7/25/2019 moara cu noroc (1) (1)
1/6
Moara cu norocde Ioan Slavici
Nuvela realista de analiza psihologica
1.Incadrare in opera scriitorului
Moara cu noroc a aparut in volumul Novele din popor in 1881 si,
alaturi de Padureanca, Comoara, Gura Satului, realizeaza o perspectiva
monografca asupra eistentei rurale ardelenesti din a doua !umatate a
secolului al "#"$lea%
&nalizand caracterul realist al operei, 'itu Maiorescu afrma ca autoruls$a inspirat din viata poporului roman si ne$a in(atisat ceea ce este, ceea ce
simte, si ceea ce gandeste taranul in partea cea mai aleasa a frii sale etnice
, iar Mihai )minescu preciza ca persona!ele lui Slavici nu seamana numai in
eterior cu taranul roman, in port si in vor*a, ci mai ales in (ondul lui
su+etesc, gandesc si simt ca el
2.Nuvela = specia genului epic, in proza, de intindere medie, cu un
confict bine determinat, concentrat si cu personaje putin, dar
complexe, puternic individualizate.
3.Semnicatia titlului
'itlul, element paratetual ce identifca o creatie, este un motiv
anticipativ cu (unctie sim*olica intrucat avertizeaza cititorul asupra
universului in(atisat%Ca fgura de stil, sintagma moara cu noroc este o
anti(raza-. fg% retorica prin care o locutiune/ o structura leicala se
intre*uinteaza cu sensul contrar celui o*isnuit0, este pe !umatate onomatet
- nume, reper spatial0 ,prin meta(ora morii , si pe !umatate asteptare
(rustrata, prin promisiunea unui noroc ce se dovedeste a f ghinion, meta(ora
re(erindu$se la macinarea su+eteasca iremedia*ila a lui Ghita si a &nei%
!."ema
'ema operei o constituie consecintele ne(aste pe care aviditatea de
*ani o eercita asupra individului, hotarandu$# s(arsitul pe masura a*aterilor
de la principiile etice%a *aza ei se a+a convingerea autorului ca goana dupa
7/25/2019 moara cu noroc (1) (1)
2/6
*ani zdruncina tihna su+eteasca si amaraste viata omului si in cele din
urma duce la pierzanie%
Pro*lematica operei se dezvolta pe trei directii2
a0sociala intrucat prezinta incercarile lui Ghita de a$si depasi conditia
umila3
*0psihologica deoarece opera ilustreaza scindarea interioara a lui Ghita
care este s(asiat launtric intre dorinta de a ramane onest si aceea de a se
im*ogati prin mi!loace necinstite alaturi de ica Samadaul3
c0morala caci nuvela ilustreaza treptele dezumanizarii fintei su* in+uenta
malefca a *anului%
#.Structura.$lemente de compozitie
Considerata de George Calinescu nuvela solida cu su*iect de roman,
insumand 14 capitole si aproimativ 155 de pagini, opera isi pastreaza
statutul de nuvela prin2
eistenta unui singur plan narativ3
numarul redus de persona!e care scot in evident trasaturile
protagonistului3
con+ictul concentrat%
Perspectiva narativa este heterodiegetica, avand ca marca leico$
gramaticala persoana a ###$a a (ormelor ver*ale si pronominale, naratorul
este etradiegetic, detasat, omniscient, (ocalizarea neutra alterneaza cu cea
interna, iar viziunea narativa$auctoriala%
Cronotopul este *ine determinat pentru a sustine caracterul realist al
operei%&ctiunea se petrece pe parscursul unui an, intre doua date cu
rezonante religioase 6 de la S(% Gheorghe pana la Paste 6 in a doua !umatate
a sec% al "#"$lea, perioada a patrunderii relatiilor capitaliste in societatea
rurala traditionala, (apt ce a determinat mutatii (undamentale atat la nivel
social, cat si in constiinta oamenilor% Spatiul general este &rdealul,
identifca*il prin intermediul toponimelor -&rad,#neu0, insa ma!oritatea
actiunilor se petrec la Moara cu noroc, care nu mai reprezinta un topos
mitic situate illo tempore, ca la Sadoveanu, ci, dimpotriva, este un loc
7/25/2019 moara cu noroc (1) (1)
3/6
*lestemat care dezumanizeaza si depersonalizeaza finta umana, o
agreseaza continuu, caci omul isi pierde aici idealurile inalte, complacandu$
se intr$o eistenta sordida, mercantila - sta su* semnul *anului0%
Compozitia operei este clasica, echili*rata, ciclitatea find sustinuta de
cuvintele *atranei care stra!uiesc actiunea propriu$zisa%&st(el, incipitul este
alcatuit din doua secvente 2
a0de tip e a*rupto/ in medias res nuvela nu incepe cu precizarea
timpului, a spatiului si a persona!elor, ci cu o secventa care il avertizeaza pe
cititor asupra con+ictului ce se va dezvolta in opera 2 7mul sa fe multumit
cu saracia sa, caci daca e vor*a, nu *ogatia, ci linistea coli*ei tale te (ace
(ericit% &ceste cuvinte sunt rostite de soacra lui Ghita care este un alter ego
al autorului, persona! raisonneur-. care emite !udecati de valoare0,
depozitara a intelepciunii populare care transmite a(oristic o eperienta de
viata milenara%
*0de tip captatio *enevolentiae in care se prezinta cronotopul%#magineainitiala a hanului este aceea de loc *inecuvantat, insa (aptul ca este
amplasat aici, in vale, in locurile rele, anticipeaza decaderea morala a
persona!elor%
inalul este (ormat din alte doua secvente2
a0deznodamantul diegetic(ocul purifcator care distruge hanul anuleaza
sim*olic pacatele persona!elor, resta*ilind ast(el echili*rul%
*0epilogulsustine caracterul ciclic al operei, find constituit din cuvintele
*atranei2 Simteam eu ca nu are sa iasa *ine, dar asa le$a (ost dat .9 pun
in evidenta mentalitatea de tip arhaic, a taranului roman care considera ca
destinul este o (orta oar*a ce actioneaza implaca*il asupra fintei umane,
hotarandu$i nasterea, viata si apoi moartea%
%.$lemente realiste
:Succesiunea momentelor su*iectului contureaza un univers a+at
su* puterea *anului care devine zeul suprem la care se inchina toti-;% de
7/25/2019 moara cu noroc (1) (1)
4/6
lor cu putetrea unui destin%-)ugen 'odoran0% Nu intamplator, scriitori ca
Nicolae ilimon-Ciocoii vechi si noi0, =uiliu >amfrescu-?iata la tara0,
contemporani cu #% Slavici ,evidentiaza in operele lor decaderea morala,
traseul eistential regresiv pe care il parcurg persona!ele su* impulsul
malefc al dorintei de im*ogatire%
:Caracterul realist al operei este sustinut , totodata,de perspectiva
complea asupra unor persona!e eponentiale,de evidentierea unor mediisociale diverse si contrastante%
a0mediul cizmarilor repr% de Ghita duc o viata modesta , au o meserie
no*ila, dar lipsita complet de satis(acii materiale, de aici traiul greu-sa
carpeasca cizmele oamenilor care um*la toata saptamana in opinci sau
desculti03
*0mediul porcarilor evidentiaza o categorie sociala in(ractionala,
reprezentata de ica Samadaul%=esi porcarii au o meserie in!ositoare, acestia
primesc di(erite (avoruri de la autoritatile care ii prote!eaza intrucat o*tinprofturi de pe urma lor -um*lu ziua in amiaza mare, pe drumul de tara si
nimeni nu imi sta in cale, afrma ica03
c0!ustitia si administratiamedii sociale corupte in care intereseaza doar
proftul material, egoist, chiar daca echivaleaza cu ascunderea adevarului%
:&ceste medii sociale pun in valoare persona!e ce nu sunt doar
intruchipari schematice ale unor trasaturi umane ce permit incadrarea in
tipologii rigide, ci structuri su+etesti rotunde, via*ile, autoconstituindu$se
permanent si dezvaluind toate componentele fnite umane% )roii suntconstruiti cu o*iectivitate, dezvaluindu$se ca su+ete complee, oscilante sau
contradictorii, scindate intre porniri antagonice, accentual la Slavici find pus
pe portretul interior, moral, psihologic %Pas cu pas, scriitorul demonteaza
mecanismele lor su+etesti si si le dezvaluie in toata amploarea lor dramatica%
:#n construirea caracterelor, Slavici utilizeaza o tehnica des intalnita la
scriitorii realisti si anume descrierea cu (unctie sim*olica, elocvent, in acest
sens, find portretul lui ica Samadaul in cadrul caruia, fecarui detaliu fzic
sau vestimentar ii corespunde o trasatura morala%&st(el, ica este un om cu o
eperienta eistentiala ampla - ca de @A de ani0, cu o personalitateimpunatoare-inalt,uscativ si supt la (ata 0, care eercita o in+uenta ne(asta
asupra celorlalte persona!e, deoarece este duplicitar,am*itios
ecesiv,orgolios ,dominat de dorinta de a$si depasi conditia sociala umila
-icB era porcar, nsB dintre cei care poartB cBmaDB su*Eire Di al*B ca
+oricelele, pieptar cu *um*i de argintF0%
7/25/2019 moara cu noroc (1) (1)
5/6
:im*a!ul utilizat de Slavici reprezinta un instrument ecelent de
o*servatie in mediul taranesc-George Calinescu0, acesta avand ca atri*ute
esentiale so*rietatea si oralitatea discreta data de utilizarea regionalismelor ,
a cuvintelor populare, (raza urmarind, in general, ritmul vor*irii%
:Stilul lui Slavici este asemanator cu cel al lui
iviu e*reanu, de aceea,'udor ?iaru afrma ca proza lui Slavici anticipeaza
toata literatura realista ulterioara%
&.$lemente de analiza psi'ologica
:=efnitorie pentru arta lui Slavici este marea putere de interiorizare a
persona!elor in(atisate in z*uciumul lor launtric, nu doar in mani(estarile
eterioare, prozatorul find unul dintre primii scriitori care muta accentul de
pe realitatea (aptelor, pe cea a gandurilor, lim*a!ul find utilizat ca document
su+etesc% #ntre cele doua ver*e sim*olice2
a tre*ui, din care se naste tragedia
a voi, din care se naste drama,
persona!ele lui Slavici tind sa il aleaga pe al doilea, asumandu$si ast(el
raspunderea pentru consecintele ne(aste ale (aptelor lor%
:#n construirea persona!elor din Moara cu noroc, scriitorul apeleaza
la o tehnica des intalnita in literature si anume introspectia-.autoanaliza,
autoo*servare0, realizata cu a!utorul monologului interior%)emplu2'rei ani,
numai trei anis a pot sta aici, isi zicea el, si ma pun pe picioare intrucat sa
pot sa lucrez cu 15 cal(e si sa le dau altora de carpitaceasta secventa demonolog interior ilustreaza prima ipostaza a lui Ghita 2 aceea de om cinstit
care din dorinta de a$si depasi statutul social umil, hotaraste sa ramana
carciumar pentru a asigura ast(el traiul (amiliei sale%&ceasta determinare a
persona!ului , insa,este um*rita de mira!ul *anilor care actioneaza ne(ast3de
aceea, eroul intra in con+ict cu sine si cu lumea, (apt care va determina
instrainarea de (amilie, trans(ormarea sa intr$un om ursuz, inchis,
imprevizi*il%
:&naliza psihologica reisese si din notatia minutioasa a gesturilor si
atitudinilor persona!elor care capata ast(el compleitate, intrucat cititorul areacces la un portret complet al lor, descoperind ca au nu doar de(ecte, ci si
calitati, au vointa si sla*iciune, atitudini (erme si ezitari, iu*esc sau urasc,
admira sau dispretuiesc, autoconstituindu$se permanent prin aceste trasaturi
contradictorii%
7/25/2019 moara cu noroc (1) (1)
6/6
)emplu 2 Scena uciderii &nei $ naratorul omniscient noteaza detaliat toate
gesturile implicate in actiune si surprinde, ast(el, sentimental solidaritatii in
nenorocire3caci este un act de dragoste si nu de pedeapsa deoarece Ghita
vrea sa$si scape nevasta de intensul chin al pacatului, al pierderii
individualitatii%ii apuca cu amandoua mainile capul si privH dus in (ata
ei,Ghita incepu si el sa planga, o stranse la san si ii saruta (runtea%
:#n construirea caracterelor,Slavici porneste de la premisa ca fintaumana tre*uie sa isi pastreze, indi(erent de circumstante, virtutile morale, in
slu!*a carora sa puna eistenta si implicit destinul3 de aceea, purtator al vinei
morale, Ghita moare nu inainte de a$si ucide nevasta3 (ocul ce mistuie hanul
are, asadar, (unctie cathartica, lamurind eitis$ul persona!elor%
(oncluzie
#n numele unui principiu etic *ine consolidat in constiinta, principiu
tasnit din adancurile morale populare romanesti, mesa!ul operei lui #oan
Slavici, pilda eroilor sai, eperienta lor amara de viata se transmit grav,a(oristic, asemenea unei legi morale de neclintit%