Upload
dinhtuyen
View
298
Download
6
Embed Size (px)
Citation preview
108
Mircea Diudea •
Aurul Toamnei
Colecţia METAMORFOZE Coordonator: MIRCEA PETEAN
Coperta: CRISTIAN CHEŞUŢ Ilustraţia copertei:
Giuseppe Zaccuri, Milan, Italy,
© Autorul şi Editura LIMES, 2007 Str. Snagov, 3/19
400420 Cluj-Napoca Tel./fax: 0264/544109; 0723/194022
Email: [email protected] www.edituralimes.ro
ISBN: 978-973-726-233-2
107
Vreau să te-ntâlnesc 71 Fără de veste 72 Era ca şi cum 73 El e de partea 74 Ca să nu mă uiţi 75 Tu spui că-n vară 76 Tu singură porţi 77 Cum te alungam 78 Tu hălăduiai 79 Pe când luminai 80 Mi-ai spus să zidesc 81 Dar care-i ortul 82 Nu-mi mai amintesc 83 Călător târziu 84 Iată că stârneai 85 Drumul mătăsii 86 Eşti oaza verde 87 Iar fără tine 88 Pasul adastă 89 Era ca şi cumERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Stau tot acolo 91 Cum să te aflu 92 Între noi lumea 93 Dacă el eşti tu 94 Te vei năpustiERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Nici nu îl priveaERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Curge tăcerea 97 Când însetată 98 Singurătate 99 Ce călăuză 1000 Înspre tine vin 101 Tu poate-i numeri 102 Meridianul 103 E ochiul veşted 104
106
Când se furişau 37 N-a rămas nimeni 38 Meandre de ger 39 Dacă au scăpat 40 Îngeri înecaţi 41 Nu facem nimic 42 E doar durereaERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Scorpion de gând 44 Lasă clopotul 45 De ce ţi-s ochii 46 Femeie de dor 47 În palme te ţin 48 Buze umede 49 Nu-mi spune ce eştiERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Din ochii ei mari Error! Bookmark not defined. De ce-ai dăruit 52 Psalmi de lumină 53 Ce fericită 54 Mereu aceeaşi 55 Poate ţi-ai dorit 56 Vremelnicia 57 Vezi cum sângeră 58 S-ar da pe sine 59 Cu deget de dorERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.0 Exişti aievea 61 Iată că soseai 62 Nici nu ştii cât dor 63 Că s-a făcut vânt 64 Ţi-am ţinut partea 65 Iată mă închin 66 Era un zâmbet 67 Dacă te prelingi 68 Aripile lui 69 Aşa până când 70
3
MIRCEA DIUDEA
Aurul Toamnei
Editura LIMES Cluj-Napoca, 2007
4
Din totdeauna mi-au plăcut toamnele... poate că sărutul soarelui, acum mai domol, îmi lecuia sufletul ars de Solstiţiu, îmi liniştea singurătatea, puteam hălădui şi nimeni nu-mi lua urma, nu mă
cerceta pentru nonconformism, pentru o iubire interzisă, pentru o absenţă în piaţa publică, la azilul artiştilor se juca Hamlet,
simulam răspunsuri, mai ales imposibile şi dăruiam fiecăruia un zâmbet, o bineţe…
105
CUPRINS
Flacără de dor 5 Paloarea feţei 6 Nu era nimic 7 Cealaltă cale 8 Roză de Shiraz 9 Şi dacă va fi 10 Parcă-l recunoştiERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Numai tu mie 12 Cetate veche 13 Duh peste apeERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Spune-mi că exişti 15 Că nu ai aer 16 Mai am să înalţ 17 Oare fântână 18 Parcul poveste 19 Întinde palma 20 Se face târziuERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Risipă erauERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. O umbră suplă 23 Îţi pândeam ora Error! Bookmark not defined. Peste câmpieERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Luciul oglinzii 26 Afla-vei loculERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Cine cunoaşte 28 Mereu cu tine 29 Căci distilat e 30 Doamnă subţireERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Răsfăţul verii 32 Şi rana gurii 33 Frunze de icho 34 Că îţi port dorulERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Clipă ce zace-n 36
104
E ochiul veşted
Al păsării ce-şi face Cuibul pe pământ
E înţeleptul
Ce nu poate să frângă Cercul de cuvânt
Aurul toamnei
În patru zări deşarte Spulberat de vânt
5
Flacără de dor
Untdelemnul candelei Mistuindu-se
Ploi ale verii
Averse de dragoste Peste pustiuri
Ţipete albe
Prăbuşite-n cascada Îmbrăţişării
6
Paloarea feţei
Ecou îndepărtat al Sângelui nobil
Parfumul verii
Dintr-un ulcior in altul Decantându-se
O reverenţă
Făcută de cetate Razei de soare
103
Meridianul
Unde află odihnă Trupul vântului
Unde se lasă
Pe vlăguite nave Pânzele nopţii
Unde adastă
Pe naltele catarge Steaua Canopus
102
Tu poate-i numeri
Mulţimea celor drepte Celor în deşert
Faptele sale
Şi pumnul de ţărână Să-l iert să nu-l iert
Cu ochii-n zare
Şi vorbele-i pe buze Dulci ca vinul fiert
7
Nu era nimic
Din ce putea să fie Şi totuşi era
Nici micul nimic
Nici chiar nemărginirea Nu o cuprindeau
În palmele reci
Ocrotea o fărâmă Ruptă din soare
8
Cealaltă cale
Pereche aşteptării Orbită de dor
Necunoscute
Peşterile marine Însetatele
Ce privilegiu
Să atingi Curcubeul Cu degetul tău
101
Înspre tine vin Dimineţile mele
Însoritele
Risipă nopţii Trilul privighetorii
Îţi curge-n vine
Ci iată eram Şi nu ştiam că suntem
Iubirii tremur
100
Ce călăuză
Să-l scoată din lăuntrul Propriului cerc
Şi ce cuvinte
Ca şopotul de apă Să ţi-l vestească
Flacără să-i fii
În priveghiul nopţilor Stea cântătoare
9
Roză de Shiraz
În misterul poveştii Împletindu-se
Albastru talaz
Corabia fantomă Ţărmul fără port
Lacrimi pe obraz
La zăbrelele nopţii Albind tăcerea
10
Şi dacă va fi
Să-i întâlneşti privirea Peste nisipuri
Unde mirajul
Înalţă minarete De aur tandru
Cărui Solstiţiu
Copleşit de tristeţe Recita-vei psalmi
99
Singurătate
În imensul pustiei Mâinile tale
O adiere
Ce leagănă în simţuri Steaua secetei
În miezul nopţii La răscruce de gânduri
Umbra unui vis
98
Când însetată
Pasărea dimineţii Doru-şi triluie
Şi rarii îngeri
Între două religii Abia fâlfâie
Spectru extatic
Pe ţărm de mare moartă Calea dibuie
11
Parcă-l recunoşti
În zbaterea formelor Sub mate pleoape
Gesturi ce rămân
La distanţă de-o viaţă Încă aproape
Ci n-ai vrea să-l pierzi Dar necuprinsă clipa
O laşi să-ţi scape
12
Numai tu mie
Batistă fluturată Pe duna de dor
Numai eu ţie
Caravană-ncărcată Miraj plutitor
Numai poveste
Noaptea înmiresmată Gând rătăcitor
97
Curge tăcerea
Între două pustiuri Nerostitul gând
Cine-i de vină
Pentru ramul ce-ntinde Harpă pentru vânt
Cine să spună
Dacă au fost aievea Faptele-n cuvânt
96
Nici nu îl privea
Venind din altă vreme Îi ştia preajma
Orb de ispită
Era degetul Tomei Cercetând rana-I
În vremea-ceea
Cuvântul se rostise Plin de adevăr
Cetate veche
La răscruce de drumuri Acum ruină
Lungi coridoare
Traversate în grabă De umbre şi gând
Acolo domneai
Prinţesă dezmierdată De un Solstiţiu
14
Duh peste ape
Ce chip străluminat-a Ochiul beznelor
Ce nălucire
Se închega din zvonul Pasului uşor
Din umăr sângeri Aromă de agavă Din rană de dor
95
Te vei năpusti
Peste chipul tăcerii Cu ţipătul tău
Ci-ţi va întoarce
Fără să te privească Celălalt obraz
Şi aşa vei şti
Că tu eşti Magdalena Cea care l-ai plâns
94
Dacă el eşti tu
Şi braţe largi de apă Ţi-inundă somnul
Şi nu mai afli
Odihna între lucruri Statornicită
Şi curgi cu ora
Pe ţărmurii de plaur Nu e iubire
15
Spune-mi că exişti Şi dup-a mia noapte
Ca în poveste
Că dimineaţa Cafeaua abureşte
În porţelanuri
Şi ochii tăi mari Citesc în zaţul orei
Nesperat destin
16
Că nu ai aer
Aşteptându-i ivirea Pe duna de dor
Că îi sorbi glasul Din ecoul rostitei
Nebune iubiri
Că-i urmezi pasul Ca vrăjită prin lume Intr-un vis mai mult
93
Între noi lumea Împărţitelor ore
Plecând ori sosind
Şi clipa beată De atâta iubire
Prin vis tresărind
Şi nerăbdarea Cuibărită pe cheiuri În port aşteptând
92
Cum să te aflu
În istovul gândului Înşirând numeri
În rătăcirea
Lunaticelor gonguri Bătând în zodii
Când ochiul nopţii Îmi tremură prin simţuri
Vag meridian
17
Mai am să înalţ
Imnuri de mulţumire Statui unor zei
Laudă verii
Rămasă în poveste În scrisoarea ei
Şi până să plec
Am să dezleg memorii Dintre funigei
18
Oare fântână
La margine de lume Ori suflet să fii
Oare descântec
Împletit pe o vrajă De bine să fii
Oare ivire
În pasul din pustie Minune să fii
91
Stau tot acolo
La marginea pustiei Mereu aşteptând
Ca o durere
Ce uneori o pipăi Cu deget de gând
Din altă vară
Să îmi sosească veste Oare până când
90
Era ca şi cum
S-ar fi aprins pădurea De mireasma ei
Am văzut vulpea
Muşcând cu colţi de stele Strugurul toamnei
Am întins mâna
Ca să îi ţes poveste Printre funigei
19
Parcul poveste
Aur zvonit în frunze Pastel de toamnă
Un el şi o ea
Veşnice personaje Şi aleile
Sfânt poleite
În apusul de ambră Numai pentru ei
20
Întinde palma
Pentru tine sunt toate Aceste lumini
Aceste umbre
Ce păstrează secretul Nespusei iubiri
Suflet-fecioară Zodie risipită
În nopţi de suspin
89
Pasul adastă
La porţile cetăţii Sub bolţile reci
Din altă vară
Povestea mi te strigă Singură să treci
Chip al iubirii
Risipă în tristeţea Albiilor seci
88
Iar fără tine
Pe coaja pământului Înfruntând vânturi
Iar aleargarea
Nebunelor domniţe Sub clar de lună
Şi iar exodul
De aripi fulgerate Fumegând pe cer
21
Se face târziu
Şi rătăceşti în sine Fără un cuvânt
Cu degete reci
Atingi singurătatea Chipul unui sfânt
Şi laşi să-ţi treacă Prin sufletul ruină
Aripă de vânt
22
Risipită erau
Pe degetele verii Miere fagure
La intersecţii
Sosesc fără de veste Drumuri singure
Toamna striveşte
În colţii albi ai vulpii Primul strugure
87
Eşti oaza verde
Unde dorm drumurile Călătorului
Poate risipa
Din paginile nopţii Scriind poveste
Praful de aur
Din ariile toamnei Poate mult mai mult
86
Drumul mătăsii
Călăuză-n deşertul Unui solstiţiu
Ceva mai la sud Marea şi insulele
Ce le căutai
Ultimă clipa Şi pleoapa coborâtă
Peste dimineţi
23
O umbră suplă
Pe treptele cetăţii Medievale
O desfrunzire
În parcurile toamnei Căi siderale
Din vis în alt vis
Limpede mă străbate Raza de soare
24
Îţi pândeam ora Cu sete de felină Ascunsă-n umbră
Îţi adulmecam
Mireasma de lagună Înfiorată
Îţi ademeneam
Mirarea în nimicul Unui candid joc
85
Iată că stârneai
Din floarea de agavă Mirosul iute
Ci renunţarea
Se cuibărea-n ecoul Ţipătului tău
Furtună-n simţuri Iatacul de miresme
Ploaie peste hău
84
Călător târziu
Între două pustiuri Dibuind drumul
Sub raza lunii
Umbre îmbrăţişate Peste depărtări
O mie una
Poveştile iubirii Sheherezadă
25
Peste câmpie
Lumina se declină Trei unghiuri la rând
Ci spuza verii
O spulberă copita Cailor de vânt
În golful toamnei
Mă strigi să-mi pipăi prejma Aura de sfânt
26
Luciul oglinzii
Aproape şi departe Mereu egale
Ca două tăceri
Cuprinzând temerile Mâinile tale
Ora proscrisă
Adulmecându-mi pasul Pe strâmta cale
83
Nu-mi mai amintesc
În ce veac te pierdusem Şi-atât mă doare
În ce tăcere
Căzuse piatra zilei În ce strigare
Şi ce trăire
Cuprinde crugul verii Ori ce uitare
82
Dar care-i ortul
Ce îl plăteşte toamna Ban de aur nou
Conturul cărei
Nedesluşite vorbe Stăruie-n ecou
Şi care-i mâna
Ce îmi culege gândul Risipit prin hău
27
Afla-vei locul
Unde prin doruri paşii Încă-mi rătăcesc
Şi floarea dulce A caprifoliului
Nălţând mireasmă
Şi o lumină Aprinsă-n altă vară Pâlpâind pe-un gând
28
Cine cunoaşte
Ispita răscrucilor Drum spre nicăieri
Uscate ramuri
Bântuite de aripi Desperecheate
Ecouri stinse
În timpane de piatră Cioburi de cuvânt
81
Mi-ai spus să zidesc
Ce am mai drag în zidul Care se surpa
Mi-ai spus să primesc Lumină din lumină Şi că voi vedea
Pasul să-mi opresc
Lăsând să treacă vara Dacă pot lăsa
80
Pe când luminai
Cu frumoase duminici Săptămâni oarbe
Pe când potriveai
Nepotrivite drumuri Într-un înţeles
Pe când împărţeai
Viaţă şi iubire Atâtor pagini
29
Mereu cu tine
În ruga de departe În albele nopţi
Mereu în umbra-ţi
Aproape respirând-o Iar tu nu mă simţi
Arată-ţi chipul
Că mă dor ceţurile Soarele meu drag
30
Căci distilat e
În vene vlăguite Chinul îndeajuns
Pe buze arse
Cuvintele-s străine Ţipătul apus
O rană-i gura
Flămândă de sărutul Buzelor ce nu-s
79
Tu hălăduiai
Planeta nebuloasei Neaflând hotar
În largul minţii Istorii şi religii Potrivind arar
Penel măiastru
Îţi veşnicea surâsul Într-un strâmt chenar
78
Cum te alungam
Şi-n clipa următoare Răscoleam lumea
Ci adulmecam
Urma paşilor arsă Sub vag solstiţiu
Aroma verii
Prin toate grădinile Dulce risipă
31
Doamnă subţire
În rochie de umbre Seara palidă
Şi un adio
Aprins în golul orei Ca o făclie
Ai plecat în zori
Şi a rămas povestea Neterminată
32
Răsfăţul verii
Se pierde sub rugina Cailor de fier
Ce îi aleargă
Prin vii şi pe coclauri Ielele toamnei
Tu eşti departe
Şi funigei de tremur Mi-întinzi prin spaţii
77
Tu singură porţi Adevăratul nume
Al acelei veri
Al tău e numai Condurul de prinţesă
Coborând din ieri
Nebune pythii Nu pot să-ţi rătăcească
Soarta prin tăceri
76
Tu spui că-n vară
Mustea de dor câmpia De-un plâns podidit
Şi că deasupra
Plutea un joc de iele Abia tăinuit
Figuri de abur
Ademeneau simţirea Gândul aiurit
33
Şi rana gurii
Cu flacăra ei stinsă Dâră de cuvânt
Un ţipăt tandru
Ca fumul ce irumpe Din febră zăcând
Ci strigă-ţi gândul
Prin noaptea ce desparte Cerul de pământ
34
Frunze de icho
Fluturi pe ramul toamnei Mimând o vară
Abia văzute
Prin pânzele luminii Trec dulci săruturi
Degetul brumei
Scrie la întâmplare Tristeţi pe frunze
75
Ca să nu mă uiţi
La curţile dorului Am plantat arbori
Am săpat fântâni
În deşertul dorinţei Să te răscumpăr
Am pavat calea
Dintre mine şi tine Cu pietre de timp
74
El e de partea
Nevăzută a lumii Un gând călător
Forma iubirii
Dăltuită în noapte Contur de fosfor
În cuibul palmei
Adoarme greu pământul Planetă de dor
35
Că îţi port dorul
Povară grea pe-un umăr Zidit în vară
Şi îţi motivez
Absenţele în spaţiul Geamăn durerii
Ci te voi pierde
În una din aceste Prea lungi despărţiri
36
Clipă ce zace-n
Clepsidra răsturnată De-o veşnicie
Privighetoarea Şi dimineaţa care
N-a fost să fie
La care-i trasă Lotca visului plină
De poezie
73
Era ca şi cum
Braţe subţiri de apă Îţi sporeau setea
O atingere
Ce rupea din tăcere Ţipete albe
O imagine
Zvârlită pe retina Unei dimineţi
72
Fără de veste
Tărâmul de poveste Te prinde-n mreajă
Ci vara-i arsă
Pe ruguri fără noimă Pentru o vrajă
Sub talpa lumii
Pământul se fărâmă Uscată coajă
37
Când se furişau
Pe-aleile parcului Sub clar de lună
Când se căutau
Printre arbori de ploaie Cu atâta dor
Când se-mbrăţişau Sufocaţi de dorinţă
Ce mult timp de-atunci
38
N-a rămas nimeni La cumpăna anilor
Care să spună
Genunchi de rană În pulberea paşilor De-acum departe
Spinarea frântă
A muntelui în noapte N-a rămas nimic
71
Vreau să te-ntâlnesc
Să îţi cunosc răbdarea Şi nerăbdarea
Râvna palmelor
Căutând adevăruri Şi certitudini
Graba paşilor
În portul întoarcerii Şi focul vetrei
70
Aşa până când
Reveneau în simţire Oarbele răscruci
Până se trezeau
Din sortită uitare Din mai vechi porunci
Batista udă
Ştergea duioasă zarea Calea s-o apuci
39
Meandre de ger Oglinda răsturnată
Soarele stingher
Presupus chenar În care nimbul orei
Mocneşte sub jar
Şi un chip uitat În nu ştiu ce oglindă
Spectru delicat
40
Dacă au scăpat
Din năvoadele lumii Răzvrătindu-se
Dacă şi-au plutit Dorinţa peste ape Umbra de tremur
Dacă au crezut
Că pot cuprinde clipa Stând îmbrăţişaţi
69
Aripile lui
Închegate din bezne Fâlfâiau pământ
Răsturnau zare
Peste sensuri oculte Peste sumbru gând
Prefăceau ceruri
În pulbere deşartă În deşert cuvânt
68
Dacă te prelingi
Pe urma-i de văpaie Fierbinte ploaie
Dacă îl aduni
Din pulbere de şoapte La ceas de noapte
Şi dacă tremuri
Sub semnu-i de lumină Cine-i de vină
41
Îngeri înecaţi
În marea noastră moartă Stele de sare
Ajunge să crezi
Că noaptea nu-i desparte Şi vor învia
Ajunge să strigi
Ca să-ţi asculte glasul Deşertul ce sunt
42
Nu facem nimic
Prin ger arar se nalţă Priviri sleite
Buzele crapă
Rostind cu greutate Vorbe pentru vânt
Doar un cortegiu
De gânduri funerare La marea moartă
67
Era un zâmbet
Ce rătăcea prin parcuri Cu primăvara
Era lumina
Ce se juca prin frunze În plină vară
Avea paloarea
Prinţeselor născute La ceas de seară
66
Iată mă închin
Venind din răsărituri Cu dar de aur
Şi eu nevrednic
De-atâta bucurie Adus-am smirnă
Iar eu tămâie
Suflet sfios de cedru Steaua ta urmând
43
E doar durerea
Rămasă ca o ceaţă Zvonul unui cânt
E doar cuvântul În care se adună Pasul ei plecând
În rest hotarul
De umbre şi-ntuneric Pământ de pământ
44
Scorpion de gând
Printre ierburi amare În aşteptare
Ce mi-ai furişat
Pe o rază de lună Fată nebună
Dorul de tine
Ca floarea de agavă Dulce otravă
65
Ţi-am ţinut partea
Când te ardeau pe ruguri Ţi-am urmat setea
Ţi-am citit gândul Coborât în tăcere Ţi-am urmat pasul
Ţi-am adeverit
Nespusele cuvinte Şi te-am fericit
64
Că s-a făcut vânt
Dorul bătut de gânduri De la o vreme
Şi s-a spulberat
În patru zări deşarte Sau poate geme
În scorburi surde
În crânguri desfrunzite De la o vreme
45
Lasă clopotul
Să bată veşnicia Neopritul ceas
Piardă-se steaua
În zvonul dimineţii Într-un bun rămas
Treacă-ne visul
Peste poduri de piatră Dorul de pripas
46
De ce ţi-s ochii
Copleşiţi de tristeţe Cuvintele reci
Ce suveniruri
Îţi troienesc aleea Încât nu mai treci
Prin parcul nostru Şi genele de umbră Foşnind ţi le pleci
63
Nici nu ştii cât dor
Poate purta pe umeri Zeul călător
Nici nu ştii cât vis
Cuprinde ochiul nopţii Sub pleoapă deschis
Nici nu ştii că-ţi ştiu
Devastările toate Şi încă sunt viu
62
Iată că soseai
În gândul meu lunatic De nicăierea
Floarea ce-mi erai
Întorcea după astru Tandră privirea
Sau te resfirai
Ca o pasăre albă Dusă cu firea
47
Femeie de dor Talie răsucită
În văl de ceaţă
Un ţipăt unic Ce soarbe din furtună
Puţinul aer
O rătăcire Ce-n apele oglinzii
Caută un port
48
În palme te ţin
Ca pe apă puţină Limpezindu-te
Preţuindu-te
Cu flacăra ochilor Contemplându-te
Dezmierdându-te Cu vorbele iubirii
Fericindu-te
61
Exişti aievea
Într-un punct de vedere Un infinit mic
În orizontul
Vetust al melodramei Marelui nimic
În aşteptarea
Doritelor vacanţe Să te joci un pic
60
Cu deget de dor Ating în van conturul
Absenţei tale
În vreme cobor Cenuşi de secoli spulber
Pe arse dale
Şi fur mă strecor S-aţin cu dar de viaţă
Ştiuta cale
49
Buze umede
Vorbind despre iubire Gene umede
Am văzut macii
Sângerând albul zilei În primăvară
Singură pe ţărm
Legănând ca şi marea Lotca unui vis
50
Nu-mi spune ce eşti
Vreau să descopăr singur Forma visului
Vreau să-ţi presupun Nevăzutele drumuri
Pasul gândului
Vreau să te ating La ieşirea în larguri
Cu sărut de vânt
59
S-ar da pe sine
Ca să vindece-o rană Un suflet-suspin
Dar cine să-l ia
Şi mai cu seamă cine Ani să-i numere
În palma arsă
I se încurcă drumuri Fără vreun destin
58
Vezi cum sângeră Visele arborilor Prin ploaia rară
Îţi vine să crezi
Sub balcoane adastă Glas de ghitară
De sus priveşte
Chiar femeia iubită Cu ochi de vară
51
Din ochii ei mari
Înflorea primăvara Câmpia toată
Vara înseta
Pe neştiute lutul Planetei sale
Iar toamna-i umplea
Visteriile goale De-atâta iubit
52
De ce-ai dăruit
Oceanul de lumină Zeului proscris
De ce-ai dăruit Arcuitelor gene Tremurul de vis
Nălucă-n ochiul
Bântuit de tristeţe Pământul promis
57
Vremelnicia
Ce-o varsă ea din poală Peste muguri cruzi
Şi peste câmpuri
Miresme să atragă Fluturii livizi
Dâre cleioase
Ce nalţă zbor de pudră Harnice omizi
56
Poate ţi-ai dorit
Dulciuri ca să te bucuri Copilărie
Poate ţi-ai dorit
O salbă de mărgele Adolescenţă
Poate ţi-ai dorit
Când toate ţi-au fost date Zile mai multe
53
Psalmi de lumină Rostea dimineţilor
Gura lui arsă
Cine mai ştia Pricina suferinţei
Ce îl urmărea
Blestem să fi fost Ori binecuvântare
Nedesluşită
54
Ce fericită
Cărarea sub plutirea Pasului uşor
Din roua verii
Se distilau arome Mirese de dor
Din basmul serii Nebuna de iubire
Răsucea fuior
55
Mereu aceeaşi
Inima-ndrăgostită Tandră vioara
Sâni de răcoare
Degetelor febrile Dăruie seara
Cu mugurii cruzi
Lunecă printre arbori Chiar primăvara