TEMA 6 : SUBDEZVOLTAREA

SUBDEZVOLTAREA ŞI IMPLICAŢIILE SALE

DEFINIŢIA SUBDEZVOLTĂRII SE BAZEAZĂ PE TEORIA GENERALĂ A DEZVOLTĂRII. CONCEPTUL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ESTE MULTIDIMENSIONAL – EL FIIND PRIVIT CA FIIND CAPACITATEA UNEI ECONOMII NAŢIONALE DE A GENERA ŞI SUSŢINE O CREŞTERE ANUALĂ A PIB-ULUI/LOCUITOR SAU ÎN PLAN MAI LARG A PNB/LOCUITOR.

DAR EXPERIENŢA MULTOR POPOARE DIN LUMEA A III-A A DEMONSTRAT CĂ, CHIAR DACĂ ACESTEA AU ÎNREGISTRAT O CREŞTERE A PRODUSULUI INTERN PE LOCUITOR, SĂRĂCIA ŞI ŞOMAJUL S-AU EXTINS, IAR NEECHITATEA DISTRIBUIRII VENITURILOR A ATINS FORME ALARMANTE.

BANCA MONDIALĂ ARATĂ CĂ DEZVOLTAREA ÎNSEAMNĂ ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VIEŢII, IAR ÎN SPECIAL ÎN ŢĂRILE SĂRACE O CALITATE MAI BUNĂ A VIEŢIIÎNSEAMNĂ MAI MULT DECÂT VENITURI MAI MARI PE LOCUITOR.

ACEASTĂ ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII VIEŢII PRESUPUNE: PE DE O PARTESATISFACEREA NEVOILOR MATERIALE

(ALIMENTE, LOCUINŢĂ, SĂNĂTATE, PROTECŢIE SOCIALĂ); PE DE ALTĂ PARTE EDUCAŢIE ŞI AFIRMAREA

PERSONALITĂŢII UMANE, PRECUM ŞI POSIBILITATEA DE A ALEGE.

ÎN CONDIŢIILE ÎN CARE UNUL DINTRE ACESTE ELEMENTE LIPSEŞTE SAU SE CARACTERIZEAZĂ PRINTR-O OFERTĂ SLABĂ, ATUNCI SE POATE VORBI DE O SUBDEZVOLTARE ABSOLUTĂ.

PE 8 IULIE 2003 A FOST PUBLICAT INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE (IDU – PUBLICAT DE ONU) PE ANUL 2003, LA CALCULAREA SA ŢINÂNDU-SE SEAMA DE URMĂTORII PARAMETRII:

LONGEVITATEA SAU SPERANŢA DE VIAŢĂ LA NAŞTERE; GRADUL DE ALFABETIZARE A POPULAŢIEI; NIVELUL (GRADUL) DE FRECVENTARE A CURSURILOR

PRIMARE, SECUNDARE ŞI SUPERIOARE DE ÎNVĂŢĂMÂNT; PRODUSUL INTERN BRUT PE CAP DE LOCUITOR; MORTALITATEA INFANTILĂ; DOTAREA CU ECHIPAMENTE ELECTROCASNICE ŞI

AUTOMOBILE; ACCESUL LA INFORMARE (MASS-MEDIA,

TELECOMUNICAŢII); GRADUL DE URBANIZARE; EGALITATEA SEXELOR.

ÎN CATEGORIA ŢĂRILOR DEZVOLTATE:

I NORVEGIA (ARE CEL MAI RIDICAT PIB PE LOCUITOR, APROXIMATIV 45000 DE DOLARI)II SUEDIAIII AUSTRALIAVII SUAVIII CANADAIX JAPONIAX ELVEŢIA

ÎN CATEGORIA ŢĂRILOR CU DEZVOLTARE MEDIE:LOC 57 BULGARIALOC 63 RUSIALOC 72 ROMÂNIA (ÎNAINTE ERA PE LOCUL 56)LOC 73 ARABIA SAUDITĂLOC 74 THAILANDALOC 75 UCRAINA, PERU, LIBAN, ALBANIA, TURCIA, CHINA, REPUBLICA MOLDOVA

ÎN CATEGORIA ŢĂRILOR SUBDEZVOLTATE:LOC 125 BOTSWANALOC 174 NIGERULTIMA SIERRA LEONE

TOPUL PUTERILOR MONDIALE (CA PIB):1 SUA2 JAPONIA3 GERMANIA4 MAREA

BRITANIE5 FRANŢA6 ITALIA7 CANADA8 RUSIA

SUBDEZVOLTARE – ESTE REVERSUL DEZVOLTĂRII. EA REPREZINTĂ O SITUAŢIE ECONOMICĂ ÎN CARE PERSISTĂ NIVELURI REDUSE ALE STANDARDULUI DE VIAŢĂ, PERSISTĂ SĂRĂCIA ABSOLUTĂ, RATE DE CREŞTERE ECONOMICĂ SCĂZUTE, NIVEL REDUS AL CONSUMULUI, RATE RIDICATE ALE MORTALITĂŢII ŞI ALE NATALITĂŢII.

TRĂSĂTURI ALE SUBDEZVOLTĂRII: SĂRĂCIE ABSOLUTĂ, DEPENDENŢĂ FAŢĂ DE EXTERIOR, CREŞTERE ECONOMICĂ SLABĂ, RATE RIDICATE ALE MORTALITĂŢII ŞI ALE NATALITĂŢII.

NAŢIUNILE UNITE AU DEFINTI CA LIMITĂ A SĂRĂCIEI ABSOLUTE CA FIIND NIVELUL VENITURILOR DE 1 DOLAR PE ZI, AJUSTAT CU PARITATEA PUTERII DE CUMPĂRARE. ASTĂZI APROXIMATIV 1,3 MILIARDE DE OAMENII TRĂIESC SUB ACEASTĂ LIMITĂ A SĂRĂCIEI.

PNUD IDENTIFICĂ 9 PROBLEME MAJORE ALE ŢĂRILOR SUBDEZVOLTATE:

1. SPERANŢA DE VIAŢĂ - A CRESCUT MULT ÎN ULTIMII 30 DE ANI AJUNGÂND LA O MEDIE DE 63 DE ANI, IAR ÎN UNELE ŢĂRI CHIAR LA 70

2. SĂNĂTATEA – DOAR 2/3 DIN POPULAŢIA ACESTOR ŢĂRI ARE ACCES LA SERVICIILE DE SĂNĂTATE; 1,3 MILIAREDE DE OAMENI NU AU ACCES LA APĂ POTABILĂ, IAR ÎN AFRICA SUBSAHARIANĂ UN ADULT DIN 40 ESTE SEROPOZITIV

3. HRANA – ÎN ULTIMII 30 DE ANI NUMĂRUL ŢĂRILOR ÎN CARE S-A ASIGURAT NECESARUL DE HRANĂ S-A DUBLAT DE LA 25 LA 50. TOTUŞI 15% DIN POPULAŢIA LUMII NU ARE HRANĂ SUFICIENTĂ, IAR UN COPIL DIN 3 SUFERĂ DE MALNUTRIŢIE

4. EDUCAŢIA – GRADUL DE ALFABETIZARE A CRESCUT LA 65%, RESTUL D POPULAŢIEI ADULTE FIIND ANALFABETĂ

5. VENITURI ŞI SĂRĂCIE – 1,3 MILIARDE TRĂIESC ÎN SĂRĂCIE ABSOLUTĂ, DEFINITĂ PRIN VENITURI PREA MICI PENTRU A ASIGURA MIJLOACELE DE SUBZISTENŢĂ. ÎN AFRICA APROAPE JUMĂTATE DIN POPULAŢIE SE AFLĂ SUB PRAGUL DE SĂRĂCIE

6. COPII – ÎN ULTIMII 30 DE ANI, MORTALITATE INFANTILĂ A FOST REDUSĂ CU MAI MULT DE 50%, DAR CU TOATE ACESTEA MALNUTRIŢIA ŞI BOLILE ÎN GENERAL UCID MAI MULT DE 34.000 DE COPII ÎN FIECARE ZI

7. FEMEILE – DOUĂ TREIMI DIN TOTALUL ANALFABEŢILOR DIN ŢĂRILE CELE MAI SĂRACE ALE LUMII SUNT FEMEI. FEMEILE ACCED ÎNTR-UN NUMĂR DE DOUĂ ORI MAI MIC DECÂT BĂRBAŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR

8. SECURITATE – APROXIMATIV 35 DE MILIOANE DE OAMENI SUNT REFUGIAŢI

9. MEDIUL – ÎN ULTIMII 20 DE ANI PONDEREA FAMILIILOR RURALE CU ACCES LA APĂ POTABILĂ A CRESCUT DE LA SUB 10% LA 60% - PĂDURILE TROPICALE SUNT DISTRUSE ÎN FIECARE SECUNDĂ CU O SUPRAFAŢĂ EGALĂ CU MĂRIMEA UNUI TEREN DE FOTBAL.

LA ÎNTÂLNIREA G8 (+ RUSIA) DIN IULIE 2000, IDENTIFICÂND SĂRĂCIA DREPT UNA DINTRE CELE MAI GRAVE PROBLEME ALE OMENIRII, A FOST ELABORAT RAPORTUL PRIVIND SĂRĂCIA GLOBALĂ, CARE VIZEAZĂ CĂ PÂNĂ ÎN ANUL 2015 POPULAŢIA CE TRĂIEŞTE ÎN SĂRĂCIE SĂ SCADĂ LA CIFRA DE 815 MILIOANE. DAR SE PARE CĂ ÎN ANUL 2008 NUMĂRUL SĂRACILOR POATE FI CHIAR MAI MIC, DE APROXIMATIV 700 DE MILIOANE. ACEASTĂ CIFRĂ SE POATE ATINGE

DACĂ REGIUNILE CELE MAI SĂRACE ALE LUMII (ASIA DE SUD ŞI AFRICA SUBSAHARIANĂ) VOR ÎNREGISTRA PROGRESE ÎN PLAN ECONOMIC ŞI SOCIAL.

CEEA CE NELINIŞTEŞTE COMUNITATEA INTERNAŢIONALĂ ESTE ADÂNCIREA DECALAJELOR DINTRE ŢĂRILE DEZVOLTATE ŞI CELE ÎN DEZVOLTARE ŞI IMPLICIT AGRAVAREA CONTRADICŢIILOR DINTRE CELE DOUĂ CATEGORII DE STATE.

SUBDEZVOLTAREA UNUI NUMĂR MARE DE ŢĂRI ESTE, ÎNAINTE DE TOATE, EFECTUL UNUI FACTOR EXTERN ŞI ANUME REGIMUL COLONIAL. FOSTELE COLONII AU RĂMAS DEPENDENTE ŞI DUPĂ PRĂBUŞIREA COLONIALISMULUI, MAI ALES PRIN SCHIMBUL INEGAL CU ŢĂRILE DEZVOLTATE, RPIN VÂNZAREA DE MATERII PRIME LA PREŢURI REDUSE, MICI ŞI CUMPĂRAREA DE PRODUSE MANUFACTURATE LA PREŢURI RIDICATE. ÎN ASEMENEA CONDIŢII ECONOMIA NATURALĂ, DE SUBZISTENŢĂ, RĂMASĂ DIN TIMPUL COLONIALISMULUI S-A DEZVOLTAT CA O ECONOMIE DUALOSTĂ, DEZARTICULATĂ, INCAPABILĂ SĂ REALIZEZE O DEZVOLTARE AUTENTICĂ ŞI AUTOÎNTREŢINUTĂ.

SUBDEZVOLTAREA ESTE O CRIZĂ DE STRUCTURĂ A ECONOMIEI MODIALE ŞI MENŢINUTĂ LA NIVEL MONDIAL EA DEVINE PRINCIPALUL OBSTACOL ÎN CALEA CREŞTERII SCHIMBURILOR ECONOMIEI INTERNAŢIONALE.

SUBDEZVOLTAREA NU REPREZINTĂ UN FENOMEN OMOGEN, CARE SĂ SE MANIFESTE IDENTIC ÎN TOATE PĂRŢILE LUMII, DE GRADUL DE SUBDEZVOLTARE ESTE DIFERIT DE LA O REGIUNE LA ALTA. ÎNTR-O ECONOMIE DUALISTĂ GRADUL DE SUBDEZVOLTARE VA FI DETERMINAT DE IMPORTANŢA (?) RELATIVĂ A SECTORULUI RĂMAS ÎN URMĂ ÎN PIB.

O TRĂSĂTURĂ A ECONOMIEI MONDIALE CONTEMPORANE CONTINUĂ SĂ FIE STAREA DE DEPENDENŢĂ A SUDULUI SUBDEZVOLTAT FAŢĂ DE NORDUL DEZVOLTAT. ACEASTĂ DEPENDENŢĂ SE MANIFESTĂ MAI ALES ÎN PLAN FINANCIAR, ALIMENTAR ŞI DESIGUR TEHNOLOGIC. DAR ŞI NORDUL ÎN UNELE CAZURI ESTE DEPENDENT DE SUD. ACEASTĂ DEPENDENŢĂ SE MANIFESTĂ ÎN PRIMUL RÂND DIN PUNCT DE VEDERE AL RESURSELOR NATURALE (ELVEŢIA, JAPONIA, BELGIA NU AU RESURSE DE EXEMPLU) DAR ŞI DIN PUNCT DE VEDERE AL POTENŢIALULUI DE DESFACERE, ÎN SENSUL CĂ ŢĂRILE SUBDEZVOLATETE ŞI CELE ÎN DEZVOLARE, CU POTENŢIALUL LOR DEMOGRAFIC URIAŞ (MAI MULT DE 75% DIN POPULAŢIA LUMII SE AFLĂ ÎN ŢĂRILE SUBDEZVOLATETE ŞI CELE ÎN DEZVOLARE) CONSTITUIE CEA MAI IMPORTANTĂ REZERVĂ DE EXPANSIUNE A PIEŢEI MONDIALE PE TERMEN LUNG, CU ATÂT MAI MULT CU CÂTUNELE PIEŢE OCCIDENTALE DAU SEMNE DE SATURAŢIE.

CAUZELE CARE INFLUENŢEAZĂ NEGATIV FUNCŢIONAREA PIEŢELOR PRODUSELOR PRIMARE, CARE CONTINUĂ SĂ AIBĂ PONDEREA CEA MAI RIDICATĂTOTALUL EXPORTURILOR ACESTOR ŢĂRI (SUBDEZVOLTATE ŞI ÎN DEZVOLTARE) SUNT:

PE DE O PARTE OBSTACOLELE TARIFARE ŞI NETARIFARE RIDICATE PRACTICATE DE ŢĂRILE DEZVOLATE,

PE DE ALTĂ PARTE INSTABILITATEA PREŢURILOR CARE ESTE DETERMINATĂ DE EVOLUŢIA RAPORTULUI DINTRE CERERE ŞI OFERTĂ.

COMERŢUL DE PRODUSE PRIMARE DEPINDE ÎN CEA MAI MARE PARTE DE ŢĂRILE INDUSTRIALIZATE, IMPORTATOARE A ACESTOR PRODUSE ŞI CA URMARE LOR LE REVINE SARCINA ELABORĂRII UNOR PROGRAME ADECVATE CARE SĂ INFLUENŢEZE ACEST SEGMENT AL PIEŢEI.

CEA CARE PROMOVEAZĂ O POLITICĂ DE ACCELERARE A DEZVOLTĂRII ECONOMICE A ŢĂRILOR ÎN DEZVOLTARE, DAR ŞI A CELOR SUBDEZVOLTATE, DAR ŞI O REZOLVARE A PROBLEMEI PRODUSELOR PRIMARE ESTE UNCTAD (CONFERINŢA NAŢIUNILOR UNITE PENTRU COMERŢ ŞI DEZVOLTARE).

UNCTAD A FOST CREATĂ ÎN 1964 ÎN URMA PRIMEI SESIUNI A CONFERINŢEI CARE A AVUT LOC LA GENEVA ŞI FACE PARTE DIN SISTEMUL NAŢIUNILOR UNITE, FIIND SPECIALIZATĂ ÎN PROBLEME COMERŢULUI ŞI DEZVOLTĂRII PE PLAN MONDIAL. ARE 188 DE ŢĂRI MEMBRE LA CARE SE ADAUGĂ ŞI NUMEROASE ORGANISME INTERGUVERNAMENTALE ŞI ONG, CARE PARTICIPĂ LA LUCRĂRILE SALE ÎN CALITATE DE OBSERVATORI. STATELE PARTICIPANTE SE ÎMPART ÎN 4 GRUPURI ÎN FUNCŢIE DE CRITERII ECONOMICE ŞI GEOGRAFICE:

GRUPUL A : AL ŢĂRILOR ÎN DEZVOLTARE DIN AFRICA ŞI ASIA

GRUPUL B : AL ŢĂRILOR DEZVOLTATE MEMBRE OCDE (ORGANIZAŢIA PENTRU COOPERARE ŞI DEZVOLTARE ECONOMICĂ)

GRUPUL C : AL ŢĂRILOR LATINO-AMERICANE GRUPUL D : AL FOSTELOR ŢĂRI SOCIALISTE, ASTĂZI CU

ECONOMII ÎN TRANZIŢIE.

TEAMA 7 TRANZIŢIA LA ECONOMIA DE PIAŢĂ

DIRECŢII GENERALE ALE TRANSFORMĂRILOR DE PIAŢĂ

TRANSFORMĂRILE POLITICE ŞI ECONOMICE ALE FOSTELOR ŢĂRI COMUNISTE PRESUPUNE CREAREA UNOR SISTEME POLITICE, DAR ŞI O GARANTARE A DREPTURILOR CIVILE ALE PERSOANELOR DIN FOSTELE ŢĂRI COMUNISTE, NECESITÂND ŞI O MODIFICARE AMPLĂ ÎN DOMENIILE LEGISLATIV ŞI INSTITUŢIONAL, ASTFEL ÎN PLAN ECONOMIC SE CEREA:

RECONSTRUCŢIA UNOR INSTITUŢII ŞI MECANISME PROPRII ECONOMIILOR CAPITALISME, CATRE DISPĂRUSERĂ SAU FUNCŢIONAU ATROFIAT ÎN ECONOMIA DE COMANDĂ;

REDEFINIREA ROLULUI STATULUI ÎN ECONOMIE.

TRANSFORMAREA SISTEMATICĂ PRESUPUNE EFECTUAREA A TREI CATEGORII PRINCIPALE DE MODIFICĂRI:

1. MODIFICĂRI INSTITUŢIONALE ŞI STRUCTURALE: CEL MAI IMPORTANT ERA INSTITUIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ, CARE LA RÂNDUL EI ERA URMATĂ DE CONCURENŢĂ (ACEASTA TREBUIA CREATĂ ŞI PROTEJATĂ), IAR APOI INSTITUIREA RELAŢIILOR DE TIP CONTRACTUAL DINTRE AGENŢII ECONOMICI ŞI ACEASTA DEOARECE CONTRACTUL ESTE SUPORTUL JURIDIC DE MANIFESTARE A LIBERTĂŢII AGENŢILOR ECONOMICI, EL CUPRINDE DREPTURILE, OBLIGAŢIILE, DAR ŞI RĂSPUNDERILE LOR. PROPRIETATEA PARTICULARĂ CREEAZĂ PREMISELE UNEI ALOCĂRI EFICIENTE A RESURSELOR PRIN CORELAREA STIMULENTELOR CU REZULTATELE ACTIVITĂŢII ECONOMICE.

2. DEREGLEMENTAREA ECONOMIEI ŞI CREAREA PIEŢELOR CONCURENŢIALE PRIN MĂSURI DE LIBERALIZARE A PREŢURILOR, A CURSURILOR DE SCHIMB, DAR ŞI A COMERŢULUI EXTERIOR: EDIFICAREA UNOR PIEŢE CONCURENŢIALE PRESUPUNE: O NEGOCIERE LIBERĂ A PREŢURILOR MĂRFURILOR

SAU SERVICIILOR PE DIFERITE PIEŢE; CREAREA ŞI PROTEJAREA CONCURENŢEIACESTE CONDIŢII GARANTEAZĂ STABILIREA DE PREŢURI CORECTE, REMUNERATORII PENTRU PRODUCĂTORI ŞI ECHITABILE PENTRU CUMPĂRĂTORI. PIEŢELE CONCURENŢIALE POT FI ASOCIATE CU UTILIZAREA EFICIENTĂ A UNOR RESURSE LIMITATE, CU CELE MAI REDUSE COSTURI ŞI CAPACITATEA DE ADAPTARE LA SCHIMBĂRILE INTERVENITE ÎN RAPORTUL DINTRE CERERE ŞI OFERTĂ. ÎN CEEA CE PRIVEŞTE REVIZUIREA ROLULUI STATULUI, ROLUL ACESTUIA ESTE SĂ INSTITUIE REGULILE DE JOC DIN ECONOMIE ŞI SĂ VEGHEZE CA ELE SĂ FIE RESPECTATE: ESTE NECESARĂ RESTRÂNGEREA TREPTATĂ A

ROLULUI STATULUI DE PRINCIPAL AGENT ECONOMIC ŞI A CELUI DE AGENT UNIC DE COORDONARE A RAPORTURILOR ECONOMICE;

TOTODATĂ STATUL TREBUIE SĂ ASIGURE OFERTA DE BUNURI COLECTIVE (EDUCAŢIE, SĂNĂTATE, SECURITATE INTERNĂ);

DECI ECONOMIILE ÎN TRANZIŢIE SUNT RECONSTRUITE PRIN ACŢIUNEA SIMULTANĂ A FORŢELOR PIEŢEI (ACŢIUNEA LIBERĂ A AGENŢILOR ECONOMICI), DAR ŞI PRIN INTERVENŢIA STATALĂ.

3. REALIZAREA MACROSTABILITĂŢII ECONOMICE: CONSTRUIREA INSTITUŢIILOR ECONOMIEI DE PIAŢĂ ÎNSEAMNĂ ŞI CONSTRUIREA RAPORTURILOR SOCIALE, CARE SĂ ASIGURE SAU NU UN ECHILIBRU ÎN ŢĂRILE ÎN TRANZIŢIE. S-A CERUT ASTFEL DEZVOLTAREA UNOR INSTITUŢII CARE SĂ ASIGURE PROTECŢIE SOCIALĂ PERSOANELOR DEFAVORIZATE, CA URMARE A CONSTRUCŢIEI UNOR RAPORTURI SOCIALE DE SOLIDARITATE ÎNTRE DIFERITE CATEGORII SOCIALE. ORIGINEA SUCCESULUI ECONOMIILOR CAPITALISTE SE

AFLĂ ÎN ECHILIBRUL DINTRE EFICIENŢA MECANISMELOR INSTITUŢIONALE ŞI STRUCTURILE ECONOMICE ŞI MENŢINEREA COEZIUNII SOCIALE ECHILIBRATE, CARE DE REGULĂ ESTE REZULTATUL INTERVENŢIEI STATALE. FACTORII CARE DETERMINĂ REALIZAREA

ACESTOR DEZIDERATE SE REFERĂ ÎN PRINCIPAL LA GRADUL DE DESCHIDERE EXTERNĂ A ORICĂREI ECONOMII, DAR ŞI LA ADÂNCIREA INTERDEPENDENŢELOR ECONOMICE CU CEILALŢI ACTORI DIN ECONOMIA MONDIALĂ;

TRANZIŢIA PRESUPUNE ŞI SCHIMBĂRI PROFUNDE DE MENTALITATE ŞI COMPORTAMENT PENTRU TOATE CATEGORIILE SOCIALE: POTICIENI, MANAGERI. CONCEPŢIILE FORMULATE DE REPREZENTANŢII CELOR DOUĂ MARI INSTIRUŢII FINANCIARE FMI ŞI BIRD, AVANSATE SUB FORMA UNUI PACHET DE RECOMANDĂRI, AU CONSTITUIT DE FAPT LINIILE DIRECTOARE ALE REFORMEI ECONOMICE DIN ŢĂRILE ÎN TRANZIŢIE. ÎN PERIOADA AU EXISTAT 1990-1998 DOUĂ MARI TIPURI DE REFORME:

1. PENTRU PERIOADA 1990-1997 CONSENSUL DE LA WASHINGTON CONŢINEA SINTETIC URMĂTOARELE RECOMANDĂRI DE POLITICI ECONOMICE: DEREGLEMENTAREA ECONOMIEI; LIBERALIZAREA MASIVĂ ŞI RAPIDĂ A PREŢURILOR; DISCIPLINĂ FISCALĂ SEVERĂ; REFORMAREA CHELTUIELILOR PUBLICE ŞI A

SISTEMULUI DE IMPOZITARE; LIBERALIZAREA RATEI DOBÂNZII ŞI A POLITICII

FINANCIARE; LIBERALIZAREA CURSULUI DE SCHIMB; LIBERALIZAREA ISC; LIBERALIZAREA COMERŢULUI EXTERIOR; PRIVATIZAREA RAPIDĂ.TOATE ACESTE RECOMANDĂRI SUNT DE INSPIRAŢIE NEOLIBERALĂ, AVÂND CA SUPORT STUDII ŞI ANALIZE ANTERIOARE PRIVIND CREŞTEREA ECONOMIC ÎNTRE ANII 50 ŞI 80.

CURS 9

2. PENTRU PERIOADA 1997-1998 CONSENSUL POST-WASHINGTON – SUBLINIEAZĂ NECESITATEA ABORDĂRII CU „MODESTIE” A PROCESULUI DE TRANSFORMARE SISTEMICĂ DIN FOSTELE ŢĂRI COMUNISTE. UN PRINCIPIU DE BAZĂ AL ACESTUI NOU CONSENS ESTE ACELA AL RECUNOAŞTERII DE CĂTRE INSTITUŢII A FAPTULUI CĂ NU AU RĂSPUNSURI PENTRU TOATE PROBLEMELE TRANZIŢIEI ŞI CĂ ESTE NEVOIE DE UN LARG SCHIMB DE IDEI ÎNTRE CERCURILE ECONOMICE PENTRU A AFLA SOLUŢII LA NUMEROASELE PROBLEME DESCHISE TRANZIŢIEI. CÂTEVA DIN ACESTE PROBLEME: MACROSTABILIZAREA ECONOMICĂ IMPUSĂ DE

CONSENSUL DE LA WASHINGTON NU ASIGURĂ STABILITATEA PRODUCŢIEI ŞI A FORŢEI DE MUNCĂ; COSTURILE ECONOMICE ŞI SOCIALE POT FI DEVASTATOARE ŞI SE POT TRANSFORMA ÎN TURBULENŢE POLITICE ŞI SOCIALE; ACEST LUCRU DETERMINĂ O FOCALIZARE A ATENŢIEI ASUPRA CREŞTERII ECONOMICE;

ROLUL STATULUI ÎN COORDONAREA PROCESULUI DE TRANSFORMARE SISTEMICĂ, DAR CU SCOPUL UNEI OPTIMIZĂRI A COSTURILOR ACESTEIA;

REALIZAREA UNUI ECHILIBRU ÎNTRE SURSELE DE FINANŢARE DIN ACESTE ŢĂRI (CELE CU ECONOMIE DE TANZIŢIE), CEEA CE PRESUPUNE SIMULTANO CONSOLIDARE A SISTEMULUI BANCAR ŞI CREAREA ŞI SUPRAVEGHEREA PIEŢELOR FINANCIARE.

NOUL CONSENS POST-WASHINGTON RECUNOAŞTE, DECI, CĂ ESTE NECESARĂ ELABORAREA UNUI SET MAI AMPLU DE INSTRUMENTE DE INTERVENŢIE A STATULUI PENTRU A SE REALIZA CREŞTEREA ECONOMICĂ ŞI CĂ AR TREBUI CORELATĂ CU O CREŞTERE A NIVELULUI DE TRAI.

CONCURENŢA ÎN ECONOMIILE DE TRANZIŢIE

LEGILE ECONOMICE PRIVIND CONCURENŢA DIN ŢĂRILE EST-EUROPENE CONŢIN DE REGULĂ PREVEDERI REFERITOARE LA COMPETIŢIA NELOIALĂ (COMERŢ CU PRODUSE CONTRAFĂCUTE, RECLAMA NELOIALĂ, PROPRIETATE ÎNTELECTUALĂ, PROTECŢIA CONSUMATORULUI), MĂSURI ANTIDUMPING, ETC. ÎN MAJORITATEA ŢĂRILOR DIN REGIUNE EXISTĂ ŞI LEGI

SPECIAL ELABORATE PENTRU A REGLEMENTA CONCURENŢA. ÎN CONFORMITATE CU ACESTEA S-AU CREAT ŞI ANUMITE AGENŢII, CARE AU COMPETENŢA DE A A EXAMINA FUZIUNILE ŞI ACHIZIŢIILE ŞI POT BLOCA ASTFEL DE INIŢIATIVE, DACĂ SE CONSIDERĂ CĂ ELE VOR MARCA ADVERS CONCURENŢA. ÎN ACEST SENS ÎN BULGARIA SUNT REGLEMENTATE NUMAI MONOPOLURILE, ÎN UNGARIA SE EXAMIZEAZĂ ŞI PROPUNERILE DE FUZIUNE, IAR ÎN CEHIA, POLONIA ŞI SLOVENIA AU DREPTUL SĂ DEZMEMBREZE ANUMITE ÎNTREPRINDERI ÎNAINTE DE PRIVATIZARE.LEGEA FALIMENTULUI

TOATE ŢĂRILE ÎN TRANZIŢIE AU ÎN PREZENT ŞI LEGI ALE FALIMENTULUI. PRIMELE AU FOST ÎN UNGARIA ŞI POLONIA ÎN 1991, IAR PRINTRE ULTIMELE ROMÂNIA ŞI BULGARIA DIN 1995, IAR ÎN ROMÂNIA LEGEA FALIMENTULUI DIN 1995 A FOST REVIZUITĂ ŞI ÎMBUNĂTĂŢITĂ ÎN 2002.

ÎN UNELE ŢĂRI CREANŢELE CREDITORILOR SUNT SATISFĂCUTE DUPĂ CELE ALE SALARIAŢILOR, DUPĂ PLATA IMPOZITELOR ŞI A ASIGURĂRILOR SOCIALE, ÎN GENERAL LEGEA FALIMENTULUI A FOST RAR APLICATĂ ÎN ŢĂRILE CU ECONOMIE DE TRANZIŢIE, CHIAR ŞI ÎN ACELEA ÎN CARE EA A FOST APLICATĂ DE TIMPURIU. ADOPTAREA LEGII FALIMENTULUI PUNE URMĂTOARELE PROBLEME:

FALIMENTUL UNEI ÎNTREPRINDERI POATE PRODUCE CA REACŢIE O SERIE ÎNTREAGĂ DE ALTE FALIMENTE, DATORITĂ NIVELURILOR RIDICATE ALE DATORIILOR INTER-ÎNTREPRINDERI;

NUMĂRUL ÎNTREPRINDERILOR NEPROFITABILE ESTE PREA MARE, IAR SCOATEREA LOR COMPLETĂ DIN FUNCŢIUNE AR ANTRENA O CREŞTERE BRUSCĂ ŞI DE MARI PROPORŢII A ŞOMAJULUI;

EXISTĂ ÎNTREPRINDERI URIAŞE CU UN GRAD REDUS DE PROFITABILITATE, CARE ASIGURĂ LOCURI DE MUNCĂ PENTRU O ÎNTREAGĂ REGIUNE SAU SUNT PRODUCĂTOARE UNICE PENTRU UN PRODUS SAU GRUPE DE PRODUSE; FALIMENTUL ACESTORA AR AVEA DREPT CONSECINŢĂ CĂDERI ALE OFERTEI SAU ACCENTUAREA DEZECHILIBRELOR REGIONALE;

PROBLEMA CREDITELOR NEPERFORMANTE ALE UNOR ÎNTREPRINDERI AFECTEAZĂ ÎN EGALĂ MĂSURĂ ŞI PORTOFOLIUL

UNOR BĂNCI, CARE, ÎN CONDIŢIILE APLICĂRII RIGUROASE A LEGII FALIMENTULUI, POT AJUNGE LA FALIMENT, ANTRENÂND ASTFEL LA RÂNDUL LOR ŞI FALIMENTUL UNOR ÎNTREPRINDERI RENTABILE

TEMA 8 INTEGRARE ECONOMICA

TIPURILE DE INTEGRARE EUROPEANA

PRINCIPALELE TIPURI DE INTEGRARE ECONOMICA: PRIN INTEGRARE ECONOMICA INTELEGEM PROCESUL PRIN CARESE ELIMINA FRONTIERELE EC DINTRE 2 SAU MAI MULTEECONOMII.

    EXISTA   4   FORME   DE   INTEGRARI   ECONOMICE   :

1. ZONA DE COMERT LIBER :-IN ACEST CAZ 2 SAU MAI MULTE STATE ELIMINA BARIERELE COMERCIALEDINTRE ELE DAR PASTREAZA PROPRIILE BARIERE IN REL CU TERTII.

2. UNIUNEA VAMALA -TARIF VAMAL COMUN3. PIATA COMUNA

- LIBERA CIRCULATIE A BUNURILOR ,A CAPITALURILOR SI A PERSOANELOR ,SERVICIILOR

4. UNIUNEA EC- CARE SPE LANGA ELEMPIETII COMMUNE PERS SI ARMONIZAREA UNIFICAREA POLITICILORECONOMICE ALE STATELOR MEMBER

5. UNIUNEA EC TOTALA6. UNIUNEA MONETARA:- UNIFICARE POL MONETARE

FORMAREA UNIUNIII EUROPENE :

  DISCUTII  PRIVIND REALIZAREA UNEI FORME DE INTEGRARI EUROPENE AU APARUT INCA DIN SEC XIX.ACTIUNI POLCONCRETE IN AC DIR AU FOST INITIATE IN 1923 SI MAI APOI IN 1929.DP CEL DE -AL DOILEA  RAZB MONDIAL SECREAEAZE O SERIE DE COND CARE AU FAVORIZAT TRECEREA DE LA INTENTII LA FAPTE SAU LA MATERIALIZAREA UNEI F .DE INTEG. STATALA.

CONDITII CARE AU FAVORIAZAT INTEGRAREA  VEST-EUROPEANA:

1.      -     DECLANSEAREA RAZBOIULUI RECE 1947 CARE A PUS IN FATA TARILOR VESTE EUROPENE AMENINTAREA UNIUNII SOVIETICE.

2.      -    PROGRAMUL DE RECONSTRUCTIE VEST -EUROPEANA LANSAT DE SUA IN 1948 SI CUNOSCCUT SUBNUMELE  DE " PLANUL MARSHALL".DERULAREA ACESTUI PLAN S-A REALIZAT PRIN INTERMEDIUL UNEIORGANIZATII NUMITA : "ORGANIZAREA DE COOPERARE EC EUROPEANA CARE [RESUPUNECOORDONAREA POLITICILOR STATALE VEST -EUROPENE IN MAI MULTE DOMENII

3.      - CONCURENTA   CU CARE SE CONFRUNTAU FIRMELE VEST EUROPENE DIN PARTEA SOC TRANS NAT  DIN SUA.

  FACTORII INTERNI   CARE   AU FAVORIZAT INTEGRAREA VEST - EUROPEANA:

1. - IDENTITATEA DE CULTURA SI CIVILIZATIE.2. - EXISTENTA UNEI VOINTE POLITICE PUTERNICA IN FAVO

AREA INTEGRARII IN SPECIAL DIN P FRANTA SIGERMANIA3. - EXISTENTA UNOR RESURSE MAT.

FIN. SI UMANE CARE SA PERMITA INDEPLINIREA OBLIGATIILOR DECURGANDDIN PROCESUL DE INTEGRARE

4. - EXISTENTA RESURSELOR NECESARE CREEARII UNEI MARI PIETE UNICE.

DPDV AL TARILOR IMPLICATE IN PROCESUL DE INTEGRARE SUNT NECESARE 2 CONDITII:

1.      - UN NIVEL  SIMILAR DE DEZVOLTARE

2.      - VOINTA POLITICA DE RAELIZARE A INTEGRARII

 REALIZARI ALE TARILOR MEMBER DUPA SEMNATURA TRATATULUI DE LA ROMA:

-          ADOPTAREA UNUI TARIFF VAMAL COMUN SI DESFIINTAREA BARIERELOR VAMALE INTRE TARILE MEMBER PANAIN 1968

-          ADOPTAREA UNEI POLITICI  AGRICOLE COMMUNE

-          1965-FURNIZAREA CELOR 3 ORGANIZATII INTR-O SINGURA INSTITUTIE ,NUMITA COMUNITATEAEUROPEANA.

   

UN MOMENT IMPORTANT A FOST IN 1982 CAND SE SEMN TRATATUL DE LA MASSTRIEHT PT CA ATUNCI SEHOTARESTE REALIZ DE MONEDA UNICA S DE ASEMENI COMUNITATEA EUROPEANA DEVINE U.E.

1973-SE ADAUGA DANEMARCA,M.BRITANIE SI IRLANDA

1981- SE ADAUGA GRECIA

1986- SE ADAUGA SPANIA SI PORTUGALIA

1990- PRIN REUNIFICARE GERMANIA ,FOSTUL RDG SE ADAUGA INDIRCT

1995- SE ADAUGA FINLANDA,AUSTRIA,SUEDIA

2004 -10 STATE DEVIN MEMBER UE:- CIPRU,CEHIA,ESTONIA,LETONIA,LITUANIA,MALTA,POLONIA,SLOVACIA,SLOVENIA,UNGARIA

CE REPREZINTA ZONA EURO

ZONA EURO SE REFERĂ LA CELE 17 țĂRI DIN UNIUNEA EUROPEANĂ CARE AU ADOPTAT EURO CA MONEDĂ UNICĂ.[1]

[2] ZONA EURO ESTE O ZONĂ MONETARĂ. CELE 17 țĂRI MEMBRE SUNT AUSTRIA, BELGIA, CIPRU, FINLANDA, ESTONIA, FRANțA, GERMANIA, GRECIA, IRLANDA, ITALIA, LUXEMBURG, MALTA, OLANDA, PORTUGALIA, SPANIA,SLOVENIA, SLOVACIA. PE LÂNGĂ ACESTEA, 4 "MICRO-STATE", PRIN ACORDURILE MONETARE ÎNCHEIATE CU VECINII LOR, SUNT șI ELE ATAșATE LA ZONA EURO: ANDORRA, MONACO,SAN MARINO șI VATICAN.

ZONA A FOST CREATĂ ÎN 1999 DE UNSPREZECE țĂRI, LA CARE S-A ALĂTURAT GRECIA ÎN 2001, SLOVENIA ÎN 2007, CIPRU șI MALTA ÎN 2008, SLOVACIA ÎN 2009 , ESTONIA ÎN 2011

TREI țĂRI DIN UNIUNEA EUROPEANĂ NU AU FOST DE ACORD CU INTRODUCEREA ACESTEI MONEDE, șI ANUME DANEMARCA, REGATUL UNIT șI SUEDIA.

RATA DE DIRECTARE A ZONEI EURO, FIXATĂ DE BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ DIN FRANKFURT AM MAIN, GERMANIA, ESTE DE 3,25 %.

ESTONIA A PRIMIT APROBAREA DE A ADERA LA ZONĂ ÎNCEPÂND DE LA 1 IANUARIE 2011.

CAUZE ,AVANTAJE ,FECTE ALE INTEGRARII ECONOMICE

UNA DIN COMPONENTELE DE BAZĂ ALE ECONOMIEI MONDIALE ESTE INTEGRAREA ECONOMICĂ INTERNAŢIONALĂ. INTEGRAREA ECONOMICĂ ESTE UN PROCES COMPLEX DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI MONDIALE ÎN CONDIŢIILE CONTEMPORANE, CARE SE BAZEAZĂ PE O TREAPTĂ CALITATIV NOUĂ, SUPERIOARĂ A INTERDEPENDENŢELOR ŞI SPECIALIZĂRILOR ÎNTRE ECONOMIILE DIFERITOR STATE, ŞI ESTE DETERMINATĂ DE UN ANSAMBLU DE FACTORI, ÎNTRE CARE UN ROL ESENŢIAL ÎL ARE REVOLUŢIA TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ CONTEMPORANĂ.

INTEGRAREA ECONOMICĂ NU TREBUIE CONFUNDATĂ CU NOŢIUNEA DE GLOBALIZARE ECONOMICĂ, CARE SE MANIFESTĂ ÎN: INTERNAŢIONALIZAREA PRODUCŢIEI ŞI A TEHNOLOGIEI; GLOBALIZAREA PIEŢELOR DE MĂRFURI; INTERNAŢIONALIZAREA PIEŢELOR DE SERVICII; INTEGRAREA PIEŢELOR FINANCIARE MONDIALE.

CAUZELE PRINCIPALE ALE INTEGRĂRII ECONOMICE1 SUNT:- APARIŢIA ŞI MANIFESTAREA ÎN FORME TOT MAI ACUTE A

CONTRADICŢIEI DINTRE POSIBILITĂŢILE DE SPORIRE A PRODUCŢIEI ŞI CAPACITATEA RESTRÂNSĂ A PIEŢELOR NAŢIONALE;

- GRADUL ÎNALT DE CONCENTRARE A PRODUCŢIEI ŞI DE CENTRALIZARE A CAPITALURILOR, PE DE O PARTE, LIMITELE ŞI RESTRICŢIILE MIŞCĂRII LIBERE A CAPITALURILOR ŞI FORŢEI DE MUNCĂ, PE DE ALTĂ PARTE;

- NECESITATEA CAPITALURILOR DIN ŢĂRILE SITUATE ÎNTR-O ANUMITĂ ZONĂ DE A-ŞI PROMOVA “ÎN COMUN” INTERESELE AMENINŢATE DE CONCURENŢI INTERNAŢIONALI FOARTE PUTERNICI;

- CONSTITUIREA DE MARI FIRME (DE STAT SAU MIXTE) CARE, PRIN ACTIVITATEA LOR, DEPĂŞESC GRANIŢELE NAŢIONALE;

- INTERESELE COMUNE ALE ŢĂRILOR DEZVOLTATE DE A MENŢINE ŞI EXTINDE RELAŢIILE CU FOSTELE ŢĂRI COLONIALE DEVENITE INDEPENDENTE.

ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE SUNT ANALIZATE CINCI TIPURI DE INTEGRARE ECONOMICĂ2:

CREAREA UNEI ZONE DE COMERŢ PREFERENŢIAL , CARE PREVEDE REDUCEREA BARIERELOR COMERCIALE ÎN RELAŢIILE CU ŢĂRILE DIN ZONĂ;

1 Niţă Dobrotă, coordonator. Dicţionar de economie. Editura economică, Bucureşti, 1999, p. 249-250.2 Economie. Ediţia a V-ea. Editura Economică. Bucureşti, 2000, p. 408-409.

CREAREA UNEI ZONE DE COMERŢ LIBER CE PRESUPUNE ELIMINAREA TUTUROR BARIERELOR DIN CALEA COMERŢULUI DINTRE ŢĂRILE DIN CADRUL ZONEI, MENŢINÂND ÎNSĂ BARIERELE STABILITE PRIN DECIZIE NAŢIONALĂ ÎN COMERŢUL CU ŢĂRILE NEMEMBRE;

CREAREA UNIUNII VAMALE , CARE PREVEDE ELIMINAREA BARIERELOR DIN COMERŢUL ÎNTRE ŢĂRILE MEMBRE PLUS STABILIREA UNI TARIF EXTERN COMUN ÎN COMERŢUL CU ŢĂRILE NEMEMBRE;

CREAREA PIEŢEI COMUNE , CARE PREVEDE EXTINDEREA COMERŢULUI LIBER DINTRE ŢĂRILE MEMBRE DE LA MĂRFURI ŞI SERVICII ŞI LA FACTORII DE PRODUCŢIE (FORŢA DE MUNCĂ ŞI FLUXURILE DE CAPITAL). MEMBRII PIEŢEI COMUNE MENŢIN RATE DE SCHIMB FIXE ÎNTRE VALUTELE LOR NAŢIONALE;

CREAREA UNIUNII ECONOMICE , CE IMPLICĂ POLITICI ECONOMICE COMUNE ŞI O UNITATE MONETARĂ COMUNĂ. ACTUALMENTE ASTFEL DE INTEGRARE CONSTITUIE UNIUNEA EUROPEANĂ.ÎN ASPECT REGIONAL EXISTĂ MAI MULTE GRUPĂRI DE INTEGRARE

ECONOMICĂ (TAB. 14.4).

TABELUL 14.4GRUPĂRI DE INTEGRARE ECONOMICĂ REGIONALĂ3

DENUMIRE NIVELUL DE INTEGRARE

ŢĂRI MEMBRE

PACTUL ANDINZONĂ DE COMERŢ LIBER

BOLIVIA, COLUMBIA, PERU, ECUADOR, VENEZUELA

CONSILIUL ARAB DE COOPERARE

ZONĂ DE COMERŢ PREFERENŢIAL

EGIPT, IRAC, IORDANIA, YEMEN

ASOCIAŢIA NAŢIUNILOR DIN ASIA DE SUD-EST (ASEAN)

ZONĂ DE COMERŢ PREFERENŢIAL

BRUNEI, INDONEZIA, FILIPINE, MALAYESIA, SINGAPORE, THAILANDA

BENELUX UNIUNE VAMALĂ BELGIA, OLANDA, LUXEMBURG

PIAŢA COMUNĂ CENTRAL-AMERICANĂ

PIAŢĂ COMUNĂ

COSTA RICA, SALVADOR, GUATEMALA, HONDURAS, NICARAGUA, PANAMA

3 Economie. Ediţia a V-ea. Editura Economică. Bucureşti, 2000, p. 400.

COMUNITATEA EST-AFRICANĂ

UNIUNE VAMALĂ KENYA, TANZANIA, UGANDA

UNUINEA EUROPEANĂUNIUNE ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ

BELGIA, OLANDA, DANEMARCA, LUXEMBURG, FRANŢA, GRECIA, GERMANIA, SUEDIA, MAREA BRITANIE, IRLANDA, ITALIA, SPANIA, PORTUGALIA, AUSTRIA, FINLANDA

ASOCIAŢIA EUROPEANĂ A LIBERULUI SCHIMB (AELS)

ZONĂ DE COMERŢ LIBER

ISLANDA, NORVEGIA, ELVEŢIA, LIECHTENSTEIN

ASOCIAŢIA DE INTEGRARE LATINO-AMERICANĂ

ZONĂ DE COMERŢ LIBER

ARGENTINA, BOLIVIA, BRAZILIA, CHILE, COLUMBIA, ECUADOR, MEXIC, PARAGUAY, URUGUAY, VENEZUELA

UNIUNEA MAGHREB PIAŢĂ COMUNĂMAROC, ALGERIA, MAURITANIA, TUNISIA, LIBIA

MERCOSUR UNIUNE VAMALĂARGENTINA, BRAZILIA, PARAGUAY, URUGUAY

ACORDUL NORD-AMERICAN DE COMERŢ LIBER (NAFTA)

ZONĂ DE COMERŢ LIBER

CANADA, MEXIC, S.U.A.

ACORDUL DE COMERŢ LIBER S.U.A.-CANADA

ZONĂ DE COMERŢ LIBER

CANADA, S.U.A.

ACORDUL DE COMERŢ LIBER S.U.A.-IZRAEL

ZONĂ DE COMERŢ LIBER

IZRAEL, S.U.A.

INTEGRAREA ECONOMICĂ INTERNAŢIONALĂ ARE URMĂTOARELE

AVANTAJE: A) INTEGRAREA ASIGURĂ O PRODUCTIVITATE MAI ÎNALTĂ A MUNCII SOCIALE ŞI O CREŞTERE A NIVELULUI GENERAL DE VIAŢĂ; B) PE O PIAŢĂ UNIFICATĂ CONCURENŢA ESTE MAI INTENSĂ ŞI CONSUMATORII BENEFICIAZĂ DE PREŢURI MAI SCĂZUTE ŞI DE O MAI MARE VARIETATE DE BUNURI; C) PIAŢA UNICĂ PERMITE O PRODUCŢIE DE SERIE MARE, CEEA CE DUCE LA SCĂDEREA COSTURILOR DE PRODUCŢIE; D) PIAŢA UNICĂ POATE CONTRIBUI LA OPTIMIZAREA INVESTIŢIILOR DE CAPITAL; E) PIAŢA UNICĂ PERMITE FOLOSIREA MAI RAŢIONALĂ ŞI EFICIENTĂ A FORŢEI DE MUNCĂ, DEOARECE MIŞCAREA LIBERĂ A CAPITALURILOR ESTE ÎNSOŢITĂ DE O MIŞCARE LIBERĂ A FORŢEI DE MUNCĂ.

EFECTE

-CREAREA DE COMERTATUNCI CAND VENITUL INTERN ESTE INLOCUIT CU IMPORTUL DIN TARILE MEMBRE

- DETURNAREA DE COMERT CANDIMPORTUL DIN TARILE TERTE SUNT INLOCUITE CU AL TRILOR MEMBRE

UNIUNEA EUROPEANA

DIN TOATE GRUPĂRILE DE INTEGRARE ECONOMICĂ REGIONALĂ ROLUL PRINCIPAL ÎL OCUPĂ UNIUNEA EUROPEANĂ (UE), CARE ÎN ANUL 2002 DISPUNEA DE 2241000 KM2 ŞI O POPULAŢIE DE 367,8 MLN. LOCUITORI, CU UN PRODUS INTERN BRUT DE 5767,2 MLRD. DE UNITĂŢI MONETARE (CEEA CE REPREZINTĂ APROXIMATIV 25% DIN PIB MONDIAL) ŞI UN PIB PE CAP DE LOCUITOR DE CIRCA 15 MII DE UNITĂŢI MONETARE. ACTUALMENTE UNIUNEA EUROPEANĂ REALIZEAZĂ APROXIMATIV 2/5 DIN COMERŢUL MONDIAL, FIIND CEL MAI MARE IMPORTATOR DE PRODUSE AGRICOLE, TEXTILE ŞI ÎMBRĂCĂMINTE. ÎN ANUL 2004 LA CELE 15 ŢĂRI-MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE VOR ADERA ÎNCĂ 10 ŢĂRI: POLONIA, UNGARIA, CEHIA, ESTONIA, SLOVENIA, CIPRU, LETONIA, LITUANIA, SLOVACIA, MALTA, IAR ÎN ANUL 2007 VOR DEVENI MEMBRI AI UNIUNII EUROPENE ROMÂNIA ŞI BULGARIA.

PRINCIPALELE MECANISME CARE AU CONTRIBUIT LA FORMAREA UNIUNII EUROPENE SUNT:

a) UNIUNEA VAMALĂ, CARE S-A FORMAT PRIN REDUCEREA TREPTATĂ A TARIFELOR VAMALE ÎNTRE ŢĂRILE MEMBRE ALE UE, PRECUM ŞI STABILIREA UNUI TARIF VAMAL EXTERN COMUN FAŢĂ DE ŢĂRILE TERŢE,

b) LIBERALIZAREA CIRCULAŢIEI CAPITALURILOR, CE CONTRIBUIE LA DEZVOLTAREA ARMONIOASĂ A RAMURILOR ECONOMIEI NAŢIONALE;

c) LIBERA CIRCULAŢIE A FORŢEI DE MUNCĂ, CEEA CE CONTRIBUIE LA MIGRAREA FORŢEI DE MUNCĂ ÎN CADRUL UE ŞI RESORBIRII ÎN UNELE PERIOADE ALE ŞOMAJULUI;

d) PIAŢA COMUNĂ AGRICOLĂ, CARE PREVEDE PE PLAN INTRACOMUNITAR: LIBERA CIRCULAŢIE A PRODUSELOR LA PREŢURI UNICE PENTRU FIECARE PRODUS; ACHIZIŢIONAREA CU PRIORITATE A PRODUSELOR DIN COMUNITATE; INSTITUIREA UNUI SISTEM DE GARANŢII PENTRU PRODUCĂTORI ÎMPOTRIVA FLUCTUAŢIEI PREŢURILOR; RESPONSABILITATEA FINANCIARĂ COLECTIVĂ FAŢĂ DE CHELTUIELILE NECESARE ÎN VEDEREA SUSŢINERII PIEŢELOR ŞI A MODERNIZĂRII AGRICULTURII; PE PLAN EXTRACOMUNITAR: PROTECŢIA PRODUCĂTORILOR FAŢĂ DE CONCURENŢII DIN ŢĂRILE TERŢE (APLICAREA TAXEI VAMALE PENTRU PRODUSELE AGRICOLE STRĂINE); STIMULAREA EXPORTURILOR AGRICOLE ÎN AFARA UE PRIN

ACORDAREA DE SUBVENŢII; APLICAREA UNEI STRATEGII COMUNE ÎN DOMENIUL AGRAR ÎN CADRUL UE;

e) UNIUNEA MONETARĂ EUROPEANĂ ŞI INTRODUCEREA ÎN CIRCULAŢIE A MONEDEI EURO.

PRINCIPALELE ORGANE INSTITUŢIONALE DE DIRIJARE A UE SUNT:- CONSILIUL DE MINIŞTRI (MINIŞTI DE RELAŢII EXTERNE) AL UE, CARE

ADOPTĂ TOATE DECIZIILE MAJORE. FUNCŢIILE CONSILIULUI: COORDONAREA POLITICILOR ECONOMICE ALE ŢĂRILOR MEMBRE A UE;

- COMISIA EXECUTIVĂ A UE, CARE URMĂREŞTE SCOPUL CA DECIZIILE ADOPTATE DE CONSILIUL DE MINIŞTRI SĂ FIE REALIZATE. COMISIA EXECUTIVĂ ELABOREAZĂ PROIECTE PENTRU APROBARE LA CONSILIUL DE MINIŞTRI;

- CURTEA DE JUSTIŢIE A UE, CARE DECIDE DACĂ ACTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI, ALE COMISIEI EXECUTIVE SAU A ALTOR ORGANE CORESPUND TRATATULUI UE;

- PARLEMENTUL EUROPEAN, CARE EXAMINEAZĂ TOATE PROBLEMELE IMPORTANTE ALE POLITICII COMUNITARE. PARLEMENTUL EUROPEAN E FORMAT DIN MEMBRII PARLAMENTELOR NAŢIONALE.

ÎN CADRUL UE FUNCŢIONEAZĂ ŞI ALTE INSTITUŢII CU CARACTER CONSULTATIV, CUM AR FI: COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL, BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIŢII, FONDUL MONETAR DE DEZVOLTARE, FONDUL EUROPEAN PENTRU ORIENTAREA ŞI GARANTAREA AGRICOLĂ, FONDUL EUROPEAN DE COOPERARE MONETARĂ Ş.A.

ZONA SPA T IUL SCHENGEN  ESTE O ZONĂ DE CIRCULAțIE LIBERĂ ÎN EUROPA, CONFORMĂ CU ACORDUL DE LA SCHENGEN. STATELE MEMBRE ALE ACESTUI SPAțIU AU ELIMINAT SAU VOR ELIMINA CONTROALELE PENTRU PERSOANE LA FRONTIERELE DINTRE ELE, ASTFEL ÎNCÂT ESTE (SAU VA FI) POSIBILĂ TRECEREA FRONTIEREI ÎNTRE ORICARE DOUĂ ASEMENEA STATE FĂRĂ PREZENTARE DE ACTE DE IDENTITATE șI FĂRĂ OPRIRI PENTRU CONTROL.

ACORDUL DE LIBERĂ CIRCULAțIE A FOST SEMNAT LA 14 IUNIE 1985 ÎN MICA LOCALITATE LUXEMBURGHEZĂ SCHENGEN. PRIMELE STATE CARE L-AU IMPLEMENTAT AU FOST BELGIA, FRANțA, GERMANIA, LUXEMBURG, PORTUGALIA, SPANIA șI ȚĂRILE DE JOS, CARE șI-AU DESCHIS ÎNTRE ELE GRANIțELE LA26 MARTIE 1995. PÂNĂ ÎN PREZENT, 30 DE STATE AU ADERAT LA ACORDUL SCHENGEN, DINTRE CARE 27 L-AU șI IMPLEMENTAT. ÎNTR-UN MOMENT ISTORIC, LA 21 DECEMBRIE 2007, NOUĂ STATE, MAJORITATEA DIN CENTRUL șI ESTUL EUROPEI, șI-AU DESCHIS GRANIțELE, ASTFEL ÎNCÂT PENTRU PRIMA DATĂ ESTE POSIBILĂ CĂLĂTORIA LIBERĂ PESTE FOSTA CORTINĂ DE FIER.

DIN SPAțIUL SCHENGEN FAC PARTE șI ELVEțIA, LIECHTENSTEIN, NORVEGIA șI ISLANDA, CARE NU SUNT MEMBRE ALE UE. ÎN ACELAșI TIMP, REGATUL UNITșI IRLANDA, țĂRI MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE, AU OPTAT SĂ NU IMPLEMENTEZE ACORDUL SCHENGEN PE TERITORIUL LOR.

STATELE MEMBRE ALE ACORDULUI DE LA SCHENGEN CARE TOTODATĂ SUNT MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE ROMÂNIA, BULGARIA șI CIPRU, RESPECTIV STATELE CARE SUNT DOAR MEMBRE ALE ACORDULUI, DAR NU ALE UE, ELVEțIA șI LIECHTENSTEIN, NU AU ÎNCEPUT ÎNCĂ SĂ APLICE PREVEDERILE ACORDULUI, DAR URMEAZĂ SĂ O FACĂ ÎN VIITOR. CETĂțENII LOR SE POT AșTEPTA ÎN CONTINUARE LA CONTROALE DE GRANIțǍ ÎNTRE țĂRILE LOR șI țǍRILE VECINE

CARACTERISTICA TARILOR DEZVOTATE -AU PONDEREA CEA MAI MARE ÎN PRODUSUL BRUT MONDIAL, ÎNEXPORTURI SI ÎN INVESTITIILE EXTERNE DE CAPITAL-POPULATIA LOR ESTE MULT MAI MICA DECÂT CEA A TARILOR ÎN DEZVOLTARE-NIVELUL DE TRAI ÎN ACESTE TARI ESTE CEL MAI RIDICAT DIN LUME-MONEDELE CELOR MAI PUTERNICE DINTRE TARILE DEZVOLTATE CONSTITUIE -MONEDELE DE REZERVA ALE TUTUROR TARILOR LUMII-ECONOMIILE ACESTOR TARI REALIZEAZA CEA MAI RIDICATA EFICIENTA-CALITATEA PRODUSELOR DE CONSUM SE ALINIAZA LA CELE MAI RIDICATE STANDARDE.-PROBLEMA ANALFABETISMULUI A FOST REZOLVATA, ÎN LINII MARI-NIVELUL VENITULUI PE LOCUITOR ESTE SUPERIOR MEDIEI MONDIALE-STRUCTURA EXPORTURILOR SE CARACTERIZEAZA PRIN PREDOMINANTA-PRODUSELOR MANUFACTURATE CU ÎNALT GRAD DE PRELUCRARECaracteristicile ţărilor dezvoltate:

 Ţările dezvoltate domină economia mondială, ele au ponderea cea mai mare în produsul brut mondial(80,4% sau 25,1 trilioane USD), în exporturi(65,4% sau 4 trilioane USD) şi în investiţiile decapital (68,43% sau 503 mrd. USD).

Ţăriledezvoltate fac parte din grupulţărilor cu venituriridicare şi mediu ridicate. Ţările dezvoltate cooperează pe multiple planuri:economic, ştiinţific, cultural, ecologi Ţările dezvoltate sunt ţări industrializate,dezvoltarea economică se bazează pe informaţie şiînaltă tehnologie. În ţările dezvoltate ponderea cea mai mare revine sectoarelor secundar şi terţiar; Populaţia ţărilor dezvoltate beneficiază de un nivelde trai ridicat. Calitatea vieţii în ţările dezvoltate sedetermină pe baza unor indicatori cantitativi şicalitativi, respectiv: Nivelul PIB/cap de locuitor, indicator carereflectă starea economiei.  Indicele Dezvoltării Umane (IDU), calculatîn cadrul Programului Naţiunilor UnitePentru Dezvoltare (PNUD). Exporturile ţărilor dezvoltate se axeazăpreponderent pe produse manufacturate;

Ţările dezvoltate au determinat transnaţionalitateavieţii economice, fiind ţări de origine şi în acelaşitimp ţări gazdă ale celor mai multe corporaţiitransnaţionale; Ţările dezvoltate au rolul principal în susţinerea transferului mondial de tehnologie

CARACTERISTICA TARILOR IN CURS DE DEZVOLTARESĂRĂCIE ABSOLUTĂ, DEPENDENŢĂ FAŢĂ DE EXTERIOR, CREŞTERE ECONOMICĂ SLABĂ, RATE RIDICATE ALE MORTALITĂŢII ŞI ALE NATALITĂŢII.Subdezvoltarea este o problemă globală cu care seconfruntă marea majoritate a ţărilor lumii, fiind rezultatulacţiunii următoarelor categorii de factori:factorilor naturali (sărăcia resurselor naturale, climănefavorabilă);

factori socioculturali (tradiţii, mentalităţi religioase);factori economici (specializarea în producţie,gradulde deschidere economică).

CARACTERISTICA TARILOR IN TRANZITIE hipercentralizarea activităţilor economice;   planificarea centralizată a producţiei şi a alocării resurselor;  preponderenţa proprietăţii de stat şi a monopolului statului în toate domeniile de activitate;

  practicarea de preţuri fixe, care nu se modificau în funcţie de cerere şi ofertă; alocarea administrativă a bunurilor de producţie şi a serviciilor;  practicarea de cursuri multiple în cadrul comerţuluiexterior, în funcţie de interese; un sistem de salarizare rigid, stabilit de către stat,care nu ref lecta eficienţa; ascunderea viciilor de sistem şi a dezechilibrelor  macroeconomice

TEMA 10INTEGRAREA REPUBLICII MOLDOVA IN CIRCUITUL ECONOMIC

MONDIAL

AVANTAJELE PIETEI REPUBLICII MOLDOVA-ACCESIBILITATEA PIETEI-CONDITII CLIMATERICE FAVORABILE SI INALTA FERTILITATE A SOLULUI-INZESTRAREA TEHNOLOGICA MODESTA, CEEA CE LARGESTE ESSENTIAL DOMENIILE POSIBILE DE ACTIVITATE

-NIVELUL COSTURILOR DE PRODUCTIE CE REPREZINTA UN FACTOR IMPORTANT LOCUTIONAL DE INFLUENTARE A INVESTIIILOR STRAINE DIRECTE -ASEZAREA GEOGRAFICA FAVORABILA,-COSTUL RELTIV MIC AL FORTEI DE MUNCA,

- COSTURI DE PRODUCTIE RELATIVE MAI MICI DECAT IN TARILE OCCIDENTALE

DEZAVANTAJELE

- DIMENSIUNEA NEINSEMNATA A PIETEI INTERNE.- DEZVOLTAREA UNILATERALA A ECONOMIEI NATIONALE- LIPSA MATERIILOR PRIME SI A RESURSELOR ENERGETICE- LIPSA UNEI INFRASTRUCTURI MODERNE MAI ALES ACELEI DE

TRANSPORT, COSTURILE DE TRANSPORT CONSTITUUIE PINA LA 30% DIN COSTUL FINAL AL PRODUSULUI, MAI ALES AL CELEI AGROALIMENTARE.

DEFINITIE SUBDEZVOLTAREA – ESTE REVERSUL DEZVOLTĂRII. EA REPREZINTĂ O SITUAŢIE ECONOMICĂ ÎN CARE PERSISTĂ NIVELURI REDUSE ALE STANDARDULUI DE VIAŢĂ, PERSISTĂ SĂRĂCIA ABSOLUTĂ, RATE DE CREŞTERE ECONOMICĂ SCĂZUTE, NIVEL REDUS AL CONSUMULUI, RATE RIDICATE ALE MORTALITĂŢII ŞI ALE NATALITĂŢII.

EFECTELE DESCHIDERII R MOLDOVA SPRE EXTERIOR-LARGIREA PIETEI- CE PERMINTE REALIZAREA ECONOMIILOR DE DIMENSIUNI SI MARIMEA VARIETATII PRODUSELOR OFERITE CONSUMATORULUI- LARGIREA OFERTEI DE IMPUT- CE AMELIOREAZA EFICACITATEA PRODUCATORILOR- ACCESUL LA TEHOLOGII AVANSATE

ÎN CONFORMITATE CU TRATATUL DE LA MAASTRICHT (OLANDA) DIN ANUL 1991 ORICE ŢARĂ EUROPEANĂ ARE POSIBILITATEA SĂ DEVINĂ MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE, DACĂ ÎNDEPLINEŞTE URMĂTOARELE CONDIŢII:

- ARE UN SISTEM DE GUVERNĂMÂNT BAZAT PE PRINCIPIILE DEMOCRAŢIEI;

- ADOPTĂ O POLITICĂ ECONOMICĂ ÎN CONCORDANŢĂ CU PRINCIPIILE ECONOMIEI DE PIAŢĂ ŞI CONCURENŢEI LIBERE;

- PRIMEŞTE AVIZUL FAVORABIL AL CONSILIULUI EUROPEI.UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN ANUL 1993 A STABILIT PENTRU ŢĂRILE

CENTRAL ŞI EST-EUROPENE, CANDIDATE LA ADERARE, ANUMITE CRITERII,

CUNOSCUTE DREPT „CRITERIILE DE LA COPENHAGA”. ACESTE CRITERII SUNT:

- STABILIREA DEMOCRAŢIEI ŞI A INSTITUŢIILOR SALE (EXISTENŢA STATULUI DE DREPT, A SISTEMULUI MULTIPARTID, RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI ALE MINORITĂŢILOR, PLURALISM);

- EXISTENŢA UNEI ECONOMII DE PIAŢĂ FUNCŢIONALE, CAPABILĂ SĂ FACĂ FAŢĂ PRESIUNILOR COMPETITIVE DIN PIAŢA UNICĂ;

- CAPACITATEA ASUMĂRII DREPTURILOR ŞI OBLIGAŢIILOR CE DECURG DIN CALITATEA DE MEMBRU ÎN UE.ŢĂRILE CARE DORESC SĂ SE INTEGREZE ÎN UE TREBUIE SĂ ŢINĂ CONT

DE URMĂTOARELE CERINŢE: RATA INFLAŢIEI SĂ NU DEPĂŞEASCĂ 1,5 PUNCTE PROCENTUALE ÎN COMPARAŢIE CU RATA MEDIE A INFLAŢIEI (ÎN ANUL 2002 RATA MEDIE A INFLAŢIEI ÎN ŢĂRILE EUROPENE INDUSTRIALIZATE A CONSTITUIT 3%); DEFICITUL BUGETAR SĂ NU DEPĂŞEASCĂ 3% DIN PRODUSUL INTERN BRUT; RATA DOBÂNZII PE TERMEN LUNG SĂ NU DEPĂŞEASCĂ CU MAI MULT DE 2% RATA MEDIE (RATA MEDIE A CONSTITUIT ÎN ANUL 2002 3,75%); DATORIA PUBLICĂ INTERNĂ ŞI EXTERNĂ SĂ NU DEPĂŞEASCĂ 60% DIN PRODUSUL INTERN BRUT; RATELE DE SCHIMB ALE MONEDEI NAŢIONALE SĂ RĂMÂNĂ INFERIOARE MARJELOR DE FLUCTUAŢIE AUTORIZATE DE BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ TIMP DE 2 ANI ÎNAINTE DE ADERARE.

ÎN BAZA STRATEGIEI DE PREGĂTIRE A ADERĂRII REPUBLICII MOLDOVA LA UE SE PREVĂD URMĂTOARELE MĂSURI DE INTEGRARE ÎN STRUCTURILE EUROPENE:

- ADERAREA LA ACORDUL DE ASOCIERE LA UNIUNEA EUROPEANĂ, CARE PREVEDE: DIALOGUL POLITIC ÎNTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA; CREAREA UNEI ZONE DE LIBERĂ CIRCULAŢIE A MĂRFURILOR, CAPITALURILOR ŞI A PERSOANELOR; CONSTITUIREA INFRASTRUCTURII PIEŢEI CONTEMPORANE;

- ELABORAREA PROGRAMELOR NAŢIONALE CE VIZEAZĂ ARMONIZAREA LEGISLAŢIEI NAŢIONALE CU CEA COMUNITARĂ ŞI CREAREA STRUCTURILOR INSTITUŢIONALE CE PERMIT ACCESUL LA PIAŢA INTERNĂ A UE;

- PARTICIPAREA LA DIALOGUL STRUCTURAT CU INSTITUŢIILE UNIUNII EUROPENE;

- ASIGURAREA MANAGEMENTULUI PROCESULUI DE INTEGRARE ODATĂ CU DEPUNEREA CERERII DE ADERARE.ADERAREA REPUBLICII MOLDOVA LA STRUCTURILE ECONOMICE ŞI

POLITICE ALE UE ESTE IMPOSIBILĂ FĂRĂ RESTABILIREA INTEGRITĂŢII TERITORIAL-ADMINISTRATIVE A ŢĂRII ŞI REZOLVAREA PROBLEMEI TRANSNISTRENE.

ADERAREA REPUBLICII MOLDOVA LA UE VA CREA POSIBILITĂŢI REALE DE OBŢINERE A UNUI PUTERNIC EFECT ECONOMIC PE PLAN INTERN ŞI NOI OPORTUNITĂŢI DE PĂTRUNDERE ACCELERATĂ PE PIEŢE SOLVABILE ŞI PREVIZIBILE; VA CONTRIBUI LA UN PUTERNIC AFLUX DE INVESTIŢII ŞI TEHNOLOGII AVANSATE; VA STIMULA VALORIFICAREA EXPERIENŢEI

MONDIALE ÎN DOMENIUL ORGANIZĂRII ŞI MANAGEMENTULUI ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE.

PROCESUL DE ADERARE LA UE NU EXCLUDE VALORIFICAREA EFICIENTĂ A OPORTUNITĂŢILOR OFERITE DE COLABORAREA REGIONALĂ INTERSTATALĂ PRIN INTERMEDIUL URMĂTOARELOR STRUCTURI ŞI ORGANIZAŢII: PACTUL DE STABILITATE PENTRU EUROPA DE SUD-EST, COOPERAREA ECONOMICĂ A MĂRII NEGRE, COMUNITATEA DE LUCRU A STATELOR DUNĂRENE, COMISIA ECONOMICĂ A ONU PENTRU EUROPA.

INTEGRAREA REPUBLICII MOLDOVA ÎN CADRUL UE PRESUPUNE: CREAREA ŞI DEZVOLTAREA UNEI ECONOMII FUNCŢIONALE, COMPATIBILE CU PRINCIPIILE, NORMELE, MECANISMELE, INSTITUŢIILE ŞI POLITICILE ECONOMIILOR MODERNE; EXERCITAREA UNOR SCHIMBĂRI ŞI AJUSTĂRI STRUCTURALE; ADOPTAREA UNOR DECIZII OPTIME ŞI ECHILIBRATE ÎN PROMOVAREA POLITICILOR BUGETAR-FISCALE, MONETAR-CREDITARE, INVESTIŢIONALE, DE DEZVOLTARE A CONCURENŢEI ŞI A RELAŢIILOR ECONOMICE EXTERNE.

ÎN PROCESUL DE ADERARE A REPUBLICII MOLDOVA LA UNIUNEA EUROPEANĂ POLITICILE MACROECONOMICE VOR FI ORIENTATE SPRE REALIZAREA URMĂTOARELOR OBIECTIVE:

1. POLITICA BUGETARĂ VA FI DIRECŢIONATĂ SPRE: ASIGURAREA ONORĂRII OBLIGAŢIILOR FINANCIARE ALE STATULUI LA TOATE NIVELURILE; SUSŢINEREA STABILITĂŢII FINANCIARE ALE STATULUI; ELIMINAREA ELEMENTELOR NESTIMULATOARE ŞI DEZVOLTAREA ELEMENTELOR STIMULATOARE ALE PROCESULUI BUGETAR; OPTIMIZAREA CHELTUIELILOR PUBLICE; AMELIORAREA CONDIŢIILOR DE FUNCŢIONARE A SFEREI SOCIAL-CULTURALE; AJUSTAREA ÎN CONTINUARE A CHELTUIELILOR BUGETARE LA POSIBILITĂŢI REALE DE ACUMULARE A VENITURILOR LA BUGET ŞI OBŢINEREA UNEI STABILITĂŢI BUGETARE.

2. POLITICA FISCALĂ VA FI ORIENTATĂ SPRE STIMULAREA PRODUCĂTORULUI AUTOHTON. OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE POLITICII FISCALE SUNT: DIMINUAREA PRESIUNII FISCALE; ASIGURAREA TRANSPARENŢEI; SIMPLIFICAREA ŞI STABILIZAREA SISTEMULUI FISCAL; EXTINDEREA ÎN CONTINUARE A BAZEI DE IMPOZITARE.

3. POLITICA MONETAR-CREDITARĂ, PROMOVATĂ DE BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI, VA FI ORIENTATĂ SPRE: MENŢINEREA STABILITĂŢII MONEDEI NAŢIONALE; REDUCEREA NIVELULUI INFLAŢIEI; STABILIZAREA PIEŢEI VALUTARE; CONSOLIDAREA SISTEMULUI BANCAR; PERFECŢIONAREA MECANISMELOR DE CREDITARE DE CĂTRE SFERA BANCARĂ A PROIECTELOR ŞI PROGRAMELOR PRIORITARE.

4. POLITICA INVESTIŢIONALĂ VA FI DIRECŢIONATĂ SPRE RESTRUCTURAREA SECTORULUI REAL AL ECONOMIEI, CREAREA CLIMATULUI FAVORABIL PENTRU INVESTITORII AUTOHTONI ŞI STRĂINI, CARE AR ASIGURA MAJORAREA PLASAMENTELOR

INVESTIŢIONALE ÎN MODERNIZAREA FONDURILOR FIXE ŞI RELANSAREA ECONOMIEI NAŢIONALE.

5. POLITICA STATULUI ÎN DOMENIUL RELAŢIILOR ECONOMICE EXTERNE SE VA AXA ÎN MOD PRIORITAR PE DEZVOLTAREA SCHIMBURILOR COMERCIALE EXTERNE, PROMOVAREA EXPORTURILOR REPREZENTÂND O PRIORITATE NAŢIONALĂ, PRECUM ŞI PE CONSOLIDAREA COOPERĂRII INTERNAŢIONALE, ÎN PARTICULAR, ÎN DOMENIUL FINANCIAR ŞI INVESTIŢIONAL, AVÂND DREPT SCOP INTEGRAREA CONTINUĂ A ŢĂRII ÎN ECONOMIA MONDIALĂ ŞI ASIGURAREA SUSŢINERII CREŞTERII ECONOMICE DURABILE. OBIECTIVUL STRATEGIC ÎN RELAŢIILE ECONOMICE EXTERNE ESTE ECHILIBRAREA SCHIMBURILOR EXTERNE PRIN PROMOVAREA ŞI STIMULAREA EXPORTURILOR ŞI OPTIMIZAREA POLITICII IMPORTURILOR, REDUCEREA DEFICITULUI BALANŢEI COMERCIALE ŞI BALANŢEI DE PLĂŢI EXTERNE ÎN BAZA EXTINDERII EXPORTULUI DE MĂRFURI ŞI SERVICII.

PROCESUL DE INTEGRARE ECONOMICĂ A REPUBLICII MOLDOVA ARE LOC NU NUMAI LA NIVEL REGIONAL, DAR ŞI LA NIVEL MONDIAL. UNA DIN DIRECŢIILE PRINCIPALE DE INTEGRARE A ECONOMIEI NAŢIONALE ÎN CADRUL ECONOMIEI MONDIALE ESTE DEZVOLTAREA COMERŢULUI EXTERIOR. REPUBLICA MOLDOVA ÎN ANUL 2002 A EXPORTAT MĂRFURI ÎN 112 ŢĂRI ŞI A IMPORTAT PRODUSE DIN 148 ŢĂRI1. O PROBLEMĂ DE IMPORTANŢĂ MAJORĂ PENTRU REPUBLICA

MOLDOVA ESTE INTEGRAREA EI ÎN CIRCUITUL ECONOMIC EUROPEAN ŞI MONDIAL. INTEGRAREA REPUBLICII ÎN CADRUL UNIUNII EUROPENE PRESUPUNE CREAREA ŞI DEZVOLTAREA UNEI ECONOMII FUNCŢIONALE, COMPATIBILE CU PRINCIPIILE, NORMELE, MECANISMELE, INSTITUŢIILE ŞI POLITICILE ECONOMIILOR MODERNE. INTEGRAREA ÎN CIRCUITUL ECONOMIC MONDIAL PREVEDE EXTINDEREA SUBSTANŢIALĂ A EXPORTURILOR DE MĂRFURI ŞI SERVICII, ATRAGEREA MASIVĂ A INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE ŞI VALORIFICAREA EFICIENTĂ A CREDITELOR STRĂINE.

2. REPUBLICA OLDOVA TREBUIE SA SPOREASCA CALITATEA INVESTITIILOR DEOARECE EXPORTUL SI INVESTITIILE SUNT FACTORI INTERDEPENDENTI SI DE IMPORTANTA VITALA PENTRU CRESTERE SI DEZVOLTAREA ECONOMICA A TARII. DECI PENTRU O CRESTERE ECONOMICA DE PROPORTII ESTE NEVOIE DE A DEZVOLTA IN PRIMIL RAND SECTOARELE INUSTRIALE ALE ECONOMIEI INCLUSIV PRELUCRAREA METALELOR, CONSTRUCTIA MASINILOR, IINDUSTRIA USOARA, FARMACEUTICA, AGROALIMENTARA ETC, PRECUM SI SECTOARELE INOVATOARE CUM SUNT TELECOMUNICATIILE, SOFTWARE, ETC. ACESTE SECTOARE CARACTERIZEAZA PRIN FAPTUL CA GENEREAZA O VALOARE

ADAUGATA RELATIV INALTA, CARE AR PUTEA AVEA DREPT REZULTAT CRESTEREA COMERTULUI EXTERIOR C VOLUM SI CA VALOARE SI IN CONSECINTA AR PUTEA CONTRIBUI LA MICSORAREA DEFICIULUI BLANTEI COMERCIALE,

3.

ORGANIZATII ECONOMICE

UNIUNEA EUROPEANĂ

Suprafața – 4,45 mln.km2

Populația – 501,0 mln.loc (2010)Densitatea populației – 115 loc./km2

PIB – 12 332 296 dolari SUAAnul fondării:Semnat 25.03.1957 – Comunitatea Economică Europeană – Tratatul de la RomaIntrat în vigoare – 01.01.19581991 - Tratatul de la Maacstrich/Olanda – redenumită Uniunea EuropeanăObiectivele – piața unică de mărfuri și de capital, lichidarea barierelor vamale în schimbul de mărfuri și capital dintre state, deplasarea liberă a forței de muncă și a capitalului, stabilirea prețurilor unice la principalele produse agricole.Membri – 27 state1958 – Belgia, Franța, Germania, Italia, Olanda, Luxemburg1973 – Danemarca, Irlanda, Marea Britanie1981 – Grecia1986 – Portugalia, Spania1995 – Finlanda, Suedia, Austria2004 – Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Cipru, Malta2007 – România, BulgariaÎn așteptare – Turcia, Croația, MacedoniaIanuarie 2002 – pusă în circulație moneda EURO.

Structura UE:Parlamentul European – sediul Strasbourg/FranțaConsiliul European – ia decizii fundamentaleComisia Europeană – propune legi, aplică planul bugetarConsiliul UE/Consiliul de Miniștri – stabilește bugetul, încheie tratate internaționale

ACORDUL DE COMERȚ LIBER NORD-AMERICAN – N.A.F.T.A.Suprafața – 21,3 mln.km2

Populația – 375 mln.locAnul fondarii – 01.01.1994Membri – Canada, SUA, MexicObiectivele – înlăturarea barierelor comerciale, eliminarea restricțiilor la investițiile străine și deplasarea resurselor umane de muncă, asigurarea «transparenței» hotarelor între cele 3 state, promovarea unei concurențe echitabile, acordarea unei protecții legale adecvate pentru comerț, introducerea unui mecanism adecvat de arbitraj, promovarea cooperării trilaterale și multilaterale

ASOCIAȚIA NAȚIUNILOR DIN ASIA DE SUD-EST – A.S.E.A.N.Anul fondării – 08.08.1967Suprafața – 4,46 mil.km2

Populația – 600 mil.loc.Membri – 9 state - Indonezia, Filipine, Malaysia, Singapore, Thailanda, Brunei, Vietnam, Laos, Myanmar.Obiective – promovarea cooperării dintre statele membre în domeniul economic, social, cultural, menținerea stabilității și a păcii în regiune, accelerarea progresului economic, ridicarea nivelului de trai al populației, menținerea în permanență a dialogului și colaborarea dintre state, elaborarea măsurilor de preântîmpinare a conflictelor internaționale și interstatale, rezolvarea problemelor securității în regiune pe cale diplomatică.Sediul – Jakarta (Indonezia).

ORGANIZAȚIA ȚĂRILOR EXPORTATOARE DE PETROL – O.P.E.CAnul fondării - septembrie 1960.Membri – 12 state:AFRICA - Algeria (1969), Angola (2007), Libia (1962), Nigeria (1971).

ASIA – Iraq (1960), Iran (1960), Kuwait (1960), Qatar (1961), Arabia Saudită (1960), Emiratele Arabe Unite/E.A.U. (1967), Indonezia (1962).AMERICA DE SUD – Venezuela (1960).Foști membri – Gabon (1975 – 1995), Ecuador (1963 – 199 3).Viitori membri – Norvegia, Bolivia, Mexic, Siria, Sudan. Obiectivele – coordonarea și unificarea strategiilor țărilor membre în domeniul extracției, exportului și a condițiilor comerțului cu petrol, apărarea intereselor statelor membre. Sediul – Viena (Austria).Limba oficială – engleză.

MERCOSUR Mercosur (Piaţa Comună a Sudului), este al patrulea cel cel mai mare grup economic din lume , cu un PIB de 1.989 miliarde de dolari SUA şi o populaţie de 242 milioane în 2008. Brazilia este cea mai mare economie cu 79% din PIB Mercosur, urmată de Argentina, cu 18% , Uruguay 2% şi Paraguay, cu 1%.

Obiectivele comune a pieţei de Sud MERCOSUR

- Tranzitul liber de producţie de bunuri, servicii şi factori între statele membre, cu, eliminarea drepturilor vamale şi de ridicare a restricţiilor nontariff privind tranzitul de mărfuri sau orice alte măsuri cu efecte similare;- Stabilirea unui tarif extern comun (TEC) şi adoptarea unei politici comerciale comune în ceea ce priveşte statele membre sau alte grupuri de state, precum şi coordonarea poziţiilor în cadrul reuniunilor regionale şi internaţionale comerciale şi economice;- Coordonarea politicilor macroeconomice şi sectoriale ale statelor membre referitoare la comerţul exterior, agricultura, industria, impozitele, sistemul monetar, de schimb, servicii şi capital, vamale, de transport şi comunicaţii, în scopul de a asigura o concurenţă liberă între statele membre; şi- Angajament de către statele membre să facă ajustările necesare la legile lor în domeniile relevante pentru a permite consolidarea procesului de integrare. Tratatul de la Asuncion se bazează pe doctrina drepturilor şi obligaţiilor reciproce ale statelor membre.

Mercosur a fost creat de către Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay in martie 1991, cu semnarea Tratatului de la Asuncion.

Membrii asociaţi: Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador şi Peru. Observatori: Mexic

C OOPERAREA ECONOMICĂ ASIA-PACIFIC   ( APEC ) este un forum al unui grup format din 21 de țări care au ieșire la Oceanul Pacific, reprezintă aproximativ 60% din economia mondială, și care poartă discuții pe tema economiei regionale, cooperării, comerțului și investițiilor (Banca Mondială). Activitățile includ întâlniri ale ministerelor țărilor membre, pe tot parcursul unui an și sunt coordonate de Secretariatul APEC.

Organizația conduce întâlnirile liderilor economici APEC, un summit anual la care participă șefi de guverne ai tuturor membrilor APEC cu excepția China Taipei, care este reprezentată de un oficial de rang ministerial. Locul în care are loc summitul se schimbă prin rotație între economiile membre și există o tradiție care implică purtarea de către liderii participanți a unor costume naționale ale țării gazdă. Cel mai recent summit, APEC Australia 2007, a avut loc la Sydney în data de 9 septembrie.

, Forumul Pacificului de Sud şi Secretariatul Asociaţiei Naţiunilor din Asia de este forumul premier pentru facilitarea creşterii economice, cooperare, comerţului şi a investiţiilor în regiunea Asia-Pacific.Cooperarea Economică Asia-Pacific are 21 de membri, care reprezintă aproximativ 40,5% din populaţia lumii, aproximativ 54,2% din PIB-ul mondial şi aproximativ 43.7 2% din comerţul mondial. Regiunea Asia-Pacific a fost în mod constant punct de vedere economic regiunea cea mai dinamică din lume. Încă de la începuturile Cooperarea Economică Asia-Pacific în 1989, totală a schimburilor comerciale a crescut cu 395%, a depăşit în mod semnificativ de restul lumii. Cooperarea Economică Asia-Pacific Economiile membre sunt: Australia, Brunei Darussalam, Canada, Chile, Hong Kong, China, Indonezia, Japonia, Republica Coreea, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Papua Noua Guinee, Peru, Republica Filipine, Federaţia Rusă, Singapore, China Taipei, Thailanda, Statele Unite ale Americii, Vietnam.

Grupul ţărilor din Asia-Pacific pentru Cooperare Economică (Asia-Pacific Economic Cooperation) (APEC) este o organizaţie de comerţ înfiinţată în 1989, ca reacţie la interdependenţa crescândă a economiilor din zona Asia-Pacific şi la existenţa blocurilor economice regionale (cum sunt Uniunea Europeană şi NAFTA), în alte zone ale lumii. La sfârşitul anilor 1990, din

APEC făceau parte cele 12 ţări care au fondat organizaţia - Australia, Brunei, Canada, Indonezia, Japonia, Malaezia, Noua Zeelandă, Filipine, Singapore, Coreea de Sud, Thailanda, Statele Unite, precum şi Chile, China (inclusiv Hong Kong), Mexic, Papua Noua Guinee, Peru, Rusia, Taiwan şi Vietnam. Sunt admise cu statut de observator şi Consiliul de Cooperare Economică al PacificuluiSud-Est.

REPUBLICA MOLDOVA IN CONTEXTUL INTEGRARII UE, politica externă a RM a oscilat de la Est la Vest, aceasta datorită lipsei

unei orientări clare şi a problemelor mari de ordin economic, politic, social cu care se confruntă ţara noastră.

Faptul că RM a devenit din 2004 stat vecin al NATO şi din ianuarie 2007 în apropiata vecinătate a UE, au determinat cursul politicii pro-europene la Chişinău.

Deci la moment obiectivul esenţial o reprezintă integrarea în UE, structură care antrenează într-un proces dinamic de transformare şi consolidare economică, politică şi militară a statelor membere.

În unanimitate este recunoscut faptul că RM este un stat European, atît geopolitic, economic cît şi cultural, care pe parcursul secolelor a fost influenat de diverse culturi.

Integrarea europeană reprezintă un proces, care implică atît beneficii cît şi riscuri pentru statele implicate. Pentru RM un stat care parcurge o perioadă de tranziţie - integrarea în UE, ar aduce cu siguranţă mai multe beneficii decît riscuri. Avantajele integrării RM în UE ar fi:

-Aplicarea standartelor europene, care cel puţin înseamnă civilizaţie.-mijloace financiare alocate prin intermediu programelor (ex. TACIS)-Investiţiile care ar da posibilitate creşterii bunăstării simplilor cetăţeni-Piaţa de desfacere se va extinde , adică ar avea loc o orientare de la est

– spre vest , astfel s-ar evita eventualele crize economice , aşa cum a avut loc în 1998.

-O respectare mai strigentă a drepturilor omului-O eventuală soluţionare mai rapidă a conflictului Transnistrean, întru-

cît problema Transnistreana s-ar transforma într-o problemă a UE.Însă pe lîngă avantaje, integrarea presupune şi anumite dezavantaje.

Ori de cîte ori un popor acceptă să adere la astfel de structuri, renunţă voluntar într-o anumită măsură la suveranitatea proprie şi acceptă impunerea regulilor structurii respective.

Dezavantaj ar fi şi creşterea impozitelor, pentru că RM va trebui să participe la cuferele UE; vor creşte investiţiile străine , de care însă vor beneficia investitorii străini, dar nu şi cei autohtoni.

Cu toate acestea, RM ar avea nevoie de UE , este destul de straniu faptul că majoritatea încearcă să găsească mai multe dezavantaje în drumul nostru spre UE, în loc să-şi pună problema unde-i fericrea şi avantajul de a trăi în CSI.

O cerinţă impusă de structurile UE, faţă de statele care doresc să se integreze în UE, este satisfacerea aşa numitele “Criteriile de la Copenhaga“:

-atingerea unei stabilităţi a instituţiilor care asigură democraţia, supremaţia legii.

-existenţa unei economii de piaţă în funcţionare.-capacitate de a face presiunii concurenţiale şi puterilor de piaţă din

UE.-posibilitate de a-şi asuma obligaţiuni, în legătură cu calitatea de

membru, inclusiv realizarea obiectivelor uniunii, politice, economice, monetare.

-garantarea că aderarea ţării nu va slăbi integrarea europeană.La acest compartiment RM, trebuie să depună un efor major, întru-cît

situaţia actuală este incompatibilă cu cerinţele impuse de “criteriile de la Copenhaga”.

Pentru a-şi vedea visul realizat, RM trebuie să parcurgă un şir de trepte. Mai întii de toate, trebuie să capete statulul de stat asociat (acordul de asociere reprezintă un tratat dintre UE şi o ţară non UE. La 27 octombrie 1997 P. Lucinshii adresează Comisiei Europene solicitare cu privire la semnarea unui Acord de Asociere la UE, însă solicitarea a fost calificată drept prematură şi nerealistă.)

Următorul pas o reprezintă obţinerea statutului de stat candidat, urmată de demararea negocierilor efective de aderare. Această etapă presupune adoptarea, aplicarea şi dezvoltarea acquis-ului comunitar.

Unul din principiile fundamentale de aderare la UE, este acela că cea mai mare parte a acquis-ului nu este negociabilă, ea constituind temelia construcţiei europene , el trebuie preluat şi instituit de statul candidat. Pot face obiectul negocierilor, doar unele aspecte mai dificile.

Durata negocierilor este diferită de la stat la stat, în dependenţă de gradul de pregătire al fiecăreia (de ex: Austria, Finlanda a avut nevoie de

16 luni, iar Portugalia tocmai de 80 de luni, pentru negocierea aderării la UE).

Un ultim pas pînă la aderarea efectivă la UE, o reprezintă redactarea şi convenirea Tratatului de aderare de către UE şi statul candidat; obţinerea consimţămîntului Parlamentului European prin adoptarea tratatului de aderare precum şi semnarea, şi ratificarea Tratatului de aderare de către toate statele membre ale UE şi statul candidat.

În cazul RM, primul pas în intensificarea dialogului cu UE la constituit semnarea APC, la 28 noiembrie 1994.

APC consacră RM în calitate de partener direct al UE, fiind privit ca un angajament bilateral, prin intermediul căruia UE s-a angajat să susţine eforturile RM orientate spre consolidarea democraţiei sale şi finalizarea tranziţiei spre economia de piaţă. Pe cînd RM s-a angajat să respecte valorile democratice, principiile DI, ale dreptului omului, ale economiei de piaţă, toate fiind declarate elemente esenţiale ale APC.

APC urmăreşte cooperarea în diferite domenii: cooperare economică, legislativă, financiară, schimb de mărfuri, dialog politic.

Cu toate că acordul instituţionalizează relaţiile cu RM, el nu oferă o perspectivă clară de integrare , ci doar un parteneriat.

Una din cerinţele prevăzute în APC (art.50) este “armonizarea legislaţiei prezente şi viitoare a RM cu legislaţia UE”.

RM va depune toate eforturile pentru ca legislaţia sa, să devină treptat compatibilă cu legislaţia UE.

Anul 2005 poate fi considerat, unul de o semnificaţie majoră pentru aprofundarea relaţiilor între RM şi UE, întru-cît a fost adoptat PAUE-RM – plan prin care este pusă temelia dezvoltării unei relaţii privilegiate bilaterale, avînd ca scop consolidarea stabilităţii, securităţii şi bunăstării reciproce în diverse domenii.

La moment toate eforturile guvernării sunt îndreptate spre implementarea PA,dacă acesta nu reuşeste nimeni nu va fi penalizat , însă de rezultatul implementării depinde succesul dialogului dintre cele două părti.

Structura PA este foarte asemănătoare cu criteriile de aderarea la UE:-Criteriul politic: stabilitatea instituiţiilor care garantează democraţia,

supremaţia legii, drepturile omului şi respectarea, protecţia drepturilor minorităţilor.

-Criteriul economic: existenţa unei economii de piaţă funcţionale şi capacitatea de a face faţă competiţiei pe piaţă internă a UE.

-Criteriul acquis-ului: capacitatea de asumare a obligaţiilor de membru.PA nu presupune aderarea RM la UE, însă măsurile prevăzute în PA,

vor ajuta RM să se apropie de criteriile de aderare şi deci să fie un stat

mult mai pregătit pentru demararea procesului de aderare la UE,un stat mai prosper şi mai democratic.

Accentul final în aplicabilitatea PA se pune pe rapoartele de implementare a acestuia.

În ceea ce priveşte rezultatul implementării PA, pînă la etapa actuala Comisia consideră că, RM a înregistrat progrese în mai multe domenii, cum ar fi controlul frontierii moldo-ucrainene şi problema transnistreană.

Însă nota estimativă a experţilor dată publicităţii prin rapotul privind implementarea PA vizează şi un şir de goluri, restanţe în domenii ca: administraţiei publice, dezvoltării social-economice, sistemul judiciar, protecţiei drepturilor omului, transparenţei guvernării.

Raportul cuprinde un şir întreg de recomandări în celelalte sfere sociale ca: sănătatea, mass-media, audiovizualul, migraţie, educaţie, instruire, criminalitatea organizată, domeniul ecologic, transport, turism etc

De rezultatul acestui plan depinde viitorul nostru European, cu cît rezultatele vor fi mai pozitive şi desigur neartificiale cu atît vom fi priviţi de către structurile europene, ca nişte posibili viitori membri ai ei.

Deci afirmaţia că integrarea Europeană, pentru RM, este o ţintă şi un proces este justificată.

Integrarea europeană reprezintă cheia succesului în dezvoltarea democratică a RM.