Model Lucrare Finala

8/15/2019 Model Lucrare Finala

1/35

ouuS.C. IDA COM PREST S.R.L P.- NEAMT

LUCRARE DE ABSOLVIRE A CURSULUI

“ADMINISTRATOR PENSIUNE TURISTICĂ”

Cod COR: 512113

Titlul lucrării:

PENSIUNEA TURISTICA „RUSTIC”

A!ol"#$t: Tr%i$#ri :

Br%ti$c% El#$%-Bri$&u!% Cl%u&i% Do'%ru

(l%"o' Dor#l

- A)rili# *+, Pi%tr%-N#%/t


2/35

CuprinsI

Introducere – Turismul – Turismul rural....................................................................................4

Turismul- activitate specifcă de servicii............................................................................... 4

Turismul rural....................................................................................................................... 4

Formele turismului rural.......................................................................................................5

Condiții necesare în turismul rural.......................................................................................5

Motivații turistice pentru vizitarea spațiului rural.................................................................

II. Coordonatele pensiunii........................................................................................................!

"ocalizare.............................................................................................................................!

Condi#iile $i criteriile pentru eli%erarea $i radierea certifcatului de clasifcare sau încetarea temporară

aactivitatii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!

III. 'r(anizarea activității în cadrul pensiunii.........................................................................)4

'r(ani(rama pensiunii *ustic............................................................................................)4

'r(anizarea sistemului de securitate al pensiunii..............................................................)4

Cazarea la +ensiunea *,TIC............................................................................................ )

Clasifcarea structurilor de primire turistice cu unc#iuni de alimenta#ie pu%lică................)!

/epartamentul de alimentație...........................................................................................01

ervirea preparatelor culinare ca intrare în meniu.............................................................05

+reparate servite ca intrare în meniu................................................................................05

ervirea preparatelor culinare ca intrare în meniu............................................................02

I3 ectuarea operațiilor specifce de cazare i alimentație..................................................61

erviciul ront-o7ce...........................................................................................................61

Func#ia recep#iei................................................................................................................ 61

+re(ătirea primirii clien#ilor..............................................................................................61

+rimirea propriu-zisă........................................................................................................6)

Front-o7ce.........................................................................................................................66

Func#ia 8concier(e9........................................................................................................... 66

erviciul ront-o7ce...........................................................................................................65

Func#ia 8rezervări9.............................................................................................................65

erviciul eta:...................................................................................................................... 6Compartimentul de alimentație.........................................................................................41

3. +otentialul turistic al zonei Tasca.......................................................................................40

/ate (eo(rafce................................................................................................................. 40

Istoricul localității...............................................................................................................40

Turism- Masivul Cea;lău.................................................................................................... 46

'%iective de interes turistic deose%it................................................................................44

Cultură i culte...................................................................................................................45

................................................................................................................................... 5)

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_3/HYPERLINK%23_Toc425199442http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_3/HYPERLINK%23_Toc425199442http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_3/HYPERLINK%23_Toc425199442http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_3/HYPERLINK%23_Toc425199442http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_3/HYPERLINK%23_Toc425199442http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_3/HYPERLINK%23_Toc425199442http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_3/HYPERLINK%23_Toc425199442http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_3/HYPERLINK%23_Toc425199442


3/35

?I?"I'@*


4/35

• Să implice participarea activă a popula iei localeț• Să men ină activită ile tradi ionale ale zonei”.ț ț ț

1or/#l# turi!/ului rur%l

Turi!/ul "#r este forma de turism în care peisa%ul este componenta prioritară, iar obiectivul esteintegrarea vizitatorului în mediul uman i natural. Turismul verde este definit ca turism preocupat în modșspecial în mediul încon%urător i care se dezvoltă în contact cu natura.ș

A'roturi!/ul este un segment al turismului rural, cu particularitatea că se practică în ferme 3 cătune,

ferme, gospodării, conace, etc4 , de preferin ă active, oferindu#i#se turistului posibilitatea de a participa lațdiverse activită i agrozoote$nice.ț

Turi!/ul cultur%l se bazează pe utilizarea resurselor cultural din teritoriu 3resurse artistice, istorice,obiceiuri4, orient*ndu#se spre păstrarea i conservarea acestora.ș

Turi!/ul %"#$tură folose te împre%urimile sau mediul natural ca sursă de producere a senza iilor deș țdescoperire pentru practican ii săi. 0biectivul său de bază este să poată transmite aceste senza ii i are nevoie deț ț șspa ii pu in utilizate din punct de vedere turistic.ț ț

Turi!/ul !)orti" este forma de turism care utilizează orice activitate sportivă unde spectacolul ișsenza iile risc sunt fundamentale ca reclamă turistică. 5e asemenea, ca i cele men ionate anterior, este amplasatț ș țîn spa ii rurale sau natural 3vele, 6indsurf, piroge, tir cu arcuri, parapantă sau sc$i4. 7nul dintre elementele carețdiferen iază această formă de turism este tipul de cazare oferit. &ctivită ile sportive se realizează în aer liber , înț ț

locuri de obicei îndepărtate de căile de comunica ie care nu au legătură cu infrastructura $otelieră. 5e aceeațturi tii optează, de obicei, pentru cazări neconven ionale 3 corturi, refugii montane, instala ii agrozoote$niceș ț țabandonate 4 .

Ecoturi!/ul este segmentul turistic unde păstrarea spa iului rural în care este amplasat este prioritarățdeoarece profilul său este 'conservarea” înainte de orice altă activitate. )ste o formă de turism preocupat înspecial de mediul încon%urător i dezvoltă contactul cu natura.ș

T#r/#$ul #coturi!/ este str*ns legat de turism verde. +dentificarea celor două forme nefiind incorectă.5iferen e, mai mult dec*t conceptuală, este istorica în sensul că turismul verde este o terminologie anterioarățecoturismului mult mai pu in folosită astăzi corespunz*nd, fără îndoială ,unui concept similar.ț

Co$&i ii $#c#!%r# 2$ turi!/ul rur%lț

8n condi iile minime ce trebuie să le îndeplinească o localitate pentru a deveni sat turistic amintim:ț• A/)l%!%r# într#un cadru natural atrăgător sub aspect peisagistic, fără surse de poluare• Acc#!iilit%t# u oară pe căi rutiere, feroviare, fluviale, sau aerieneș• I$0r%!tructur% '#$#r%lă 3alimentare cu apă, curent electric, încălzire, canalizare, căi de

comunica ie4ț• Pr#3#$ % u$or tr%&i ii i "%loriț ț ș etnofolclorice reprezentative 3 ar$itectura populară, me te uguri iș ș ș

artizanat, folclor i port popular, muzeu etnografic, sărbători folclorice, tradi ii i obiceiuri populareș ț șetc.4

• E4i!t#$ % u$or r#!ur!# turi!tic# o'%t#ț i posibil a fi valorificate prin desfă urarea unor activită i deș ș țvacan ă c*t mai variate: odi$nă, plimbări, în aer liber, cură de aer, soare i ape minerale, înot iț ș ș

sporturi nautice, excursii u oare, ascensiuni montane, alpinism, activită i culturale sau participarea laș țac iuni culturale ce se desfă oară în sat, integrare în activită ile economice tradi ionale, etcț ș ț ț• E4i!t#$ % u$or 'o!)o&ăriiț cu un nivel de confort, asigurat cu mi%loace locale, simple sau mai

complexe 3 instala ii sanitare i baie, apă, curent electric4 i care să corespundă normelor deț ș șclasificare existente.

&lături de acestea, la sporirea valorii turistice mai pot contribui i următoarele :ș• E4i!t#$ % u$#i tr%&i iiț ț în ce prive te activitatea turisticăș• A)ortul u$or #"#$tu%l# r#!ur!# %l$#ocli/%tic# 3ape minerale i termale, nămoluri i gazeș ș

terapeutice, lacuri sărate, pla%ă maritimă, etc.4• E4i!t#$ % u$or &otăriț ar$eologice, monumente istorice, de artă i ar$itecturăș


5/35

• Pr#3#$ % u$or &otăriț sanitare, socio#culturale, sportive, comerciale,etc.• Dotăril# t#5$ico-#&ilit%r# adecvate 3drumuri, alei, canalizare4 .

Moti"% ii turi!tic# )#$tru "i3it%r#% !)% iului rur%lț ț

5ezvoltarea turismului contemporan, a scos la iveală cerin a cresc*ndă pentru turismul în regiunțrurale, de reorientarea unor aspira ii, gusturi, trebuin e spre folclor, tradi ie i mod de via ă rural, puritateaț ț ț ș țnaturii, etc. 8n aceste condi ii se poate vorbi i de un comportament turistic specific care, la r*ndul său, implicăț ș

un set de motiva ii adecvate.ț 1ornind de la caracteristicile mediului citadin alăturate obliga iilor sociale specifice, se pot depista oț

serie de trebuin e, pe care oră anul, cetă eanul agrenat în ambientul urban , le emite din ce în ce mai constant iț ș ț știnde să le transforme în ac iune.ț

8n aceste trebuin e i motiva ii turistice legate de spa iul rural amintim următoarele:ț ș ț ț• R#2$to%rc#r#% l% $%tur% $#/o&i0ic%tă , motiva ie valabilă pentru toate categoriile de v*rstăț

sex, socioprofesionale, statut social, este rezultatul necesită ii de conservare, sănătate, confort fizic i spiritualț ș)a demonstrează că omul modern nu se poate rupe de cadrul originar de via ă, iar contactul ei cu mediul rusticțare ecouri largi în mecanismul ec$ilibrului func ionalț

• Cu$o% t#r#% i %iu$#% t#/)or%l l% 'ru)uril# %)%rt#$# ă !)#ci0ic 3o$#lor rur%l#ș ș ț , dintrecare se desprind: familia de tip patriar$al, comunitatea locală, grupul de muncă, grupul folcloric. Turistul care

vine în contact cu aceste grupuri primare î i satisface trebuin ele sociale fundamentale, a căror adresare esteș țadesea obstruc ionată în mediul citadin. &nonimatul i uniformitatea, caracteristice grupurilor mari, ca i stărileț ș ștensionate ce se manifestă deseori în ambian a urbană se atenuează considerabil în climatul rustic, în carețturistul î i recapătă condi ia de membru al comunită ii, reputa ia, prestigiul, considera ia celorlal i, precum iș ț ț ț ț ț ș posibilitatea de a participa la ac iuni comune creatoareț

• Cu$o% t#r#%6 2$ #l#'#r#%6 i$"#$t%r#% i #l%or%r#%ș ț ș sunt, de asemenea, motiva ii care se poțrealiza cu succes în ambian a satului turistic. 9ontactul nemi%locit cu piese ale tezaurului istoriei na ionale, aleț țfolclorului, ocupa iilor tradi ionale i obiceiurilor populare transformă vacan ele rustice într#un veritabil procesț ț ș țde asimilare a unor noi i numeroase cuno tin e i de dob*ndire a unor deprinderi ce dau turi tilor satisfac iiș ș ț ș ș ț personale i sentimental unită ii. 8n acela i timp,ș ț ș )ri$ i$i i#r#% 2$ /# t# u'uri i ocu)% ii tr%&i io$%l# loc%l#ț ș ș ș ț țturi tii î i pot manifesta din plin aptitudinile creative personale, ie ind din monotonia i rutina activită ilorș ș ș ș ț

cotidiene• Moti"% ii #!t#tic#ț ce decurg din $#"oi% 0ru/o!6 or&i$#6 )urit%t#6 %r/o$i#6 $%tur%l# #ț

îndeamnă pe ma%oritatea turi tilor care iau contact cu satele respective i vecinătă ile lor să se considereș ș ț privilegia i pentru posibilitatea de a vizita locuri atractive prin pitorescul i farmecul lorț ș

• Totodată, curio3it%t#% ce decurge din informa ii asupraț o!)it%lită ii )o)ul%r#6 oic#iuril#ț'%!tro$o/ic#6 %rti3%$%tul i ritu%lurilor !ăt# tiș ș determină largi categorii de turi ti să cunoască la fa a loculuiș ți să păstreze amintiri durabile din vacan ele inediteș ț

• O&i5$%6 cur% %#r i 0ruct#6 co$!u/ul %li/#$t# )ro%!)#t# i #colo'ic#6 t#r%)i%ș șocu)% io$%lăț , de care doresc să beneficieze cei ce î i îngri%esc sănătatea în vacan ă, se întrunesc armonios înș țraza a ezărilor rurale, concur*nd adesea prin particularită ile lor cu regimul de cură oferit de sta iunile balneareș ț ț

• u pot să lipsească din sfera motiva iilor niciț !)ortul6 "7$ăto%r#%6 )#!cuitul !)orti"

%!c#$!iu$il# i &ru/# iil#ș ț , care capătă o notă autentică, lăs*nd loc suficient ini iativei, imagina iilor iț ț șînclina iilor individuale.ț)ste indicat să se apeleze la ac iuni ce mi%locesc i favorizează desfă urarea unui lan complex deț ș ș ț

motiva ii, care odată cunoscute, pot stimula dezvoltarea turismului pe forme c*t de originale, pe at*t dețcompetitive i rentabile.ș

1rincipala caracteristică cu care se impune turismul rural în fa a consumatorului esteț c%&rul co/)#$!%r# 0i3ică i !)iritu%lă % ici#$ #lor c# 2$!o #!c6 2$ /%8orit%t#% !itu% iilor "i% % &i$ col#cti"ită il#ș ț ț ț ț țur%$#.

Turistul care aspiră la o' vacan ă ideală” , ale cărei efecte pozitive să dureze c*t mai mult, în timpțgăse te în universul satului turistic paleative care atenuează impactul cu mediul urban, cu elementele de stresșale vie ii citadine i totodată îi măresc considerabil ansele de adaptare la condi iile traiului modern.ț ș ș ț


6/35

"a ă de cele arătate mai sus considerăm că satele prezintă calită i deosebite, care coincid i genereazăț ț șnoi perspective pentru valorificarea bogatelor resurse pe care le înfă i ează în prezent peisa%ul rural.ț ș


7/35

II. Coor&o$%t#l# )#$!iu$ii

Loc%li3%r#

1ensiunea !ustic, situată în 9omuna Tarcau, sat 2rates, %ude ul eam #!om*niaț ț

Tel. /;


8/35

documentelor care atestă pregătirea profesională a fiecăruia, celelalte documente privind încadrarea cu personalcalificat vor fi prezentate la data verificării la faBa locului a structurii de primire turistice supuse procedurii declasificare

0@ copia avizului de specialitate emis conform prevederilor Hotăr*rii Duvernului $r. ,=,>> pentruaprobarea M#to&olo'i#i de avizare a documentaBiilor de urbanism privind zone Ci staBiuni turistice Ci adocumentaBiilor te$nice privind construcBii din domeniul turismului de instituBia publică centrală responsabilă îndomeniul turismului asupra documentaBiilor te$nice privind amplasamentul, conformarea Ci funcBionalitateaconstrucBiilor noi cu destinaBie turistică sau pentru documentaBiile te$nice privind amplasamentul, conformarea

Ci funcBionalitatea construcBiilor existente în circuitul turistic supuse lucrărilor de modernizare, reamena%are,extinderi sau altor lucrări care modifică funcBia turistică a acestora sau în cazul construcBiilor existente ceurmează a fi modificate structural Ci funcBional în scopul primirii unei funcBionalităBi cu profil turistic, după caz.

!eclasificare unitate la un alt tip de structură CiFsau categorie de clasificare # în vederea presc$imbăriicertificatului de clasificare emis pentru acelaCi operator economic, în situaBia reclasificării unităBii la un alt tipde structură CiFsau categorie de clasificare:

%@ cerere standardizată@ memoriu %ustificativ de reclasificarec@ fiCă standardizată privind încadrarea nominală a spaBiilor de cazare pe categorii Ci tipuri,după caz&@ fiCă standardizată privind încadrarea Ci organizarea spaBiilor în structurile de primire turistice cu

funcBiuni de alimentaBie publică, după caz

#@ certificatul de clasificare emis anterior însoBit de fiCa anexă, în original.0@ dovada înregistrării contractelor de muncă în registrul general de evidenBă a salariaBilor 3extras

!)G+S&E # vizat pentru conformitate de semnatarul cererii standardizate prevăzute la lit. a4 din prezentulalineat4 a personalului minim necesar asigurării funcBionării structurii de primire turistice 3conducere operativăCef recepBie cazare CiFsau Cef producBie Ci servire pentru unităBile de alimentaBie publică, după caz4 Ci adocumentelor care atestă pregătirea profesională a fiecăruia, conform %$#4#i $r. ? la prezentele normemetodologice, celelalte documente privind încadrarea cu personal calificat vor fi prezentate la data verificării lafaBa locului a structurii de primire turistice supuse procedurii de clasificare

Sc$imbare titular al certificatului de clasificare # în cazul sc$imbării operatorului economic, titular alcertificatului de clasificare, care desfăCoară activitate de cazare CiFsau alimentaBie publică prin intermediulstructurii de primire turistice în cauză, documentaBia va cuprinde:

%@ cerere standardizată@ certificat constatator 3forma extinsă4 emis de 0ficiul !egistrului 9omerBului în baza Eegii $r*=,>>+ privind registrul comerBului, cu modificările Ci completările ulterioare, din care să rezulte activităBileautorizate a fi desfăCurate la punctul de lucru Ci codulFcodurile CAEN corespunzătoare, pentru structura de primire turistică respectivă, conform %rt. ,; din Eegea nr.


9/35

Sc$imbare denumire structură de primire turistică # în situaBia sc$imbării denumirii structurii de primire turistice, operatorul economic, titular al certificatului de clasificare, depune la sediul instituBiei publicecentrale responsabile în domeniul turismului, o documentaBie cu următorul conBinut:

%@ cerere de modificare a denumirii structurii de primire turistice în cauză, din care să rezulte nouadenumire

@ certificatul de clasificare Ci fiCa anexă emisă anterior # în original.)liberare duplicat certificat de clasificareFfiCă anexă # în vederea eliberării unui duplicat al

certificatului de clasificareFfiCei anexe, în cazul pierderii sau deteriorăriiFdistrugerii acestora, operatorul

economic, titular al certificatului de clasificareFfiCei anexe, depune la sediul instituBiei publice centraleresponsabile în domeniul turismului, o documentaBie cu următorul conBinut:

%@ cerere privind eliberarea unui duplicat al certificatului de clasificareFfiCei anexe@ anunBul din presă privind dovada publicării pierderiiFdistrugerii certificatului de clasificareFfiCei

anexe, declarate nule.Iodificare fiCă anexă # în vederea eliberării unei noi fiCe anexe a certificatului de clasificare, în

situaBia în care au intervenit modificări în structura spaBiilor cu funcBiuni de cazare CiFsau de alimentaBie publică,operatorul economic proprietar CiFsau administrator de structuri de primire turistice depune la sediul instituBiei publice centrale responsabile în domeniul turismului o documentaBie cu următorul conBinut:

%@ cerere privind eliberarea unei noi fiCe anexe@ fiCă standardizată privind încadrarea nominală a spaBiilor de cazare pe categorii Ci tipuri sau fiCa

standardizată privind încadrarea Ci organizarea spaBiilor în structurile de primire turistice cu funcBiuni dealimentaBie publică, după caz

c@ fiCa anexă eliberată anterior # în original&@ memoriu %ustificativ de reclasificare, dacă este cazul.

- !adiere certificat de clasificare #0peratorul economic, titular al certificatului de clasificare, în cazul încetării definitive a activităBii în

structura de primire turistică, depune la sediul instituBiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, odocumentaBie cu următorul conBinut:

%@ cerere privind radierea certificatului de clasificare@ certificatul de clasificare Ci fiCa anexă emisă anterior # în original.

9lasificare a structurilor de primire turistice cu funcBiuni de cazare CiFsau alimentaBie publică

9ererea solicitantului este analizată Ci soluBionată în cel mai scurt termen, dar nu mai mult de luni de la data emiterii notificării, documentaBia nu este completată, aceasta seclasează.

- 1rocedura de emitere a certificatelor de clasificare Ci a fiCelor anexe pentru structurile de primireturistice cu funcBiuni de cazare CiFsau alimentaBie publică, în cazul documentaBiilor întocmite, este următoarea:

+nstituBia publică centrală responsabilă în domeniul turismului, prin personalul de specialitate, verifică

documentaBia depusă Ci eliberează solicitantului o autorizaBie provizorie de funcBionare, prin care se atestă cădocumentaBia este completă Ci prin care se acordă operatorului economic dreptul de a funcBiona p*nă la dataverificării la faBa locului a structurii de primire turistice în cauză

8n termen de ?/ de zile de la data emiterii autorizaBiei provizorii, instituBia publică centralăresponsabilă în domeniul turismului, are obligaBia de a verifica structura de primire turistică supusă proceduriide clasificare, prin delegarea personalului de specialitate cu atribuBii în acest sens, denumită în continuareJcomisiaJ

9omisia efectuează verificarea doar în prezenBa reprezentantului legal al operatorului economic, careare obligaBia să prezinte comisiei autorizaBia provizorie de funcBionare # în original. 9onstatările rezultate înurma verificării, se consemnează într#o notă de verificare # denumită în continuare J0TK 5)9E&S+"+9&!)J întocmită în trei exemplare. ota de clasificare va cuprinde tipul Ci categoria de clasificare la


10/35

care se încadrează efectiv structura de primire turistică, conform condiBiilor Ci criteriilor prevăzute de prezentelenorme metodologice.

8n situaBia în care la data verificării la faBa locului se constată deficienBe minore care pot fi remediate înregim de urgenBă, comisia poate acorda un termen scurt de remediere de maxim zile lucrătoare, făc*ndmenBiune în nota de clasificare cu privire la aceste aspecte. 0peratorul economic are obligaBia ca dupăremedierea deficienBelor, fără să depăCească termenul acordat, să facă dovada remedierii deficienBelor printransmiterea de documente %ustificative 3cu titlu exemplificativ, fără a fi limitativ: facturi fiscale, fiCe deinventar, note de intrare recepBie, proces verbal de recepBie, extras !)G+S&E, contracte de prestări servicii, etc.4

la sediul instituBiei publice centrale responsabile în domeniul turismului. 8n acest caz, certificatul de clasificarese eliberează în termenul de - zile prevăzut de art. ; din $otăr*re. 8n cazul în care operatorul economic nutransmite documentele %ustificative în termenul acordat, certificatul de clasificare nu se eliberează, operatoruleconomic fiind notificat în acest sens. 8n notificare se va menBiona faptul că operatorul economic trebuie să reiaîntreaga procedură de clasificare precum Ci faptul că nota de clasificare îCi încetează orice efecte.

8n cazul clădirilor cu valoare de patrimoniu, în funcBie de condiBiile concrete constatate în structura de primire turistică verificată se pot propune, în mod excepBional, derogări pentru caracteristicile constructive careconstituie criterii obligatorii în vederea acordării categoriei de clasificare. &ceste derogări vor fi analizate subaspectul oportunităBii Ci aprobate de conducătorul instituBiei publice centrale responsabile în domeniuturismului, în baza unor documente %ustificative. 1ropunerea pentru derogare se consemnează în nota declasificare Ci se menBionează în mod distinct în fiCa anexă a certificatului de clasificare

Structurile de primire turistice care la data verificării nu îndeplinesc cel puBin condiBiile Ci criteriile pentru categoria minimă 3cu excepBia celor prevăzute la art. L4 nu se clasifică Ci în consecinBă, nu pot desfăCuraactivitate de cazare CiFsau alimentaBie publică. 8n acest caz, motivaBia neclasificării se consemnează în nota declasificare. &utorizaBia provizorie de funcBionare îCi încetează valabilitatea, fiind reBinută de către comisie

8n cazul în care la instituBia publică centrală responsabilă în domeniul turismului sunt înregistratesesizăriFreclamaBii cu privire la activitatea operatorului economic 3administrator al unei structuri de primireturistice cu funcBiuni de cazare CiFsau alimentaBie publică4 ce se află în procedură de clasificare iar la dataînregistrării sesizăriiFreclamaBiei operatorul economic în cauză funcBionează în baza autorizaBiei provizorii defuncBionare, personalul de specialitate din cadrul instituBiei publice centrale responsabile în domeniul turismuluisoluBionează sesizareaFreclamaBia prin verificarea la faBa locului a aspectelor prezentate în cuprinsusesizăriiFreclamaBiei odată cu finalizarea procedurii de clasificare, prin întocmirea notei de clasificare Ci

reBinerea autorizaBiei provizorii de funcBionare.7n exemplar al notei de clasificare se comunică solicitantului.- 1rocedura de emitere a certificatelor de clasificare Ci a fiCelor anexe pentru structurile de primire

turistice cu funcBiuni de cazare CiFsau alimentaBie publică, în cazul documentaBiilor întocmite precum Ci procedura de emitere a unei noi fiCe anexe, în cazul documentaBiilor întocmite, este următoarea:

1entru documentaBia întocmită potrivit art. ; instituBia publică centrală responsabilă în domeniulturismului, prin personalul de specialitate, în termenul prevăzut la art. >, verifică documentaBia depusă Cieliberează solicitantului un nou certificat de clasificare cu noua denumire a structurii de primire turistice încauză

1entru documentaBia întocmită potrivit art. ; instituBia publică centrală responsabilă în domeniulturismului, prin personalul de specialitate, în termenul prevăzut la %rt. , verifică documentaBia depusă Ci

eliberează solicitantului un nou certificat de clasificare CiFsau o nouă fiCă anexă, cu menBiunea J571E+9&TJ8n situaBia în care au intervenit modificări în structura spaBiilor cu funcBiuni de cazare CiFsau dealimentaBie publică, în baza documentaBiei prevăzute la art. ; instituBia publică centrală responsabilă în domeniuturismului, prin personalul de specialitate, în termenul prevăzut la %rt. , verifică documentaBia depusă Cieliberează solicitantului o nouă fiCă anexă, conform solicitării operatorului economic

5acă în noua structură a spaBiilor cu funcBiuni de cazare, prevăzută la art. ?, există Ci spaBii clasificatela o categorie de clasificare imediat superioară, operatorul economic menBionează printr#un memoriu %ustificativde reclasificare, criteriile minime obligatorii privind suprafaBa Ci dotările în spaBiile respective efectivîndeplinite, comparativ cu gradul de confort 3categoria4 înscris în certificatul de clasificare.

- Ea documentaBiile întocmite conform prevederilor %rt. Ci %rt. ; sau pentru îndeplinirea proceduriide clasificare prevăzute la %rt. , instituBia publică centrală responsabilă în domeniul turismului, în


11/35

cazul în care consideră necesar, poate solicita operatorului economic Ci alte documente suplimentare %ustificative sau poate dispune verificări la faBa locului, prin personalul de specialitate, a condiBiilor Ci criteriilorîndeplinite.

- 5upă îndeplinirea procedurii privind verificarea documentaBiei depuse de operatorul economic,verificarea la faBa locului a structurii de primire turistice Ci întocmirea notei de clasificare, în termen de - zilede la data întocmirii notei, instituBia publică centrală responsabilă în domeniul turismului emite certificatul declasificare însoBit de fiCa privind încadrarea nominală a spaBiilor de cazare pe categorii Ci tipuri sau de fiCa privind încadrarea Ci organizarea spaBiilor în structurile de primire turistice cu funcBiuni de alimentaBie publică #

după caz, sau emite o notificare în cazul în care condiBiile de clasificare prevăzute la art. L nu sunt îndeplinite întermenele acordate.

- 0bligaBia intrării în posesie a autorizaBiei provizorii de funcBionare CiFsau a certificatului declasificare în format original revine exclusiv operatorului economic titular Ci se eliberează doar la cerereasolicitantului, în varianta agreată de acesta, după cum urmează:

%@ de la sediulFsediile instituBiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, reprezentantuluilegal sau prin delegarea scrisă a unui alt reprezentant al operatorului economic solicitant

@ prin servicii de curier rapid naBional sau prin alte servicii poCtale, la adresa de destinaBie indicată desolicitant, cu plata ramburs.

1ensiune !ustic, dispune de 1M=MI, av*nd un total de - camere3;/ de locuri4, din care > cameresunt cu pat matrimonial, > camere sunt duble, < camere sunt single și un apartament cu camere situate la

mansardă, utilate modern, conform celor mai actuale cerințe ale pieții. &cum ai ocazia să regăsești intimitateași liniștea de care ai nevoie, personalul nostru fiind în permanență preocupat de calitatea serviciilor oferite.

Toate camerele sunt dotate cu aer condiBionat, satelit, cablu TG, seif, telefon fix, internet. !estaurantuleste unul din cele mai luxoase Ci stilate din zona Ta ca#2icaz, cu meniuri tradiBional rom*neCti Ci internaBionale,șfiind locul ideal pentru o cină.


12/35

III. Or'%$i3%r#% %cti"ită ii 2$ c%&rul )#$!iu$iiț

1entru desfă urarea activită ii turistice avem nevoie de un poten ial turistic de infrastructură i structurș ț ț șde primire turistice.

Structurile de primire turistică sunt spa ii special amena%ate, destinate cazării turi tilor, alimenta ieiț ș țturi tilor i agrementului.ș ș

Structurile de primire turistică sunt:. Structuri de primire turistică cu func iuni de cazare )x: $oteluri, moteluri, pensiuni, $osteluri, pensiuniț

turistice, agroturistice, popasuri, daping#uri, etc.=. Structuri de primire turi ti cu func ii de alimenta ie )x: restaurant clasic, restaurant cu specific, za$ană, barș ț ț

ziFnoapte, cofetării, patiserii, berării, pub#uri, etc.. Structuri de primire turistică cu frac iuni de agrement )x: tratamente balneo#climatice, piscine, sală de spa, etc.ț

0rganigramele sunt reprezentările grafice ale structurilor organizatorice în care se eviden iaza sintetic sițsistematic toate componentele acesteia 3 post, compartimente func ionale i opera ionale i rela iile dintre ele4.ț ș ț ș ț

Or'%$i'r%/% )#$!iu$ii Ru!tic

Or'%$i3%r#% !i!t#/ului !#curit%t# %l )#$!iu$ii&dministratorul pensiunii turistice trebuie să asigure sistemul de securitate al pensiunii i integritatea saș

5acă se constată defec iuni, se anuntă persoanele competente pentru a le solu iona.ț ț&dministratorul pensiunii organizează sistemul de pază, anga%ează personal de protec ie i asigurăț ș

instruirea acestuia. Serviciile de între inere asigură buna func ionare a utila%elor 3 t*mplărie, tapi erie4ț ț ț8ntre inerea se poate face de personal specializat sau de serviciul extern. Serviciul de securitate al pensiuniițasigură securitatea turi tilor, vizitatorilor si anga%a ilor.ș ț

8n acest sens trebuie să se asigure că:Spa iile sunt în perfectă stare de func ionare:3în special re eaua electrică i de gaze, să fie dotate cu extinctoare4ț ț ț ș9lien ii sunt în siguran ă: 3 animalele agresive scăpate de sub control, motoare periculoase,etc.4.ț ț

0rganizarea serviciilor de cazare ale pensiunii:


13/35

. !ecep ieF front officeț=. Serviciu de eta%F$ouse Neeping. Sală de conferin e.ț

. !ecep ia 3front#office#ul4 este cel mai vizibil din pensiune, este amplasat la nivelul de acces al clien ilor înț ț pensiune i asigură primul contact fizic al clientului cu unitatea de cazare. 1unctul de focalizare al activită ii înș ținteriorul acestui departament este desN#ul recep iei. &cesta este, de obicei, locul unde clien ii î i formeazăț ț ș primele impresii semnificative despre pensiune. 5e asemenea, este centrul de comunicare pentru toate

opera iunile desfă urate de pensiune.ț ș 5esN#ul recep iei poate cuprinde urmatoarele sectoare:ț

casieriecoresponden ă i informa iiț ș țluarea în eviden ă a clien ilor i atribuirea camerelor.ț ț ș

1entru acestea pot fi organizate desN#uri separate sau toate se desfă oara la un desN unic. 5esN#șul recep iei este amplasat în zona cea mai aglomerată a $olului unei pensiuni.ț

!ecep ia este dotată cu un desN3are c$ei4, seif, telefon fix, calculator. +ar $olul recep iei are meseț țscaune, fotolii pentru primirea clien ilor, căr i de vizită, pliante, bro uri, $ăr i,etc.ț ț ș ț

=. S#r"iciul #t%8 # Termenul eta% desemnează activitatea de între inere a camerelor i a spa iilor pensiuniiț ș ț&cesta asigură condi iile de confort i igienă în cadrul unită ii de cazare.ț ș ț

9onsider*nd spa iul de cazare ca fiind principalul produs oferit de pensiune, livrarea unui produsțde calitate presupune oferirea de camere curate, confortabile, bine dotate. 1e l*ngă acestea departamentul de eta%se mai ocupă i de alte activită i:ș ț"unc ionarea instala iilor electrice, sanitare, etc. 8n colaborare cu serviciul 8ntre inereț ț țpăstrarea obiectelor uitate sau pierdute de pasageri.

"unc iile acestui serviciu pot fi sintetizate astfel:țcură enia, între inerea i amena%area spa iilor de cazare 3camere, garsoniere, apartamente4ț ț ș țcură enia, între inerea i amena%area spa iilor de folosin ă comună : $oluri, culuare, scări principale, baia, du ulț ț ș ț ț ștoaleta de folosin ă comunățcură enia, între inerea i amena%area spa iilor anexe : oficii, debarale, scări de serviciuț ț ș țcură enia, între inerea i amena%area spa iilor exterioare : curtea interioară, spa iile verzi, spa iile de parcare, etcț ț ș ț ț ț

prestarea serviciilor suplimentare cu specific de eta% : cură atul i lustruitul încăl ămintei, spălatul i călcatulț ș ț șlen%eriei, etc. 1entru efectuarea activită ilor specifice, serviciul de eta% are la dispozi ie o bază te$nico#materialăț ț

care include: a4 oficiul cameristei este încăperea în %urul căreia se grupează func ional toate celelalte elemente înț

alcătuirea acestei baze te$nico#materiale i se află la dispozi ia cameristei în vederea efectuării serviciului deș țeta%. 0ficiul este dotat cu lavoar, ma ină de călcat, recipient de plastic pentru spălarea u oară a rufelor de corpș șale clien ilor. 1oate fi supradimensionat c*nd include depozitul de len%erie curată sau c*nd din lipsă de spa iu, înț țoficiu se păstrează păturile pliante care se înc$iriază clien ilor i care, în mod normal, se păstrează în depozitulț șde rufe curate.

b4 depozitul de rufe curate este dotat cu rafturi i dulapuri cu u i pentru păstrarea len%eriei curate.ș ș

c4 depozitul de rufe murdare are aceea i organizare cu cea a depozitului precedent, cu deosebireașcă trebuie ec$ipat cu un tub de tablă pentru evacuarea rufelor murdare, av*nd în acest sens corespondent peverticala oficiul de primire a len%eriei murdare. )ste bine ventilat.

d4 camera pentru materiale de cură enieț este o componentă absolut necesară datorita nocivitătiimaterialelor c$imicale folosite. )ste dotată cu rasteluri pentru depozitarea tuturor materialelor de cură enie i înț șmod obligatoriu cu c$iuveta.

e4 camera pentru evacuarea gunoiului este o încăpere de dimensiuni reduse, ec$ipată cu un tub detablă pentru evacuarea gunoiului.

f4 W.C.-ul cameristei g4 coridor de serviciu care are rolul de a înlesni circula ia usoară a cameristei.ț $4 scara de serviciu av*nd acela i rol cu al coridorului.ș


14/35

. Sala de conferin e .ț

1ensiunea !ustic este destina ia ideală pentru clien ii din segmentul business, deoarece le oferă premiseleț ț perfecte pentru organizarea înt*lnirilor de afaceri, conferin elor, congreselor medicale, 6orN#s$op#urilorțtraining#urilor, edin elor, prezentărilor i lansărilor de produse. +ndiferent de tipul de eveniment, 1ensiuneaș ț ș!ustic vă pune la dispozi ie un 9entru de 9onferinte modern, cu dotări complete i o capacitate de / de locuri.ț ș 5otări de bază: videoproiector, laptop, ecran de proiec ie fix i mobil, flipc$art, internet 6irelessț șmicrofoane 6ireless, sistem audio, mese i scaune, aer condi ionat.ș ț

C%3%r#% l% P#$!iu$#% RUSTIC9apacitatea de cazare este


15/35

• posibilitate conexiune internet în salon.

A)%rt%/#$t#l# "or %"#% 2$ )lu!:• canapea de = sau < persoane• fotolii sau demifotolii• masă sau măsuBă• frigider•

set de pa$are pentru apă, vin, coniac• perdele Ci draperiiFalte mi%loace de obturare a luminii.

Acti"it%ti i$ c%&rul co/)l#4ului Ru!tic• teren de footballF voleAF $andballF tenis de camp• doua terenuri de tenis de picior• piscina• pescuit in propriul iaz• plimbari cu ponei• plimbari cu &TG#ul•

rotisor• masa de billiard• loc de %oaca pentru copii• tiroliana.

Cl%!i0ic%r#% !tructurilor )ri/ir# turi!tic# cu 0u$c9iu$i %li/#$t%9i#)ulică

,. !estaurant: este local public care îmbină activitatea de producBie cu cea de servire la masa, pun*ndla dispoziBie clienBilor o gamă diversificată de preparate culinare, produse de cofetărie#patiserie, băuturi Ci unele produse pentru fumători.

,.,. !estaurant clasic: este local public cu profil gastronomic, în care se serveCte un larg sortiment de preparate culinare 3gustări calde Ci reci, preparate lic$ide calde, m*ncăruri, minuturi, salate, dulciuri de bucătărie4, produse de cofetărie, patiserie, îng$eBată, fructe, băuturi nealcoolice Ci alcoolice, produse din tutunetc. 1entru crearea unei atmosfere animate#distractive poate dispune de formaBie muzical#artistică. 0rganizeazăservicii suplimentare: banc$ete, recepBii etc.

,.*. !estaurant specializat: serveCte un sortiment specific de preparate culinare Ci băuturi care se află permanent în lista de meniu, în condiBiile unor amena%ări Ci dotări clasice sau adecvate structurii sortimentale3pescăresc, v*nătoresc, rotiserie, za$ana, dietetic, lacto#vegetarian etc.4 care formează obiectul specializării.

,.. !estaurant pescăresc: este o unitate gastronomică care se caracterizează prin desfacerea, în principal, a unui sortiment variat de preparate culinare din peCte. )ste decorat cu obiecte sugestive dinactivitatea de pescuit Ci de prelucrare a peCtelui.

,.. !estaurant v*nătoresc: este o unitate gastronomică specializată în producerea Ci servirea de preparate culinare din v*nat 3iepure, căprioară, porc mistreB, urs, g*Cte, raBe sălbatice etc.4, care este organizatăCi funcBionează pe principii similare restaurantului clasic, av*nd însă prin amena%are, dotare Ci prezentarea personalului elemente specifice, particulare.

,.;. !estaurant cu specific: este o unitate de alimentaBie pentru recreere Ci divertisment, care, prindotare, profil, Binuta lucrătorilor, momente recreative Ci structură sortimentală, trebuie să reprezinte obiceiurigastronomice locale sau naBionale, tradiBionale Ci specifice diferitelor zone.


16/35

*. 9ramă: desface o gamă largă de vinuri. &cestea se pot servi at*t îmbuteliate, c*t Ci neîmbuteliate. Serealizează Ci se desface o gamă specifică de preparate culinare: toc$itură, preparate din carne la grătar sau trasela tigaie. Ginurile se servesc în carafe sau căni din ceramică. )ste dotată cu mobilier din lemn masiv, iar pereBiisunt decoraBi cu scoarBe, Ctergare etc. 1oate avea program muzical, tarafuri de muzică populară. Se poateorganiza Ci ca secBie în cadrul unui restaurant clasic.

. !estaurant cu specific local: pune în valoare bucătăria specifică unor zone geografice din Bară sau aunor tipuri tradiBionale de unităBi 3crame, colibe, Curi etc.4.

Sunt servite vinuri Ci alte băuturi din regiunea respectivă, utiliz*ndu#se ulcioare, carafe, căni etc.

)fectul original al acestor unităBi este realizat prin îmbinarea cadrului natural cu cel ar$itectural al sistemuluiconstructiv, al finisa%elor inspirate după modelul popular, al elementelor de decoraBie, al mobilierului Ciobiectelor de inventar de concepBie deosebită, de gama sortimentală a m*ncărurilor pregătite Ci prezentarea personalului. Ea construirea unităBilor se utilizează materiale prelucrate sumar, specifice regiunii respectivecum sunt: piatră, bolovani de r*u, lemn 3brut sau prelucrat4, cărămidă, trestie, stuf, răc$ită etc. . 0spătarii auuniforma confecBionată în concordanBă cu specificul unităBii 3costume de daci, de romani, ciobăneCti etc.4.

.,. !estaurant cu specific naBional: pune în valoare tradiBiile culinare ale unor naBiuni 3c$inezesc,arăbesc, mexican etc.4, servind o gamă diversificată de preparate culinare, băuturi alcoolice Ci nealcoolicespecifice. &mbianBa interioară Ci exterioară a saloanelor, programul muzical, uniformele personalului de servireCi celelalte sunt specifice Bării respective.

.*. !estaurant cu program artistic: este o unitate de alimentaBie pentru turiCti care prin dotare Ci

amena%are asigură Ci derularea unor programe de divertisment gen spectacol 3muzică, balet, circ, recitaluri,sc$eciuri, programe specifice barurilor de noapte etc.4.

. 2raserie sau bistrou: asigură în tot cursul zilei servirea consumatorilor, în principal cu preparatereci, minuturi, un sortiment restr*ns de m*ncăruri, specialităBi de cofetărie#patiserie, băuturi nealcoolice calde Cireci, băuturi alcoolice de calitate superioară, un bogat sortiment de bere.

;. Drădină de vară: este o unitate amena%ată în aer liber, încon%urată de arbori Ci arbuCti, dotată cumobilier specific Jde grădinăJ Ci decorată în mod adecvat. 0feră un sortiment diversificat de preparate culinareminuturi, grătar, salate, dulciuri de bucătărie Ci cofetărie#patiserie, un larg sortiment de băuturi alcoolice 3vinurselecBionate de regiune, îmbuteliate sau neîmbuteliate, băuturi spirtoase, bere etc.4 Ci nealcoolice, cafea, fructe, produse din tutun.

. Terasă: este o unitate independentă, amena%ată în aer liber, dotată cu mobilier specific sezonului

estival Ci decorată în mod adecvat. 0feră un sortiment diversificat de preparate culinare, minuturi, grătar, salatedulciuri de bucătărie Ci cofetărie#patiserie, un larg sortiment de băuturi alcoolice 3vinuri, băuturi spirtoase, bereetc.4 Ci nealcoolice, cafea, fructe.

?. 2ar: este o unitate de alimentaBie cu program de zi sau de noapte, în care se serveCte un sortimentdiversificat de băuturi alcoolice Ci nealcoolice Ci o gamă restr*nsă de produse culinare.

9adrul ambiental este completat cu program artistic, audiBii muzicale, video, TG.?.,. 2ar de noapte: este o unitate cu caracter distractiv, cu un orar de noapte care prezintă un program

variat de divertisment, de music#$all Ci dans pentru consumatori Ci oferă o gamă variată de băuturi alcoolicefine, amestecuri de băuturi de bar, băuturi nealcoolice, specialităBi de cofetărie Ci îng$eBată asortate, roast#beef,fripturi reci etc., fructe Ci salate de fructe 3proaspete Ci din compoturi4, cafea, %ardiniere cu delicatese. 5e obiceieste realizat în amfiteatru, pentru ca de la toate mesele să se poată viziona programul artistic muzical. )ste dotat

cu instalaBii de amplificare a sunetului, orgă de lumini, instalaBii de proiecBie a unor filme.?.*. 2ar de zi: este o unitate care funcBionează, de regulă, în cadrul $otelurilor Ci restaurantelor sau caunitate independentă. 0feră consumatorilor o gamă variată de băuturi alcoolice Ci nealcoolice, simple sau înamestec, Ci gustări în sortiment restr*ns, tartine, foieta%e, specialităBi de cofetărie Ci îng$eBată, produse din tutun3Bigări4 Ci posibilităBi de distracBie 3muzică discretă, televizor, %ocuri mecanice etc.4. 8n salonul de servire se aflăte%g$eaua#bar cu scaune înalte, un număr restr*ns de mese cu dimensiuni mici, cu scaunele respective.

?.. 9afe#bar sau cafenea: este o unitate care îmbină activitatea de desfacere a cafelei cu cearecreativă oferă consumatorilor Ci gustări calde Ci reci, minuturi, produse de cofetărie#patiserie, îng$eBată, băuturi nealcoolice calde 3cafea filtru, CvarB, cafea cu lapte, ciocolată, ceai etc.4, băuturi alcoolice fine 3lic$iorconiac, vermut etc.4.


17/35

?.. 9lub sau 5isco#bar 3discotecă, videotecă4: este o unitate cu profil de divertisment pentru tineret,activitatea comercială fiind axată pe desfacerea de gustări, produse de cofetărie#patiserie, îng$eBată Ci, înspecial, amestecuri de băuturi alcoolice Ci nealcoolice. 5ivertismentul este realizat prin intermediul muzicii deaudiBie Ci de dans, înregistrată Ci difuzată prin instalaBii speciale Ci prin disc#%ocNeA, care asigură organizarea CidesfăCurarea întregii activităBi. Gideoteca este o încăpere special amena%ată cu instalaBii electronice de redare Civizionare în care se prezintă videoprograme Ci filme.

. 9ofetărie: este o unitate specializată pentru desfacerea unui sortiment larg de pră%ituri, torturi,fursecuri, cozonac, îng$eBată, bomboane, patiserie fină, băuturi nealcoolice calde Ci reci Ci unele băuturialcoolice fine 3coniac, lic$ior4.

,+. 1atiserie: este o unitate specializată în desfacerea pentru consum, pe loc sau la domiciliu, a producBiei proprii specifice, în stare caldă 3plăcintă, Ctrudele, merdenele, pateuri, covrigi, br*nzoaice, gogoCicornuri etc.4. Sortimentul de băuturi include bere la sticlă, băuturi nealcoolice, băuturi calde, răcoritoare, vin la pa$ar, diferite sortimente de produse lactate 3iaurt, c$efir, lapte bătut etc.4. Se poate organiza Ci cu profil de plăcintărie, simigerie, covrigărie, gogoCerie sau patibar.

D#)%rt%/#$tul %li/#$t% i#ț

&ctivitatea din cadrul acestui departament se desfă oară la nivelul spa iilor de produc ie 3în primul r*ndș ț ț bucatarie4 i a spa iilor de servire 3saloane de servire, baruri4.ș ț

8n principiu, un restaurant cupride o bucătărie i unul sau mai multe saloane. 0 bucătărie poate sășdeservească mai multe unită i de alimenta ie publică.ț ț

Bucătări% c#$tr%lă ( fabrica de mancare ( presupune o separare a produc iei de servire în spa iu iț ț știmp. 8n cazul c*nd produc ia i consumul au loc în accea i zi, cu separarea în spa iu, se crează unț ș ș ț lan dețdistibu ie caldț .

Sectorul de produc ie în sistemul clasic al unui restaurant cuprinde mai multeț zone de lucru:prelucrarea primarăbufet de serviciu 3bucătărie rece4 # produse de mic de%un, deserturi, băuturi nealcoolice calde livrate c$elnerilorprelucrare termică 3bucătărie caldă4spălătoroficiul restaurantului.

R#'ul% 0u$&%/#$t%l i'i#$ă exclude orice încruci are a:șcircuitul materiilor prime care necesită opera iuni de cură ire, cu circuitul materiilor prime curateț țcircuitul de eurilor i resturilor cu circuitul materiilor prime i preparatelorș ș șa tuturor celorlalte circuite cu circuitul clien ilor.ț

Succesiunea fazelor prin care trec materiile prime p*nă la stadiul de preparat în farfuria clientului:depozitarea în spa iileț frigorifice pentru produsele alimentare care nu necesită păstrarea în condi ii dețtemperatură scăzutăproduc iaț în zone distincte de prelucrarea primară pentru: carne, pe te, legume, ouă, etcșdistribu ia ( la nivelul oficiului restaurantului, cu evitarea luării de contact a preparatelor care# i urmeazăț șdrumul spre client, cu resturile înscrise de%a într#un circuit aparteservirea i consumul preparatelor în salonul de servire.ș

2ucătăriile marilor restaurante sunt organizate pe partizi:sosuri ( func ia de sosierțpreparate lic$ide ( func ia de ciorbarțpe te ( func ia de poissonnierș țgrătar 3grătaragiu4


18/35

legume 3legumier4gustări 3bufetieri4, etc.

S#r"ir#% co$!u/%torilor1 Salonul de servire 9u varia ii de la un tip de unitate la altul, în medie, salonul de servireț

reprezintă /O din suprafa a totală a restaurantului, c*te =O sunt atribuite suprafe elor deț țdepozitare i bucătăriei.ș

Suprafata care revine unui loc la masa in restaurant:

!estaurant de lux !estaurant cu servire rapidăSalon =#< m=Floc la masă -

5epozitare -,= /,2ucătărie - /,

Tot%l: ;# =

1entru salon, pragul de confort este considerat nivelul de -,< m=Floc la masă, cifra cresc*nd odată cucategoria. 8n restaurant sunt în vigoare urmatoarele norme:

-,> m=Floc la masă Pla restaurante de stele

Suplimentare sălii de servire, tot spa ii destinate clientelei sunt: $olul de intrare, garderoba, grupurilețsanitare.Roo/-!#r"ic#-ul ( se asigură fie numai pentru micul#de%un, fie permanent. . Servirea micului (de%un

3 inclus sau nu în tariful de cazare 4 se face în baza fi elor de comandă at*rnate de clien i de clan a u ii laș ț ț țexterior .

8n cazul serviciului permanent, la orice oră poate fi lasată telefonic orice comandă de preparate i băuturișdin lista aflată la dispozi ie în cameră. )xistă c$elneri de eta%, acestora li se adaugă dispeceri pentru servirea înțcamere care recep ionează i transmit comenzile telefonice ale clien ilor.ț ș ț

8n restaurant există mai multe sisteme de efectuare a serviciului:a4 serviciul direct 3englez4 ( c$elnerul prezintă la masă platoul pe care se afla preparatul comandat. 8n

cazul unui meniu Q la carte, mise#en#place#ul 'de asteptare” a fost completat dinainte în func ie de comandaț

clientului. 1rin st*nga clientului, folosind tac*mul de serviciu, numit uneori cle te, dar format din lingură mareși furculi ă mare, c$elnerul efectuează serviciul propriu#zis, a ez*nd preparatul în farfurie.ș ț șTemperatura farfuriei trebuie să fie corespunzătoare preparatelor servite. 5acă este vorba de un preparat

cald, încălzirea prealabilă a farfuriei se face în loverator. Similar,servirea preparatelor lic$ide se face la supiera.)ste apreciat ca un serviciu de clasă.

b4 serviciul indirect 3francez4 ( după prezentarea platoului, prin st*nga oricărui client, c$elnerul îl vaapropia c*t mai mult de farfurie.9lientul se serveCte singur, cu a%utorul tac*mului de seviciu. 0 variantă3corespunzătoare unui nivel scăzut de presta ie4 este a ezarea platoului sau supierei la mi%locul mesei, de undeț șclien ii se servesc singuri.ț

c4 serviciul la 'farfurie”3american4 ( gata servit pe farfurie, preparatul este adus în salon pe mană, tavăsau cărucior. 9$elnerul a ează farfuria în fa a oricarui client, prin dreapta acestuia. )mblema farfuriei trebuieș ț

pozi ionată către centul mesei, bucata de friptură în partea opusă emblemei 3către client4. 1rin st*nga clientuluițse a ează salatiera. 9ele mai multe opera ii 3înm*narea listei#meniu, turnarea în pa$are, servirea la farfurieș țdebarasarea farfuriei, prezentarea notei de plată4 se efectuază pe partea dreaptă a clientului.

d4 serviciul la g$eridon 3a la russe4 ( se efectuează opera ii de tran are, flambare, filetare3scoatereaț șfileurilor la peCtele rasol Ci la crapul pregătit saramură întreg, îndepărt*ndu#se aripioarele, pielea Ci Cira spinării4 pregătire, porBionare. 5upa transare, etc. preparatul este servit la masă potrivit sistemului 'la farfurie” saudirect. "lambarea presupune, într#o primă etapă, finisarea la flacără a preparatului 3pregătirea sosului CitragereaFnaparea clătitelor, etc4, urmată de turnarea unei băuturi fine. 8nclin*nd tigaia, alcoolul se prelinge pe pereBii acesteia, la exterior Ci ia foc. Se flambează deserturi, fructe, cărnuri, dar Ci vinarsul 3coniacul4 însuCi)ste un serviciu de înalta clasă.


19/35

e4 autoservirea tip bufet 3bufet suedez4 ( utilizează inventarul de servire la dispozi iile clien ilor, clien iț ț țî i a ează singuri preparatele de pe masă ( bufet în farfurie. Sistemul nu exclude prezen a c$elnerilorș ș ț5ebarasarea se efectuază cu tăvi sau cărucioare.

0rdinea de servire a preparatelor într#un meniu complet:# gustări calde i reciș# preparate lic$ide 3supe, creme, ciorbe, bor uri, consommR#uri4ș# preparate din pe teș# antreuri calde i reci 3preparate din ouă, paste făinoase, organe la grătar, etc.4ș

# preparate de bază înso ite de legume i salateț ș# br*nzeturi 3la rom*ni la gustare, francezii după preparatele de bază, la englezi i americani laș

sf*r it împreună cu fructele4ș# dulciuri de bucătărie, cofetărie#patiserie, îng$e ată.ț

Iicul de%un:# co$ti$#$t%l • băuturi calde nealcoolice 3ceai, cafea, ciocolată cu lapte, lapte cald sau rece4• unt, gem 3dulcea ă sau miere4ț• produse de panifica ieț• uneori suc de fructe.

# %/#ric%$: este mult mai consistent ( se adaugă preparate de bucătărie, cofetărie#patiserie,sucuri.M#$iul desemnează 'totalitatea preparatelor de bucătarie, cofetărie, patiserie i alte mărfuri alimentareș

care se oferă la o singură masă”Ieniurile se diferen iază, în principal, în func ie de gradul de libertate în alegerea preparatelor.ț ța4 meniu la carte, care asigură posibilitatea alegerii dintr#o listă#meniu. 0 listă#meniu completă

cuprinde un numar de preparate pentru fiecare gamă 3fel4 în parte. &lcaătuirea listei#meniu

CIORBE Denumire Con ţinut Gramaj Preţ(ron) Preţ final(ron)

9iorbă de burtă cusm*nt*nă Ci ardei

ciorbătăiBei de burtă

ardei iute p*ine

,//

9iorbă de văcuBăcu sm*nt*nă Ciardei

carne de vităardei iute p*ine

;/ gr - buc-// gr

,///,/,

>,//

9iorbă Bărăneascăde porc

carne de porcsm*nt*nă p*ine

;/ gr -/ gr -// gr

,/,/,

>,/

USTĂRI RECI Denumire Gramaj Preţ(ron)

9aCcaval -// gr =,0uă fierte = buc. -,GirCli -// gr. <Salam / gr. <Dem de fructe =/ gr. /,7nt -/ gr. /,Iiere de albine -/ gr. /,IuCc$i file / gr.


20/35

Denumire Gramaj Preţ(ron)

Specialitatea casei ( ciocănelede pui cu ciulama de ciuperci,ardei copBi Ci mămăligă

-/ gr.F-// gr.F-/ gr. -,//

9otlet de porc la grătar -;/ gr. --,//9eafă de porc la grătar -;/ gr. --,//1iept de pui la grătar -;/ gr. --,//"icăBei de pasăre -L/ gr. ?,//

1ulpe de pui la grătar -// gr.


21/35

9artofi


22/35

A$tr#uril# sunt preparate culinare, care nu ocupă locul înt*i în meniu, ele pot fi servite i după supe,șdupă preparate din pe te.. etc. &ntreurile pot fi compuse din preparate calde i reci, cu sau fără sosuri. Spreș șdeosebire de gustări, antreurile se servesc în cantită i mai mari.ț

Sorti/#$t# %$tr#uri r#ci:0uă în aspicIedalioae în aspicIule de uncă în aspicș

1ateu de ficat de porc i de g*scăș

1iftie de pasăre!ulouri cu diferite umpluturi.

Sorti/#$t# %$tr#uri c%l:Sufleuri3 de ca caval, de spanac, de conopidă4ș2udinciSortimente de spag$eteSortimente de pizza.

Primirea comenzilor i transmiterea la sec ii: ș ț 0spătarul preia blocnotestul în palma st*ngă i creionul sau pixul în m*na dreaptă, se apropie de cel careș

l#a solicitat, st*nd în partea st*ngă a acestuia.9$elnerul trebuie să fie calm, politicos, să dea toate explica iile cerute în timpul preluării comenzii.ț

5acă sunt mai mul i consumatori i preparate variate se pun însemne distincte pentru fiecare.ț șR#)#t%r#% "#r%lă %r# c% !co):

Stabile te exact comanda pentru care s#a pronun at consumatorulș ț9reează o atmosferă de apropiere între consumatori i personalul de servire.ș

9$elnerul are gri%ă să completeze mise#en#place#ul cu ceea ce lipse te. 5acă pa$arele au fost a ezate cuș șgura în %os, vor fi întoarse cu gura în sus. 9omenzile se trimit la sec ii prin intermediul bonurilor de marca% sauțal tic$etelor.

P# o$ul /%rc%t6 c5#l#$#rul !cri# ur/ăto%r#l# &%t#:5enumirea sec iei căreia îi este adresatț

9antitatea de preparate, sau băuturi solicitate, exprimată în numărul de por ii, unitatea de măsură la fiecareț por ie sau integralăț5enumirea preparatului sau a băuturiiGaloarea totală pentru fiecare preparat sau băuturăTotalul valorii preparatelor sau băuturilor comandate care se face în partea de %os a bonuluiSemnătura ospătarului care a emis bonul de marca%5ata emiterii.

Bo$ul /%rc%8 se completează în = exemplare: primul3unicat4 se înm*nează sec iei de produc ieț țrespective, anun *nd eful acesteia, iar al doilea exemplar3duplicatul4 răm*ne la cotor. 1*nă la ridicareaț ș preparatelor i a băuturilor ,c$elnerul ridică de la oficiu obiectele necesare transportării în salon3tăvi, farfurii,ș platouri4, precum i serviri lor3farfurii calde, tac*muri, pa$are,etc.4.ș

Tic5#tul c%!ă înlocuie te bonul de marca% în unită ile dotate cu aparate de marcat.ș țP#lu%r#% l% !#c ii % )r#)%r%t#lor !#r"it# c% i$tr%r#ț

Se ridică de la oficiile de mena%, obiectele pentru servire i se transportă în salon, respect*ndu#se normele iș șregulile de între inere i manipulare a acestoraț ș

Se preiau apoi de la sec iile de produc ie preparatele montate pe obiectele de transport: platouri, farfurii sauț ț băuturile în bidoane, sonde, respect*ndu#se regulile de manipulare.

0biectele de inventar folosite la servirea gustării:1latorui de alpaca sau por elanț"arfurii mari întinse, farfurii mi%locii întinse3pentru gustări49u ite i furculi e pentru gustăriț ș ț


23/35

1a$are pentru apăIu tariere, solni e, presărătoare, oliviereș țerve ele sau ervete.ș ț ș

& exarea mesei se face astfel farfuria, în dreapta căreia se a ează cu itul, iar în st*nga furculi a.ș ș ț ț

S#r"ir#% )r#)%r%t#lor culi$%r# c% i$tr%r# 2$ /#$iu

Se aduc următoarele:• pa$arele cu băutură aperitiv• obiectele de inventar cu condimente3mu tariere, solni e, presărătoare, oliviere4ș ț• co ule e sau farfurii mici , întinse, cu produse de panifica ieș ț ț

• farfurii mi%locii întinse, calde.

Si!t#/# !#r"ir# % )r#)%r%t#lor culi$%r# c%i$tr%r# 2$ /#$iu

9u a%utorul cle telui Ea farfurie &%utorul căruciorului Ea = lucrători +denticășS#r"ir#% cu %8utorul cl# t#lui:ș

se practică în cazul c*nd numărul clien ilor este mai redus i sortimentul de gustări este mai simpluț șgustările sunt montate de la sec iile de produc ie3bucătărie sau bufet4 pe platouț țse transportă pe antebra ul i palma st*ngă peste care, în prealabil, a fost a ezat ancărul împăturitț ș șcle tele se a ează pe marginea dreaptă a platoului, furculi a cu din ii în %os, dedesupt, iar lingura cu cău ul în %osș ș ț ț ș peste furculi ă, cu m*nerele spre c$elnerțse apropie de clientul care conduce masa, pe partea st*ngă a acestuia i in*ndu# i m*na dreaptă îndoită la spateș ț ș

p*nă la nivelul mi%locului prezintă platoul în a a fel înc*t să fie văzut de c* i mai mul i clien i de la masăș ț ț țse trece la persoana care se serve te prima, potrivit regulilor de protocol, i cu piciorul st*ng pu in fandat, seș ș țapropie platoul de marginea farfuriei din fa a clientuluițse prinde cle tele cu m*na dreaptă i se încep opera iunile de trecere a preparatelor de pe platou, pe farfurieș ș țspre marginea dinspre bra țdupă ce s#a servit cantitatea ec$ivalentă pentru o por ie, se a ează cle tele pe platou, ospătarul se retrage i prinț ș ș șspatele consumatorului servit trece la altă persoană pentru a o servise continuă opera iile p*nă c*nd se servesc to i consumatorii sau toate preparatele de pe platouț țla terminarea servirii preparatelor se urează consumatorilor ”1oftă bunăW”

S#r"ir#% l% 0%r0uri#:se practică atunci c*nd numărul consumatorilor este mai mare3recep ii, revelioane, nun i, botezuri4ț țgustările de regulă cele reci, sunt montate de la sec ii pe farfurii, cu cca -/#- minute înainte de începereațopera iilor de servire, în a a fel înc*t acestea să nu# i piardă din aspectț ș șconsumatorii sunt servi i pe partea dreaptă, încep*nd cu persoanele oficiale sau cu cele sărbătorite.ț

S#r"ir#% cu %8utorul căruciorului:se folose te în condi iile în care numărul clien ilor este foarte mare i ace tia sunt grăbi i, iar forma ia de lucruș ț ț ș ș ț țeste incompletă preparatele, de regulă, în stare rece, se montează la sec iile de produc ie pe farfurii, care sunt a ezate pe blaturileț ț șcăruciorului


24/35

căruciorul este împins c*t mai aproape de masa clien ilor i se ridică două farfurii, una cu m*na dreaptă i altaț ș șcu m*na st*ngăse serv te pe partea dreaptă a clien ilor, mai înt*i farfuria din m*na dreaptă, apoi cea din m*na st*ngă, trec*ndu#ș țse aceasta în m*na dreaptădupă ce au fost servi i to i consumatorii de la masă, se trece la altă masă, p*nă se epuizează farfuriile de peț țcărucior, sau p*nă c*nd sunt servite toate persoanele.

S#r"ir#% cu %8utorul tă"ii:

se practică de regulă la servirea gustărilor din cupe, ceCti sau pa$are3salate de crudită i, ouă la pa$ar, etc4ț

a ezate pe o tavă de serviciu, acoperită cu un erve el. E*ngă acestea se a ează i un număr corespunzător deș ș ț ș șfarfurioare suport. Tava se transportă pe antebra ul i palma st*ngă, p*nă la masăț șcu a%utorul m*inii drepte se ridică de pe tavă farfurioara cu pa$arul, cea ca sau cupa, se serve te pe parteaș șdreaptă a consumatorului, a ez*ndu#se în fa a acestuia cu emblema de pe farfurioară spre mi%locul blatuluiș țse retrage prin spatele consumatorului servit i se repetă servirea, efectu*ndu#se acelea i opera iiș ș țîn cazul în care pentru consumarea gustării se folose te linguri a sau furculi a, acestea se aduc pe o tavă, odatăș ț țcu celelalte obiecte de servire, i se a ează pe farfurioara supot, care a fost a ezată în prealabil în fa aș ș ș țconsumatorului, în această situa ie linguri a se a ează cu cău ul în %os i furculi a cu din ii în %os, spri%inite deț ț ș ș ș ț țmarginea farfuriei, iar m*nerele pe fa a de masă.ț

S#r"ir#% cătr# &oi lucrători:

în cazul în care numărul consumatorilor este mai mare sau nu este spa iu suficient pentru a servi preparatele peț partea st*ngă, se poate folosi sistemul de servire de către doi lucrătoritransportul farfuriilor sau a platourilor se ine de către un lucrătorțla masă, un alt lucrător av*nd în m*na st*ngă o farfurie suport, ridicată de pe consolă, preia cu m*na dreaptăfarfuria întinsă de deasupra setului adus de la oficiu i o trece pe farfuria suportșcu a%utorul m*inii drepte execută opera iunile de servire la farfurie sau după caz, la platouțopera iunile se efectuează în spatele sau în imediata apropiere a consumatorului ce urmează a fi servit.ț

S#r"ir#% i$&ir#ctă:se practică atunci c*nd numărul clien ilor este mai restr*ns, iar sortimentul gustărilor este diversificatțse oferă platoul pe partea st*ngă a consumatorilor, cle tele fiind îndreptat spre consumatori cu m*nerele, d*ndu#ș

le posibilitatea să se servească singuri supă preferin e i în cantită ile doriteț ș țdupă ce platoul a fost oferit tuturor consumatorilor i c*nd pe acesta nu au mai rămas gustări, platoul se a eazăș șîn mi%locul mesei sau se a ează pe masă sau pe g$eridonșîn cazul preparatelor calde, platoul se a ează pe spirtiera de pe g$eridon sau se duce la bucătărie pentru a seș păstra la calddupă ce au fost consumate gustările servite, se aduce iar platoul, oferindu#se consumatorilor pentru a se servidin nouc*nd consumatorii nu doresc să servească imediat, platoul se a ează la mi%locul blatului mesei, la o distan ăș țaccesibilă, urm*nd ca ace tia să se servească singuri.ș

D#%r%!%r#% /#!#lor5ebarasarea meselor se face în mod diferit, în func ie de numărul i structura obiectelor de servireț ș

folosite la consumarea preparatelor. "arfuria pentru gustări peste care au fost a ezate cu itul i furculi a pentruș ț ș țgustări, cu m*nerele îndreptate spre dreapta consumatului, se ridică cu m*na deaptă prin partea dreaptă aclientului, Se trece în m*na st*ngă efectu*ndu#se opera iunile de debarasare la două sau trei farfurii, în func ieț țde preparatele neconsumate.

1a$arele, ce tile sau cupele din care s#au consumat gustările se ridică de la masă cu m*na dreaptă, peș partea dreaptă a consumatorului, odată cu farfurioarele suport pe tava ce se află pe antebra ul i palma st*ngăț șîncep*nd dinspre antebra spre palmă. "arfurioarele se pot a eza pe tavă, una peste alta în seturi spre antebra ulț ș țst*ng, iar linguri ele i furculi ele la un loc, spre marginea tăvii dinspre bustul c$elnerului.ț ș ț


25/35

IV E0#ctu%r#% o)#r% iilor !)#ci0ic# c%3%r# i %li/#$t% i#ț ș ț &ctivită ile desfă urate în cadrul structurilor de primire turistice 3cazare, alimenta ieț ș ț

agrement,tratament, comer etc.4 constituie un tot unitar, fiind păr i componente ale produsului turistic, careț țimpune asigurarea corela iei dintre categoria structurii de primire i calitatea celorlalte servicii.ț ș

S#r"iciul 0ro$t-o00ic#

1u$c9i% r#c#)9i#i

Pre!tirea primirii clienţilor

)tapele pregătirii primirii clienBilor:0rganizarea activităBii: asigurarea imprimantelor Ci materialelor necesare desfăCurării activităBiiFfiCe de anunBarea sosiriiFplecării, tic$et#legitimaBie, diagrama camerelor, diagrama grupului.9onfruntarea situaBiei scriptice a camerelor cu cea faptică primită de la camerista.1rimirea de la rezervări a mapei X. +mpreună cu “lista sosirilor”.9onfruntarea datelor din lista sosirilor cu cele din comanda de rezervare pentru a vedea daca:

nu s#au strecurat greCeli de inregistrare, ca de exemplu: nu a fost înregistrată comanda, sau a fost înregistrată pentru alt tip de spaBiu, sau pentru altă dată C.a.urmează să sosească grupuri de G+1#uri în comandă s#au solicitat servicii suplimentare Euarea măsurilor corespunzătoare pentru rezolvarea problemelor enumerate mai sus:se repartizează camera conform solicitărilor din comandăse organizează primirea G+1#ului sau grupului se ia legătura cu prestatorii de servicii în vederea asigurării serviciilor conform dorinBei clientului 1realocarea camerei în diagrama zilei conform solicitării.Gerificarea prin sonda% a camerelor pentru a vedea dacă ele corespund.

)tapele pregătirii primirii G+1#urilor Ci clienBilor casei# G+1#urile Ci clienBii casei sunt categorii de clienBi cărora li se oferă servicii Ci comodităBi deosebite întimpul Cederii lor

# G+1#urile sunt persoane foarte importante, de regulă celebrităBi din lumea artistică, sportivă etc. caresolicită camere luxoase. 1rezenBa acestora în pensiune necesită în general Ci asigurarea unei securităBisporite

# 9lienBii casei sunt clienBi fideli ai pensiunii care c$iar dacă nu se incadrează în categoria G+1#uri beneficiază de un tratament special datorită frecvenBei cu care apelează la serviciile pensiunii

Et%)#l## se primeCte lista sosirilor aCteptate cu clienBii casei Ci G+1#urile de la rezervări # se studiază fiCierul clienBilor pentru a se informa asupra preferinBelor acestora 3dacă acestea nu sunt

cunoscute se ia legătura cu persoana care a făcut rezervarea sau cu alte persoane în care turistul a fostcazat4 # se transmite tuturor compartimentelor care vor presta servicii clienBilor o situaBie a sosirilor aCteptate

G+1FclienBii casei în care se precizează preferinBele, diferite observaBii privind tratamentul particular alacestora

# se pregăteCte camera preferată sau cea mai bună camera # se pregăteCte un cadou promoBional din partea pensiunii, un coC cu fructe sau cu flori o sticlă de vin .

bomboane împreună cu cartea de vizită a managerului $otelului # se anunBă managerul $otelului în legătură cu ora aproximativă a sosirii acestor clienBi pentru a#i

înt*mpina


26/35

# Ceful recepBiei sau managerul, împreună cu guvernanta, verifică dacă totul este pregătit conformstatutului Ci preferinBelor G+1#ului

ru)uriSosirea unui grup format dintr#un număr mare de persoane, poate pune recepBiei o serie de probleme în legăturăcu servirea eficientă a clienBilor at*t a celor din grup 3din cauza timpului mare necesar sosirii acestora4 c*t Ci acelorlalte categorii de clienBi, prezenBa grupului în locul recepBiei paraliz*nd practice activitatea acesteia.5e aceea este necesar să se organizeze foarte bine pregătirea primirii grupurilor. 1entra aceasta se vor parcurgeurmătoarele etape:

# se organizează o mică recepBie într#un spaBiu alăturat “recepBiei” 3prevăzut cu fotolii, măsuBă etc.4# se pregăteCte un mic protocol de primire 3apă minerală, cafea sau ceai, în funcBie de anotimp4 # se atribuie camerele în diagrama zilei astfel încăt toate să se afle pe acelaCi eta% sau pe eta%e successive # se întocmeCte diagrame grupului# se pregătesc c$eile, fiCele de anunBare a sosirii#plecării, diagrama grupului completă # se anunBă toate compartimentele care urmează să participle la sosirea grupului

alimentaBie: pentru a se pregăti prima masă Ci se transmit informaBii precumnaBionalitatea grupului, numărul de persoane, ora sosirii, baremul de masă, numărulmeselor

transport: în vederea aCteptării la aeroport eta%: pentru a pregăti camerele p*nă la ora anunBată

Primirea propriu"zis!

)tapele primirii propriu#zise:# desfăCurarea protocolului specif primirii 3salut, urmat de formulele de desc$idere a dialogului4 # se solicită informaBiile necesare pentru continuarea dialogului:

o dacă are rezervare ( numeleo daca nu are rezervare ( tipul spaBiului

# prezentarea ofertei în vederea alegerii spaBiului de cazare dorit# atribuirea camerei 3în diagrama zilei sau pe calculator4# completarea datelor personale in cartea de imobil # completarea tic$etului de legitimaBie

# confruntarea fiCe completate cu documentul de identitate, recepBionerul semn*nd pentru conformitate # stabilirea modalităBii de plată# întocmirea notei de plată Ci încasarea contravalorii acesteia în situaBia ac$itării anticipate # înm*narea tic$etului#legitimaBiei, a documentului de identitate Ci a planului unităBii # intenBia de a apela la serviciile unităBii # înc$eierea protocolului Ci urările de se%ur plăcut, cu înm*narea c$eii baga%istului care îl va conduce pe

turist în cameră 5upă plecarea turistului, se desc$ide contul acestuia folosing fie situaBia prestaBiilor Ci decontărilor 3evidenBanormală4, fie gestiunea electronicăVIP-uri1rimirea propriu#zisă a unui G+1 se particularizează prin:

# înt*mpinarea acetuia de către administratorul pensiunii sau Ceful recepBiei care desfăCoară protocolulspecific primirii: salutul personalizat 3adres*ndui#se pe nume4, împreună cu urările de bun venit

# conducerea în $olul pensiunii unde este invitat să ia loc Ci este servit cu o băutură de bun venit # prezentarea camerei atibuite, G+1#ul este informat că + s#a pregătit camera cea mai bună sau camera

preferată# completrea cartii de imobilcu datele din fiCierul clientului# oferirea altor informaBii utile# invitarea G+1#ului să semneze în cartea de onoare a pensiunii# conducerea la cameră Ci prezentare acesteia

ru)uri


27/35

1rimirea grupului se particularizează prin faptul că g$idul sau însoBitorul grupului devine “intermediar” întrerecepBioner Ci membrii grupului.8n cadrul acestei activităBi se pot individualiza trei momente distincte:

- înt*mpinarea grupului la peron de către personalul de $ol Ci conducerea acestuia în minirecepBia undevor fi invitaBi să ia loc Ci vor fi serviBi cu apă minerală, cafea sau ceai.

= dialogul recepBioner#g$id, ocazie cu care recepBionerul:# desfăCoară protocolul specific g$id#grup# prezintă oferta indic*nd camerele atribuite grupului Ci oferind informaBii despre amplasarea, priveliCtea

dotările acestuia# înm*narea plicului în care se află c$eile # oferă alte informaBii în legătură cu serviciile incluse# înc$eie protocolul împreună cu urările de se%ur plăcut < dialogul g$id#grup 3desfăCurat în minirecepBie4, cu această ocazie g$idul:# prezintă grupului oferta preciz*nd tipul camerelor atribuite, confortul, dotările# atribuie camerele în diagrama grupului, trec*nd numele turiCtilor în dreptul numărului camerei# înm*nează fiecărui turist c$eia # oferă informaBii în legătură cu ora Ci locul servirii mesei sau ale înt*lnirii pentru vizitarea unor obiective

turistice# urările de se%ur plăcut

# conducerea la camere1ro$t-o00ic#

1u$c9i% co$ci#r'#”

9oncierge este pentru client persoana de încredere care poate rezolva orice problemă, care are răspuns laorice întrebare Ci a cărei preocupare permanentă este asigurarea unui se%ur c*t mai agreabil. )l îndeplineCte rolude “gazdă” care se află permanent la dispoziBia clientului.

&ctivităBile specifice acestei funcBii sunt:gestiunea c$eilor transportul baga%elor

conducerea la camerăînc$irieri de autoturismeînc$irieri de %ocuri, articole de uz casnic, materiale sportive s.a.asigurarea securităBii pasagerilor Ci a bunurilor acestoraoferirea unei game largi de informaBiirezervări de locuri în mi%loacele de transport, în restaurante, unităBi de cazare, la spectacole, manifestări sportiveetc.intermedieri 3servicii speciale: g$id, babA#sitter, translatori s.a.4curierat#comisariatdesfaceri de mărfuri 3daca au organizat un punct4 convorbiri telefonice din recepBie

preluarea Ci transmiterea mesa%elor către clienBiprimirea Ci distribuirea corespondenBeitrezirea la ore fixecomenzi taxiVpăstrarea baga%eloracordarea primului a%utor


28/35

Acti"it%t#% lucrătorului Co$ci#r'# or'%$i3%tă )r#!t%r#% !#r"iciilor !)#ci0ic#!olicit%t# cli#$t

O0#rir#% i$0or/%9iilor+nformaBiile oferite trebuie să fie corecte, complete Ci exacte Ci trebuie să Bină seama de pretenBiile

individuale ale clientului1rincipalele categorii de informaBii ecordate clienBilor sunt:

informaBii despre unitate 3amplasare, adresă, posibilitate de acces, tipusi de spaBii, categorii de confort, servicioferite, tarife practicate etc.4

# informaBii despre serviciile oferite de unitate# informaBii privind posibilităBile de petrecere a timpului liber # agrement spaBiu# agrement de divertisment 3cazinouri, discoteci, restaurante, baruri etc.4# agrement cultural#artistic 3spectacole, concerte, filme, muzee etc.4# evenimente speciale, festivaluri etc.# informaBii turistice 3obiective turistice, posibilităBi de acces. cost4# informaBii privind accesul în diferite zone# informaBii privind orarul traseelor, diferitelor mi%loace de transport# informaBii despre alte unităBi de cazare# informaBii despre adrese utile:# instituBii publice 3ambasade, consulate, ministere4# bănci, companii de asigurări# prestatori de servicii 3medici, notari, avocaBi, reparaBii diverse4# biserici, mănăstiri# numere de telefon# informaBii despre modul de funcBionare a dotărilor din camere0ferirea informaBiilor de către lucrătorii 9onciergeFrecepBioneri se poate face verbal Ci în scris 3pliante,

broCuri, fluturaCi, afiCe, calendarele unor evenimente etc.4Pri/ir#% i tr%$!/it#r#% /#!%8#lor8n funcBie de modalitatea de formulare Ci transmitere mesa%ele pot fi:

lăsate direct la recepBie

primiteFtransmise telefonicprimiteFtransmise prin fax

1reluarea mesa%elor lăsate la recepBie 3verbal sau în scris4dacă mesa%ul este verbal, lucrătorul îl va nota în formularul “I)S&Y)”va nota toate datele necesare transmiterii corecte a mesa%uluiîl pliază Ci îl va aCeza în căsuBă

5acă mesa%ul este de%a scris, se pune într#un plic pe care se notează numele destinatarului, data Ci ora Cise aCează la panoul de c$ei dacă mesa%ul nu este scris, se oferă cleintului formularul “I)S&Y)” pentru a#lcompleta, se introduce într#un plic, not*ndu#se aceleaCi date de identificare

Pri/ir#% i tr%$!/it#r#% cor#!)o$$9#i1e adresa pensiunii pot sosi următoarele categorii de corespondenBă: recomandate, telegrame, mandate

poCtale, faxuri, colete8n vederea distribuirii ei, parcurgem următoarele etape:

se selectează corespondenBa apecială 3telegrame, recomandate, mandate poCtale etc.4se împarte restul corespondenBei în trei categorii

o pentru clienBii înregistraBio pentru clienBii care vor venio pentru clienBii plecaBi

se notează pe plic data Ci ora sosiriise distribuie clienBilor astfel:

o pentru cei prezenBi se aCează la panoul de c$ei


29/35

o pentru clienBii plecaBi se reexpediazăo pentru cleinBii care urmează să sosească, se păstrează într#un fiCier alfabetic

8nm*narea corespondenBei se va face numai personal destinatarului, la prima înt*lnire cu acesta.Tr#3ir#% l% or# !olicit%t#

este serviciul prestat la cererea clientului recepBionerul întocmeCte formularul “"oaia pentru treziri” înregistr*nd numărul camerei în dreptul oreisolicitatetrezirea se face prin trimiterea cameristei, de către centrala telefonică sau utiliz*nd un sistem automat de trezire

dacă clientul nu răspunde se revine peste -/ minute

Pă!tr%r#% %'%8#lor cli#$tuluieste un serviciu oferit clienBilor $otelului în prima Ci ultima zi de se%ur av*nd în vedere faptul că ziua $otelierăîncepe la orele -= iar pe litoral la orele -L Ci se termină la orele -=, aceCtia put*nd sa beneficieze de întreaga zide se%ur.1restarea acestui serviciu presupune existenBa în bacN#office 3în spatele recepBiei4 a unui spaBiu speciaamena%at

Pri/ir#% i r#3ol"%r#% r#cl%/%9iilor1riuncipalele motive care generează reclamaBii sunt:

comportamentul necorespunzător al clientuluilipsa de promptitudine în procesul de servirecurăBenia Ci igiena necorespunzătoare în spaBiul de cazareremedierea cu înt*rziere a unor defecBiuni

)ste o situaBie care cere mult tact din partea recepBionerului. 8n primul rand acesta trebuie să#Ci păstrezecalmul indiferent de formele de adresare ale clientului.

9lientul trebuie liniCtit pentru a se putea stabili exact în ce constă problema:se înt*mpină clientul cu o atitudine adecvatanu se întrerupe clientul din relatarea problemeise cer scuze c$iar dacă nu este vina pensiunii nu se disculpă d*nd vina pe altcineva

se mulBumeCte clientului pentru că a semnalat problema, aceasta fiind o cale de îmbunătăBire a activităBii se discută cu clientul posibilitatea de a acBiona Ci se a%unge la un acord asupra soluBiei celei mai indicate se ia legătura cu compartimentele implicate se înregistrează plăngerea Ci acBiunile întreprinse în registrul front#office#uluise ia legătura cu clientul pentru a vedea dacă acesta este mulBumit de modul în care a fost rezolvată problema

S#r"iciul 0ro$t-o00ic#

1u$c9i% r#3#r"ări”

!ezervara poate fi definită ca fiind v*nzarea 3înc$irierea4 anticipată a unui spaBiu de cazare.1rincipalele modalităBi de rezervare a spaBiilor de cazare sunt:prin intermediul unui sistem de rezervare ale unor agenBii de rezervare sau prin sisteme de rezervare în reBeacare pot fi afiliate sau neafiliateprin intermediul unei agenBii de voia%rezervarea directă adresată direct pensiunii

8n acest din urmă caz, comenzile de rezervare pot fi primate de către pensiune# verbal # la recepBia pensiunii # prin telefon

# în scris ( prin fax, telex, scrisoare, e#mailProc#&ur% r#3#r"%r# % !)%9iilor c%3%r#


30/35

1resupune parcurgerea următoarelor etape:1rimirea comenzii de rezervare

= Gerificarea disponibilităBilor 3a camerelor libere4Euarea deciziei de acceptare sau neacceptare a comenzilor de rezervare

; Stabilirea detaliilor rezervării:a tipului spaBiului înc$iriatnegocierea tarifului, solicit*nd garanBia de rezervare sau precizarea orei limită

Solocitarea confirmării

> 8nregistrarea comenzilor de rezervare acceptatepe calculator în documentele de evidenBă ( )videnBa rezervărilor sau !egistrul

8ntocmirea răspunsului Ci expedierea luiL 8ndosarierea comenzilor de rezervare

cele accepate, împreună cu copia răspunsului Ci alte corespondenBe se păstrează în receBie, p*nă la onorarea lorîn dosarul lunii, iar în cadrul acestuia în mape organizate pe zilele de sosire ale turistilot 3mapa zilei4cele neacceptate, împreuna cu copia răspunsului se păstrează într#un biblioraft aflat la conducerea unităBii

S#r"iciul #t%8

)ta%ul este serviciul care are rolul de a pregăti spaBiile de cazare pentru înc$iriere, de a crea o atmosferă relaxantă, primitoare pentru clienBi.

9ompartimentul de eta%, prin activităBile sale asigură:curăBenie Ci întreBinere:

# spaBiile de cazare # spaBiile de folosinBă comună interioare Ci exterioare # spaBiile anexe.

păstrarea obiectelor uitate sau pierdute de clienBiprestarea unor servicii suplimentare cu plată sau fără platăasigurarea funcBionării tuturor instalaBiilor, în colaborare cu compartimentul te$nic.

&ctivitatea compartimentului “)ta%” se desfăCoară la nivelul următoarelor sectoare de activităBi: la nivelul spaBiilor

de cazare, spaBiilor de folosinBă comună interioare Ci exterioare, spaBiile anexe, serviciile len%erie Ci spălătorie.Or'%$i3%r#% %cti"ită9ii 3il$ic# &i$ c%&rul !#r"iciului #t%89areul cu personalul presupune întrunirea lucrătorului compartimentului eta% sub conducerea guvernantei

generale, înaintea începerii programului Ci după ce personalul s#a sc$imbat în uniformă de lucru. 1roblemele abordate la careu în uniformă de lucru:1roblemele abordate la careu sunt următoarele:

9ontrolul Binutei personalului&naliza situaBiilor deosebite din ziua precedentă cum ar fi:reclamaBii din partea clienBilor mutarea clienBilor dintr#un spaBiu de cazare în altuldefecBiuni apărute în spaBiul de cazarecerinBe speciale ala clienBilor G+1abateri de la comportamentul profesional!epartizarea sarcinilor zilei respective în funcBie de necesităBi

d &provizionarea pentru îndeplinirea sarcinilor zilei respective+nstruirea personalului cu privire la modul de utilizare a ustensilelor Ci materialelor de curăBenie noi Ci informarea personalului cu privire la evenimentele mai importante care se desfăCoară sau se vor desfăCura în unitate în perioadarespectivă.

)c$ipamente Ci materiale cel mai des folosite în procesul de curăBenie sunt:)c$ipamente electrice de curăBenie:aspiratoaremaCini de curăBat Ci lustruit pardosealamaCini de curăBat moc$ete, covoare Ci carpete.


31/35

9ărucioarelepentru trnsportul len%eriei curate de la spălătorie la depozitul de len%erie sau direct în oficiile cameristelor pentru transportul len%eriei la spălătoriecărucioare folosite în procesul de curăBenie3 căruciorul cameristei47stensile pentru curăBenielavete de p*nză bureBimături Ci periimopurigăleată din plasticfăraCpompă pentru desfundarea instalaBiilor sanitarereciepent pentru colectarea gunoiuluitrusă pentru scosul petelor

d Iateriale folosite la efectuarea curăBeniei 9ategorii:

detergenBiacizi de curăBaresubstanBe abrazivesolvenBi organicidezinfectanBidezodorizanBi

materiale de lustruit

O)#r%9iil# #0#ctu%t# 2$ ti/)ul cură9#$i#i 2$tr-o c%/#ră

r.ctr. 0peraBii efectuate Tipuri de camereliberă ocupată eliberată

-. 0peraBii preliminarii# aran%area căruciorului de eta%,

ordonarea materialelor,ec$ipamentelor Ci a ustensilelornecesare pentru curăBenie

# asigurarea c$eilor pentru camerele

repartizate# bătaia în uCă# verificarea listei primite de la

guvernanta generală cu situaBiareală a camerilor

# se aCează căruciorul l*ngă uCacamerei pentru a nu deran%a clienBiicare circulă pe $ol.

Z Z Z

=. Se intră în cameră, se aprind toateluminile Ci se verifică dacăfuncBionează.

Z Z Z

. Se verifică dacă sunt obiecte uitate declienBi sau eventuale pagube.

# # Z

. Se verifică inventarul camerei # # ZL. Se debarasează resturile mena%ere. # Z Z?. Se desfaBă patul3len%eria de pat folosită

Ci prosoapele se pun în sacul de pecărucior, nu se aruncă pe %os pentru căse murdăreCte Ci mai tare Ci nu se Cterge

# atunci c*nd estecazul

Z


32/35

nimic cu ele4.-/. Se efectuează curăBenia în balcon. # Z Z--. Se aspiră3de sus în %os4 tavanul, pereBii,

perdelele, draperiile, mobilieru,moc$eta Ci se scot eventualele pete.

# Z Z

-=. Se înfaBă patul. # sau doar searan%ează

Z

-. Se spală Ci se dizinfectează pa$are,scrumiere etc.

# # Z

-.

Documents

Model Lucrare Finala