Mitologia japoneza

Mitologia japoneza. Un dictionar [Octavian Simu]

11,66Lei

Ghid de conversatie japonez-roman 19,50 lei

Dictionar japonez-roman de Gakushu Kanji 75,00 lei

Mitologia japoneza. Un dictionar[Octavian Simu]

11,66Lei

Limba: Romana Descrierea editorului: Lucrarea de fata ofera, pentru prima data, cititorului roman, posibilitatea de a cunoaste in profunzime fascinanta mitologie japoneza. Reconstituita dupa stravechile texte nipone, cu grija pastrarii autenticitatii elementelor definitorii, ce dau contur divinitatilor, ritualurilor, simbolurilor traditionale, conceptelor cosmogonice si teogonice, Mitologia japoneza, infatisata de domnul Octavian Simu, sub forma unui dictionar - unic in felul lui in cultura europeana - constituie o fereastra larg deschisa catre lumea japoneza in totalitatea manifestarilor ei. ISBN: 973-642-070-1 / 254 de pagini / Anul aparitiei: 2005 Vedeti si lista completa a titlurilor care au legatura cu Octavian Simu. Coperta

Coperta

Cartea 'Mitologia japoneza' scrisa de Octavian Simu poate fi cumparata la pretul de 11.99 Lei. Cartea a aparut la editura SAECULUM IO.Lucrarea de fata ofera, pentru prima data, cititorului roman, posibilitatea de a cunoaste in profunzime fascinanta mitologie japoneza.

Reconstituita dupa stravechile texte nipone, cu grija pastrarii autenticitatii elementelor definitorii, ce dau contur divinitatilor, ritualurilor, simbolurilor traditionale, conceptelor cosmogonice si teogonice, Mitologia Japoneza, infatisata de domnul Octavian Simu, sub forma unui dictionar - unic in felul lui in cultura europeana - constituie o fereastra larg deschisa catre lumea japoneza in totalitatea manifestarilor ei.

Mitologia japonezaAutor(i): Octavian Simu Categoria: Beletristica si critica Editura: Saeculum [2005] Preul: 11,99 lei

Dragonul in imaginarul mitologicAutor(i): Octavian Simu Categoria: Beletristica si critica Editura: Saeculum [2006] Preul: 7,63 lei

Lumea teatrului japonezAutor(i): Octavian Simu Categoria: Teatru Editura: Vestala [2006] Preul: 19,62 lei

Dictionar japonez-roman

Autor(i): Octavian Simu Categorii: Japonez-Roman,Dictionare bilingve,Dictionare si ghiduri Editura: Lucman [2007] Preul: 9,90 7,92 lei Reducere: 20% / 1,98 lei

Popasul

Autor(i): Octavian Simu Categoria: Beletristica si critica Editura: Cartea Romaneasca [1975] Preul: 3,00 lei

Balanta cu umbreAutor(i): Octavian Simu Categoria: Beletristica si critica Editura: Cartea Romaneasca Preul: 4,00 lei

Octavian Simu : Mitologia japoneza

11.99 lei, stoc 0

Coperta

de:

I.

Oprian

"Lucrarea de fa ofer, pentru prima dat, cititorului romn, posibilitatea de a cunoate n profunzime fascinanta mitologie japonez.

Reconstituit dup strvechile texte nipone, cu grija pstrrii autenticitii elementelor definitorii, ce dau contur divinitilor, ritualurilor, simbolurilor tradiionale, conceptelor cosmogonice i teogonice, Mitologia Japonez, nfiat de domnul Octavian Simu, sub forma unui dicionar - unic n felul lui n cultura european - constituie o fereastr larg deschis ctre lumea japonez n totalitatea manifestrilor ei."

_________________________________________ Carte aprut la editura SAECULUM I.O. ( 2005 ) ISBN: 973-642-070-1

Vezi i...Octavian Simu Octavian Simu Octavian Simu

Arhitectura japoneza veche


Herghelia verde

Octavian Simu

Octavian Simu

Frank Lloyd

Dragonul in imaginarul mitologic

Shinto - Calea zeilor

Wright

Octavian Simu : Shinto - Calea zeilor

23 lei, stoc 2

Editura: HERALD ( 2008 ) ISBN: 973-111-066-0 Limba: Romana ncadrare: Religie si spiritualitate

Ora: Bucuresti




Herghelia verde

Octavian Simu

Djuna Wojton

Fabian Anton


Vindecarea karmei. Eliminati blocajele din vietile trecute. Obtineti dragostea, sanatatea si fericirea

O istorie cronologica a Sfantului Munte Athos

Octavian Simu : Dragonul in imaginarul mitologic

7.63 lei, stoc 5

Coperta:

I.

Oprian

"Lucrarea de fa identific i descrie prezena dragonului n mitologiile celor mai multe popoare i civilizaii, trecnd n revist, din diverse perspective: traseul istoric i geografic al apariiei i rspndirii mitului, nfiarea i caracteristicile "fiziologice" ale personajului fabulos, implicarea lui n vechile mituri ale Extremului Orient i Orientului Mijlociu, precum i eflorescena sa neateptat n mitologiile Europei, Africii i Americii sau n Biblie, astronomie, alchimie, n imaginarul romnesc etc. Ca urmare a unor asemenea demersuri tiinifice, i se dezvluie dragonului semnificaiile i simbolurile cu care a fost nzestrat, amprenta pe care a lsat-o n creaiile de art, echivalenele i nrudirile sale, cu lumea vie (biologic), ntr-o viziune sintetic menit a-i explica permanena n miturile i legendele trecutului, prezentului i viitorului." (Octavian Simu)

_________________________________________ Carte aprut la editura VESTALA ( 2006 ) ISBN: 973-120-000-2



Herghelia verde


Octavian Simu

Henri Landemer

Nicolae Chivulescu


Waffen SS

Armand Calinescu, om de stat si conducator de tara

Octavian Simu : Dictionar japonez-roman

9.9 lei, stoc 2

Editura: LUCMAN ISBN: 973-723-133-3

Limba: Romana ncadrare: Dictionare, cursuri si ghiduri de conversatie Ora: Bucuresti




Herghelia verde

Octavian Simu

Hans G. Hoffmann

Dragos Cojocaru


Engleza tematica

Ghid de conversatie roman-italian

Octavian Simu : Arhitectura japoneza veche

25 lei, stoc 4

Editura: PAIDEIA ( 2006 ) ISBN: 973-596-314-0 Limba: Romana ncadrare: Arta, civilizatie si design Ora: Bucuresti



Herghelia verde


Octavian Simu

Torsten Brohan

Cristian Ganescu


Design classics, 1880-1930

Marele mister

Metafizica si Cosmologie orientala [Rene Guenon] 17,00Lei

Tengu spiridusii japoneziTengu spiridusii japonezi

In mitologia japoneza exista numeroase credinte legate de tengu sau ciinii sacri. Sunt mentionate doua forme de tengu. Prima si cea mai veche este karasu sau tengu pasare, o creatura cu cioc, gheare si aripi de pasare si corp de om. Yamabushi sau tengu preoti ai muntelui sint mult mai cunoscuti. Ei iau infatisarea unor preoti in virsta, cu nasul extrem de lung, ce locuiesc in munti si umbla in picioarele goale. Mastile de lemn infatisind ambele forme de tengu sint extrem de populare in Japonia. Cainii sacri din China Va intrebati poate care este legatura dintre ciinii sacri si oamenii pasari sau preotii cu nasul lung. In mitologia chineza exista o legenda despre demonii muntilor, numiti tien-kou, denumire care se traduce prin ciinii sacri sau divini. Caracterele chinezesti mentionate mai sus se pronunta in japoneza tengu. Denumirea de tien-kou din chineza este inspirata de cometele sau meteoritii ce cad pe pamint si ale caror urme lasate pe cer se aseamana cu cozile ciinilor sau vulpilor. Cu alte cuvinte, aceste creaturi sint de origine astrala. Legendele tien-kou au patruns in Japonia in secolele VI si VII. La inceput, acesti tien-kou erau demoni care faceau multe rele, ca de exemplu, rapeau si mincau copiii, provocau incendii si ii induceau in eroare pe preoti. De asemenea se puteau transforma in barbati, femei sau copii. De vreme ce-si aveau salasul in munti, acestia puteau sa ia infatisarea excentricilor yamabushi (preoti care traiau in munti). Se credea ca multi dintre preotii yamabushi poseda puteri magice ce provin dinpracticile ascetice si din sacralitatea muntilor in care traiau. De-a lungul timpului, legendele despre tengu si yamabushi s-au ingemanat. Tengu poseda o varietate de caracteristici care depind in principal de perspectivele istorice. Tengu erau initial niste spirite malefice, care de-a lungul secolelor s-au transformat in creaturi

rautacioase, dar care adesea ii ajuta pe oameni, spirite protectoare ale muntilor ce luau forma fie a unor oameni-pasare, fie a unor preoti din munti.

Legendele tengu Tengu iau nastere din oua uriase si traiesc in munti. Pasarile tengu se aduna in copacii inalti. In ultima lor incarnare ca oameni, tengu au fost preoti sau samurai extrem de aroganti, de aceea ei au nasul lung sau cioc de pasare. Daca fac fapte bune, aceste creaturi se pot reincarna ca oameni. Tengu, spre deosebire de obake (duhuri), sint infatisati avind si picioare. Yamabushi au de obicei picioarele zbircite, semn al virstei lor inaintate. Aripile pasarilor tengu au de obicei pene obisnuite. Totusi, exista surse care le descriu aripile ca fiind stralucitoare, asa cum sint cele ale unor specii de colibri. Acest aspect este legat de originea lor divina. Tengu pot lua si infatisare umana, de obicei pentru a-i pacali pe oameni. Tanuki (viezurii) si kitsune (vulpile) poseda aceeasi putere, insa formele lor reale sint evidentiate prin umbrele sau reflectiile lor. Asa ca intotdeauna o kitsune care a luat infatisarea unei femei frumoase va avea nasul prelung precum al unei vulpi. Daca un tengu este doborit prin magie sau de un maestru in arte martiale, acesta se va transforma adesea intr-o mierla ranita.

Tengu vorbesc fara sa deschida gura, ca si cum ar comunica prin telepatie. De asemenea, ei pot sa ii posede pe oameni, comunicind prin intermediul lor, sau sa le apara in vis.

Tengu au o ierarhie bine stabilita Tengu cu nasul lung au de obicei in grija pasarile tengu. Regele peste toti este Sojobo, un yamabushi tengu in virsta si cu parul alb. Tengu si credintele ezoterice Exista numeroase credinte referitoare la tengu confirmate de numerosi specialisti in domeniu din Japonia. Aceste creaturi nu zboara dintr-un loc in altul, ci dispar dintr-un loc si apar instantaneu in altul. De aceea ei sint desculti, neavind probabil nevoie de incaltari. Legendele despre tengu au multe similitudini cu legendele si miturile din multe alte colturi ale lumii. Ingerii au aripi cu ajutorul carora se deplaseaza intre cer si pamint, asa cum facea si zeul grec Hermes (Mercur), cu toate ca aripile sale erau pe sandale si cap. In religiile popoarelor din Hawaii, Egipt si alte tari, spiritul omului apare sub forma unei pasari. Imaginea unei pasari cocotata pe un stilp este adesea asociata cu spiritul care paraseste corpul. Valoarea unui mit nu sta in detaliile sale populare, ci in ceea ce simbolizeaza el. Exista corelatii intre creaturile mitologice japoneze si meditatia transcedentala, care numara multi adepti in Japonia. Fie ca tengu sint prezenti pe masti de lemn, picturi traditionale japoneze sau in vise, ei constituie un capitol miraculos din mitologia Japoniei. Tradus din revista

Deci... pentru cei care citesc manga(capitolele 391, 390, 389) ati observat ca tehnicile finale ale lui Itachi sunt Amaterasu si Susanoo... In mitologia japoneza acestia doi erau uni dintre cei mai puternici zei... Amaterasu era zeita soarelui iar Susanoo, fratele ei, zeul furtunii si al vantului... Amaterasu este una dintre cele mai cunoscute zeitati iar ea impreuna cu Susanoo si celalalt frate al lor Tsukiyomi (zeul lunii) sunt cei mai importanti zei ai mitologiei japoneze ( pe langa Izanagi, care este tatal lor...) Acum in timp ce scriam asta mi-a venit o teorie in cap... Daca tehnica lui Itachi Amaterasu era ereprezentata de un foc care arde totul in cale ( Amaterasu=Soare=Foc ) atunci tehnica Susanoo va fi reprezentata de furtuna... Se poate observa ca Sasuke a folosit in favoarea lui ploaia de afara pentru Kirin, deci nu-l poate opri nimic pe Iachi sa faca acelasi lucru pentru o tehnica bazata pe vant... Susanoo era un zeu marsav iar tatal lui, epuizat de rautatile comise de acesta, la trimis in taramul morti... deci ne putem astepta la o tehnica interesanta... Si mai era un zeu Tsukuyomi totul este inspirat din mitologia japoneza si intr-adevar Susanoo era zeul furtunii si al apei sau ceva de genu si cred ca in asta consta si Susanoo stiam ca amateratsu si tsukuyomi erau 2 dintre zei legendari dar nu credeam ca Kishimoto va folosi si susanoo

Definiiile lui Nakamura Hajime referitor la caracteristicile principale ale gndirii politice, economice i legale nipone Nu putem discuta despre caracteristicile principale ale gndirii politice, economice i legale ale unui popor fr a lua n considerare conceptele sale filozofice. Acestea se mpart n trei mari categorii predominante: acceptarea realitii, tendina de a accentua o relaie social minuioas i tendinele iraionale. Prima, acceptarea realitii, este caracterizat prin capacitatea indivizilor de tolerare , de nelegere a absolutului n lumea reala i prin acceptarea

calitilor naturii umane. Cea de a doua, tendina de a accentua o relaie social minuioas, se bazeaz pe relaiile sociale de mare valoare (fr a ine cont dac se manifest ntr-un cadru familiar sau de orice alt fel) n centrul crora primeaz onoarea. Abordnd i ultima categorie de caracteristici, putem spune c ea se contureaz datorit abilitii sczute de a gndii n termenii urmrilor logice. Japonezii n general ncearc sa gseasc absolutul n lumea real, astfel c, pe lng natura nconjurtoare ei au regsit si natura uman pe care au ajuns s o respecte, fapt ce poate fi descris ca un mod natural de a privi viaa. Tendina de a respecta natura uman (nelegndu-se prin aceasta i oamenii), a dat natere unei dragoste fa de semeni i n viaa actual. Ideea de dragoste a fost introdusa n Japonia n acelai timp cu religia budist, dar nu a venit sub forma actual, ci a evoluat treptat, odat cu poporul japonez. Un termen mai apropiat acestei noiuni ar putea fi compasiunea sau mrinimia. ncercarea de a stabili o politic, a crei baza s fie reprezentat prin religia budist, a fcut ca aceasta s aib n vedere compasiunea fa de adepii ei. Un exemplu l reprezint Constituia Prinului Shtoku (574 - 622) care se preocupa de buna starea oamenilor i era indulgent cu acetia. n Constituie, oamenii de rnd aveau un rol important n contiina claselor de la putere. Acest rol nu a fost pierdut pe parcursul timpului, lucru ce poate fi considerat ca primul pas spre democraie. Daca ideea de compasiune a ajuns n politic i n constituie, aceasta nu nsemna c termenul, spiritul n sine nu a existat pn atunci. El i-a fcut loc i n Shintoism i a fost asociat cu unul din cele trei simboluri divine ale Familiei Imperiale Japoneze. Compasiunea s-a impus i n codul samurailor, Bushid, deoarece nu era suficient ca acestia s fie curajoi i puternici, ci trebuiau s nutreasc si sentimentul compasiunii i s denote onoare fa de oamenii de rnd. De asemenea, i adepii colilor japoneze confucianiste au tratat acest subiect, printre care si Kumazawa Banzai, un faimos adept al confucianismului din perioada Tokugawa, care afirma c Japonia este un trm al compasiunii. Toate aceste lucruri ne fac s ne gndim c cei care deineau puterea n acea perioad ar fi avut ca ideal mrinimia si compasiunea. Se pare c n Japonia, nainte ca budismul s ptrund aici, nu ar fi existat nici o constrngere n legtura cu pedepsele cu moartea sau a masacrelor. mpraii i omorau fr nici cea mai mic mustrare slugile sau supuii. Chiar n cazul morii premature a mpratului, slugile i cei din jurul lui erau nmormntai de vii odat cu acesta. Dar totul s-a schimbat dup venirea budismului n Japonia. Abia ca au mai urmat execuii sau pedepse crude timp de 350 de ani n era Heian. Dar acestea aveau s reapar

concomitent cu apariia cretinismul (n perioada 1138 - 1560), cu crucificarea si noile sale ideologii. Noiunile de dragostea i compasiune sunt n strns legtura cu pacea i linitea interioar, ct i admiraia pentru frumuseile naturii, care este caracteristica dintotdeauna pentru japonezi. Aceste tendine ne ofer cteva indicii asupra conceptelor de baz ale gndirii politice, economice i legale japoneze. Mai trziu a fost creat un stat centralizat dup multe si sngeroase btlii ntre numeroase triburi, fiind urmat de introducerea unui nou principiu n comunitate, i anume, armonia. Shtoku a accentuat c ntr-un stat e nevoie de armonie mai ales ntre oameni, astfel ca, el a inclus acest aspect n primul articol din Constituie. Unii cercettori consider acest articol ca fiind adoptat si puin modificat dup conceptul budist de compasiune. Astfel se urmrea crearea unei comuniti perfecte, chiar dac se tia c ntre dou comuniti se va produce cu siguran un incident ce va duce la deteriorarea relaiilor existente. Shtoku a fcut in aa fel nct s strecoare ct mai multe trimiteri spre acest concept in toate articolele Constituiei. Modul civilizat n care ar trebui s se poarte o discuie a fost atins n trecutul ndeprtat. Mitologia Japonez, care reflect societatea primitiva a rii, reuise acest lucru; zeii participau la o ntrunire divina, ntr-un loc sacru, i anume, albia unui ru. Aceast tradiie a fost urmat si readaptat de mprai. Prinul Shtoku a denunat dictatura, susinnd mereu c este nevoie de discuii i dezbateri ntre mai muli pentru a se putea lua o decizie important. Aceast idee a fost transformat ntr-un decret dup reforma Taika din 645, care denuna orice ncercare de dictatur i faptul c nici o hotrre nu ar trebui luat de ctre o singur persoan, conform mitologiei, aa cum i zeii participau la ntruniri pentru luarea deciziilor. Chiar i cu acest decret, nu se putea ine o ntrunire reuit, deoarece nu era luat n considerare opinia public. n acest fel a reuit monarhia japonez si Instituiile Imperiale s se dezvolte ntr-o alt form dect cea a dictaturii. Profesorul Northrop susine c, atunci cnd un conflict apare ntre dou persoane asiatice, acesta nu se va sfrii cu decizia unui judector, ci, cei doi implicai vor ncerca s i rezolve singuri conflictul respectiv mergnd pe calea de mijloc. n acest fel caracterizeaz asiaticii noiunea de lege, ei evitand pe ct posibil tribunalul, i mai degrab ncercand s ajung la un compromis stnd la o can de ceai (Mon-lin). Acest lucru nu se ntmpl din cauza lipsei de respect fa de lege a japonezilor, ci din motive financiare sau de timp; dac ar ajunge n instan, amndoi ar pierde i timp i bani. Aa c, punnd n balan toate aceste aspecte, este clar de ce se opteaz pentru cale de mijloc. Date exacte n legtur cu primele legi proclamate le avem din timpul Prinului Shtoku, care n 604 a proclamat Constituia cu 17 Articole. Codul de legi a fost promulgat cu unele adugiri in 671, care ar fi avut 22 de volume, dar ntregul Cod de legi a fost pierdut, aa c nu ne este cunoscut

coninutul. n 701 au fost terminate i Codurile juridice si administrative, nsumnd 11 volume, i nc ase volume Codul penal. Acestea au fost revizuite in 718 i au rmas cu denumirea de Codul Taih. Pn n 1190 acesta rmne Codul de legi doar cu cteva adugiri i modificri. Dar dup 1190 el avea s se schimbe, deoarece autoritatea shgunilor crete, astfel incat fiecare shgun n parte putnd s iniieze propriile legi. Dup Restaurarea Meiji din 1868 apare necesitatea punerii n concordan a Codului cu legislatia din lumea modern. Prin urmare, n 1882 Codul Penal este promulgat, urmat de proclamarea Constituiei n 1889, iar n 1900 a Codului Civil. Pn la sfritul celui de al Doilea Rzboi Mondial legile Japoneze erau caracterizate de dou principii fundamentale: de suveranitatea mpratului i de sistemul patriarhal de organizare a familiei. Dup ce Japonia este nfrnt n al Doilea Rzboi Mondial n 1946, Noua Constituie este promulgat iar cele dou principii fundamentale sunt din punct de vedere legal desfiinate, dar chiar i aa, ele sunt nc valabile. Adesea a fost scos n eviden faptul c asiaticii au ca baz social i baza moral principii constnd n principal din supunere filial. n ceea ce privete poporul japonez, acest lucru este adevrat doar pn la un punct; n Japonia, loialitatea fa de suveran i cea fa de mprat n zilele noastre, dup Restaurarea Meiji, este mult mai puternic dect supunerea filial. n Japonia a fost doar o singura familie imperial care i acum i exercit atribuiile. Aceasta dinastie nu a fost abrogat niciodat n istoria ei ce se ntinde pe mai bine de dou milenii. Acest lucru se datoreaz faptului c n mitologia Japonez mpratul este nrudit cu divinitile (Amaterasu). Dominaia statului asupra vieii indivizilor a fost favorabil pentru Japonia n dezvoltarea sa ctre un stat modern, dup era Meiji. Se presupune c Japonia nu ar fi putut ajunge aa de repede la nivelul actual de dezvoltare fr contiina oamenilor pentru stat i ideologiile acestuia. Este bine cunoscut faptul c religia shint, n forma ei primitiv, era n strnse legturi cu ritualurile agricole, iar zeii venerai erau, n mare, zei ce simbolizeaz productivitatea i fertilitatea, deci putem spune c activitatea principal din acele timpuri era agricultura. n ri precum India, unde cldura intens, ploile abundente si fertilitatea solurilor aduc mpreun recolte impresionante, fr a fi necesar prea multa trud din partea oamenilor, budismul reuete se dezvolte chiar dac bazele acestei religii o reprezint clugrii care nu aveau voie s se implice n orice fel de activiti economice sau de zi cu zi. Budismul, n forma lui primitiv, cel care s-a dezvoltat i a evoluat in India, nu era compatibil i aplicabil i n Japonia; astfel au aprut cele dou vehicule, Hinayna si Mahyna, al doilea fiind cel adoptat pn la urma de japonezi. Dar n Japonia situatia este diferita, fora de munc fiind absolut necesar, astfel ca, un rol important este ctigat de agricultori. Un mare pericol este faptul c toate aceste concepte religioase pot degenera ntr-un utilitarism total, punnd individul pe primul loc, iar scopul tuturor aciunilor devenind maximizarea profitului. Este foarte important ca semnificaia absolutului sa nu fie pierdut.

Tot ceea ce a scris Nakamura Hajime reprezinta pur viziunea sa subiectiv. Insa, bazandu-ma pe lecturile si pe experienta personala, as indrazni sa afirm c se fac mult prea multe trimiteri religioase, iar explicaiile date sunt motivate doar din acest punct de vedere, ceea ce nu cred c poate fi n totalitate corect. Unele aspecte ar putea fi motivate nu doar din acest punct de vedere, dar si din perspectiva cadrului natural, a conjuncturilor, ct i a psihologiei umane, care reprezint un punct comun la orice popor. BILBLIOGRAFIE

Moore Charles A., The Japanese Mind. Essentials of Japanese Philosophy and Culture, University of Hawaii Press, Honolulu, 1967

Soarele i Luna n tradiia romneasc i n tradiia niponntotdeauna oamenii au simit nevoia de a cunoate trecutul, dar istoriile evenimeniale au lsat deseori goluri n perioada nceputurilor. Popoarele lumii au avut ns aici un rol foarte important, nscocind legende ce urmau s umple acele goluri, mcar ntr-un mod original, chiar dac nu ofereau realiti istorice. Aceste legende au ncercat s rspund la ntrebri existeniale de tipul: Cum a aprut omenirea?, Cum a aprut Pmntul?, Cui i datorm bucuriile i tristeile?, Cine este rspunztor pentru ciripitul psrilor i pentru florile nflorite?, De unde au aprut Soarele i Luna i pentru ce avem nevoie de cldura primului dintre ele?. Acest scurt studiu i propune s analizeze cteva legende ce au rspuns mai mult sau mai puin la ntrebarea referitoare la Soare i la Lun i s realizeze o paralel ntre dou mituri ce aparin unor culturi total diferite. Oare ne leag ceva, la nivelul perceperii minunilor naturii, de poporul japonez, poporul divin, izolat timp de cteva secole i aflat la mii de kilometri dinstan? Care sunt legendele romneti i care sunt legendele japoneze n ceea ce privete apariia Soarelui i a Lunii? Au acestea ceva n comun? Dac aruncm o privire de ansamblu asupra credinelor populare romneti, vom observa c majoritatea legendelor solare i lunare se leag strns de religia cretin-ortodox, existena celor dou planete fiind atribuit n totalitate lui Dumnezeu, iar n cultura japonez, legenda solar i cea lunar fac parte chiar din religia shintoist (1). n ceea ce i privete pe japonezi, acetia au crezut mereu n descendena lor divin, credina aceasta fiind alimentat de-a lungul secolelor de o serie de istorisiri ce aparin religiei shintoiste. Mitologia japonez este chiar implantat n istorie (2), pn n secolul trecut, cnd mpratul a fcut o declaraie rvitoare n rndul poporului, din postura sa, pe care o va abandona cel putin aparent, de urma al cuplului primordial. Legenda n discuie, cea a Soarelui i a Lunii, este strns legat n cultura japonez de legenda cuplului primordial Izanami i Izanagi, Adam i Eva ai shintoismului japonez. Aceast povestire mitic spune c la un moment dat a aprut ntre cer i pmnt o form asemnatoare unei tulpini de trestie. Aceast form a devenit ceea ce japonezii numesc Kami, adic zeu. Laolalt cu acest zeu au mai aprut nc dou zeiti. Acest trio

originar ar putea fi comparat cu Sfnta Treime din credina cretin, dar spre deosebire de aceasta, cei trei Kami au avut ca urmai o sumedenie de zei i zeie. Trioul mai poate fi asemnat ns i cu cele trei elemente din cosmogonia chinez, elemente din care au luat natere cele zece mii de lucruri i fiine. n cea de-a aptea generaie de zei, apar Izanami i Izanagi, care sunt n acelai timp soi i frai. Izanami i Izanagi sunt desemnai de ctre ceilali zei s coboare pe pmnt, n imensitatea noroioas, pentru a-i da o form. Ajuns pe pmnt, Izanagi i cufund sulia n ocean i amestec circular. De pe sulia sa se scurg picturi de ap srat i astfel se leag insulele Japoniei. Legenda menioneaz i numrul exact al insulelor japoneze: 4.223. Dup multe peripeii ale cuplului, soia lui Izanagi ajunge n infern i acesta ncearc s o aduc napoi, dar nu reuete i se ntoarce, fiind urmrit de forele rului. Cnd scap, Izanagi se spal intr-un ru din sud-vestul Japoniei pentru a se purifica. Motivul mbierii pentru purificare apare n cultura multor popoare ale lumii, chiar i n povestirile biblice cretine. Dup mbiere, Izanagi i arunc hainele pe malul rului, din haine ieind noi zeiti. Legenda Soarelui i a Lunii urmeaz n acest ir de povestiri shintoiste, acetia fiind reprezentai de fiica si fiul lui Izanagi. Zeia Soarelui, numit Amaterasu se nate din ochiul stng al lui Izanagi, iar zeul Lunii i al nopii, Tsukuyomi se nate din ochiul drept al acestuia. Amaterasu avnd o frumusee inegalabil este aleas de zei i urcat pe scara Cerului, unde va rmne pentru totdeauna, iar strlucirea sa solar va fi ndreptat spre pmnt. Momentul naterii zeiei Amaterasu este cel mai important din mitologia shintoist. Fratele zeiei, Tsukiyomi, neavnd o strlucire att de intens precum sora sa, este urcat nsa pe scara cerului, alturi de sora lui, chiar viitoare soie. Certndu-se foarte repede, Amaterasu i arunc fratelui su cuvinte grele i nemaivoind s-l vad, zeii i despart pentru totdeauna, pentru o zi i o noapte. Mai departe avem o povestire ce o are n prim-plan pe Amaterasu alturi de cellalt frate al ei, Susano-o. Acesta se nate din picturile scurse din nasul lui Izanagi i devine suveran peste mpria mrii i a lumii subterane. El este foarte invidios pe sora sa i i reproeaz mereu c a fost favorizat. Din cauza conflictului dintre ei, Amaterasu ajunge s se ascund ntr-o grot cereasc, numit Ame no iwato, lumea rmnnd n ntuneric. Zeii pun la cale scoaterea acesteia din peter. n primul rnd, aduc la ieirea din grot muli cocoi, cocoul fiind vestitor ai zorilor, ca i la romni, pentru a determina soarele s rsar. Urmtorul pas este plantarea unui copac uria (sakaki), care va deveni arbore sacru, iar de crengile copacului sunt atrnate trei obiecte fcute de ctre zei: o oglind, un sirag de margele i nite fii de pnz alb. Margelele sunt agate n vrf, iar oglinda mai spre mijloc. Mai este adus i zeia Ame no uzume (strmoaa dansatorilor comici), aceasta ncepnd s danseze cu foc. Hrmlaia din faa grotei trezete curiozitatea zeiei Amaterasu i ea iese. Este tras afar de ctre unul din zei, intrarea grotei este blocat cu o stnc, acesteia spunndu-i-se apoi c s-a gsit o alt zei mult mai frumoas. Amaterasu este pclit privindu-i propria imagine n oglind. Acest curs a zeilor a readus Soarele pe cer. Probabil c aceast legend a ncercat s explice o eclips de soare. Bineneles c i n cultura popular romneasc exist legende care au ncercat s explice

fenomenele de acest tip, cum ar fi legenda care spune c Soarele sau Luna, dup cazul eclipsei, constituie masa unui vrcolac. Vrcolacul este reprezentarea rului care perturb ordinea fireasc a lumii, iar orice abatere de la ordinea stabilit de comunitate poate genera un vrcolac. Astfel, vrcolacii, ca i strigoii sau moroii, pot proveni din foarte multe surse, cum ar fi: copii nebotezai, nscui cu anomalii, oameni care i-au ucis un frate sau o sor, sau chiar o aciune contrar unei tradiii poate genera un vrcolac. Omul-vrcolac se va transforma n timpul unei eclipse, iar de cele mai multe ori, sufletul su este cel care va urca n cer i va mnca Soarele sau Luna. De altfel, n unele locuri aa sunt explicate i fazele Lunii, dar exist i alte credine n legtur cu acest fenomen. De exemplu, Luna nou crete zi de zi pentru ca oamenii s poat numra zilele i lunile. Alt istorisire spune c Luna este om, un copil care crete, caruia i cresc i aripi pn ce devine rotund. Apoi mbtrnete, se face tot mai mic, urmnd s se nasc din nou. n cultura nipon legenda lunar nu are o raspandire prea mare, spre deosebire de legendele romneti, legende ce i-au oferit astrului nocturn un statut de muz pentru artitii viitori. ns, ntr-o situaie similar, partea feminin reuete s capete o atenie sporit, Amaterasu, zeia soarelui, ajungnd n zilele noastre cea mai important divinitate nipon. Amaterasu are s ajung precum Luna noastr s serveasc artitilor drept model. Chiar i numele Japoniei, are legatur cu numele zeiei Soare. Ideogramele folosite n scrierea acestui nume au mpreun sensul de ara soarelui rsare, foarte cunoscut n ntreaga lume. Aceste legende japoneze, dei nu sunt nsumate ntr-o carte sfnt, constituie fundamentul religiei shintoiste. Confruntnd aceast legend nipon a apariiei Soarelui i a Lunii cu mitul biblic, (cuprins de aceast dat ntr-o carte sfnt, cea a credinei cretine) vom observa o percepere religioas total diferit n raport cu modelul shintoist. Sfnta Scriptur spune c n prima zi Dumnezeu a desprit lumina de ntuneric, pentru ca abia n cea de-a patra zi s pun lumintorii pe cer. Tot aici aflm c scopul svririi acestor lumintori nu era doar acela de a pune crmuitori pe cerul nopii i pe cerul zilei, ci i cel de a nfptui deosebirea anotimpurilor, a zilelor i a anilor. Printre legendele populare romneti, care au n prim plan cele dou astre, regsim cteva ce merit o atenie special. Una dintre aceste legende spune c Soarele era un flcu curat i c Luna s-a ndrgostit de el, ns acesta nu voia s o ia de navast. Ea nenelegnd, Soarele i-a aruncat cu baleg n fa i tocmai de aceea acum exist acele pete vizibile pe Lun. Este uimitor modul prin care poporul a ncercat, chiar a i izbutit, ntr-un mod mai naiv, s explice minunile cosmosului. O alt legend foarte interesant referitoare la aceste pete de pe lun (craterele lunare) explic n alt sens acest fenomen: n Lun s-ar afla doi frai. Aceti doi frai sunt doi ciobani, sau Cain i Abel (observm aici o alt legtura cu un motiv biblic), sau fraii care se bat pe lumea aceasta. i despre felul cum au ajuns ei n lun exist preri mprite. C au fost pui n Lun de Dumnezeu pentru nedreptile care i le-au fcut sau de ctre arhanghelul Mihail, aceasta probabil c nu o vom ti niciodat. Toate cazurile n care poporul s-a agat de cte un motiv biblic pentru a explica aceste

fenomene ne pot face s credem c n multe dintre cazuri legendele populare au aprut dup oficializarea credinei ortodoxe. Revenind la identitatea Soarelui i a Lunii, putem remarca faptul c n cultura nipon, Luna este brbat, iar Soarele este femeie, spre deosebire de cultura romneasc, unde legendele dau soarelui statut de femeie, de brbat sau chiar de entitate ce-i poate schimba sexul, fiind cnd femeie, cnd brbat. ntr-adevr, unele din legendele romneti spun c Soarele este vara femeie, ns iarna este brbat. Alt credin i are n prim plan pe Soarele femeie i Luna brbat, cei doi frai cununndu-se, stelele fiind copiii lor, ns n cele mai cunoscute legende, Soarele este brbat. Dumnezeu nu a fost de acord cu aceast cununie, deoarece era mpotriva religiei. Atunci, Dumnezeu i-a desprit pentru toat viaa i a mnjit-o pe Lun pentru ca Soarele s nu moar de dorul ei (3). n tradiia japonez legenda Soarelui i a Lunii este unic pe tot teritoriul, aceasta chiar fcnd parte din istoria poporului, n vreme ce n Romnia, pe msur ce traversm de la nord spre sud sau viceversa, apar tot mai multe legende ce explic n fel i chip apariia astrelor. O alt legend romneasc pleac de la dragostea Soarelui pentru sora sa, Luna, dragoste ce l chinuie i l mpinge spre a lua hotrrea nefast de a se cstori cu sora sa. Pentru a-l opri de la nfptuirea acestei mari greeli, Dumnezeu se coboar cu acesta n infern (4) i i arat unde ajung cei care se cstoresc cu surorile/fratii lor. O coborre n infern am amintit i mai sus, ns de acea dat era vorba despre Izanami, jumtatea masculin a cuplului primordial din tradiia japonez, care coboar n infern n cutarea soiei sale, asemeni lui Orfeu. Revenind la Soare, acesta nutrete nite sentimente att de puternice nct este gata s i asume responsabilitatea pentru prezumptiva greal i s accepte urmrile n lumea de apoi c pn i Dumnezeu se las tulburat, pemindu-i s se lege pe via cu sora sa. Cel care ntr-adevr realizeaz consecinele nefaste pe care aceast fapt le-ar putea aduce este nimeni altul dect ariciul, cunoscut n cultura noastr tradiional drept un nelept. Un substrat comun tradiiei romneti i celei nipone este reprezentat de cstoria ntre frai, ce a fost sortit eecului n ambele cazuri, dei n legenda japonez aceasta nu a fost interzis cu deosebire n rndul familiei regale, considerat urma direct a cuplului primordial (n acest caz exist chiar dou exemple: cuplul Izanami Izanagi i Amaterasu Tsukiyomi). Foarte interesant este faptul c n religia ortodox astrele apar naintea cuplului primordial, spre deosebire de cazul religiei shintoiste, caz n care astrele se fac cunoscute dup naterea cuplului primordial, fiind urmaii direci ai acestuia. ndeprtndu-ne de tot ceea ce nseamn mit i legend, adevrata explicaie, oferit de tiina astronomic este comun peste tot, dar libertatea de a crea i-a pus amprenta pe toate tradiiile lumii. n ansamblu, se pot remarca cteva trsturi comune n ambele culturi, dar i foarte multe difereniatoare, ns cea mai vizibil dintre cele comune este c la acea vreme a nceputurilor, lipsii fiind de cunoatere, indiferent de poporul din care fceau parte, oamenii puneau fenomenele inexplicabile pe seama divinitilor, fie acestea zei shintoiti sau sfini din credina ortodox.

Legenda este o reprezentare a realitii creat n interiorul unui popor, reprezentare ce ajut la nelegerea mecanismului de funcionare a culturii acestuia i ajut la compararea tradiiilor orale ale diferitelor popoare. (1) Religie naional a Japoniei, caracterizat prin animism, venerarea unor diviniti ale naturii, cultul eroilor, al strmosilor etc. - Din fr. shinto:isme (2) Cronicile existente (Kojiki i Nihonshoki) conin povestiri mitologice i nu fapte reale pn n secolul VII. (3) Aici apare o nou explicaie a petelor de pe Lun. (4) Coborrea n infern genereaz dispariia Soarelui de pe cer, explicaia ulterioar fiind din nou, ecplisa. BIBLIOGRAFIE 1. ANGELESCU, Silviu, Legende populare romneti, Editura Albatros, Bucureti, 1983; 2. Biblia sau Sfnta Scriptur, Editura Institutului biblic i de misiune al Bisericii ortodoxe romne, Bucureti, 1982; 3. HONDRU, Angela, Mituri i legende japoneze, Editura Victor, Bucureti, 1999; 4. KEENE, Donald, Seeds in the heart, Henry Holt and Co., New York, 1993; 5. KEENE, Donald, TSUNODA, Ryusaku, Sources of Japanese Tradition. Introduction to oriental civilizations, Columbia University Press, New York and London, 1958-1971; 6. NICULI-VORONCA, Elena, Datinile i credinele poporului romn adunate i aezate n ordine mitologic, Editura Polirom, Iai, 1998; 7. SIMU, Octavian, Civilizaia japonez tradiional, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1984; 8. VASILIU, Florin, Japonia. Pagini de istorie, civilizaie, cultur, Editura Corint, Bucureti, 2001

AMATERASU : Zeita soarelui in mitologia japoneza, personificata intr-o pasare. Mitul acesteia si acela al zeului Susanovo, personificare a ploii, sunt nucleul central al mitologiei japoneze, pe care se bazeaza originea lumii; Amaterasu i-a invatat pe oameni cultivarea , orezului, mestesugul tesutului etc. Templul dedicat acestei zeite este cel mai vechi din Japonia, imparatii acestei tari se numesc si astazi ,,nepoti ai soarelui", deci descendenti ai acestei divinitati. .

Gradina japoneza

Gradinile japoneze sunt probabil cele mai cunoscute dintre gradinile asiatice. Japonezii au preluat arta gradinii de la chinezi, dar i-au imprimat disciplina si ordinea ce caracterizeaza acest popor. Gradinile japoneze pot fi organizate in preajma unui templu, a unui pavilion de ceai, al unui palat sau pot sa fie uscate karesansui, cunoscute drept gradini Zen. Cateva elemente sunt tipice acestor gradini: apa (prezenta reala sau simbolizata cu ajutorul pietrelor), stancile (uneori sugerand prezenta unui munte), lanternele din piatra, podetele arcuite sau in zigzag, insulele care uneori au forme simbolice, pavilioanele simple sau bogat ornamentate. Gustul pentru frumusetea pietrelor cunoaste in Japonia rafinamente deosebite si reprezinta un element esential al ceremoniei ceaiului. Piatra are o robustete impresionanta, care, lustruita si prelucrata, emana stralucirea si eleganta culturii. Tot din piatra sunt realizate felinarele, prezente misterioase in gradina, care fie adaposteau focurile aprinse de credinciosi, fie luminau ceremoniile nocturne de ceai. Cu ajutorul pietrelor sunt trasate aleile sinuoase care modeleaza pasii intr-un ritm anume, care sa permita contemplarea peisajului gradinii. Dintre elementele vegetale unele sunt nelipsite, asa cum este bambusul sau pinul, simbolul singuratatii. Ciresul inflorit, glicina, lotusii, sunt tot atatea motive de incantare si de sarbatoare pentru japonezi. Atitudinea japonezilor fata de flori le-a adus celebritatea si au dat nastere unei arte specifice: ikebana. Planta sarbatorita toamna cu tot fastul pe care il merita este crizantema. Desi se spune ca pentru prima data crizantema ar fi aparut in China, aceasta floare este asociata cel mai adesea Japoniei. Este firesc sa fie asa daca ne gandim ca timp de 10 secole emblema imperiala a Japoniei a fost o crizantema galbena cu 16 petale. In octombrie crizantemele sunt venerate de japonezi prin organizarea de expozitii unde adeseori se pot admira aranjamente fanteziste.

Gradina Zen este caracterizata prin austeritate, iar elementele componente reprezinta simboluri pline de mister. In aceasta gradina noi am sugerat muntii cu ajutorul pietrelor, nisipul a fost greblat astfel incat sa aminteasca miscarea valurilor, am gasit cate un loc discret pentru cateva pete de muschi, care va invita la o stare de meditatie profunda si va ganditi ca cel care a dat suflet gradinii este chiar cel ce o priveste. In aceasta gradina am cautat sa reunim simboluri pretuite de japonezi cu ajutorul unei plante venerate in Tara Soarelui Rasare: crizantema. Din aceasta planta am sugerat Muntele Fuji indragit si temut de japonezi, Gradina Zen reprezentativa pentru relatia speciala a japonezului cu natura, broasca testoasa simbol al nemuririi, bonsaiul element de arta recunoscut si apreciat pretutindeni. Le-am expus pe toate in acest spatiu, care speram sa ramana pentru fiecare fascinant si misterios. LEGENDA In mitologia japoneza se spune ca la inceputuri erau atat de multi zei in ceruri incat unii dintre ei, printre care zeul Izanagi si zeita Izanami, au coborat pe pamant pe un pod de nori. Odata ajunsi pe pamant, zeita a creat zei ai vantului, muntilor, marii si alti zei, iar in final a murit dupa ce a creat zeul focului. Izanagi pierzind-o astfel pe Izanami, o urmareste in locul numit Noaptea Neagra, acolo unde ea a ajuns, numai pentru a vedea privelistea jalnica, urmat de Batrina Vrajitoare a Noptii Negre. Aproape ajuns inapoi pe pamant, zeul Izanagi traverseaza un riu pentru a se purifica prin imbaiere. Acolo unde si-a lasat hainele ai acestea au atins pamintul, ele s-au transformat in 12 zei. Bijuteriile lui au devenit flori: o bratara a devenit iris, alta lotus, iar colierul sau a devenit o crizantema galbena.Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iasi Sugestii, comentarii: Webmaster Copyright 2008 Gradina Botanica Iasi. Toate drepturile rezervate.

Vand lucrare de diploma la Istoria literaturii japoneze cu titlul

COSMOGONIA, TEOGONIA ?I ANTROPOGONIA N MITOLOGIA COMPARAT?'' [Cosmogonia este o ramur? a astronomiei care se ocup? cu studiul originii ?i evolu?iei universului. Teogonia reprezint? totalitatea miturilor care au ca tem? originea zeilor ?i genealogia lor. Antropogonia este o explica?ie mistico-religioas? a apari?iei omului.]

CUPRINS Cuvnt nainte Capitolul 1 Mitologia japonez? Geneza Mitul crea?iei Yomi, t?rmul ntunecat al mor?ilor Soarele, luna si vntul Amaterasu ?i Susan Susan ?i Orochi Prin?ul namuji Primul mparat Religie ?i ritualuri ?intoismul ?intoismul ?i budismul ?intoismul ca religie de stat Cei ?apte Zei ai Norocului Automumificarea Seppuku ?i jisatsu Shinigami Obiecte, locuri ?i fiin?e mitice Comoara Imperial? a Japoniei Locuri sacre Fiin?e mitice Capitolul 2 Mitologia egiptean? Geneza Divinitatea autocreat? Mitul principal Alte mituri Apari?ia omului Des?vr?irea crea?iei Calendarul egiptean Gemenii cele?ti Isis ?i Osiris Gelozia lui Seth Seth, zeul r?ului Isis ?i caut? so?ul Prima mumificare Seth devine rege Horus contra lui Seth Decizia lui Atum C?l?toria lui Atum ?i metamorfozele soarelui Ra Triumful solar Credin?e ?i zeit??i

Perioada monoteist? Ceremonia mor?ii: mb?ls?marea, mumificarea ?i p?strarea Cei patru fii ai lui Horus Judecata Fiin?e mitice ?i temple Fiin?e mitice Marele Sfinx de la Giza Temple Capitolul 3 Mitologia greac? Geneza Haosul cosmogonic, dup? Hesiod Prometeu, creatorul oamenilor Motivul pedepsei supreme Complexul lui Oedip Religie ?i ritualuri Crearea lumii Zeii din Olimp Marile sanctuare ?i s?rb?torile Cult public, cult privat Jocurile Olimpice Curs? de atle?i Panateneele Pitia din Delphi Jerfirea unui porc Ceremonia mor?ii Tanatos, zeul mor?ii Fiin?e mitice Centaurii Cerberul Nimfele Eroii Harpiile Minotaurii Ciclopii Gigan?ii Gorgonele Sirenele Hidra Legenda p?s?rii Phoenix Divinit??i Cei doisprezece zei din Olimp Alte divinit??i Titanii Capitolul 4 Mitologia mori Geneza

Smul?i din mbr??i?area ve?nic? mpodobirea lumii Tnjirea dintre Cer ?i P?mnt R?zboiul din cer Religie ?i ritualuri Adoptarea cre?tinismului ?i islamismului Religia tradi?ional? Tapu ?i mana Tangihanga, ritualul funerar Povestea lui Hine-nui-te-p, gardiana mor?ii Tama-nui-te-r, zeul soarelui T moko Fiin?e mitice Hkuturi Twhaki Matuku-tangotango Ponaturi Whakatau-ptiki Zeit??i Capitolul 5 - cuprinde compararea celor 4 mitologii. Se intelege de ce nu am putut scrie mai multe detalii... Bibliografie Bibliografia constine 11 carti i 2 linkuri. Nota obtinuta pe ea este 10. 03 Iun 08

Din mitologia asiatica Part 1

post infoBy dalethion Categories: cultura Tags: asia, cultura, fantome, japonia, mitologie, yuurei Ads by Google

Detoxifierea organismuluiScapa de toxinele acumulate in cel mai natural mod posibil! DrNatura.ro

AC Plastiques Canada Inc.Dual Laminate and FRP piping, tanks Halar/frp, pp/frp, cpvc/frp, pvdf www.acplastiques.com

Cu acest articol voi deschide o serie de articole despre cultura si mitologia asiatica, in special cea japoneza. Le admir foarte mult cultura si vreau sa va impartasesc cateva dintre principiile acestui popor. Voi incepe aceasta serie cu un numar de scrieri despre viata ezoterica, spirituala, a poporului. In cultura lor viata de dupa moarte, puterile paranormale si consecintele directe ale unui spirit asupra lumii concrete sunt doar lucruri cotidiene, in nici un caz controversate ca in cultura occidentala. Pentru asiatici a spune ca esti bantuit de o fantoma este doar o problema de cum sa scapi de blestemul spiritului, nimeni nu isi pune problema ca minti sau ca nu exista asa ceva. Acestea fiind spuse scrise, sa incepem incursiunea in aceasta lume atat de diferita de a noastra. Lumea supranaturala japoneza cuprinde o gama foarte variata de caractere, de la haios de bizare la extrem de inspaimantatoare. In secolul al XVIII-lea, Toriyama Sekien a incercat sa categorizeze multele tipuri de fantome care traiesc in peisajul japonez, atat in cerurile cat si in iadurile sale; rezultatele eforturilor sale au umplut 4 volume imense. Iata o versiune abreviata a lor. Obake, fantoma japoneza este exact ceea ce sugereaza si numele: o este un prefix onorific, iar bake este un substantiv derivat din bakeru, verbul insemnand trecand prin schimbari. Fantomele japoneze, deci, sunt in esenta transformari. Obake nu se supun principiilor vietii asa cum o intelegem noi. Fantoma japoneza este varatica. Nu exista povesti terifiante spuse in jurul unui foc de tabara. Miturile despre fantomele japoneze nu vorbesc despre strigoi, scheleti intr-un dulap mucegait sau intr-un turn cu clopot parasit. Fantomele japoneze tipice sunt nascute din vremea aburinda de afara - extrase din alte lucruri, intr-un moment prielnic si fetid. Materialele care nasc obake sunt foarte multe, si de multe ori obiectul cel mai familiar si mai la indemana este cel mai susceptibil catre transformare. O umbrela aruncata intr-un colt poate intra in lumea ciudatului ca un obake-umbrela - abur parand sa se emane din hartia ei ceruita si formand un chip fantomatic. Exista si un obake-lampa (chochin) care creste dintr-un candelabru obisnuit agatat de tavan. Uneori obake sunt mai mult dragalasi decat inspaimantatori; copii deseneaza umbrele cu fete zambitoare si rad la vederea unui candelabru. De cele mai multe ori, obake sunt inofensivi. Dar nimeni nu poate fi intradevar sigur cand va avea loc urmatoarea transformare si ce efecte va avea aceasta. Un mare numar de obake par sa fie legati de foc. In multe societati, focul este vazut ca protectorul oamenilor muncitori, dar si ca cea mai mare amenintare a lor. Focul este de cele mai multe ori indicatorul existentei unor forte supranaturale in preajma. Exista mai multe tipuri de obake care sunt vazute in foc, printre care hi no tama si kitsunebi - focul vulpe -. Focul este unul dintre elementele cu cea mai mare capacitate de transformare, modifica tot ce atinge, transformand carnea cruda in

mancare comestibila, frigul in caldura. Dar focul mistuieste templele si casele pana la cenusa, distruge munca multor maini si rapeste vieti. Obake de foc nu poate fi controlat de nimeni. Cu secole in urma in India, Buddha spunea ca nimic in lume nu este stabil, nici o forma de existenta nu este mai mult decat un flux continuu. Oamenii pot crede ca au un eu, si se pot chinui sa isi contruiasca un ego, sau se pot ingrijora in privinta reputatiei lor, dar aceste probleme sunt doar iluzii. Un eu este un produs imaginar; deci, intr-un anumit sens, transformarea este de fapt cea mai reala manifestare a unei fiinte. Obake, maestrii ai transformarilor, evidentiaza zadarnicia faptului ca oamenii se simt in siguranta cand lucrurile nu se schimba. Obake sunt reflectiile si totodata ceea ce ne reaminteste de continua schimbare a lumii din jurul nostru. Mai mult, elementele lumii observabile care sunt predispuse schimbarii sunt considerate ca fiind obake. De exemplu, vulpea este si un animal, dar si un bakemono - fiinta care se transforma -. In vremurile vechi in Japonia vulpile erau foarte rar vazute pentru ca erau nocturne; pasari moarte, garduri stricate si sangele puilor erau singurele dovezi ale existentei lor. Era dificil sa vezi o vulpe sau sa reusesti sa o urmaresti, si de aceea s-a ajuns la concluzia ca trec prin transformari fizice concrete. Se credea ca o vulpe se poate furisa in forma ei normala intr-o ferma, dar iesea intr-o forma total diferita - femeie in varsta, baiat, demon sau chiar printesa. In folclorul japonez, exista un fel de imagine reflectata a societatii umane, cu domni si domnite in forma de vulpe, sclavi si muncitori - stand pe picioarele din spate, imbracati cu haine normale, derulandu-si ritualurile mistice in mijlocul padurii. Din cauza puterilor extraordinare ale acestor animale, s-au ridicat numeroase altare, iar zeul vulpe, Inari, a devenit cea mai populara divinitate in mediul rural, onorat cu o bataie din palme la trecerea pe langa un altar al sau, sau multumit cu flori, sake sau tofu prajit (aburage, se credea ca este mancarea preferata a vulpilor). Chiar si astazi este foarte normal sa vezi un altar cu o vulpe de ceramica inconjurata de cadouri care alunga spiritele rele de langa cel care le ofera.

Va urma Restul seriei de articole le gasiti aici. //--> 04 Iun

08


post infoBy dalethion Categories: cultura Tags: fantome, japonia, mit, mitologie, oni, yokai, yurei, yuurei Celelalte articole din serie le gasiti aici. Astazi vom continua incursiunea in lumea supranaturala japoneza. Un mic reminder despre sursa mea de inspiratie: In anii 1780 carturarul si artistul Toriyama Sekien a inceput un studiu laborios privind fantomele si spectrii, in care a incercat sa ofere cititorului o lista completa a tuturor tipurilor cunoscute. Proiectul era destul de absurd, bineinteles, pentru ca fantomele nu prea pot fi numarate, iar prin insasi natura lor obake nu pot fi categorizati. Primul volum a aparut in 1781 sub denumirea de Parada nocturna a celor 100 de demoni. Toriyama a publicat un al doilea volum trei ani mai tarziu, Geanta ilustrata a 100 de fantome arbitrare (Gazu Hyakki Tsurezurebukuro). Au urmat alte doua volume in urmatorii ani, in final alcatuind cea mai cuprinzatoare lista a diferitelor tipuri de fiinte spectrale. Fiecare volum este ilustrat cu desene monocrome, cate o pagina fiind dedicata pentru particularitatile si descrierea unui anumit tip de fiinta. Cartile lui Toriyama au fost extrem de populare la momentul publicarii si au primit numeroase critici. Cele mai multe colectii de carti japoneze rare au macar o copie dupa seria de volume a lui Toriyama. Revenind la subiectul nostru: Diferitii spectrii, fantome si monstrii pe care Toriyama si-a propus sa ii claseze poarta denumirea generica de yokai. Insa el a inclus si anumite creaturi care sunt de obicei considerate a trai in afara taramului yokai - de exemplu oni, demonul japonez, imblanit si avand coarne, si de obicei purtand dupa el o bata spiralata. Oni sunt in general agresivi fata de oameni; sunt creaturi de temut care pazesc portile iadului. In fiecare an in pe 3 februarie se desfasoara o ceremonie de alungat oni, unde boabe de fasole - simbolizand bogatia - sunt aruncate in fata usilor si prin casa in timp ce se recita Oni afara, norocul inauntru! (Oni wa soto, fuku wa uchi). Dar oni, ca si orice alte creaturi, sunt susceptibili de transformare; se spune chiar ca se pot transforma si in bine. Unul dintre ei, inclus si in cartile lui Toriyama, si-a permis sa devina cel care pazeste o lampa intr-un altar buddhist. Dar astfel de oni sunt demoni indiferent de transformarile pe care le sufera si de cele mai multe ori revin la vechea lor personalitate in momente prielnice, pentru ca nici personalitatea lor rea, dar nici cea buna nu sunt constante. Intr-o categorie distincta, separata de yokai, este un alt tip de fantoma japoneza, yurei - intr-un articol viitor voi trata tema Yurei in filmele contemporane; The Ring, The Grudge sau Shutter toate au ca tema centrala un yurei. Daca yokai, desi foarte ciudati, au de cele mai multe ori un element care ii face dragalasi, yurei sunt de-a

dreptul inspaimantatori. Ei sunt spiritele sufletelor mortilor, si, spre deosebire de yokai, au fost o data oameni normali. Mai exact, yurei sunt fantomele celor care la momentul mortii nu au avut ocazia sa se impace cu ei insisi si cu soarta lor. Linistea este necesara pentru a dobandi calmul spiritual necesar pentru a atinge Lumea lui Buddha. Cea mai frecventa cauza care duce la aparitia unui yurei este moartea brusca, prin omorare, moarte pe campul de batalie sau sinucidere din nebunie. Sufletul persoanei japoneze desprins prea devreme de corp plange si duce o existenta neagra pana cand este in sfarsit linistit. Dar acest suflet nu va avea liniste pana cand scopul care l-a determinat sa ramana printre cei vii - de obicei razbunarea - nu este dus pana la capat. Cei mai multi yurei se razbuna in cele din urma si evolueaza, dar poate dura si secole - iar unii nu sunt niciodata impacati si alinati. se zvoneste ca Oiwa, cel mai faimos yurei al Japoniei si care a obtinut razbunarea pentru faptele crude ale sotului sau acum 300 de ani, inca mai bantuie regiunea de langa mormantul ei. In general yurei nu bantuie peste tot, ci sunt gasiti in locatii familiare lor cum ar fi locul in care au murit. Un japonez care se plimba noaptea (mai ales intre 2 AM si 3 AM cand yurei devin vizibili) si care fara sa isi dea seama trece printr-un loc in care cineva si-a purtat si-a pierdut viata sau care traverseaza un pod de deasupra unui rau in care s-a inecat cineva este foarte probabil sa intalneasca un yurei. Ridicandu-se din intuneric, yurei reinvie cu ajutorul pasiunii lor. Aceasta ii face partial umani din nou, pentru ca isi redobandesc mintea, formele corpului - inclusiv cicatricile si sangele. Dar, spre deosebire de o persoana in viata, yurei sunt concentrati pe un singur scop. Razbunarea sau redobandirea onoarei pierdute sunt emotiile care le umplu fiinta. Un yurei este un scop.

Va urma - Detalii despre yokai si yurei 05 Iun 08


post infoBy dalethion Categories: cultura Tags: fantome, japonia, mitologie, monstri, yurei, yuurei Celelalte articole din serie le gasiti aici. Incepem cu o recapitulare a termenilor din ultimele 2 articole:

obake/bakemono - tradus exact ca fiinta care se transforma. Se refera la orice tip de fiinta supranaturala. Include yokai si yurei, si poate fi folosit pentru a te referi in general la orice e ciudat sau grotesc; yokai - tradus ca aparitie fantomatica. Include un spectru larg de monstri, goblini si spectri - unii dintre ei infricosatori, altii amuzanti, dar cei mai multi bizari. Yokai apar de obicei la rasarit si apus; yurei - tradus ca spirit plutitor/ezoteric/neclar. Sunt spiritele mortilor care raman printre cei vii intr-un scop bine determinat, de obicei pentru a se razbuna. Yurei de obicei apar intre 2 AM si 3 AM; oni - tradus ca demoni sau ogres. Sunt creaturi feroce care au coarne si gheare si sunt cel mai des intalniti ca pazind portile diferitelor iaduri buddhiste. De asemenea, sunt cei care tortureaza oamenii in aceste iaduri.

Cativa yokai comuni

tengu - un goblin de munte foarte puternic, initial portretizat ca avand un cioc lung si aripi, dar apoi devenind din ce in ce mai uman, cu un nas lung in loc de cioc. Tengu pot avea diferite forme si pot fi protectori plini de onoare sau hoti cruzi, furand copii, avand tendinte piromane si chiar pornind razboaie; kappa - un monstru de rau solzos cu un bot semanand cu un cioc; are de asemenea un fel de vas plat cu apa pe cap care ii da puteri supranaturale. Kappa sunt inselatori periculori, cunoscuti pentru faptul ca trag oamenii in apa, apoi tragandu-le intestinele afara prin anus. Kappa adora castravetii si luptele sumo - dar daca te provoaca la un meci si iti pretuiesti viata, este mai bine sa il lasi pe kappa sa castige; rokurokubi - un monstru femela cu gatul extrem de flexibil. In timpul zilei este imposibil sa le deosebesti de femeile normale, dar la apusul soarelui isi intind gatul la orice distanta in cautarea prazii. Conform unei teorii, cauta barbati carora sa le absoarba energia vitala.

(Image credit) Detalii despre yurei Conform credintelor Shinto, tuturor oamenilor li s-a dat un spirit sau un suflet, numit reikon. Cand o persoana moare, reikon paraseste corpul si se alatura sufletelor stramosilor, daca ritualuarile funerare si post-funerare au fost executate corect si in intregime. Sufletele ancestrale sunt o

prezenta linistitoare; se crede ca protejeaza familia, si sunt primite acasa in fiecare vara in timpul festivalului obon. Insa daca o persoana moare in mod neasteptat sau cu un exces de emotii, sau daca nu i s-a asigurat o inmormantare corespunzatoare, reikon poate deveni un yurei, o fantoma chinuita care ramane printre cei vii pentru a se razbuna sau pentru a isi termina treburile. La inceput, yurei nu se distingeau vizual de aparitia lor umana originala. Apoi, la sfarsitul secolului al XVII-lea, pe masura ce kaidan (povesti cu fantome) deveneau din ce in ce mai populare in literatura si in teatru, yurei au inceput sa se transforme si au primit trasaturi dinstinctive folosite si astazi. Se spune ca principalul scop al acestor trasaturi distinctive este sa faca mai usoara deosebirea yurei in arta si pe scena de personajele obisnuite, in viata. Majoritatea caracteristicilor yurei provin din ritualuri funerare ale perioadei Edo. De exemplu, apar imbracati in alb, culoarea in care erau imbracati oamenii cand erau inmormantati atunci - intr-o katabira alba (un kimono foarte simplu) sau intr-o kyokatabira (o katabira alba brodata cu sutre buddhiste). Yurei apar si cu o o bucata triunghiulara de material textil sau de hartie pe frunte - de obicei legata in jurul capului cu o franghie - numita hitaikakushi (acoperitoare de frunte). Aceste hitaikakushi au fost concepute initial pentru a proteja mortii de spirite malefice, dar, treptat, au devenit parte din ornamentatia rituala la inmormantarile buddhiste.

Mai multe detalii despre yurei si infatisarea lor contemporana intr-un articol viitor. 06 Iun 08


post infoBy dalethion Categories: cultura Tags: fantome, japonia, kabuki, mit, okiku, yotsuya, yurei, yuurei Articolele anterioare se gasesc aici. Acesta va fi ultimul articol despre yurei pentru o perioada de timp. Am insistat atat de mult pe acest subiect pentru ca in Japonia sunt cele mai populare forme de manifestare supranaturala in acest moment, poate si din cauza criminalitatiisi a vremurilor. Sunt multe explicatii, dar nu acesta este scopul articolului. Un alt motiv pentru care detaliez atat de mult acest subiect este faptul ca,

din toate povestioarele si miturile auzite, precum si dintre toate fantomele pe care le-am urmarit pe micul - si marele - ecran, yurei au reusit sa declanseze acel ceva in mine, sa ma faca sa ma gandesc la un film horror da, sunt fana filme horror - dupa ce l-am vazut. Parca am o teama instinctiva de ei, si nu sunt singura, multi dintre cei care au vazut filme japoneze cu yurei simt fara sa vrea teama si groaza. Tocmai de aceea va urma candva si un articol cu fenomenul yurei in cinema (stiu ca va amenint de ceva timp cu acel articol, darnu am dispozitie sa il scriu). Am mai gasit cateva detalii despre yurei, apoi voi continua cu doua dintre cele mai cunoscute povesti din folclorul japonez si care, evident, includ yurei. Detalii Multi yurei sunt fantome de gen feminin care au suferit foarte mult in viata, mai ales din dragoste, si ale caror sentimente foarte puternice de gelozie, durere, regret sau invidie la momentul mortii le-au determinat sa caute razbunare impotriva cui le-a cauzat atat de multa suferinta. Yurei de sex masculin sunt mai putin intalniti, si mai putin probabil cauta razbunare; un tip des intalnit este razboinicul care a murit in timpul luptei, dar nu se poate desprinde de evenimentele istorice la care a luat parte. Un aspect fizic interesant al yurei este faptul ca nu au picioare, avand urme de fum unde ar fi picioarele unui om normal. Absenta picioarelor se incadreaza in ideea de non-corporalitate a yurei, pentru ca toata fiinta lor este o naluca si le lipsesc granitele pielii sau ale solzilor care tin alte fiinte vii intr-o forma bine definita. Picioarele leaga creaturile de pamant, adica radacinile lor sunt in pamant, iar a nu avea picioare inseamna a fi dezlegat. Cam astea ar fi detaliile pe care le-am mai gasit, acum sa trecem la povesti. Povestea lui Okiku In piesa de teatru kabuki Bancho Sarayashiki, Okiku este servitoare la vila samuraiului japonez Tessan Aoyama. Samuraiul vrea sa seduca fata, dar ea ii respinge avansurile. Aoyama foloseste atunci un siretlic. Ascunde 10 farfurii pretioase si o ameninta pe Okiku ca va spune ca ea a furat acele farfurii daca nu devine amanta lui. In disperarea care o curprinde, Okiku se arunca intr-o fantana si moare. Fantoma lui Okiku iese in fiecare in noapte din fantana, numara de la unu pana la noua, apoi incepe sa jeleasca si sa urle zgomotos. In final Aoyama inebuneste din cauza aparitiilor. Exista extrem de multe variante ale acestei povesti: Okiku refuzand sa fie amanta stapanului ei si fiind torturata pana la moarte, apoi aruncata in fantana, Okiku fiind vinovata de spargerea unei farfurii si fiind omorata de stapan, sotia stapanului spargand farfuria si acuzand-o pe Okiku. O alta varianta interesanta este cea in care Okiku il aude pe Aoyama planuind sa il omoare pe lordul sau; Okiku ii spune iubitului sau samurai de acest plan, care apoi este oprit. Aoyama afla ca Okiku l-a dat in vileag si o tortureaza pana la moarte dupa care o arunca in fantana.

(Image credit) Yotsuya Kaidan Yotsuya Kaidan este povestea lui Oiwa si a lui Iemon. Este probabil cea mai cunoscuta poveste cu fantoma japoneza si a fost adaptata pentru film de peste 30 de ori. A fost scrisa de Tsuruya Nanboku IV pentru teatru kabuki in 1825. Povestea incepe cu o crima. Iemon, un ronin - adica un samurai fara stapan, deci fara onoare - casatorit cu Oiwa isi omoara tatal socru pentru ca acesta aflase de faptele rele pe care le savarsise Iemon. Fara nici un ban, Iemon este obligat sa isi castige traiul ca mester de umbrele din hartie pentru a isi putea intretine sotia delicata si copilul nou-nascut. Aceasta situatie l-a facut sa o urasca pe Oiwa. Iemon este atras intr-o intelegere pentru a se casatori cu frumoasa nepoata a unui vecin nobil - si deci bogat - care s-a indragostit de el. Pentru a putea sa se casatoreasca, Iemon si vecinul sau planuiesc sa o omoare pe Oiwa. Iemon o otraveste pe Oiwa sub pretextul ca ii da un medicament care o va ajuta sa isi recapete puterea. Otrava nu o omoara, ci o desfigureaza, parul ii cade si ochii ii secreta o substanta ciudata. Cand se vede intr-o oglinda, disperarea cauzata de ceea ce vede si faptul ca stie ca a tradat-o sotul ei o fac sa moara de inima rea. Cand un servitor loial, Kobote Kohei, isi da seama de crima care a fost comisa, Iemon il acuza de hotie si il omoara. Apoi porunceste ca Oiwa si Kohei sa fie crucificati pe o usa de lemn care este ulterior aruncata intr-un rau din apropiere. Crezand ca problemele sale se sfarsisera, Iemon planuieste noul sau mariaj. In ziua nuntii, Iemon ridica valul miresei doar ca sa vada fata schimonosita a Oiwei. O decapiteaza pe loc, doar ca sa isi dea seama ca de fapt isi omorase noua nevasta. Ingrozit, fuge catre casa vecinului ca sa ii marturiseasca fapta. Acolo este intampinat d efantoma lui Kohei. Dupa ce injungie fantoma, Iemon isi da seama ca si-a omorat vecinul, fostul sau nou-socru. Iemon este apoi continuu bantuit. Oriunde se duce, vede fata ruinata a Oiwei. Cautand sa scape cumva, se retrage in munti si se apuca de pescuit. In loc de pesti, el agata placa de lemn cu corpurile Oiwei si al lui Kohei. Apoi se retrage intr-o cabana din Hebiyama, unde franghiile cabanei se transforma in serpi, iar fumul provenit de la foc se transforma in parul Oiwei. Fugind si din cabana, se intalneste cu fostul sau cumnat - fratele noii noveste - care il ucide pe Iemon si razbuna toate crimele.

(Image credit 1,2 & 3)

Wiki: Shinigami Shinigami ( Shinigami?, n traducere "zeu al morii") este numele japonez pentru personificarea morii, mai exact a morii cu coasa, importat n Japonia din Europa n perioada Erei Meiji. Aceast imagine a morii a fost adoptat rapid de japonezi, iar la nceput a aprut n opere de art denumite "Shinigami" i Ehon Hyaku Monogatari (cartea cu poze de 100 de cuvinte) a lui Shunsen Takehara. [1] Termenul de shinigami se mai folosete la figurat pentru a se referi la o zeitate a morii. Pare a fi un termen recent ns, deoarece aparine zeitii Shinto i apare rar n folclor. n prezent shinigami apar frecvent n ficiune i oper original. Cuprins: 1. Alte zeiti japoneze a morii 2. Shinigami n Japonia contemporan 3. Personaje n media 4. Referine 5. Legturi externeDin seria

Mitologia japonez

DivinitiKami i Megami, Cei apte zei ai norocului List de diviniti n mitologia japonez Fiine fabuloase & spiriteDragoni, Obake, Ykai, Yrei, Shinigami List de fiine legendare n mitologia japonez Personaje legendareAbe no Seimei, Hidari Jingoro, Kintaro, Momotaro, Nezumi Kozo, Tamamo no Mae, Tomoe Gozen, Urashima Tar Locuri mitice & sacreHorai, Muntele Hiei, Muntele Fuji, Rashmon, Ryugu-jo, Suzakumon, Takamagahara, Yomi Obiecte sacreAmenonuhoko, Kusanagi, Tonbogiri Cele trei comori sacre ScrieriKonjaju Monogatari, Kwaidan, Otogizoshi, Yotsuya Kaidan Shinto i BudismFestivalul Bon, Tanabata FolcloritiGlen Grant, Lafcadio Hearn, Shigeru Mizuki

vizualizeaz discut editeaz

1. Alte zeiti japoneze a moriiUrmtoarele snt zeiti japoneze a morii, dar nu snt de regul categorisii ca shinigami:

Enma (-, -dai) Enma, cunoscut i ca Yama, este o zeitate budist care judec morii i i recompenseaz sau i pedepsete n viaa de apoi Jigoku.

Izanami

O zei din intoism, nevast a lui Izanagi. Izanami este o zei a creaiei care mai trziu devine a morii.

2. Shinigami n Japonia contemporanO legend urban popular din Japonia este c tunelul Shirogane din Meguro, Tokyo ar trebui evitat, fiindc ar fi poarta folosit de shinigami ntre trmul viilor i a morilor. Au existat relatri despre fee care ipau aprnd n siluetele stlpilor tunelului.

3. Personaje n mediaProbabil prima apariia a termenului n cultura japonez a fost ntr-o pies rakugo intitulat Shinigami. Se crede c aceast pies este bazat pe opera italian Crispino e la Comare, care la rndul ei are fundamente pe o poveste german Der Gevatter Tod culeas de fraii Grimm. Personajele shinigami apar des n cultura modern japonez. Aceste personaje snt de regul prezentate a avea puteri supranaturale, fiind uneori capabili s aduc sufletele decedailor n lumea morilor. Shinigami apar n urmtoarele opere ficionale: n Bleach, shinigami (tradui ca ,,hoi de suflete" n adaptri engleze i romneti) guverneaz cursul spiritelor dintre lumea celor vii i lumea spiritelor. Printre datoriile lor se numr trimiterea spiritelor normale n Soul Society i purificarea hollow-urilor , spirite umane care i pierd sufletele i devin montri care devoreaz alte suflete. Aparena fizic a unor shinigami din Bleach este sub form de oameni nscui n Soul Society sau oameni care au murit n lumea uman i au ajuns acolo, dup care au urmat cursul academiei pentru shinigami.

n Death Note, shinigami triesc n propria lor dimensiune, dar n loc s protejeze oameni acetia i omoar pentru ai prelungi viaa. Pentru a omor pe cineva, ei (shinigami) trebuie s scrie numele unui om ntr-un carnet (cunoscut ca Death Note), i s aib imaginea victimei n minte. Singurul mod n care un Shinigami poate muri n aceast oper este ca acesta s mreasc intenionat durata

vieii unui om i ca rezultat a afeciunii pentru acesta, sau ca rezultat a celei mai mari pedepse pentru nclcarea regulilor speciei lor. n Soul Eater, Shinigami este directorul colii tehnice Shibusen pentru maietri de arme. Deoarece are un fiu, shinigami-ul nu mai vneaz suflete, stabilindu-se n Death City. El este directorul Shibusen, adugnd numele sufletelor care trebuiesc recoltate pe lista sa. Acest shinigami se aseamn mai mult cu moartea cu coas dect cu o zeitate normal, deoarece obinuia s devoreze sufletele oamenilor ri.

n Naruto, Shinigami este o zeitate-monstru, mbrcat ntr-o rob alb, ce poate fi invocat folosind o tehnic cunoscut drept Dead Demon Consuming Seal..

Balada unui Shinigami

4. Referine1. Din Japonia: "Grim Reaper" Boom in Novels & Manga. Accesat la data de 0210-2007. ja

5. Legturi externe

Articol despre "Grim Reaper" ja

Categorie: Mitologie japonez, Cioturi legate de mitologie, Cioturi anime i manga, Termeni japonezi, Elemente fictive din manga i anime n alte limbi: ms ca de el en eo es fr it no pt ru sv tr jaArticolul "Shinigami" face parte din enciclopedia Wikipedia. Acesta este disponibil n termenii licenei GNU FDL. "Shinigami" pe situl web Wikipedia Istoric Discuie Modific aceast pagin

Modificat: 2008-07-04 11:27:59

AcasWapedia: Pentru Wikipedia mobilelor

Documents

Mitologia japoneza