Upload
ale-sandolache
View
311
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
morfologia dintilor
Citation preview
A. DA
Primsecunzi dinți depuține v
Con 1.6 ‐ 2.6 ‐
CronolDebutuFinalizaErupţiaFormar Dimenlungime
înălţim
diametrvestibu
diametr
lungime P M D
N
ataşat uredus în
B. CARA
ocluzală
ATE GENE
mii molari susuperiori (s pe arcada variații anatform sistem‐ pentru mo‐ pentru mo
logie: ul calcificărarea formăa rea comple
nsiunile mea totală m
ea coronar
rul coronarlar
rul coronar
ea rădăciniPalatinale:MV DV
Numărul loun lob M‐P cn cursul filog
RACTERIAre o formăă.
V.2.1
ERALE:
uperiori ocuspre mezialmaxilară. Dtomice şi demului internolarul prim olarul prim
rii ării smalţul
etă a rădăci
edii ale primedie
ră
r M-D
r V-P
ii:
bilor de dezcare este degenezei).
STICI MOă cuboidală
PRIMU
upă pozițiile) şi cu molaDintre toți me aceea va fnațional de nsuperior drsuperior stâ
lui
inii
imilor mola22-23 mm
7 - 8 mm
10 -10,8mm
11,7 mm
13-14 m 12,5-13 12,5-12
zvoltare varenumit tube
ORFOLOGformată di
UL MOLA
e 6 pe arcadarii secunzi smolarii supefi folosit ca snotare, codept âng
Săpt3 – 46 – 79 -1
ri superiori
m
mm 3mm 2,7mm
riază între 4erculul lui C
GICE CORn patru lob
AR SUPE
dele dentaresuperiori (spriori este cestandard îndurile lor su
tămâna 25 i4 ani 7 ani 0 ani
sunt următ
4 şi 5 (2 V şi Crabelli (ace
RONAREi şi având p
ERIOR
e fiind vecinpre distal). el care prez comparațient:
i.u.
toarele:
2 P), uneoresta este un
E: atru fețe la
ni cu premoSunt cei mintă cele mae cu ceilalți
ri mai existân mugure de
terale şi o f
olarii ai mari ai .
ând entar
față
I. FAȚA
2. ContuA
cervical
a) margmai marelieful b) marguşoară dmarginespre rădradiculac) marg
Dimen
Co
A VESTIBU
urul: Are forma uă şi ocluzală
ginea ocluzare decât cecuspizilor Mginea cervicdenivelare îea cervicalădăcini. Acesară. ginile aprox
nsiunile feței Vsup
nturul feței VEs
ULARĂ:
unui trapez ă.
ală: are forl distal. BraM‐V şi D‐V. cală: are forîn zona bifuă este formaste segment
ximale: sunt
VESTIBULARperior drept 1
VESTIBULAREuperior drept
cu baza ma
ma unei linațele acesto
rma unei linurcației rădăată din douăte sunt sepa
t uşor conve
RE a primului 1.6
E a primului mt 1.6
1
o
are spre ocl
ii frânte aseor “V”‐uri su
nii foarte puăcinilor vestă segmentearate printr
exe şi puțin
molar
molar Fațadr
c
1.Dimensiu
înălț lățim
ocluzală) lățim
uzal. Este fo
emănătoareunt mult des
uțin curbatetibulare. Une curbe la car‐un punct în
convergent
a VESTIBULArept 1.6 (dintecolorația spec
ni:
țimea 7,5‐8 mea maximă
mea minimă
ormat din p
e literei “W.schise, ele r
e (aproape oneori existăare convexitndreptat sp
te spre cole
ARĂ a primulue natural extracifică fumători
precară.
mm ă 10 mm (în
ă 7,4 mm (ce
patru margin
. ”V”‐ul mezreprezentân
orizontală) c impresia cătatea este dpre bifurcați
et.
ui molar superas). Se observăilor cu igienă
n 1/3
ervical)
ni: M, D,
zial este nd
cu o ă dirijată ia
rior ă
d
3. Relie
Ca
s
o
cv
II.FAȚAEste ma1. Dime
î
2. Contua) margmezial eM‐P şi Db) marg
Marginea mmediană. Înd)margineamezială.
Estecerv
Con Datvestsens
ful: Cei doi cuspambele senPrezintă unspre distal (La ½ feței vo fosetă. Dacă dintelcu cel DV, dvestibulari smolar supe
A PALATINai lată la nivensiuni: înălțimea emarginea our: are tot fginea ocluzaeste cu mulD‐P. ginea cervic
mezială are n 1/ 3 cervica distală es
e uniform covicală. vexitatea mtorită înclinătibular este s ocluzo‐cer
pizi vestibulnsuri cu conn şanț vertic(datorită favestibulare,
e este examdar cel MV ese poate obrior).
NALĂ: vel ocluzal d
ste mai micocluzală are forma unui ală: are tot t mai mare
cală: are for
Relieful feței
convexitatecală conturute mai scur
onvexă de l
maximă esteării puterniposibil să srvical.
lari deseneavexitatea mcal care sepaptului că loşanțul vert
minat separeste un pic bserva o par
ecât fața ve
că decât cealățimea de trapez cu bforma unudecât cel d
rma unei lin
i VESTIBULA
ea maximă ul devine pltă, mai con
a unghiul D
e în 1/3 medce a coroanse vadă o pa
ază relieful maximă în 1/ară cei doi lbul mezial eical (denum
at în pozițiemai mare. Prte din cont
estibulară.
a a feței ves10,2 mm
baza mare oi “W” coresdistal în conf
nii uşor curb
ARE a primulu
la întâlnireat, uneori cvexă şi mai
D‐Ocl. care e
diană. nei acestui marte din fața
feței vestib/3 cervicalăobi vestibueste mai mamit şi şanț de
e verticală, Pe un plan mturul cuspid
stibulare
cluzal şi bazspunzător ceformitate şi
be cu conve
ui molar super
a 1/3 ocluzachiar concavconvergen
este rotunjit
molar, la oba distală car
bulare care eă spre mezialari şi care eare decât cee descărcar
cuspidul MVmai posteriodului MP (ve
za mică cervelor doi lobi cu diferen
exitatea spre
rior drept 1.6
ale cu 1/3 v. tă decât cea
t şi până la
bservația dinre este conv
este convexal. este situat mel distal). re) se termin
V este sensor celor doiezi planșa p
vical. i palatinali.ța dintre cu
e apex.
a
linia
nspre vexă în
x în
mai
nă într‐
ibil egal i cuspizi primului
”V”‐ul uspizii
c) margdouă msuperpounghiul 3. Relie
c sCC
ej
îts
III. FAȚ1. Dime
ginile aproxargini aproxozabilă pe mocluzo‐dist
ful: convex în dsunt prezenCuspidul MCuspidul DPmare dintre
Reliefulexistă un şajumătatea îmai spre disîn 50‐60% dtuberculul lseparat de
ȚA MEZIAensiuni: este
Conturul și d
ximale: suntximale estemarginea Mtal mult ma
ublu sens cnți doi lobi pP este relatP este mult e cuspizii DP
l feței PALATIanț palatinaînălțimii fețstal datoritădin cazuri pelui Carabellicuspidul M
LĂ: e cea mai la
dimensiunile f
t convergene mult mai m a feței vesti rotunjit.
cu convexitapalatinali: Mtiv rotunjit şmai scurt şP ai molarilo
INALE al cu origineței palatinală dimensiune lobul MP i. Acest tubP printr‐un
ată dintre to
feței PALATIN
nte spre cervmare decât tibulare. M
atea maximMP și DP. Ceşi înalt. El rei îngust şi aor superiori
ea pe fața oce. Pe fața pnii mai marapare o forercul are o mic șanț.
oate fețele a
NALE F
sup
vical. Diferela fața vestarginea D s
ă în 1/3 mijel MP este meprezintă 3/re un contui.
Tubecluzală carepalatinală tri a lobului Mmațiune mamare variab
aproximale
Fața PALATINperior drept 1
ența dimensibulară. Mae diferenția
jlocie mult mai ma/5 din diamur mai conv
erculul lui Cae se pierde taiectul acesMP. amelonată bilitate dim
ale dinților
NALĂ a primu1.6 (dinte natu
sională dintarginea M ează de cea a
are decât ceetrul coronex. Este cel
arabelli treptat sprestui şanț est
denumită ensională ș
r laterali.
ului molar ural extras).
tre cele este a FV prin
el DP. nar MD. mai
e te situat
și este
diam diam diam înălţ
2. Contu
adm
îbfcsccCd
Contu
m.V-P la nivm. V-P în 1/m V-P la nivţimea feţei m
urul: are foa)Margineadată de vermarcat de vMP. Creastaînclinată neb)Margineafoarte scurtconturul despre palatinc)Margineacuspidian. MCarabelli esd)Margineamarginea o
rul și dimensimolar
vel cervical/3 cervicalăvelul marginmeziale: 7,5
rma unui tra ocluzală: rsanții ocluzversanții oca marginalăeregulat spra vestibulartă distanță evine un picnal. a palatinalăMaximum dste foarte pa cervicală:ocluzală.
iunile feței MEr superior drep
: 10 mm ă: 11,7 mmnii ocluzale5 mm
rapez cu bazare forma lzali ai cuspizluzali ai cusă mezială emre linia cerviră: este foaplană sau uc convex pâ
ă: este unifode convexitaroeminent : este deseo
EZIALE a pript 1.6
e: 7 mm
za mare spriterei ”V” czilor MV și Dspizilor mezmerge din vicală. arte convexuneori lejerână la vârful
orm convexate este în 1conturul po
ori neregula
imului Faț1.6 (dproce
re ocluzal.u deschiderDV. Conturuiali. Cuspiduversanții cus
xă în 1/3 cer concavă înl cuspidian
xă de la linia1/3 medianoate fi nereată, ea are o
ța MEZIALĂ (dinte natural es carios la ni
rea spre oclul marginii oul MV este spidieni me
rvicală. Ea d 1/3 mediecu o putern
a cervicală pă. Dacă tubegulat. o lejeră conv
a primului moextras). Se obivelul zonei de
uzal. Formaocluzale estmai înalt deziali şi este
devine apoi . Pornind denică înclinar
până la vârfberculul lui
vexitate spr
olar superior bservă existențe contact apro
a este te ecât cel
pe o e aici, re spre
ful
re
drept ța unui oximal.
3. Relie
Sc
Z
C Î
. IV. FAȚAspectu 1. Conturedus. a)margCuspiducuspizi mşi situataccesorb,c)marpe FM. d)margdinți po2. Relie
Relief
ful: Suprafața mconcavă sprZona aproxi
jonc jonc
ConvexitateÎn zona cerv
ȚA DISTALul general e
ur şi dimen
inea ocluzaul DV este mmeziali. Cretă la un niverii dar poaterginile vestiSuprafața Vinea cervicaoate fi aproaful: este coFața distalăEste convex
eful feței MEZI
Conturuprimul
mezială estere cervical. imală de cocțiunea 1/3 cțiunea 1/3 ea maximă evicală există
LĂ: ste acelaşi c
siuni: contu
ală: este mamult mai preasta marginel mult mai e fi traversaibulară şi pV este compală: prezintape rectilininvex în dubă este mult xă în ansam
ZIALE a primudrept 1.6
ul și relieful felui molar supe
e convexă în
ontact este rocluzale cuV cu 1/3 meste situatăă o uşoară d
ca la fața m
urul este as
arcată de cuoeminent dnală D este cervical dectă de un şaalatinală suplet vizibilă.tă o lejeră cie. blu sens. mai mică de
mblul ei şi de
ului molar sup
eței DISTALEerior drept 1.6
n partea ocl
rotundă sauu 1/3 mediamediană în să în apropiedepresiune
mezială.
emănător c
uspidul DV, decât cel DPmult mai sccât creasta nț distal. unt superpo onvexitate î
ecât fața mevine lejer
perior Faț
a
6 Fața
uzală şi dev
u ovoidă. Eană în sens osens V‐L rea margini
cu cel al fețe
creasta maP. Cei doi cucurtă în senmarginală m
ozabile pe m
în direcția m
ezială. plană în sec
ța MEZIALĂ a1.6 (d
a DISTALĂ adrept 1.6 (d
vine mai mu
a se situeazăocluzo‐cerv
ii ocluzale
ei meziale,
rginală distuspizi maschns VP, mai pmezială. Nu
marginile co
marginii ocl
ctorul rădăc
a primului modinte natural e
a primului moldinte natural ex
ult plană sau
ă la: ical,
dar este mu
ală şi cuspidhează parțiapuțin proemu are tuberc
orespunzăto
luzale. La an
cinii DV.
olar superior dextras).
lar superior xtras).
u
ult mai
dul DP. al cei doi minentă culi
oare de
numiți
drept
ZV
C
V. FAȚLa e
1. Contu A
C a) margcuspizilo
ş a e
b) marg c e
c) marg co
ed) marg
Maceste şpuțin m2. Reliecreste d
Zona aproxVP cât şi ceConvexitate
ȚA OCLUZAexaminarea ur: Are forma uUneori poamarginilor aConturul ar
ginea vestibor vestibulaşanțul interare o lungimeste converginea palaticorespundeeste mai maginea meziacu margineobtuz. este reprezginea distal
este conpalatina
Marginile apşanțuri suntmarcate contful: este fode smalț.
Conturum
imală de corvico‐ocluzaea maxim a
ALĂ: dinspre ocl
unui paralelte avea formaproximalere unghiurile
bulară: are ari. rlobar o împme de 10mmrgentă spre inală: este e crestelor sare decât mală: este ceaa vestibular
entată de clă: este mainvexă. Cu mală un unghroximale sut profunde turul nu va rmat din ur
ul feței OCLUmolar superio
ontact este al. re o formă
uzal se con
logram cu dma unui tra. e M‐P şi D‐V
o formă bilo
parte în doum distal față dtot bilobatăsagitale ale marginea vea mai mare ră formează
creasta mar mică decât
marginea vei ascuțit. unt întrerupcontururileavea decât rmătoarele
UZALE a primor drept 1.6
situată sens
ovoidă cu a
stată că sun
diametrul mapez dacă ex
V obtuze iar
obată, conv
uă părți ineg
de margineă cu partea cuspizilor pstibulară margine (1ă un unghi a
ginală de smt cea meziastibulară fo
pte la 1/2 loe vor prezeno singură celemente: 4
mului Fa
supe
sibil în 1/3 m
axul mare V
nt vizibile: 1
maxim între xistă o conv
r cele M‐V ş
vexă, şi core
gale (mezia
ea palatinalămezială dupalatinali.
1,7 mm) ascuțit iar c
malț. lă (10,5 mmormează un
or de şanțurnta două coconvexitate.4 cuspizi, 3
ața OCLUZALerior drept 1.6
mediană co
‐P.
1/3 din FV ş
cuspidul Mvergență ma
şi D‐P sunt a
espunde cre
lă mai mare
ă. blă față de
u cea palati
m) unghi obtu
rile marginaonvexități; d. fose, 3 şanț
LĂ a primulu6 (dinte natura
oronară atât
şi 1/2 din F
‐V şi cel D‐Pai mare a
ascuțite
estelor sagit
e decât dist
cea distală.
inală un ung
uz iar cu cea
ale M şi D. Ddacă ele sun
țuri, mai mu
i molar al extras).
t în sens
FP.
P.
tale ale
ală)
.
ghi
a
Dacă nt mai
ulte
a) Cusp
îc
b) Şanțu
1. Şanțsuntmez
2. Şanțgăsede laun u
izii: 2 vestibularîntre cuspizcreasta obli
Are cusp
crede mscur
urile intercu
țul intercuspt plasate în zio‐distală. țul intercuspeşte în foseta ½ feței veunghi aproa
Cuspizii de pmo
Șanțurile demo
ri şi 2 palatizii MP şi DV ică de smalțo formă anpizii MV şi Dstele esențimarginea mrte şi mai abuspidiene: s
pidian mezicâte o fose
pidian vestita centrală,estibulare. Şape drept.
pe fața OCLUlar superior d
e pe fața OCLolar superior
nali. În ordiexistă o creț ngulată cu dDP. Formeaziale de sma
mezială. Acesbrupte decâsunt în num
io–central: etă (fosetă m
ibulo‐centra, iar traiectuŞanțul mezio
UZALĂ a primdrept 1.6
LUZALĂ a primdrept 1.6
inea mărimeastă de sm
eschiderea ză un unghilț ale cuspizst fapt duceât cele distamăr de 3: MC
‐ separă cusmezială şi ce
al: ‐ separă ul său părăso‐ central şi
mului Fața
mului F
sup
ii: MP, MV,malț care îi u
unghiului si de 145‐160zilor sunt uşe la existențale. C, CV şi DP
spizii MV şi entrală). Are
cuspizii MVseşte fața oci cel vestibu
a OCLUZALĂdrept 1.6 (d
Fața OCLUZAperior drept 1.
DV, DP. uneşte şi car
spre mezial.0grd. cu vârşor convexeța unor pan
MP. Extreme traiect rec
V şi DV. O excluzală şi seulo‐central f
Ă a primului m(dinte natural
ALĂ a primul.6 (dinte natur
re se numeş
. Separă întrful spre spre şi mai aprote meziale
mitățile şanțctiliniu cu d
xtremitate se termină înformează îm
molar superiorextras).
lui molar ral extras).
şte
re ei re DP. opiate mai
țului direcție
se n foseta mpreună
r
3. Şanțse te
a) fose
2 fosma
1 focent
b) cresesendecâ
C. CAR Are 3 ră
R
R
țul intercuspermină pe fetele:
sete principalț.
foseta draport cmărgini
v
Foseta mdelimita
setă secundtral. Este de
planul m planul d planul m
stele de smanțiale ale cuât cea dista
RACTERI
ădăcini: 1 pRădăcina pa Este cea Este apl Pe fața
Rădăcinile v Cea M‐
Foseteprimu
pidian distofața palatina
pale (una m
distală are ucu creasta otă de: versantul dpanta mezimezială estată de: versantul opanta mezipanta mezdară – se găelimitată demezial al vedistal al versmezial al vealț: cresteleuspizilor. Crlă.
STICI MO
palatinală, 2alatinală: a mai mare latizată vestpalatinală pvestibulare‐V este mai
ele de pe fața ului molar sup
o‐palatinal:ală.
mezială şi un
un contur moblică de sm
istal al cresală a versane situată în
ocluzal al acală a versanială a versaăseşte la inte: rsantului cesantului cenrsantului cee marginalereasta marg
ORFOLOG
vestibulare
tibulo‐palatprezintă un e: aplatizată î
OCLUZALĂ perior drept 1.
‐ separă cu
a distală). S
mai mult saumalț şi este o
tei oblice dntului ocluzvecinătate
cestei crestentului ocluzntului ocluztersecția şan
entral al cuntral al cuspentral distal mezială şi ginală mezia
GICE RAD
e (mezio‐ve
tinal şanț longitu
n sens M‐D
a 6
Fsupe
uspidul MP d
Sunt delimit
u mai puțin orientată se
e smalț; al al cuspida crestei ma
e; al a cuspiduzal a cuspidnțurilor ves
spidului DVpidului MV; al cuspiduldistală se uală este mai
DICULAR
stibulară şi
udinal
D decât rădă
Fața OCLUZALerior drept 1.6
de creasta o
tate de cres
liniar. Este ensibil paral
ului DP; arginale me
ului MV; ului MP. stibulo‐cent
V;
lui MP; nesc cu cre lungă şi ma
RE:
disto‐vestib
ăcina D‐V.
LĂ a primulu6 (dinte natur
oblică de sm
stele margin
situată distlel cu aceas
eziale. Este
ral şi mezio
stele sagitaai proemine
bulară)
ui molar ral extras).
malț şi
nale de
al în sta. Este
o‐
ale şi entă
Aspectunorm
Dinspre Toat Cele
Rădăcin Rădăcin Vârfurilcă, în ge
l rădăcinilor dă vestibulară
se observă
e vestibularte cele trei e 2 rădăcini
na M‐V prezna D‐V prezie celor doueneral, cele
din Aspecdin no
ă gradul mare
r: rădăcini suV au un tru
zintă câte unntă şanț lonă rădăcini vdouă rădăc
ctul rădăcinilormă palatinal
RĂDĂCI
RĂDĂCI
de divergență
nt vizibile.unchi comun
n şanț longingitudinal nvestibulare cini au o dir
r lă
Aspectno
INILE MOLAR
INILE MOLARă dintre rădăc
n pe 1/3 di
itudinal pe anumai pe fasunt recurbrecție diverg
tul rădăcinilor ormă mezială
ULUI 1.6
ULUI 2.6cina palatinală
n înălțime p
ambele fețeța mezială bate unul spgentă.
din Asp
ă și rădăcinile
pornind de
e
pre altul cu t
pectul rădăcinnormă dista
e vestibulare
la linia cerv
toate
nilor din ală
vicală.
Pe mijlocul feței vestibulare a trunchiului există un şanț puțin profund. Rădăcinile vestibulare sunt, în general, relativ înguste în sens MD. Rădăcina MV este la început verticală apoi se înclină spre distal în 1/3 apicală. În general, apexul este pe aceeaşi verticală cu vârful cuspidului MV.
Rădăcina DV are o înclinare distală în 1/3 cervicală şi mediană iar apoi o înclinare spre mezial în 1/3 apicală.
Rădăcina P este vizibilă printre cele două rădăcini V pe un plan mai posterior, este cea mai lungă şi mai voluminoasă dintre cele 3.
Dinspre palatinal: în planul depărtat, conturul mezial al rădăcinii MV este vizibil în întregime. La fel, o parte din conturul distal al rădăcinii DV este de asemenea vizibil.
În prim plan, o singură rădăcină P care porneşte dreaptă de la baza cervicală. Este largă în sens MD, cu un apex mai mult sau mai puțin rotunjit. Este cea mai lungă dintre cele 3 ale acestui dinte. Este marcată de o depresiune puțin adâncă care merge de linia cervicală până în 1/ 3 mediană radiculară. Apexul este sensibil aliniat cu mijlocul coroanei.
Dinspre mezial: Rădăcina MV este largă şi plată în sens V‐P. Rădăcina P apare îngustă în formă de banană. Ea se recurbează spre palatinal pornind de la baza rădăcinii iar apoi merge spre marginea V în 1/3 apicală. Această rădăcină se proiectează în afara conturului coronar palatinal.
Dinspre distal: Cele trei rădăcini sunt vizibile la observarea dinspre fața distală. Marginea V şi apexul rădăcinii MV constituie planul îndepărtat al rădăcinii DV. Rădăcina DV este scurtă și îngustă. Ea se ridică vertical pe proiecția conturului vestibular coronar.
Rădăcina P se orientează spre o direcție palatinală pe 273 din înălțimea sa apoi se înclină puternic spre FV la nivelul 1/3 sale apicale.