7/25/2019 moara cu noroc (1) (1)

1/6

Moara cu norocde Ioan Slavici

Nuvela realista de analiza psihologica

1.Incadrare in opera scriitorului

Moara cu noroc a aparut in volumul Novele din popor in 1881 si,

alaturi de Padureanca, Comoara, Gura Satului, realizeaza o perspectiva

monografca asupra eistentei rurale ardelenesti din a doua !umatate a

secolului al "#"$lea%

&nalizand caracterul realist al operei, 'itu Maiorescu afrma ca autoruls$a inspirat din viata poporului roman si ne$a in(atisat ceea ce este, ceea ce

simte, si ceea ce gandeste taranul in partea cea mai aleasa a frii sale etnice

, iar Mihai )minescu preciza ca persona!ele lui Slavici nu seamana numai in

eterior cu taranul roman, in port si in vor*a, ci mai ales in (ondul lui

su+etesc, gandesc si simt ca el

2.Nuvela = specia genului epic, in proza, de intindere medie, cu un

confict bine determinat, concentrat si cu personaje putin, dar

complexe, puternic individualizate.

3.Semnicatia titlului

'itlul, element paratetual ce identifca o creatie, este un motiv

anticipativ cu (unctie sim*olica intrucat avertizeaza cititorul asupra

universului in(atisat%Ca fgura de stil, sintagma moara cu noroc este o

anti(raza-. fg% retorica prin care o locutiune/ o structura leicala se

intre*uinteaza cu sensul contrar celui o*isnuit0, este pe !umatate onomatet

- nume, reper spatial0 ,prin meta(ora morii , si pe !umatate asteptare

(rustrata, prin promisiunea unui noroc ce se dovedeste a f ghinion, meta(ora

re(erindu$se la macinarea su+eteasca iremedia*ila a lui Ghita si a &nei%

!."ema

'ema operei o constituie consecintele ne(aste pe care aviditatea de

*ani o eercita asupra individului, hotarandu$# s(arsitul pe masura a*aterilor

de la principiile etice%a *aza ei se a+a convingerea autorului ca goana dupa

7/25/2019 moara cu noroc (1) (1)

2/6

*ani zdruncina tihna su+eteasca si amaraste viata omului si in cele din

urma duce la pierzanie%

Pro*lematica operei se dezvolta pe trei directii2

a0sociala intrucat prezinta incercarile lui Ghita de a$si depasi conditia

umila3

*0psihologica deoarece opera ilustreaza scindarea interioara a lui Ghita

care este s(asiat launtric intre dorinta de a ramane onest si aceea de a se

im*ogati prin mi!loace necinstite alaturi de ica Samadaul3

c0morala caci nuvela ilustreaza treptele dezumanizarii fintei su* in+uenta

malefca a *anului%

#.Structura.$lemente de compozitie

Considerata de George Calinescu nuvela solida cu su*iect de roman,

insumand 14 capitole si aproimativ 155 de pagini, opera isi pastreaza

statutul de nuvela prin2

eistenta unui singur plan narativ3

numarul redus de persona!e care scot in evident trasaturile

protagonistului3

con+ictul concentrat%

Perspectiva narativa este heterodiegetica, avand ca marca leico$

gramaticala persoana a ###$a a (ormelor ver*ale si pronominale, naratorul

este etradiegetic, detasat, omniscient, (ocalizarea neutra alterneaza cu cea

interna, iar viziunea narativa$auctoriala%

Cronotopul este *ine determinat pentru a sustine caracterul realist al

operei%&ctiunea se petrece pe parscursul unui an, intre doua date cu

rezonante religioase 6 de la S(% Gheorghe pana la Paste 6 in a doua !umatate

a sec% al "#"$lea, perioada a patrunderii relatiilor capitaliste in societatea

rurala traditionala, (apt ce a determinat mutatii (undamentale atat la nivel

social, cat si in constiinta oamenilor% Spatiul general este &rdealul,

identifca*il prin intermediul toponimelor -&rad,#neu0, insa ma!oritatea

actiunilor se petrec la Moara cu noroc, care nu mai reprezinta un topos

mitic situate illo tempore, ca la Sadoveanu, ci, dimpotriva, este un loc

7/25/2019 moara cu noroc (1) (1)

3/6

*lestemat care dezumanizeaza si depersonalizeaza finta umana, o

agreseaza continuu, caci omul isi pierde aici idealurile inalte, complacandu$

se intr$o eistenta sordida, mercantila - sta su* semnul *anului0%

Compozitia operei este clasica, echili*rata, ciclitatea find sustinuta de

cuvintele *atranei care stra!uiesc actiunea propriu$zisa%&st(el, incipitul este

alcatuit din doua secvente 2

a0de tip e a*rupto/ in medias res nuvela nu incepe cu precizarea

timpului, a spatiului si a persona!elor, ci cu o secventa care il avertizeaza pe

cititor asupra con+ictului ce se va dezvolta in opera 2 7mul sa fe multumit

cu saracia sa, caci daca e vor*a, nu *ogatia, ci linistea coli*ei tale te (ace

(ericit% &ceste cuvinte sunt rostite de soacra lui Ghita care este un alter ego

al autorului, persona! raisonneur-. care emite !udecati de valoare0,

depozitara a intelepciunii populare care transmite a(oristic o eperienta de

viata milenara%

*0de tip captatio *enevolentiae in care se prezinta cronotopul%#magineainitiala a hanului este aceea de loc *inecuvantat, insa (aptul ca este

amplasat aici, in vale, in locurile rele, anticipeaza decaderea morala a

persona!elor%

inalul este (ormat din alte doua secvente2

a0deznodamantul diegetic(ocul purifcator care distruge hanul anuleaza

sim*olic pacatele persona!elor, resta*ilind ast(el echili*rul%

*0epilogulsustine caracterul ciclic al operei, find constituit din cuvintele

*atranei2 Simteam eu ca nu are sa iasa *ine, dar asa le$a (ost dat .9 pun

in evidenta mentalitatea de tip arhaic, a taranului roman care considera ca

destinul este o (orta oar*a ce actioneaza implaca*il asupra fintei umane,

hotarandu$i nasterea, viata si apoi moartea%

%.$lemente realiste

:Succesiunea momentelor su*iectului contureaza un univers a+at

su* puterea *anului care devine zeul suprem la care se inchina toti-;% de

7/25/2019 moara cu noroc (1) (1)

4/6

lor cu putetrea unui destin%-)ugen 'odoran0% Nu intamplator, scriitori ca

Nicolae ilimon-Ciocoii vechi si noi0, =uiliu >amfrescu-?iata la tara0,

contemporani cu #% Slavici ,evidentiaza in operele lor decaderea morala,

traseul eistential regresiv pe care il parcurg persona!ele su* impulsul

malefc al dorintei de im*ogatire%

:Caracterul realist al operei este sustinut , totodata,de perspectiva

complea asupra unor persona!e eponentiale,de evidentierea unor mediisociale diverse si contrastante%

a0mediul cizmarilor repr% de Ghita duc o viata modesta , au o meserie

no*ila, dar lipsita complet de satis(acii materiale, de aici traiul greu-sa

carpeasca cizmele oamenilor care um*la toata saptamana in opinci sau

desculti03

*0mediul porcarilor evidentiaza o categorie sociala in(ractionala,

reprezentata de ica Samadaul%=esi porcarii au o meserie in!ositoare, acestia

primesc di(erite (avoruri de la autoritatile care ii prote!eaza intrucat o*tinprofturi de pe urma lor -um*lu ziua in amiaza mare, pe drumul de tara si

nimeni nu imi sta in cale, afrma ica03

c0!ustitia si administratiamedii sociale corupte in care intereseaza doar

proftul material, egoist, chiar daca echivaleaza cu ascunderea adevarului%

:&ceste medii sociale pun in valoare persona!e ce nu sunt doar

intruchipari schematice ale unor trasaturi umane ce permit incadrarea in

tipologii rigide, ci structuri su+etesti rotunde, via*ile, autoconstituindu$se

permanent si dezvaluind toate componentele fnite umane% )roii suntconstruiti cu o*iectivitate, dezvaluindu$se ca su+ete complee, oscilante sau

contradictorii, scindate intre porniri antagonice, accentual la Slavici find pus

pe portretul interior, moral, psihologic %Pas cu pas, scriitorul demonteaza

mecanismele lor su+etesti si si le dezvaluie in toata amploarea lor dramatica%

:#n construirea caracterelor, Slavici utilizeaza o tehnica des intalnita la

scriitorii realisti si anume descrierea cu (unctie sim*olica, elocvent, in acest

sens, find portretul lui ica Samadaul in cadrul caruia, fecarui detaliu fzic

sau vestimentar ii corespunde o trasatura morala%&st(el, ica este un om cu o

eperienta eistentiala ampla - ca de @A de ani0, cu o personalitateimpunatoare-inalt,uscativ si supt la (ata 0, care eercita o in+uenta ne(asta

asupra celorlalte persona!e, deoarece este duplicitar,am*itios

ecesiv,orgolios ,dominat de dorinta de a$si depasi conditia sociala umila

-icB era porcar, nsB dintre cei care poartB cBmaDB su*Eire Di al*B ca

+oricelele, pieptar cu *um*i de argintF0%

7/25/2019 moara cu noroc (1) (1)

5/6

:im*a!ul utilizat de Slavici reprezinta un instrument ecelent de

o*servatie in mediul taranesc-George Calinescu0, acesta avand ca atri*ute

esentiale so*rietatea si oralitatea discreta data de utilizarea regionalismelor ,

a cuvintelor populare, (raza urmarind, in general, ritmul vor*irii%

:Stilul lui Slavici este asemanator cu cel al lui

iviu e*reanu, de aceea,'udor ?iaru afrma ca proza lui Slavici anticipeaza

toata literatura realista ulterioara%

&.$lemente de analiza psi'ologica

:=efnitorie pentru arta lui Slavici este marea putere de interiorizare a

persona!elor in(atisate in z*uciumul lor launtric, nu doar in mani(estarile

eterioare, prozatorul find unul dintre primii scriitori care muta accentul de

pe realitatea (aptelor, pe cea a gandurilor, lim*a!ul find utilizat ca document

su+etesc% #ntre cele doua ver*e sim*olice2

a tre*ui, din care se naste tragedia

a voi, din care se naste drama,

persona!ele lui Slavici tind sa il aleaga pe al doilea, asumandu$si ast(el

raspunderea pentru consecintele ne(aste ale (aptelor lor%

:#n construirea persona!elor din Moara cu noroc, scriitorul apeleaza

la o tehnica des intalnita in literature si anume introspectia-.autoanaliza,

autoo*servare0, realizata cu a!utorul monologului interior%)emplu2'rei ani,

numai trei anis a pot sta aici, isi zicea el, si ma pun pe picioare intrucat sa

pot sa lucrez cu 15 cal(e si sa le dau altora de carpitaceasta secventa demonolog interior ilustreaza prima ipostaza a lui Ghita 2 aceea de om cinstit

care din dorinta de a$si depasi statutul social umil, hotaraste sa ramana

carciumar pentru a asigura ast(el traiul (amiliei sale%&ceasta determinare a

persona!ului , insa,este um*rita de mira!ul *anilor care actioneaza ne(ast3de

aceea, eroul intra in con+ict cu sine si cu lumea, (apt care va determina

instrainarea de (amilie, trans(ormarea sa intr$un om ursuz, inchis,

imprevizi*il%

:&naliza psihologica reisese si din notatia minutioasa a gesturilor si

atitudinilor persona!elor care capata ast(el compleitate, intrucat cititorul areacces la un portret complet al lor, descoperind ca au nu doar de(ecte, ci si

calitati, au vointa si sla*iciune, atitudini (erme si ezitari, iu*esc sau urasc,

admira sau dispretuiesc, autoconstituindu$se permanent prin aceste trasaturi

contradictorii%

7/25/2019 moara cu noroc (1) (1)

6/6

)emplu 2 Scena uciderii &nei $ naratorul omniscient noteaza detaliat toate

gesturile implicate in actiune si surprinde, ast(el, sentimental solidaritatii in

nenorocire3caci este un act de dragoste si nu de pedeapsa deoarece Ghita

vrea sa$si scape nevasta de intensul chin al pacatului, al pierderii

individualitatii%ii apuca cu amandoua mainile capul si privH dus in (ata

ei,Ghita incepu si el sa planga, o stranse la san si ii saruta (runtea%

:#n construirea caracterelor,Slavici porneste de la premisa ca fintaumana tre*uie sa isi pastreze, indi(erent de circumstante, virtutile morale, in

slu!*a carora sa puna eistenta si implicit destinul3 de aceea, purtator al vinei

morale, Ghita moare nu inainte de a$si ucide nevasta3 (ocul ce mistuie hanul

are, asadar, (unctie cathartica, lamurind eitis$ul persona!elor%

(oncluzie

#n numele unui principiu etic *ine consolidat in constiinta, principiu

tasnit din adancurile morale populare romanesti, mesa!ul operei lui #oan

Slavici, pilda eroilor sai, eperienta lor amara de viata se transmit grav,a(oristic, asemenea unei legi morale de neclintit%