2
Modele ale procesului de invatamant Modelul logocentric Este cel mai raspândit model de organizare si desfasurare a instruirii si porneste de la premisa explicativ-stiintifica: stiinta este un produs, rezultat finit si bilant de adevaruri exprimate într-un corp de cunostinte; obiectivul fundamental îl constituie transmiterea informatiilor esentiale de catre profesor, modelul fiind centrat pe monopolul absolut al cadrului didactic. In cadrul acestui model obiectul instruirii îl constituie aspectele notionale , logice si mai ales cantitative, metodele sunt frecvent analitice. - avantajele modelului constau în faptul ca se poate transmite un volum mare de cunostinte într-un timp relativ redus la un numar foarte mare de elevi (economicitate); de asemenea, sunt achizitii ale culturii, valori care nu pot fi transmise decât prin acest canal de comunicare (J. Bruner spunea ca valorile culturii nu se descopera ci se transmit); - dezavantajele modelului sunt ca acesta genereaza pasivismul elevilor, solicitând prea putine resurse intelectuale si afective din partea elevilor; formativitatea învatamântului în aceasta maniera este foarte scazuta: prescurteaza foarte mult procesul de învatare: cunostintele sunt retinute numai la nivel amnezic, potentialul lor de operationalitate fiind foarte redus; subestimeaza realitatea si cultiva aspectul livresc al procesului de instruire; Modelul tehnocentric Este centrat pe eficienta si pe performanta în învatamânt , pe rationalizarea procesului de predare - învatare, în sensul descompunerii învatarii în operatiile sale. Astfel, instruirea devine din perspectiva acestui model o înlantuire de procedee si de tehnici de lucru, promovând: definirea operationala a obiectivelor, analiza temeinica a continuturilor, analiza dificultatilor de învatare, instrumentalizarea metodologiei

Modele ale procesului de invatamant

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Modele ale procesului de invatamant

Modele ale procesului de invatamant

Modelul logocentric

Este cel mai raspândit model de organizare si desfasurare a instruirii si porneste de la premisa explicativ-stiintifica: stiinta este un produs, rezultat finit si bilant de adevaruri exprimate într-un corp de cunostinte;  obiectivul fundamental îl constituie transmiterea informatiilor esentiale de catre profesor, modelul fiind centrat pe monopolul absolut al cadrului didactic. In cadrul acestui model obiectul instruirii îl constituie aspectele notionale , logice si mai ales cantitative, metodele sunt frecvent analitice.

-         avantajele modelului constau în faptul ca se poate transmite un volum mare de cunostinte într-un timp relativ redus la un numar foarte mare de elevi (economicitate); de asemenea, sunt achizitii ale culturii, valori care nu pot fi transmise decât prin acest canal de comunicare (J. Bruner spunea ca valorile culturii nu se descopera ci se transmit);

-         dezavantajele modelului sunt ca acesta genereaza pasivismul elevilor, solicitând prea putine resurse intelectuale si afective din partea elevilor; formativitatea învatamântului în aceasta maniera este foarte scazuta: prescurteaza foarte mult procesul de învatare: cunostintele sunt retinute numai la nivel amnezic, potentialul lor de operationalitate fiind foarte redus; subestimeaza realitatea si cultiva aspectul livresc al procesului de instruire;

Modelul tehnocentric

Este centrat pe eficienta si pe performanta în învatamânt , pe rationalizarea procesului de predare - învatare, în sensul descompunerii învatarii în operatiile sale. Astfel, instruirea devine din perspectiva acestui model o înlantuire de procedee si de tehnici de lucru, promovând: definirea operationala a obiectivelor, analiza temeinica a continuturilor, analiza dificultatilor de învatare, instrumentalizarea metodologiei didactice, recurgerea la evaluarea operationala si la fedback. Modelul poate fi considerat un complex de operatii de inginerie didactica, impulsionat si de dezvoltarea calculatorului.

-         dezavantajele modelului constau într-o supraorganizare a instruirii care poate deveni o frâna în calea creativitatii si spontaneitatii elevului;

-         duce la formarea unor stereotipuri atât de predare cât si de învatare.