Universitatea Petre Andrei din Iasi Facultatea de drept

Referat la disciplina Executarea Silita

Modalitati de executare silita si obiectul executarii silite

Autor : Mailovschi ( Baltag ) Alisa

Modalitile executrii siliteExecutarea silita este procedura prin mijlocirea careia creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hotarare judecatoreasca sau prin alt titlu executoriu, constrange cu concursul organelor competente pe debitorul sau care nu isi executa de buna voie obligatiile decurgand dintr-un asemenea titlu, de a si le aduce la indeplinire in mod silit. Codul de procedur civil reglementeaz dou modaliti de executare silit : executarea silit direct i executarea silit indirect.Executarea silit reprezint ultima faz a procesului civil i una din formele de manifestare a aciunii civile.Putem defini executarea silit ca acea faz a procesului civil n cadrul creia creditorul i poate realiza n mod efectiv drepturile statornicite ntr-un titlu executoriu, prin constrngerea patrimonial a debitorului. Executarea silit de drept comun apare ca o activitate complex cu caracter mixt, care const ntr-o latur jurisdicional reprezentat prin activitatea instanei de executare i o latur administrativ, reprezenta prin activitatea execuional a executorului judectoresc . Caracterul mixt al executrii silite de drept comun rezult dintr-o serie de dispoziii legale reglementate de Codul de procedur civil, Cartea a V-a, seciunea a II-a care se refer la sesizarea organului de executare i la titlul executoriu. Astfel, potrivit art. 374, nicio hotrre judectoreasc nu se va putea executa dac nu este investit cu formula executorie, cu excepia ncheierilor i a hotrrilor executorii provizorii i a altor nscrisuri prevzute de lege care se execut fr formula executorie. Art. 372 prevede c, executarea silit se va efectua numai n temeiul unei hotrri judectoreti sau a unui alt nscris care potrivit dispoziiilor legale constituie titlu executoriu. Dispoziiile art. 373 C. proc. civ. precizeaz c hotrrile judectoreti i celelalte titluri executorii se execut de executorul judectoresc din circumscripia curtii de apel n care urmeaz s se efectueze executarea, ori, n cazul urmririi bunurilor de ctre executorul judectoresc, din circumscripia curtii de apel n care se afl acestea; n cazul n care bunurile se afl n circumscripiile mai multor curti de apel, este competent oricare dintre executorii judectoreti care funcioneaz pe lng acestea. Potrivit celui de-al doilea alineat, instana de executare este curtea de apel n circumscripia creia se va face executarea, n afar de cazurile n care legea dispune altfel.Scopul executrii silite este tocmai acela de a face posibil realizarea efectiv a dreptului subiectiv i n cazurile de mpotrivire a debitorului la ndeplinirea obligaiei cuprinse ntr-un titlu executoriu.Executarea silit direct este acea modalitate de executare silit prin care creditorul urmrete realizarea n natur a obligaiilor prevzute n titlul executoriu. Executarea silit direct const n executarea n natur a obligatiei debitorului nscris n titlul executoriu, spre deosebire de executarea silit indirect care presupune o executare prin echivalent, atunci cnd executarea n natur nu mai este posibil. n literatura juridic de specialitate s-a apreciat c ori de cte ori este posibil executarea n natur a obligatiei, creditorul trebuie s urmreasc s obtin n acest mod realizarea prestatiei de ctre debitor, este tinut de a lua bunul mobil sau imobil pe care debitorul a fost obligat s-l predea, s obtin desfiintarea n mod silit a unei lucrri ce a fost interzis sau a crei desfiintare a fost prevzut prin titlul executoriu. n situatia n care obligatia de a face const ntr-un fapt personal al debitorului si acesta refuz s-si execute obligatia, se vor putea aplica daune cominatorii.La rndul ei , executarea silit direct mbrac trei forme, respectiv:- predarea silit a bunurilor mobile (art. 892-894 NCPC);- predarea silit a bunurilor imobile (art. 895-901 NCPC);- executarea silit a altor obligaii de a face sau a obligaiilor de a nu face(art. 902-908 NCPC ).Executarea silit indirect este acea modalitate de executare prin care creditorul ce are de realizat o crean bneasc urmrete s realizeze aceast crean prin valorificarea bunurilor debitorului sau prin poprirea sumelor de bani pe care acesta le deine la tere persoane .Executarea silit indirect mbrac , la rndul su , patru forme :- urmrirea silit a bunurilor mobile( art. 730-779 NCPC );- poprirea ( art. 780-793 NCPC );- urmrirea silit a fructelor neculese i recoltelor prinse de rdcini ( art. 794-798 NCPC );- urmrirea silit a bunurilor imobile ( art. 812-862 NCPC ). Dupa natura sa obligatia care are ca obiect un bun determinat, este o obligatie de a face, predarea bunului, continutul procedurilor de executare silita urmarind predarea efectiva a bunului catre creditor.Normele executionale n materie sunt de aplicare general, fr a distinge dup calitatea si pozitia prtilor, persoane fizice sau personae juridice, creditori i debitori

n doctrin s-a pus problema dac executarea silit direct poate fi intervertit ntr-o executare silit indirect. S-a concluzionat c acest lucru este posibil n cazul n care exist o hotrre de condamnare alternativ , dar i n situaia n care hotrrea este cu o singur condamnare , iar executarea silit direct nu mai este posibil. Potrivit art. 891 NCPC , dac n titlul executoriu nu s-a stabilit ce sum urmeaz a fi pltit ca echivalent al valorii lucrului n cazul imposibilitii predrii acestuia , instana de executare , la cererea creditorului , va stabili aceast sum prin hotrre dat cu citarea prilor .Noul Cod de procedur civil reglementeaz o nou modalitate de executare silit , anume urmrirea veniturilor generale ale imobilelor ( art.799-811) . Aceast modalitate de executare silit poate avea i un caracter social pentru debitor , ntruct d posibilitatea creditorului s urmreasc veniturile generale ale imobilului , msur care nu poate duce la scoaterea bunului din patrimoniul debitorului , ca n cazul urmririi silite imobiliare indirecte . Obiectul acestei urmriri l constituie urmrirea veniturilor generale ale unui imobil , care vor fi sechestrate i mai apoi eliberate creditorului sau , dup caz , distribuite creditorului . Chiar prin primul articol al acestei noi seciuni se arat c obiectul acestei modaliti de executare l reprezint:- executarea tuturor veniturilor prezente i viitoare ale imobilelor ce sunt proprietatea debitorului sau asupra crora el are un drept de uzufruct ;- executarea veniturilor debitorului arenda sau chiar chiria provenite din exploatarea imobilelor arendate sau nchiriate .Potrivit art. 799 din NCPC urmrirea veniturilor unui imobil nu va putea fi ncuviinat dac exist o urmrire imobiliar asupra aceluiai imobil.Alegerea formei se afl la dispoziia creditorului, care poate folosi simultan mai multe forme de urmrire. In materia executrii silite indirecte exist i norme derogatorii de la dreptul comun. In cadrul acestei forme de executare, alegerea modalitatii concrete in care se va face executarea revine creditorului, care poate folosi simultan mai multe forme de executare silita indirecta, deoarece dreptul de gaj general al creditorului este format din intregul patrimoniu al debitorului . In cazul in care bunul cerut dispare in cursul litigiului reclamantul poate sa-si modifice cererea de chemare in judecata si dupa prima zi de infatisare, poate solicita valoarea obiectului pierit. Daca insa reclamantul nu si-a modificat cererea, indiferent ca a cunoscut sau nu disparitia bunului, el poate sa introduca o cerere de revizuire, nefacand nici o distinctie in functie de momentul in care a disparut bunul, interesand doar imprejurarea ca bunul nu mai este in fiinta data introducerii revizuirii . Subliniem ca daca obiectul pricinii nu se mai afla in fiinta, partea interesata nu este obligata sa ia calea revizuirii, ci poate sa introduca o cerere pe cale principala, avand ca obiect contravaloarea bunului pierit. Se poate totusi discuta daca nu s-ar putea invoca exceptia lipsei de interes a cererii, partea avand la indemana calea revizuirii. Insa, de regula, creditorul apeleaza la calea cererii principale, in acele situatii in care termenul de revizuire a expirat, aceasta si in considerarea diferentelor de taxe de timbre.

Obiectul executarii silite Prin obiectul execut rii silite se nelege tot ceea ce poate fi supus urmririi silite.Potrivit art. 371 alin. l C. proc. civ ., pot fi executate silit obliga iile al cror obiect const n plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinei acestuia, precum i n desfiinarea unei construcii, plantaii ori a altei lucrri sau n luarea unei alte msuri admise de lege, iar art. 371 alin. l prevede c, veniturile i bunurile debitorului pot fi supuse executrii silite dac, potrivit legii, sunt urmribile i numai n msura necesar pentru realizarea drepturilor creditorilor Art. 371 din Cod proc.civ. prevede ca pot fi executate silit obligatiile care au ca obiect plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosintei acestuia, desfiintarea unei constructii, plantatii ori a altor lucrari sau luarea unei alte masuri admise de lege. Din textele de lege artate rezult c ntregul patrimoniu al debitorului, n faza dreptului de gaj general al creditorilor, poate fi urmrit de acetia din urm pentru i pn la realizarea creanelor lor. Prezint interes excepiile pe care legea le admite de la aceast regul: - exceptarea de la urm rire a bunurilor ce aparin domeniului public.O alta exceptie: in cazul proprietatii comune a sotilor, creditorii personali ai unui sot, nu pot urmari bunurile comune decat dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor. Pentru a putea fi urmarite bunurilor comune, ei trebuie mai intai sa ceara impartirea acestor bunuri, in masura necesara acoperirii creantei. De asemenea, in cazul in care mostenitorul a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar, bunurile intrate din succesiune, formand gajul general al creditorului succesoral, pot fi urmarite de de acesta, fara a avea dreptul sa exercite urmarirea silita a celorlalte bunuri .In principiu, executarea silita nu are ca obiect decat bunurile ce apartin debitorului. Prin exceptie, executarea silita poate avea ca obiect bunurile altei persoane decat debitorul, ca in urmatoarele cazuri: urmarirea silita pornita de un creditor a carui creanta este garantata cu o ipoteca asupra unui imobil, imobil care se afla in mainile altei persoane decat debitorul; privilegiul statului la creantele bugetare. Sub supravegherea organului de executare, creditorul si debitorul pot conveni ca executarea silita sa se efectueze, in total sau in parte, numai asupra veniturilor banesti ale debitorului, ca vanzarea bunurilor supuse urmaririi sa se faca prin buna invoiala sau ca plata obligatiei sa se faca in alt mod admis de lege.Potrivit legii, instanta de executare este judecatoria. Dupa obtinerea titlului executoriu, creditorul se va adresa cu o cerere de executare silita executorului judecatoresc din circumscriptia judecatoriei unde urmeaza a se efectua executarea ori executorului judecatoresc din circumscriptia judecatoriei unde se afla bunurile urmaribile. Executorul judecatoresc este dator sa staruie, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrala si cu celeritate a obligatiei prevazuta in titlul executoriu. Hotararile judecatoresti sau alte titluri se executa numai daca sunt investite cu formula executorie, afara de incheierile executorii, de incheierile provizorii si alte hotarari sau inscrisuri prevazute de lege, care se executa fara formula executorie. O importanta modificare a Codului de procedura civila a constat in reducerea si simplificarea procedurii de executare silita. In prezent, nu mai este necesara incuviintarea executarii silite a hotararilor judecatoresti de catre instanta de executare. Inscrisurile care au caracter de titlu executoriu pot fi puse in executare fara a fi investite cu formula executorie. Dupa ce instanta competenta va incuviinta inceperea executarii silite, executorul judecatoresc va trimite debitorului o somatie, care va avea mentiunile pe care le prevede legea, prin care ii pune in vedere sa isi execute obligatia in termenul aratat in somatie, in caz contrar executorul fiind autorizat sa purceada la executarea silita. In cazul in care debitorul nu da curs solicitarii cuprinse in somatie, executorul va continua executarea prin urmarirea silita a bunurilor debitorului. Cursul executarii silite poate fi influentat prin aparitia unor cauze de suspendare a executarii silite, de intrerupere, incetare, perimare.Executarea silita mobiliara se realizeaza asupra bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, prin vanzarea silita a acestora (vanzare la licitatie publica, vanzare directa si alte modalitati admise de lege), astfel incat suma de bani realizata sa indestuleze creanta creditorului urmaritor, precum si cheltuielile de executare. Daca debitorul nu plateste suma datorata in termenul indicat in somatie executorul judecatoresc va sechestra bunurile sale mobile, incheind in acest sens un proces verbal de sechestru. Bunurile mobile asupra carora poarta urmarirea silita vor putea fi vandute fie direct, fie la licitatie publica, fie valorificate in alt mod prin acordul creditorului si al debitorului. Vanzarea bunurilor la licitatie publica este modalitatea cea mai uzuala de valorificare a acestora in vederea obtinerii sumelor necesare satisfacerii creantei creditorului. Executarea silita se realizeaza asupra bunurilor imobile urmaribile ale debitorului, prin vanzarea silita a acestora (vanzare la licitatie publica, vanzare directa si alte modalitati admise de lege), astfel incat suma de bani realizata sa indestuleze creanta creditorului urmaritor, precum si cheltuielile de executare.Sunt supuse urmaririi silite bunurile mobile urmaribile ale debitorului, chiar daca acestea sunt detinute de un tert. Literatura juridica distinge trei categorii de bunuri incorporale: - proprietatile incorporale, categorie in care intra drepturi mobiliare din aria drepturilor de creatie intelectuala, drepturi dintr-o activitate in curs; - titlurile de valoare negociabile, cum ar fi inscrisurile care constata si reprezinta drepturi a caror transmitere are loc prin procese de negociere proprii dreptului comercial si care asigura transmiterea insasi a drepturilor, valorile mobiliare, efectele de comert (cambia, biletul la ordin si cecul); - creantele si alte drepturi incorporale, cum ar fi: creantele si partile sociale, care nu se identifica cu inscrisurile (titlurile) ce le constata, fiind drepturi nominative.

Bunurile apartinnd debitorilor persoane fizice Nu pot fi supuse executrii: a) bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului si familiei sale, precum si obiectele de cult religios, dac nu sunt mai multe de acelasi fel;b) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de dou luni, iar dac debitorul se ocup exclusiv cu agricultura, alimentele necesare pn la noua recolt, animalele destinate obtinerii mijloacelor de existent si furajele necesare pentru aceste animale pn la noua recolt;c) combustibilul necesar debitorului si familiei sale socotit pentru trei luni de iarn; d) bunurile declarate neurmribile prin alte dispoziii legale. Bunuri care servesc la exercitarea ocupatiei debitorului: pot fi urmrite numai n lipsa altor bunuri urmribile si numai pentru obligatii de ntretinere, chirii, arenzi sau alte creante privilegiate asupra mobilelor. -salariul si alte venituri periodice realizate din munc, pensile acordate n cadrul asigurrilor sociale, precum si alte asemenea sume ce se pltesc periodic debitorului si sunt destinate asigurrii mijloacelor de existent ale acestuia, pot fi urmrite: pn la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de ntretinere sau de alocatie pentru copii; pn la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii. Se bucur de aceast protectie nu numai salariul, dar si orice alte drepturi bnesti ce se cuvin salariatului n temeiul contractului de munc, indiferent de mrimea si natura lor, de forma sau de felul contractului de munc (pe durat determinat sau nedeterminat). Dac sunt mai multe urmriri asupra aceleiasi sume, urmrirea nu poate depsi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, n afar de cazul n care legea prevede altfel.

Bibliografie 1. Dumitru A.F. Florescu, Paul Coma, Marieta Safta, Theodor Mrejeru, Gabriel Balaa EXECUTAREA SILIT. Reglementare, doctrin, jurispruden - Editura C.H. Beck Bucureti 2007. 2. Ioan Le COD DE PROCEDUR CIVIL Comentariu pe articcole Ediia 3 Editura C.H. Beck- Bucureti 2007. Ciobanu, V., M., G Boroi G, Drept procesual civil, Curs selectiv teste gril, Editia a 3-a, Editura All Beck, Bucuresti, 2005;3. Ioan Les, Principii si institutii de drept procesual civil, Ed.Lumina Lex, Bucuresti,1999;4. Ioan Les, Legislatia executarii silite. Comentarii si explicatii, Ed.C.H.Beck, Bucuresti, 2007.