialelor didactice
achiziţionate la
grupele de preşcolari.
Desfăşurarea de
activităţi
demonstrative în
cadrul Comisiei
metodice cu utilizarea
materialelor
achiziţionate.
Achizitionarea de
materiale didactice.
Colaborare cu
CCD în vederea
formării cadrelor
didactice.
Analize,
studii de
impact,
asistenţe la
actvităţi
Director
40
ŢINTA
STARATEGICĂ
INDICATORI DE
REALIZARE
OPŢIUNI STRATEGICE MODALITĂŢI
EVALUARE
RESPONSABI
LITĂŢI CURRICULUM RESURSE UMANE RESURSE FINANCIARE RELAŢII
COMUNITARE
1 2 3 4 5 7
3. Implicarea
cadrelor
didactice în
proiecte de
finanţare.
Realizarea a
patru proiecte
de finanţare.
Achiziţionarea de
materiale auxiliare
pentru grădiniţă.
Pregătirea cadrelor
didactice în vederea
cunoaşterii procedurii
de solicitare a
proiectelor de
finanţare.
Amenajarea şi
dotarea cabinetului
metodic al
educatoarelor.
Colaborarea cu
diverse insituţii
care finanţează
proiecte pentru
unităţi de
învăţământ.
Chestionare,
analize,
studii de
impact;
Cadrele
didactice
4.Ȋmbunătăţi-
rea condiţiilor
materiale
pentru
educaţia
copiilor.
Existenţa unei
clădiri cu
spaţii cu
destinaţie
fixă: sală de
sport, sală de
mese, cabinet
metodic.
Folosirea spaţiilor
construite în
beneficiul copiilor.
Implicarea
reprezentanţilor
comunităţii locale, a
angajaţilor unităţii, a
părinţilor în ducerea
la îndeplinire a
proiectului.
Finanţări obţinute
de la bugetul de
stat.
Implicarea
reprezentanţilor
primăriei.
Chestionare,
analize,
studii de
impact;
Conduce-
rea
grădiniţei
41
VII. OBIECTIVE GENERALE
1. Facilitarea şi sprijinirea evoluţiei personalului pentru dezvoltarea în specialitate.
2. Formarea continuă a cadrelor didactice prin participare la activităţi şi cursuri de formare
diverse.
3. Aplicarea cunoştinţelor dobândite în cadrul formării didactice, în cadrul procesului de
predare la grupă.
4. Asigurarea educaţiei complementare a copiilor prin participarea la proiecte judeţene şi
activităţi extracurriculare diverse.
5. Eficientizarea funcţionării comisiilor şi a comunicării între diversele compartimente ale
organigramei.
6. Colaborarea grădiniţei cu ISJ Cluj, Consiliul Local şi cu Primăria, pentru dezvoltarea de
proiecte şi programe de interes comun.
7. Creşterea calităţii mediului educaţional.
8. Construirea unei clădiri noi cu spaţii cu destinaţie fixă.
VIII. INDICATORI DE REALIZARE A OBIECTIVELOR
Pe termen mediu:
60% dintre cadrele didactice participă la cursuri de formare;
Alocarea a 10 % din fonduri diverse sau provenite din proiecte de finanţare în vederea
specializării cadrelor didactice;
80% cadre didactice participă la activităţi diverse de formare, activităţi ştiinţifice, şi
simpozioane
90% cadre didactice se implică în activitatea Comisiei Metodice şi în activităţi de dezvoltare
personală şi conferinţe cu un caracter educativ;
Creşterea cu 20% a calităţii actului didactic înregistrat în asistenţe la activitate prin aplicarea
cunoştinţelor dobândite în urma formării;
90 % din cadrele didactice aplică metode moderne şi active de predare în cadrul activităţilor;
42
Implicarea 100% a cadrelor didactice în proiecte educaţionale în cadrul programelor naţionale
destinate învăţământului preşcolar;
Participarea copiilor la vizite şi excursii tematice cel puţin de două ori pe an;
Ȋmbunătăţirea activităţii comisiilor cu 20% în urma realizării rapoartelor anuale;
Creşterea calităţii eficienţei şi a comunicării între structurile organigramei cu 30%;
Implementarea a cel puţin două proiecte de dezvoltare în colaborare instituţiile abilitate;
Creşterea bugetului alocat materialelor didactice cu 15 % prin implementarea unor proiecte de
finanţare şi sponsorizare;
Existenţa în 100% din grupe a colţurilor tematice dotate corespunzător, a fondului de carte
necesar, a jucăriilor adaptate vârstei şi a auxiliarelor curiculare avizate MECTS;
Dotarea corespunzătoare în proporţie de 80% cu mijloace de învăţământ moderne a cabinetului
metodic ;
Pe termen lung:
Construirea unui corp de clădire nou cu spaţii cu destinaţie fixă;
Creşterea calităţii mediului educativ prin construirea compartimentelor specifice necesare
bunei desfăşurări a activităţii preşcolarilor: sală de sport, sală de mese, sală de festivităţi,
cabinet metodic etc.
X. MONITORIZARE ŞI EVALUARE
Se realizează prin:
asistenţe şi interasistenţe;
informări săptămânale, lunare, semestriale;
rapoarte semestriale/anuale;
analize in Consiliul de Administraţie;
sondaje de opinie;
studii de impact;
interviuri focus-grup;
chestionare aplicate cadrelor didactice, personalului auxiliar, părinţilor;
portofolii ale copiilor şi educatoarelor;
43
portofolii ale tuturor comisiilor;
instrumente de lucru elaborate în unitate;
BAZA LEGALĂ
Legea Educaaţiei Naţionale nr. 1/2011;
Ordinele, notele, notificările şi precizările Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului;
Metodologii şi Regulamente privind descentralizarea financiară şi administrativă, publicate în
Monitorul Oficial;
Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar;
Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ, Şerban Iosifescu, Editura
ProGnosis, 2001
Buletine informative ale Proiectului de reformă a învăţământului preuniversitar, Ş.
Iosifescu, 2000
HG 1534/2008 – Standarde de referinţă şi indicatori de performanţă pentru evaluarea şi
asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar
Strategia educaţiei timpurii
Programul de Guvernare, cap.5 – Politica în domeniul educatiei;
Agenda Lisabona („Educatia si formarea în 2010”);
Ghidul CEAC în unităţile de învăţământ preuniversitar – partea a II-a - 2007
